Carte Culegeri de Jocuri Verbale 20 MAI 2022.docx1

DIRECȚIA EDUCAȚIE DROCHIA
CULEGERI DE JOCURI VERBALE

ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
2022
1
Echipa colegiului ştiinţific
Colegiul ştiinţific de elaborare:
Şmigon Ludmila – metodist, grad didactic întâi, formator local, IET nr.1 „Florile dalbe”, or. Drochia
Mazur Galina – director, grad didactic întâi, formator local, IET nr. 8 „Floricica”, or. Drochia
Grişca Viorica – director, grad didactic întâi, formator local, IET „Garofiţa”, s. Antoneuca
Postovan Ala – director, grad didactic doi, formator local, IET nr. 2 „Albinuţa”, s. Ţarigrad
Oborocean Raisa – metodist, grad didactic doi, formator local, IET nr. 8 „Floricica”, or. Drochia
Scoarță Angela – educator, grad didactic doi, formator local, IET nr. 8 „Floricica”, or. Drochia
Au colaborat cadre didactice din IET nr.1 „Florile Dalbe”, nr.5 „Scufița Roșie”, nr.8 „Floricica” din
orașul Drochia:
Recenzent – Silistraru Nicolae, dr.hab. în şt. ped., prof. univ. Universitatea de Stat din Tiraspol
Autor şi coordonator – Tacu Tatiana – dr. șt. ped., Direcţia Educaţie, Drochia
2
Cuprins
Preambul ........................................................................................................... 4
I. Jocuri verbale în grădinița de copii ................................................................. 5
1.1. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 1,5-3 ani ........................................... 5
1.2. Jocuri didactice verbale/verbale - vârsta 1,5-3 ani................................... 6-20
1.3. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 3-4 ani ............................................. 21
1.4. Jocuri didactice verbale/verbale - vârsta 3-4 ani ................................... 22-33
1.5. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 4-5 ani ............................................. 34
1.6. Jocuri verbale - vârsta 4-5 ani................................................................. 35-43
1.7. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 5-6 ani .............................................. 44
1.8. Jocuri verbale - vârsta 5-6 ani ................................................................. 45-60
1.9. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 6-7 ani ............................................... 61
1.10. Jocuri verbale - vârsta 6-7 ani ................................................................ 62-77
3
Preambul
Îndrumarul metodic-Culegeri de jocuri verbale este predistinat cadrelor didactice din IET, cu
activitatea în toate grupele de vârstă.
Scopul elaborării unui astfel de îndrumar constă în favorizarea proiectării procesului educațional integrat
de către cadrul didactic, cu accent pe jocul verbal, care urmărește formarea la copii a vorbirii, activității
mentale, dezvoltarea gândirii independente, a creativității verbale.
Ținând cont de varietatea grupelor de vârstă, în acest îndrumar vor fi elucidate și jocurile didactice
verbale, specifice în deosebi pentru micuți(1,5-3 ani), care învață copiii a gândi despre obiectele pe care
nu le percep nemijlocit. Învățarea jocurilor didactice verbale se va realiza în cadrul activității, ținându-se
cont de tema proiectului/tema la zi și cunoștințelor grupului de copii. Recomandabil per lună/proiect
tematic de proiectat până la 2 jocuri didactice verbale, cu includerea jocurilor literare amuzamente.
Jocuri verbale sunt denumite toate jocurile în care elementul principal este cuvântul.
Scopul principal rămâne:
 Dezvoltarea vorbirii;
 Clarificarea și consolidarea vocabularului;
 Educarea pronunției corecte a sunetului;
 Capacitatea de a număra;
 De a naviga în spațiu
Jocurile verbale se organizează mai mult în grupele mijlocii, mari și pregătitoare și sunt foarte importante,
deoarece:
 Cer iscusință de a asculta atent;
 De a găsi rapid răspunsul necesar la întrebarea pusă;
 De a formula precis și clar gândurile.
Începând cu vârsta de 3 ani cadrul didactic va practica în cadrul activităților didactice, dar și în
rutină jocuri verbale. Jocurile verbale implică o percepție indirectă a obiectului, în cadrul lor copiii
operează cu reprezentări și nu cu material intuitiv. Jocurile verbale cer utilizarea cunoștințelor acumulate
anterior în noi condiții. Prin intermediul jocurilor verbale copiii continuă să învețe despre lumea
înconjurătore, bazându-se pe cunoștințele anterioare, cu accent pe încurajarea copilului de a căuta
independent răspunsul la întrebarea pusă. Până la vârsta de 5 ani copilul va practica jocurile verbale cu
ajutorul adultului. În scopul proiectării jocurilor verbale recomandăm de planificat pentru realizarea
activităților de învățare până la 2-3 jocuri verbale, per lună/proiect tematic.
Jocul verbal la vârsta mare și pregătitoare este mijlocul cel mai accesibil și optim de dezvoltare
lingvistică și intelectuală. Esența jocului verbal constă în reuniunea organică a sarcinii didactice cu
acțiunea ludică, având la bază cuvântul. Copiii de 5-7 ani sunt caracterizați de o mare curiozitate,
observație, ingeniozitate, interes pentru tot ceea ce este nou și neobișnuit.
Avantajele jocurilor verbale la 5-7 ani:
 Pregătesc copiii de activitatea intelectuală;
 Motivează copiii să învețe lucruri noi;
 Contribuie la organizarea timpului liber;
 Factorul verbal participă nemijlocit la realizarea creativității.
Planificarea jocurilor verbale la această perioadă de vârstă trebuie să se realizeze în funcție de gradul
de dificultate al sarcinilor jocului și de particularitățile individuale ale copiilor. Cu aspect de
recomandare, de planificat pentru realizarea activităților de învățare până la 3-4 jocuri verbale, per
lună/proiect tematic. Din perspectiva clarității și calității aplicării jocurilor verbale, îndrumarul metodic
este structurat pe vârste, aspectele dezvoltării vorbirii, cu raportarea la indicatori.
În speranța că Culegeri de jocuri verbale vă va fi de un real folos, echipa de formatori vă urează

succes în aplicare. Important este ca fiecare dintre dvstră să utilizeze acest îndrumar, să-l aplice creativ,
conștient și desigur cu accent pe individualizarea copilului.
Autorul
CULEGERI DE JOCURI VERBALE

4
I. Ciclograma jocurilor verbale conform aspectelor dezvoltării vorbirii
1.1 Vârsta 1,5-3 ani
Nr. Aspectul Preachiziții ale Denumirea jocului Indicatori

dezvoltării jocului verbal
vorbirii
1. Vorbirea Joc didactic verbal  Servim păpușa 376
coerentă  Să culcăm păpușa 376
 Să pregătim păpușa de
376
plimbare
 În ospeție la păpușă 376
 Eu numesc –tu arată 462
Joc literar  Tăpușele 461
amuzament  Ладушки 461
 Degețele
374
 Cioara Car-car
 Gâște- gâște 374
 Гуси 460
 Давайте познакомимся 461
 Семья 373
374
Cântec de leagăn  Nani-nani-na 374
 Баю –баюшки- баю 461
Poezii din folclor  Apă-apușoară 459
 Идёт коза рогатая 374
 Ай лады, лады, лады
2. Vocabular Joc didactic verbal  Ce este- Cum este? 393
 Săculețul fermecat 395
 Чудесный мешочек
395
 Чудесная корзинка
395
3. Cultura sonoră Jocul literar  Pisicuța 442
 Curcanul 441
Exerciții de variere  Ciocănașul 444
a vitezei vorbirii  Toboșarul 443
 Барабан
443
 Trenule-trenuțule
443
Joc didactic verbal  Cine și cum strigă? 443
 Cine trăiește în căsuță 443
4 Structura Joc didactic verbal  Cine este și ce face” 417
gramaticală  Кто, что делает? 417
 Eu spun una, tu spui multe
420
 Чей голос?
423
CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani
5
1.2. JOCURI DIDACTICE VERBALE/VERBALE
VÂRSTA 1,5-3 ANI
ASPECTUL DEZVOLTĂRII VORBIRII

VORBIREA COERENTĂ
JOC DIDACTIC VERBAL

SERVIM PĂPUȘA
Scopul: Familiarizarea copiilor cu unele obiecte din grupa „Vesela”, cu sensul verbelor „a da”,
„a pune”, „a bea”, „a arăta”.
Vocabular: Păpușă , masă, scaun, cană, ceai, bea.
Material didactic: O masă, un scaun, o cană, o farfurie, o păpușă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea ține în brațe o păpușă.
Spune copiilor, că aceasta este păpușa Ana și ea vrea să mănânce. Pedagogul propune copiilor să
așeze păpușa la masă pe scăunel. Apoi spune copiilor, că Ana vrea să bea ceai. „Iată cana – zice
educatorul”, „Lena, pune cana pe masă”, „Iată și farfurioara”, „Ionel , pune farfuria pe masă”. În
continuare, educatoarea propune copiilor să arate cana, farfuria, masa, scaunul, păpușa .
- Ana bea ceai- zice educatorul.
- Ce bea Ana?
- Ce face Ana ?
La sfârșitul activității educatorul propune copiior să se joace cu păpușa.
SĂ CULCĂM PĂPUȘA
Scopul: Dezvoltarea dorinței de a asculta, de a înțelege cele spuse de adult, de a îndeplini

acțiunile propuse de educatoare. Înbogățirea vocabularului pasiv și activ cu cuvinte ce denumesc
acțiuni.
Vocabular: Păpusă, pat, s-a dezbrăcat, s-a culcat, a închis ochii, doarme.
Material didactic: Un pătuc, o păpușă îmbrăcată în rochiță care se descheie, încălțată în pantofi,
care se scot de pe picioare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea aranjează din timp pătucul
păpușii pe masa sa, aduce păpușa, o arată copiilor și-i întreabă: Cine a venit la noi în ospeție?
Cum o cheamă pe păpușă?(Ana) Cum merge păpușa? (educatorul spune încet: „top-top”). Cum
fuge ea ? (educatorul spune repede:„top-top-top”) . Arătați-mi, cum merge păpușa? Cum fugiți
împreună cu păpușa? Păpușa Ana a obosit. Ea vrea să doarmă. Hai s-o dezbrăcăm. Vino și
dezbracă rochița păpușii. Vino și descalță pantofii păpușii. Educătoarea ajută copiilor să
îndeplinească aceste acțiuni, apoi culcă păpușa în pat, le propune copiilor sa-i cânte „a-a-a-a”.
Toate acțiunile sunt comentate, folosind cuvintele: dezbrăcăm rochița, descălțăm pantofii,
culcăm păpușa, păpușa a închis ochii, păpușa doarme. Pedagogul cere de la copii să
îndeplinească unele acțiuni, să pronunțe unele cuvinte simple și îmbinări de sunete.
6
SĂ PREGĂTIM PĂPUȘA DE PLIMBARE
Scopul: Dezvoltarea priceperii de a susține un joc. Formarea cunoștințelor despre haine,

încălțăminte, despre faptul că după ce te trezești, înainte de a pleca undeva trebuie să te îmbraci
și să te încalți.
Vocabular: Păpușă, rochie, pantofi, pat, pernă, plapumă, doarme, s-a trezit, se îmbracă, se
încalță, se duce la plimbare.
Material didactic: O păpușă culcată în pătuc, acoperită cu o plapumă; pe un scăunel – rochița
păpușei, sub scăunel pantofiorii ei.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea atrage atenția copiilor la
păpușa care doarme în pătuc „Ce face păpușa? Unde doarme ea? Ce are sub cap? Cum este
pernuța? Unde este rochița? Dar pantofiorii ?”
Apoi educatoarea spune copiilor: „Degrabă Ana se va trezi. Noi trebuie sa-i pregătim hainele. Cu
ce vom îmbrăca păpușa? (cu rochiță ). Educatoarea se adresează unui copil să găsească rochița,
s-o i-a de pe scăunel, îi întreabă, „De ce culoare este rochia? (roșie)”. Apoi, le propune să
găsească pantofii cu care se va încălța păpușa, îi întreabă: ,,Ce trebuie de făcut cu păpușa ca să
fie frumoasă ?” (Trebuie sa-i legăm în păr o fundiță ). Când păpușa Ana se trezește, educătoarea,
împreună cu copiii, îmbracă și încalță păpușa, numind fiecare obiect de câteva ori. ,,Olea,
îmbracă păpușa cu rochița, dă rochița, ajută-mă să îmbrac rochița” etc.
Când păpușa Ana e îmbrăcată și încălțată, copiilor li se propune să se joace cu ea și să plece
împreună la plimblare .
ÎN OSPEȚIE LA PĂPUȘĂ
Scopul: Dezvoltarea deprinderii de a răspunde la unele întrebări simple, de a îndeplini

însărcinări necompletate. Îmbogățirea și activizarea vocabularului copiilor.
Vocabular: Pat, pernă, doarme, rochie, pantofi, a îmbrăca, a descălța.
Material didactic: O păpușă (îmbrăcată în hăinuțe, în pantofi pe picioare), o odaie amenajată cu
toate cele necesare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Pe masa educătoarei se amenajează
odaia păpușii. Educatoarea le spune copiilor, că aceasta este odaia unde trăiește păpușa Nina. Ea
le propune copiilor să arate și să numească obiectele. Apoi întreabă: ”Cum este patul păpușei?
(patul este mic ). Dar cum este patul vostru? (mare). Copii arată cu mâinele mărimea acestora.
„Ce este pe patul Ninei? Pe pat este o pernă (se arată). Aceasta este perna păpușii Nina. Perna
este mica. Cum este perna? (2-3copii repetă: „este mică ”)”. Apoi se aduce o pernă mare. Copii
numesc și arată care dintre ele este mare și care este mică. ,,Perna mare trebuie s-o punem pe
patul nostru, fiindcă ea e mare. Dan, du perna în dormitor. Pune-o pe patul tău”. După aceasta în
odaie întră păpușa Nina. Ea e foarte obosită, educătoarea îi propune să se culce. Păpușa îi roagă
pe copii s-o ajute să-și scoată pantofii și rochița, pe care le pun în dulap. Cineva dintre copii
culcă păpușa, o învelește. Educătoarea comentează: ,,Culcăm păpușa în pat, ea pune capul pe
pernă, o învelim cu plapuma”. Apoi le propune copiilor să cânte ,,a-a-a-a ”, ca păpușa să
adoarmă mai repede. După aceasta educatoarea le propune să îngâne: „na-ni-na-ni-na-ni-na-ni-
na”, ascultă un cântec de leagăn înterpretat de către educătoare.
7
EU NUMESC- TU ARATĂ
Scopul: Consolidarea priceperii de a se adapta interlocutorului;

Vocabular: Cap, mână, picioare, ochi, gură, nas.
Material didactic: Păpușa Ana, tabloul de obiect-Păpușa;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: După bătaia în ușă, în sala de grupă își
face apariția păpușa Ana, salută copiii, dă mâna cu ei, îi netezește pe cap, se prezintă și-i întreabă
cum se numesc, le propune să-i demonstreze mâinuțele, piciorușele, capul, apoi educatoarea îi
propune să se așeze, invită la ea câte un copil și îl roagă să arate picioarele Anei, mâinile, capul.
„Ana are ochii frumoși- spune educatoarea, iată ochii ei (îi arată). Ion, arată ochii Anei. Arată cu
mânuța ochii tăi. Și Săndel arată ochii, și Galea, și Lilia și toți copii au ochi frumoși. Cu ochii
vedem. Dar Ana are și gură(arată), iată gura”. Câțiva copii sânt invitați să arate ochii și gura
păpușii și să repete cuvintele (gură, ochi ). „Dar ce este aceasta?”, arătând nasul păpușii și tot ea
răspunde că acesta este nasul, apoi îi întreabă „Dar voi aveți nas?” „Arătați-mi nasul vostru”.
Dacă copiii întâmpină unele greutăți în ajutor le vine păpușa Ana, numind și demonstrând
organul respectiv „iată gura”.Se complică jocul prin demonstrarea tabloului de obiect-Păpușa.
JOC LITERAR AMUZAMENT

TĂPUȘELE
Scopul : Dezvoltarea atenției auditive: să asculte vorbirea adultului, să asculte însărcinarea

verbală, de a reacționa la emotivitatea cuvintelor artistice, de a repeta cu adultul unele cuvinte,
îmbinări de sunete din text .
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul stabilește contactul vizual cu
grupul de copii, invită un doritor, împreună cu care va demonstra acțiunile de joc. Adultul ia
mânuța unui copil, le arată celorlalți palma, degetele și, lovind palmă de palmă recită versurile,
astfel încât privirea educatorului va fi orientată spre întreg grupul de copii, care sunt îndemnați
să îndeplinească mișcările sugerate de text.
Tăpușele, tăpușele, Tăpușele, tăpușele, Tăpușele, tăpușele, Pălmușoare frumușele,

Pălmușoare, degețele, Umblă moșul prin vâlcele Veselia palmelor Pălmușoare mititele,
Tăpușele, tăpușele, După vreascuri și nuiele, Tăpușele, tăpușele, Am venit să le jucăm
Mititele, frumușele. Ca să facă-apoi din ele Bucuria mamelor Am venit să le arătăm
Tăpănuțe, nuțe Un palat Tăpănuțe, nuțe Noi acum le-om arăta ,
Mamei și tătuței! Pentru Ignat. Mamei și tăicuței Mai pe urmă vom zbura.
. Hai să le arătăm Un castel *** ***
Și să ne jucăm. Pentru Costel
*** Un bordei
Pentru Grivei
***
ЛАДУШКИ
Цель: Приучать детей слушать речь воспитателя, соотносить действия со словом

потешки, отвечать на вопросы.
Ход игры: Взрослый и дети хлопают в ладоши в такт словам потешки. Поднимают руки,
машут ими и кладут на голову. На слова «Домой полетели» разводят руки в стороны и
опускают на колени.
8
Ладушки, ладушки! Бражка сладенька,
- Где были? Бабушка добренька,
- У бабушки. Попили, поели,
- Что ели? Домой полетели,
- Кашку. На голову сели,
- Что пили? Ладушки запели!
- Бражку
DEGEȚELE
Scopul: A-l învață pe copil să-și spună numele.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul stabilește contactul vizual cu
grupul de copii, invită un doritor, împreună cu care va demonstra acțiunile de joc. Adultul i-a o
mâna a copilului în mâna sa, recită versurile îndoind câte un deget a copilului, când ajunge la
ultimul deget se oprește și așteaptă ca copilul să-și spună numele. Dacă copilul nu este în stare
să-și spună singur numele, îl spune educatoarea, apoi va fi îndemnat să încerce singur.
Degetul acesta-i bunicul , Da acesta-i mamica,

Da acesta-i bunica, Acesta-i odorul micut,
Da acesta-i tăticu, Și il cheamă …
(Se spune numele copilului) Ionuț.
CIOARA CAR- CAR
Scopul: Dezvoltarea înțelegerii vorbirii, dorinței de a participa în jocuri, poezii însoțite, inițial de
gesturi. Îndeplinirea acțiunilor corespunzător textului din poezie, după modelul educatorului.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau în semicerc în fața
educatorului. Ei sunt atenți la îndeplinirea acțiunilor și recitarea poeziei după modelul
educatorului. Copiii vor îndeplini mișcările și vor repeta onomatopeele după modelul
educatorului. Educătoarea apucă podul palmei copilului cu mâna ei(de parcă l-ar ciupi o pasăre
cu ciocul) și recită poezia până la cuvintele „Și o face de ocară”. Imitând zborul păsărilor, copilul
dă din mâinuțe și strigă: „Car-car- car-car!”. Se recite poiezia ,,Cioara Car-car-car!”
Car-car-car! Că pe dânsul nu-l poftește.

O cioară face bal, Și o face de ocară:
Dar cioroiul bănuește. Car-car- car-car!
GÂȘTE - GÂȘTE
Scopul: Să pronunțe clar cuvintele, să răspundă la semnalul educatorului; să coordoneze

mișcările și să se orienteze în spațiu; să dezvolte atenția auditivă, auzul fonematic, a deprinderii
de a răspunde la întrebări;
Meteriale didactice: Căciulițe-gâște, căciuliță-păstor;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Căsuța gâștelor este lângă scăunele.
Educatoarea se află la o anumită distanță de copii. La cuvintele educatoarei „Gâște-gâște”, copiii
trebuie să răspundă „ga-ga-ga”. La întrebarea „Vă plac bobii?”, ei răspund „da-da-da”. La
cuvintele „Veniți fuga și-ți mânca”, ei vin spre educatoare imitând zborul, se așează în pirostrii și
9
ciugulesc bobii (din palmă). După aceasta copiii se ridică în picioare, rămânând pe loc, iar
educatoarea se duce în căsuța gâștelor(lângă scăunele).
ГУСИ
Цель: Cоотносить названия действий с собственными движениями.

Ход игры: Дети вместе со взрослым декламируют стихотворение, сопровождая
декламацию игрой пальцами рук.
— Где ладошки? Тут?
— Тут.
— На ладошке пруд?
— Пруд.
— Палец большой — Это гусь молодой. Указательный — поймал. Средний — гуся
ощипал. Этот палец суп варил(сварил).
Самый меньший—печь топил(истопил).
Полетел гусь в рот,
А оттуда в живот... Вот.
На вопрос взрослого: „Где ладошки? Тут?”— дети протягивают руки вперед ладонями
вверх. Далее они произносят текст вместе с ведущим, загибая пальцы в порядке,
указанном в стихотворении (от большого к мизинцу). На последние три строки дети
изображают полет руками, затем притрагиваются кистями рук к животу, а на слове «Вот»
роняют руки вниз и свободно встряхивают ими.
ДАВАЙТЕ ПОЗНАКОМИМСЯ
Цель: Активизировать речь ребенка.

Материал: Игрушечный гномик или другая игрушка, мяч.
Ход игры: Воспитатель говорит: „К нам в гости пришел гномик (дети его
рассматривают). Давайте с ним познакомимся и назовем ему наши имена”. Дети вместе с
воспитателем садятся на ковер в кружок, гномик стоит в середине. Воспитатель катает
мяч каждому ребенку и говорит, называя имя каждого, например: „Аня с нами в группе”.
Дети, по возможности, повторяют.
СЕМЬЯ
Цель игры: Приучить слушать речь, понимать, о чем говориться в потешке, соотносить
слова с действиями пальцев.
Дети должны поочередно указывать на пальчики в соответствии словам потешки. На
последних словах- энергично сжимать и разжимать кулачек несколько раз.
Роль воспитателя в данной пальчиковой игре: заинтересовать детей, показать
правильность выполнения данной потешки, читать эту потешку ясным, умеренным
голосом и побуждать детей повторять слова потешки. Данная игра создает благоприятный
эмоциональный фон, развивает умение подражать взрослому, учит вслушиваться и
понимать смысл речи, способствует повышению речевой активности у ребенка, а так же
учит малышей концентрировать свое внимание.
Ход игры: Воспитатель показывает детям ладошку и спрашивает: „Что есть на наших
ладошках?”- дети отвечают: „Пальчики”. Воспитатель говорит детям: „Наши пальчики
живут рядышком друг с другом, так же как и наши члены семьи. Сегодня мы с вами
10
поиграем в пальчиковую игру „Семья”. Воспитатель говорит слова потешки соотнося
каждого члена семьи с определенным пальчиком.
Этот пальчик- дедушка, Этот пальчик –я,

Этот пальчик –папочка, Вот и вся моя семья
Этот пальчик – мамочка,
На последней строчке дети должны сжимать и разжимать кулачек несколько
раз.
CÂNTEC DE LEAGĂN
NANI-NANI-NA
Scopul: A crea o atitudine emoțională pozitivă la copii. A îngâna după educator onomatopeele
Nani, nani, nani, na!
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor îngâna după educator și vor
îndeplini acțiunile de legănare a păpușii
Nani, nani, nani, na! Nani, nani, nani, na! Iar păpușa ascultând
Dorimi, adormi fetița mea Dorimi, frumos fetița mea Își închide ochii blând
Uite somnul fermecat Nani, nani, nani, na! Și în cântecelul meu
Pe fereastră a intrat, Dorimi, adormi fetița mea Simt c-adorm și eu
Și-n ureche i-a șoptit Nani, nani, nani, na!
Că și vântul s-a oprit Dorimi, frumos fetița mea
БАЮШКИ- БАЮ
Цель: Bызвать у детей эмоциональный отклик. Повторять за воспитателем

звукoподражание.
Баю-баю-баюшки Ложись посерёдочке, На баю-баю-баю,

Не ложись на краюшке, золотой пелёночке, Баю-баюшки-баю,
Придёт серенький волчок А-а-а, баю-баю, А-а-а, баю.
Тебя сxватит за бочок, Баю-баю-баю-баю. Баю-
POEZII DIN FOLCLOR

APĂ, APUŞOARĂ
Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la igiena corpului omenesc şi a unor acţiuni

caracteristice. Utilizarea obiectelor necesare pentru igiena personală-apă, săpun, prosop.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul va demonstra explicând
acţiunile necesare împreună cu păpuşa(demonstrează cu mâinile păpuşii: ia apă în mâini, le
îmoaie, apoi le săpuneşte, iar le spală cu apă; ia apă în mâini şi spală faţa, o şterge cu prosopul).
Apoi toţi copiii pregătesc mâinuţele(căuş) îndeplinesc acţiunile odată cu educatorul(păpuşa
îndeplineşte cu educatorul). Educatorul recită poezia „Apă, apuşoară”, iar copiii pe rând
îndeplinesc acţiunile.
11
Apuşoară, apuşoară
Spală-i (numele copilului) feţişoara,
Să aibă ochii lucitori
Şi-obrajii rumeori.
(Păpuşa îndeplineşte aceiaşi acţiune ajutată de educator.)
ИДЕТ КОЗА РОГАТАЯ
Цель: Позабавить детей, учить их слушать стишок до конца, понимая его.

Ход игры: Взрослый выставляет указательный палец и мeзинец, идет к детям,
приговаривая «идет коза рогатая…». При слове «забодает» дети убегают от козы, а
взрослый их догоняет.
Идет коза рогатая, Кто каши не ест,

За малыми ребятами, Кто молока не пьет,
Ножками топ-топ, Того забодаю, забодаю!
Глазками хлоп-хлоп
АЙ ЛАДЫ, ЛАДЫ, ЛАДЫ...
Цель игры: Продолжать активизировать речь детей (развивать активную и пассивную

речь, обогащать словарь), развивать у детей слуховое внимание - приучать детей слушать
речь воспитателя, соотносить действие со словами потешки.
Задачи: Помочь детям запомнить и научить употреблять в речи названия предметов,
действий, качеств; умывальных принадлежностей (мыло, мыльница, полотенце,
намыливать, смывать, вытирать). Побуждать детей к самостоятельному выполнению
элементарных гигиенических навыков(мыть руки, лицо, открывать/закрывать кран).
Ход игры: Хотите поиграть? (Хотим). Тогда послушайте - потешку: дети заходят в
ванную комнату вслед за воспитателем. Воспитатель произносит слова потешки -
обращаясь к детям, говорит: Первый столбик : Ай лады, лады, лады (дети заходят,
подходят к крану, закатывают рукава); На второй столбик: Знаем, знаем, да, да, да (дети
открывают кран); На третий: Лейся на ладошку(капают мыло, мылят руки); На четвертый:
Ай лады, лады, лады(смывают мыло, делают «замочек», закрывают кран, улыбаются себе
в зеркало). Далее идут вытирать руки.
12
VOCABULAR
JOC DIDACTIC VERBAL

CE ESTE- CUM ESTE?
Scopul: Evidențierea trăsăturilor caracteristice ale obiectelor, în funcție de formă, culoare.

Activizarea vocabularului cu adjective.
Material didactic: Coș, fructe, legume.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Denumește obiectul, culoarea și forma
acestuia. Educatorul scoate o legumă din coș, copiii îi răspund la întrebări: Ce este? (Este o
roșie). Cum este roșia? (roșie, rotundă). La fel și cu alte legume.
SĂCULEȚUL FERMECAT
Scopul: Consolidarea cunoștințelor elementare despre unele animale domestice. Dezvoltarea

priceperii de a îndeplini unele cerințe ale celor adulți; de a răspunde la întrebări; de a percepe
noțiunile mare, mic.
Vocabular: Mare, mic, arată, păpușă, minge, mașină, pisică, câine.
Material didactic: Săculețul fermecat, jucării: păpușă, minge, mașină, pisică.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: În ospeție la copii vine păpușa Ana cu
săculețul fermecat. Se salută cu copiii. Educatorul întreabă păpușa ce are în săculeț. Scoate câte o
jucărie, o numește. În săculeț sunt pregătite din timp jucăriile: păpușă, minge, mașină, pisica,
câine. Un copil este chemat în față și va extrage din săculeț o jucărie, o arată copiior și va spune
cum se numește și cum este. Fiecare copil trebuie să scoată din săculeț o jucărie.
ЧУДЕСНЫЙ МЕШОЧЕК
Цель: Oриентироваться на род имени существительного при определении предмета по его

признакам.
Материал: Заяц, морковь, огурец, яблоко, помидор, мешочек.
Ход игры: Скажем детям примерно следующее: «К нам в детский сад пришел заяц. Зайка-
побегайка, что у тебя в мешке? Можно посмотреть? Что это? (Морковка.) Какая
морковка? (Длинная, красная.) Кладем морковь на стол. А это что? (Огурец.) Какой
огурец? (Аналогичным образом достаем помидор, яблоко и др.)
Теперь заяц с вами хочет поиграть. Он спрятал все овощи и фрукты в мешочек. Зайка
опустит лапу в мешочек, возьмет овощ или фрукт и расскажет вам про него, а вы должны
догадаться, что у зайки в лапе. Слушайте внимательно. Она длинная, красная. Что это?
(Морковь.) Он зеленый, длинный. Что это? (Огурец.) Оно круглое, красное. Что это?
(Яблоко.) Он круглый, красный. Что это? (Помидор.)» Если дети неправильно ответят на
последние два вопроса, повторим, выделяя голосом местоимение: «Послушайте еще раз.
Оно круглое, красное. Он круглый, красный.
Теперь найдите и положите в мешочек овощи. Что осталось? (Яблоко.) Яблоки — это
фрукты. Спасибо, заяц, что пришел к нам. До свидания»
13
ЧУДЕСНАЯ КОРЗИНКА
Цель: Выделять характерные признаки предметов, находить фрукты/овощи по

характерным им признакам (форма, цвет, тактильные ощущения, вкус). Активизация
словаря прилагательных.
Материал: Корзинка, фрукты, овощи(помидор, огурец, яблоко, киви).
Ход игры: Hужно описать предмет, назвать цвет и форму по очереди, по одному
признаку.Педагог достаёт из корзинки овощ, дети отвечают на его вопросы: что это? (Это
помидор). Какой помидор? (Помидор красный, круглый). Аналогично с другими овощами.
14
CULTURA SONORĂ
JOCUL LITERAR
PISICUȚA
Scopul: Să asculte cântecul și să pronunțe corect onomatopeele miau-miau.

Material didactic: Jucărie – pisică ;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau pe scăunele în semicerc,
cântă versurile acompaniați de acordeon, după educator.
Pisicuța noastră Cheamă mâțișorii...

Șede la fereastră Miau- miau- miau!(copiii pronunță
Spală ochișorii, onomatopeele)
CURCANUL
Scopul: A-i învăța pe copii să asculte și să audă însărcinarea verbală și a le trezi dorința de a
imita unele cuvinte, consolidarea cunoștințelor despre animale-păsări domestice, cum strigă ele.
Dezvoltarea corectă a pronunțării onomatopeelor.
Materiale didactice: Imagini cu păsări domestice.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul le propune copiiilor să-și
amintească cum stigă rața, gâsca, arătându-le pe rând pasărea din imagine. Copiii în cor pronunță
cu ajutorul educatorului, mac-mac-mac, ga-ga-ga. Educatorul spune: „Foarte bine, da la ferma
noastră mai trăiește o pasăre”. Educatorul arată imaginea curcanului. „Priviți este un curcan”.
Educatorul descrie această pasăre „Curcanul este mare, frumos”. Le propune copiilor să repete
pe rând, cum se numește pasărea, apoi repetă în cor cuvântul CURCAN. „Dar cum strigă
curcanul?”. Educatorul singur pronunță strigătul curcanului, gur-gur-gur. Le propune copiilor să
pronunțe onomatopeele împreună cu educatorul, apoi pe rând, fiecare. Educatorul propune
copiilor să se joace într-un joc, ascultați o poezie. Când o să numesc pasărea , veți stiga împreună
cu mine, cum face. Fiți atenți!
Merg rățuștele spre lac, Gâștelor li-i a mânca, Iar curcanul stă fudul
Mac-mac-mac! Ga-ga-ga! Gur-gur-gur!
Va plăcut jocul? Educatorul le propune copiilor să se mai joace odată, să fie foarte atenți, pentru
că va trebui să spună singuri cum strigă pasărea. Copiii se apreciază prin cuvinte de laudă și
aplauze.
Varianta a II-a a jocului: Se numesc grupuri de copii-păsări la care o să le dee denumire,
rățuște, gâște, un copil va fi curcanul.
Educatorul începe să recite:
Educatorul: Educatorul: Educatorul:
Merg rățuștele spre lac. Gâștelor li-i a mânca. Iar curcanul stă fudul.
Copiii - rățuște strigă: Copiii- gâște strigă: Un copil- curcanul, spune:
Ga-ga-ga! Gur-gur-gur!
Mac-mac-mac!
15
EXERCIȚII DE VARIERE A VITEZEI VORBIRII
CIOCĂNĂȘUL
Scopul : A dezvolta vorbirea copiilor; Să pronunțe corect și clar sunetele „t” și „c”.
Material didactic: Stativ și ciocănașe;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea le arată copiilor ciocănașul
și le demonstrează cum bate el, pronunțând: Toc, Toc, Toc. Apoi fiecare copil repetă cum bate
ciocănașul. Educătoarea le demonstrează copiilor că ciocănașul ei este jucăuș și poate bate mai
repede, pronunțând: Toc, Toc, Toc(mai repede). Apoi fiecare copil repetă într-un ritm mai rapid.
Educătoarea le explică copiilor că ciocănașul ei a obosit și el va bate mai rar, pronunțând:
Toc, Toc, Toc. Educatoarea le propune copiilor să îi arate cum bate ciocănașul său(fiecare
demonstrează pe rând cum bate ciocănașul său, pronunțând: Toc, Toc, Toc). Apoi le propune să
se joace împreună, doar că ciocănașul va bate mai repede, la fel pronunțând: Toc, Toc, Toc.
Aprecierea: Copii sunt apreciați prin cuvinte de mulțumire că s-au jucat cu ciocănașul.
TOBOȘARUL
Scopul: Formarea pronunțării corecte a sunetului „b”

Vocabular: Tobă, toboșar, bum, bum, bum.
Material didactic: Tobă-jucărie.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul arată toba și întreabă copiii:
„Ce este aceasta? Cum cântă ea: bum, bum, bum”. Dacă copiii nu cunosc, educatorul numește.
„Cine vrea să fie toboșar?” Copilul, invitat în fața grupei, bate toba ajutat de educator,
pronunțând bum, bum, bum. Educatorul demonsrează cum toba cântă tare și încet, pronunțând
totodată onomatopeele bum, bum, bum. La indicația educatorului copilul bate toba tare, apoi
încet, pronunțând corect onomatopeele: bum, bum, bum.
Educatorul poate folosi și poezia:
Educatoarea: Educatoarea: Educatoarea:

Toboșarul bate toba. Toboșarul este tare. El îmi dă și mie toba.
Copilul: Bum-bum-bum! Copilul: Bun-bun-bun! Copilul: Bum-bum-bum
БАРАБАН
Цель: Продолжать формировать правильное и отчетливое произношение звука [б],

обучать регулированию силы голоса.
Материал: Барабан.
Ход: Воспитатель показывает барабан, стучит в него, сопровождая свои действия словами
«Бам-бам-бам! Так поет барабан». Затем спрашивает у ребенка, как поет барабан. Ребенок
отвечает сначала с произвольной громкостью, затем, по заданию взрослого, громко или
тихо. Важно добиваться, чтобы ребенок правильно и четко произносил звук [б], а
звукоподражания-громко и тихо.
16
TRENULE - TRENUȚULE
Scopul: Dezvoltarea aparatului de articulare, a respirației vorbirii. Formarea priceperilor de

pronunțare clară, corectă, prelungită a sunetului ,,u”. Reglarea duratei pronunțării sunetului.
Vocabular: Tren mare, mic, vacă, vițel.
Material didactic: Un trenuț, o vacă, doi vițeluși, un chipiu pentru mașinist și o steluță pentru
locomotivă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea aduce în încăpere un tren-
jucărie cu vagoane, le arată trenul, le propune să emită șuieratul lui U-U-U-U! Le atrage atenția
la jucăriile din vagoane, le propune să le numească. Repetă împreună cu ei, cu o voce groasă și
subțire îmbinările ce conțin sunetul ,,u”. Recitarea poeziei „Trenule, trenuțule”, de L.Deleanu de
catre educatoare:
-Trenule, trenuțule, Jucării mă duc s-aduc,

Unde mergi, drăguțule? Un vagon de jucării,
-Tuc-tuc-tuc! –Tuc-tuc-tuc! Pentru voi, iubiți copii!
Copii se apucă unul de altul, formează un trenuț. La cuvintele educatoarei, trenul e gata de
plecare, copiii pornesc la drum, pronunțând sunetul ,,u” cu voce tare. La cuvintele trenul a sosit,
copiii se opresc și pronunță sunetul ,,u” o voce tot mai înceată.
CINE ȘI CUM STRIGĂ?
Scopul: Să pronunțe clar onomatopeele, să răspundă la semnalul educatorului; Să dezvolte

atenția auditivă.
Material didactic: Jucării-cocoș, găină, pisică, câine, rață.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Demonstrând pe rând jucăriile,
educatoarea cere de la copii să imită strigătul corespunzător, la care copilul răspunde cu un vers
rimat. Educatoarea arată o jucărie, ce prezintă un cocoș.
Copiii: Cu-cu-rigu! Educatoarea: Lapte vreau. (Le arată o rață)

Educatoarea: Ziua mare-i e (le arată un câine) Copiii: Mac-mac-mac!
acu! (le arată o găină) Copiii: Ham-Ham! Educatoarea: E plăcut să-
Copiii: Cot-co-dac! Educatoarea: Ceas de noți pe lac.
(le rată o pisică) tihnă n-am.
Copiii: Meau-meau!
CINE TRĂIEȘTE ÎN CĂSUȚĂ
Scopul: Dezvoltarea atenției copiilor, a imitării vorbirii prin onomatopee, consolidarea

priceperilor de a pronunța clar, corect vocalele „a, o, u” în îmbinare cu consoanele.
Vocabular: Cocoșel, rață, apă, a scălda.
Material didactic: O casă mică din carton, o cadă cu apă, o rață, o gâscă, o găină, un cocoș.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: O gâscă și o rață se scaldă în vasul cu
apă, educatoarea propune copiilor să privească în ușa căsuței și să-i găsească pe locatarii ei.
Copii lovesc repetând „boc-boc-boc”, educatoarea pune întrebarea: „Cine trăiește în căsuță?”.
Din casă iese cocoșul, sare pe casă, strigând ”Cu-cu-ri-gu-u-u! Aceasta e casa mea!” Copiii sânt
întrebați „Cine mai trăiește în casă? Cum face găina?(cot-co-dac). Dar cum cântă cocoșelul? Cu-
17
cu-ri-gu-u-u!”. Educatoarea le dă copiilor în brațe un cocoșel, o găină și le propune să cânte
împreună „Cu-cu-ri-gu-u-u!, la un moment dat cocoșul se apropie de vasul cu apă și întreabă pe
copii cum face gâsca „ga-ga-ga”, iată unde este gâsca, te scalzi în apă ? Ieși, să te vadă copiii.
Gâsca iese pe mal, apoi educatoarea îi întreabă „Cine a rămas pe lac?” (Rața „mac-mac”).
Educatorul prezintă rața copiilor, evidențiind cuvântul „rață” și onomatopeele „mac-mac”.
Gâsca: Ga-ga-ga! Repetă de câteva ori onomatopeele respective, apoi continuă să arate câte o
pasăre, copii imită cântecul ei, educatoarea poate folosi și următorul text:
Educatoarea: Un cocoș Educatoarea: O rață

Copiii: Cu-cu-ri-gu-u-u! Copiii: Mac-mac- mac!
Educatoarea: Ziua-i mare de acum Educatoarea: E plăcut să-noți pe lac
Educatoarea: O găină Educatoarea: O gâscă
Copiii: Co-co-co! Copiii: Ga-ga-ga!
Educatoarea: V-am ouat un ou pe plac Educatoarea: Gâștelor li-i a mânca
18
STRUCTURA GRAMATICALĂ
JOC DIDACTIC VERBAL

CINE ESTE ȘI CE FACE
Scopul: Fixarea cunoștințelor despre denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice

acestora.
Material didactic: Flanelograf, imagini cu câine, pisică, vrăbiuță.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii deschid şi închid ochii la
semnalul educatoarei. La întrebarea „Cine este şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind
animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă. În timp ce copiii închid ochii cu
palmele, educatoarea afişează imaginea unui animal. La semnal copiii privesc ce se află la
flanelograf sau la tablă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât denumirea animalului cât şi
a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua, de exemplu:
Câinele: latră, muşcă, roade oase, fuge, păzește casa;
Pisica: miaună, prinde șoricei, zgârâie, fuge;
Vrăbiuța: ciripește, zboară, sare.
Pentru stimulare, copiii vor găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai
multe verbe), educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau schimbarea
imaginii cu o acțiune, sau crearea de situaţii problemă.
КТО, ЧТО ДЕЛАЕТ?
Цель: Учить детей правильно употреблять глаголы в предложении, развивать

грамматический слух, внимание, связную речь.
Материал: Серию картинок с изображением действий( домашние животные, птицы
и.т.д.).
Ход игры: Для проведения данной игры необходимо заранее подготовить серию картинок
с изображением действий. Дети рассматривают картинки, а после с помощью воспитателя
описывают, что делают изображенные на картинке люди. При этом дети пытаются
составлять простые предложения. Во время игры воспитатель оказывает детям помощь,
задает дополнительные предложения, помогает составить простое предложение.
Данная игра направленна на то, чтобы дети грамотно составляли простые предложения,
учит детей концентрировать внимание на объекте, а также служит повышению речевой
активности у ребенка.
EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE

Scopul: Însușirea corectă de către copii a formelor de singular și plural a substantivelor;
Dezvoltarea atenției și memoriei vizuale.
Material didactic: Imagini cu diferite desene, reprezentând un singur sau mai multe obiecte sau
ființe de același fel;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Pentru fiecare substantiv propus în joc
există două imagini, una cu un singur element, iar altă imagine cu două sau mai multe elemente
19
de același fel. Educatorul la tablă așează imagini cu un singur obiect și multe obiecte. Educatorul
numește forma singulară a substantivului, iar copii numesc pluralul substantivelor. De exemplu:
o pisică-două pisici sau multe pisici, o minge-două mingi sau multe mingi.
ЧЕЙ ГОЛОС?
Цель: Образовывать глаголы от звукоподражательных слов.

Материал: Игрушки: кошка, собачка, курочка, петушок, автомобиль.
Ход игры: В гости к детям приезжают на автомобиле игрушки. Взрослый показывает их
(по одной), а дети называют.
— Кукареку! Кто это? (Петушок.) Как кукарекает петушок? (Кукареку.)
— Куд-куда, куд-куда! Кто это? (Курочка.) Как кудахчет курочка?
— Гав, гав, гав! Кто это? (Собачка.) Как лает собачка?
— Мяу, мяу! Кто это? (Кошка.) Как мяукает кошка?
— Гав, гав, гав! Чей это голос? (Собачки.) Что она делает? (Лает.)
— Мяу, мяу! Чей это голос? (Кошки.) Что кошка делает? (Мяукает.)
— Куд-куда, куд-куда! Чей это голос? (Курочки.) Что делает курочка? (Кудахчет.)
— Кукареку! Кто это? (Петушок.) Что делает петушок? (Кукарекает.)
20
1.3. Vârsta 3-4 ani
Nr. Aspectul dezvoltării Strategii Denumirea jocului Indicatori

vorbirii
Vorbirea coerentă Joc didactic  Jucării animăluțe 463

verbal  Eu numesc, tu descrie 463
1.  Чудесный мешочек 463
Joc verbal  Al cui glas este? 467
 Schimbă forma cuvântului 379
 Lung-scurt 377
Joc literar  Ghici cine e? 469
 Merge vulpea pe cărare 467
Joc didactic  Păpușica mică 400
2. Vocabular  Să culcăm păpușa 400
verbal
 Cine este și ce face? 400
Joc verbal  Spune invers 399
 Cine spune mai multe? 400
 Кто это делает? 404
 Что бывает... 402
3. Cultura sonoră Joc didactic  Coșul cu surprize 445
verbal
Joc literar  Фук, Фок, Фэк 447
 Focul și vântul 445

 Şarpele și albinuța 445
 Trenul și vântul 445
 Bate vântul tare, bate încet 445, 447
Joc verbal  Sunete jucăuşe 445
 Balonașul 445
 Limbușoara veselă 445
 Za, ze, zi, za 445
 Ce sunet este la urmă? 446
 Spune mai departe 445
4. Structura Joc didactic  Ne jucăm cu baloanele 427

gramaticală verbal  Eu spun una, tu spui multe 424
Joc verbal-  Курочка- рябушечка 428

amuzament
CULEGERI DE JOCURI VERBALE 3-4 ani
21
1.4. JOCURI DIDACTICE VERBALE/VERBALE
VÂRSTA 3-4 ANI

VORBIREA COERENTĂ
JOC DIDACTIC VERBAL

JUCĂRII ANIMĂLUȚE
Scopul: Dezvoltarea capacității de a descrie jucăriile, utilizând cuvinte-denumiri de animale.

Regula jocului: Un copil descrie o jucărie-animăluță, iar ceilalți copii ghicesc despre cine(ce) e
vorba.
Material didactic: Jucării- animăluțe.
Vocabular: Cuvinte-denumiri de jucării-animăluțe, conform jocului.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Fiecare copil pe rând descrie o jucărie-
animăluță, adusă de păpușa, iar ceilalți copii trebuie să ghicească despre cine(ce) e vorba.
De exemplu: ,,E mare, ne dă lapte. Face ,,mu-mu”(cu glas gros) ”. ,,E mic. Suge lapte de la
mama. Face ,,me-me”(cu glas subțire) ”. Cine nu poate descrie, imită onomatopeele.
EU NUMESC, TU DESCRIE
Scopul: Dezvoltarea deprinderii copiilor de a determina și verbaliza acțiunile, activizarea

vocabularului cu denumiri ale obiectelor de igienă.
Regula jocului: Să ofere răspunsuri concrete în baza întrebărilor oferite de educator.
Material didactic: Păpușă, cadă, apă, prosop, săpun.
Vocabular: Păpușă, cadă, apă, prosop, săpun.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul organizează băitul păpușii. În
timpul realizării acțiunilor de spălare a păpușii adresează copiilor următoarele întrebări: Ce face
păpușa?, Unde își face baie?, Cu ce se spală?, Pentru ce se folosește săpunul?, Cu ce se șterge
păpușa?
Se urmărește ca copiii să ofere răspunsuri concrete. Numește copilul care va oferi răspunsul.
Răspunsul îl repetă câțiva copii.
ЧУДЕСНЫЙ МЕШОЧЕК
Цель: В ходе проведения игры дети учатся определять, что это за предмет, по
характерным внешним признакам, то есть по форме. Также ее можно использовать для
развития речи и воображения.
Материал: Мешок, предметы.
Ход игры: Смысл игры очень прост: необходимо опустив руку в мешок, нащупать
предмет и назвать его, не видя, что это конкретно. Чтобы дети не путались, сначала можно
класть 1 предмет, а потом, когда они научатся так играть, уже несколько.
Играющим, кроме основного задания, могут быть даны дополнительные:
- описать попавшийся предмет (цвет, размер, вкус, материал) или животное (что оно
делает, где живет);
- рассказать, из какой сказки этот предмет или герой;
- описать его так, чтобы другие дети отгадали его.
22
JOC VERBAL
AL CUI GLAS ESTE?
Scopul: Formularea corectă a genitivului și recunoașterea copiilor după glas.

Regula jocului: Copilul indicat de către educatoare printr-un gest, v-a da semnalul de trezire al
copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit.
Vocabular: Numele, prenumele copiilor.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii stau pe scăunele în semicerc. În
faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit
de educatoare (trimis la culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă, cu braţele pe masă, cu capul
pe braţe şi va simula că doarme. În acest timp se v-a face linişte desăvârşită pentru a se crea
condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor(pe la spatele lor) şi va atinge pe
unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-te..., Mihai...”.
Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al
cui glas este?”. În răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică
Ninescu”, „Este glasul Ioanei Manea” etc. Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a
genitivului substantivelor proprii feminine, ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde
forma masculină.
SCHIMBĂ FORMA CUVÂNTULUI
Scopul: Fixarea deprinderii în modificarea formelor cuvintelor, ce au în componența lor sufixul

,,uț”.
Regula jocului: Copiii vor modifica forma cuvintelor cu ajutorul sufixului ,,uț”.
Vocabular: Nume de copii dezmierdător, cuvinte dezmierdătoare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea întreabă, cum o cheamă pe
păpușă. Apoi, adresându-se unui copil, îl întreabă cum îl cheamă pe dânsul (de cele mai multe ori
include numele Ana, Lena, Olea, Sanda, Nina, ect.). Apoi le spune, cum trebuie să schimbe
numele ca să sune asemănător cu cuvântul Lenuța, adică să-i dee o nuanță dezmierdătoare:
Anuța, Ninuța, Olguța, Sănduța, Măriuța, ect. Apoi păpușa propune copiilor câteva cuvinte, iar ei
le vor schimba forma: masă, casă, geantă, basma, ect.
LUNG – SCURT
Scopul: Fixarea deprinderii de a alcătui cuvinte scurte-lungi.

Regula jocului: Să identifice lungimea cuvintelor.
Vocabular: Cuvânt scurt, cuvânt lung.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Câinele Bob le propune un joc. Să arăte
și să spună cum sunt cuvintele: scurte sau lungi.
Bob va spune cuvântul, iar copiii vor arăta și numi, va spune cum sunt: scurte sau lungi. Se
pronunță cuvintele: ou, ma-să, ma-și-nă, sac, ma-să, pat, lap-te, ac, o-che-lari, ect.
De fiecare data când copiii răspund corect, câinele Bob latră.
CULEGERI DE JOCURI VERBALE 3-4 ANI
23
JOC LITERAR
GHICI CINE E?
Scopul: Exersarea atenției copiilor la cuvinte, dezvoltarea atenției auditive.

Regula jocului: Copii sunt atenți la întrebările educatorului, răspunzând la ele, continuând
propoziția.
Vocabular: Animale domestice(vacă, oaie), insecte(albină), pasăre(cuc), etc.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii sunt aranjați în cerc. Educatoarea
adresează copiilor întrebări:
- Zum, zum, zum toată grădina. Cine dă miere?....(albina)

- Mu! în vale pe toloacă. Cine ne dă lapte?....( vaca)
- Cu, cu, cu, cu, hai la lucru. Cine cântă dulce?...(cucul)
- Be! Negruță și bălaie. Cine ne dă lână?...(oaia)
Copii trebuie să numească cuvântul potrivit care lipsește din propoziție, astfel continuând
propoziția.
MERGE VULPEA PE CĂRARE
Scopul: Formarea deprinderii de comunicare paraverbală.

Regula jocului: Copiii, conform conținutul textului imită mișcările și pronunță clar
onomatopeele.
Vocabular: Denumiri de animale(vulpea, ursul și iepurile), păsări(cioara).
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii sunt aranjați în cerc și îndeplinesc
împreună cu educatorul acțiunile.
Varianta 1:
Educatoarea propune copiilor jocul „Merge vulpea pe cărare”. Împreună cu educatoarea, copiii
recită versurile și imită micările conținutului textului;
„Merge vulpea pe cărare, Ursulețul o zărește,

Tip, tip, tip(mers pe vârfuri); Mor, mor, mor(palmele deasupra ochilor);
Că e hoțomană mare Repede o fugărește,
Noi o știm...(mers normal); Fâș, fâș, fâș(scutură mâinile);
Cioara de sus o privește Iepurașu-i bucuros,
Fâl, fâl, fâl(imită zborul ); Țup, țup, țup(sărim ca iepurașii);
Ursulețu-i dă veste Și mulțumește frumos,
Cra, cra, cra. Țup, țup, țup(sărim ca iepurașii).
Varianta 2: Educatoarea recită versurile. Copii independent pronunță onomatopeele și imită
mișcările portrivite textului.
24
VOCABULAR
JOC DIDACTIC VERBAL

PĂPUȘICA MICĂ
Scopul: Fixarea deprinderii de a folosi în context adjectivul, de a-l acorda cu substantivul în gen
și numar, dezvoltarea gândirii si vocabularului copiilor.
Regula jocului: Copiii denumesc obiectele sau imaginile și acordă corect substantivul cu
adjectivul în cadrul propoziției.
Vocabular: Acordarea substantivului cu adjectivul.
Material didactic: Jucării
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea spune copiilor că pe masă
se află mai multe jucării. Copiii le vor lua pe rând și le vor denumi și descrie. De exemplu, dacă
ia o papușă, va spune: - Eu am luat o păpușă. Ea este frumoasă.
La fiecare obiect copiii vor fi îndrumați să găsească mai multe însușiri ale aceluiași obiect.
SĂ CULCĂM PĂPUȘA
Scopul: Îmbogățirea vocabularului cu cuvinte ce desemnează obiecte din grupa ,,Lenjerie”.

Regula jocului: Copiii vor denumi corect obiectele ce fac parte din grupa ,,Lenjerie”.
Vocabular: Rochiță, maiou, pat, pernă, plapumă, cearșaf, albă și curată
Material didactic: Obiecte din grupa ,,Lenjerie”.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Pe masă este amenajat dormitorul
păpușii. Educătoarea o ține în brațe pe păpușa Ana. Comunică copiilor, că Ana e foarte obosită și
vrea să doarmă. Educătoarea adresează următoarele întrebări:
- Ce trebuie să facem cu păpușa, ca ea să doarmă? ”
- Ce trebuie să întreprindem până a o culca?(să o dezbracăm)
Educătoarea invită câțiva copii la ea s-o ajute să dezbrace păpușa. Aceste acțiuni sunt însoțite de
explicări verbale. De exemplu: ,,Scoatem rochița. Rochița este roșie. Punem rochița pe scăunel”.
Educătoarea întreabă copiii, când o vor culca pe Ana. (când va rămâne în rochiță și maiou)
În timpul culcării păpușii copiilor li se pun următoarele întrebări: ,,Unde vom culca păpușa? Ce
se găsește pe pat? Cu ce o vom înveli? Păpușa se culcă, se învelește cu ajutorul copiilor.
CINE ESTE ȘI CE FACE
Scopul: Fixarea cunoștințelor de denumire corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora.

Regula jocului: Copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. La întrebarea „Cine este
şi ce face?” copiii răspund pe rând, denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune
posibilă.
Vocabular: Latră, mușcă, roade, zgârâie, ciripește, etc.
Material didactic: Silueta animalului/păsării.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Mobilierul va fi aşezat în formă de careu
deschis. În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă, educatoarea afişează silueta unui animal.
La semnal copiii privesc ce se află pe flanelograf sau la tablă. Răspunsul copilului întrebat va
cuprinde atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua, de
25
exemplu: Câinele: latră, muşcă, roade oase, fuge, păzește casa.
Pentru stimularea copiilor de a găsi un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai multe
verbe), educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţii
problemă.
JOC VERBAL
SPUNE INVERS
Scopul: Înțelegerea și utilizarea corectă a antonimelor.

Regula jocului: Cine spune mai multe cuvinte este învingător.
Vocabular: Cuvinte-antonime.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii sunt așezați în semicerc,
educatorul numește cuvântul, iar copilul alege sensul opus al cuvântului numit (antonimul).
De exemplu: mic – mare; alb…, amar…, zi…, asemenea…, aspru...
CINE SPUNE MAI MULTE!
Scopul: Numirea obiectelor dintr-un grup, după cuvântul generalizator.

Regula jocului: Să răspundă clar la întrebări, folosind limbajul verbal și să respecte ordinea.
Vocabular: Denumiri de obiecte.
educatorul le numește un grup de obiecte, iar ei trebuie să numească obiecte ce fac parte din
acest grup. De exemplu: educatorul numește grupul de obiecte ,,mobilă”, copiii numesc obiectele
ce fac parte din acest grup: masa, scaun, dulap, ect.
КТО ЭТО ДЕЛАЕТ
Цель: Развивать речь, наблюдательность, логическое мышление.

Правила: Ребёнок угадывает о ком идет речь в рассказе, на основе рассказа воспитателя.
Ход игры: Предложить ребенку угадать, о ком идет речь в рассказе. Перечислить
действия того или иного человека. Например: приходит домой с работы, ужинает, играет с
тобой, ходит с нами в парк, цирк и т. п. (Мама или папа.) Стрижет волосы, делает
прически, работает в парикмахерской. (Парикмахер.) Лечит детей и взрослых, носит
белый халат, слушает фонендоскопом. (Врач.)
ЧТО БЫВАЕТ...
Цель: Pазвивать речь, память, навык обобщения предметов по признаку или свойству.
Правила: Oтветить на вопросы воспитателя.
Ход игры: Воспитатель задает ребенку вопросы, а он на них отвечает. Например: «Что
бывает желтого цвета?» (Цыпленок, солнышко и т. п.); «Что растет на дереве?»; «Кто
живет в лесу?» и т. д.
26
CULTURA SONORĂ
JOCUL DIDACTIC VERBAL
COȘUL CU SURPRIZE
Scopul: Dezvoltarea aparatului fonoarticulator.

Regula jocului: Poziționarea buzelor și rostirea prelungită a sunetului la indicația educatoarei.
Vocabular: Coș, covrigi.
Material didactic: Iepurașul și coșul cu covrigei
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: În sala de grupă apare iepurașul și aduce
cu sine un coș cu covrigi. Educatoarea adresează copiilor următoarele întrebări: „Cine a venit la
noi?” , „Ce are iepurașul în coș?” , „Cum este covrigelul?”. Propune copiilor să arate cu mânuța
forma covrigului, apoi cu buzișoarele. (Rotungesc buzișoarele ca covrigul și rostesc sunetului
„o”), apoi cântă cântecul iepurașului sătul, care a mâncat covrigelul „o-o-o-o„.
JOC LITERAR
ФУК, ФОК, ФЭК
Цель: Познакомить детей с новым звуком- «Ф»(песенкой ежа- ффф);

Упражнять в четком произношении изолированного звука, звукоподражаний и слов;
способствовать развитию речевого дыхания; воспитывать интонационную
выразительность речи; упражнять в употреблении существительных, имеющих в
родительном падеже множественного числа окончание –ей (мышей, ежей, сторожей)
Правила: Ребёнок будет способен правильно произносить звуки, слова родного языка.
Определяет начальные звуки некоторых слов и понимает, что существует больше слов,
которые начинаются с того же звука.
Ход игры: Выставляя картинки на фланелеграф, воспитатель рассказывает: «На лесной
опушке, в хорошенькой избушке жили - были дед и баба. А в лесу, недалеко от их домика
жили три ежа. Звали их так: Фук, Фок, Фэк. Как их звали?(Хоровые и индивидуальные
ответы). Ежи сторожили лес. Что делали ежи? Гуляя по лесным тропинкам, они пели
песенки. Вот одна из них:
«Лучше нас, лесных ежей,
Нет на свете сторожей»(2-3 раза)
Однажды в избушку, где жили дед и бабка, пробрались мыши. Даже днем они разгуливали
по всему дому и грызли всё подряд. Решили старики: «Пригласим ежей. Пусть прогонят
ежей.»
Что решили сделать старики?(Хоровые и индивидуальные ответы)
И отправились ежи воевать с мышами. Впереди Фук. Кто впереди? За ним Фок. Кто за
Фуком? Кто сзади? (Фэк). Ежи друг за другом идут, песенку поют:
«По тропинке мы идем-
Фук, Фок, Фэк!
К деду с бабушкой идём,
И тихонечко поем,
Фук, Фок, Фэк!»
27
Воспитатель повторяет песенку, дети хором нараспев произносят имена ежей.
«Прогнали ежи мышей,- продолжает рассказ воспитатель,- и отправились в обратный
путь, так же напевая(имена договаривают дети):
«По тропинке мы идем-
Мы от дедушки идем,
Мы от бабушки идем,
Громко песенку поем,
Фук, Фок, Фэк!»
В заключении воспитатель спрашивает детей, не забыли ли они песенку ежа(ффф).
JOC VERBAL
FOCUL ȘI VÂNTUL
Scopul: Fixarea cunoștințelor de redare corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din
componenţa unor cuvinte.
Regula jocului: Când povestea se întrerupe, copiii vor reproduce sunetele corespunzătoare
fenomenului enunţat în contextul poveştii.
Vocabular: Foc, vânt.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor ședea fie pe scăunele, fie pe
covor în semicerc. În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt,
cerându-se copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş, vâjj-vâjj. Educatoarea introduce
exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple. Regula jocului cere copiilor ca atunci
când povestea se întrerupe, ei să reproducă sunetele corespunzătoare fenomenului enunţat în
contextul poveştii. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Mama a pus lemne în sobă şi a aprins
focul. Focul făcea...”. Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele şi focul s-a stins, apoi
tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bătea vântul...”. Copiii vor reproduce
mişcarea vântului, zgomotul produs de acesta(vâj-vâj). Povestea poate continua sau poate fi
reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea pronunţării de către copii a sunetelor
corespunzătoare. În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai
sus, iar copiii formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau
„focul face fâşş-fâşş”(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul
bate” (educatoarea şi copiii leagănă puternic braţele deasupra capului).
În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se recomandă articularea conturată
prin aducerea buzei inferioare sub incisivii superiori.
ŞARPELE ȘI ALBINUȚA
Scopul: Formarea deprinderii de pronunțare corectă a sunetului s și z.

Regula jocului: La semnalul educatoarei, grupul de copii care alcătuieşte şarpele, execută
deplasarea pe un traseu dat, imitănd sunetele emise de şarpe. La alt semnal albinele pornesc spre
şarpe ca să-l alunge, reproducând zumzăitul acestora.
28
Vocabular: Cuvinte ce conțin sunetle s și z.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea va amenaja înainte de
începerea jocului grupa, care să sugereze o poiană cu flori. Grupa de copii va fi împărţită în
două, o parte dintre ei vor fi albine, iar restul vor alcătui şarpele. Fiecare din subgrupe va avea un
rol prestabilit, eventual marcat. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea şarpelui, apoi cea
a albinelor. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul desenat dinainte în linie
şerpuită, reproducând şuieratul şarpelui: sss.., în timp ce albinele stau într-o parte a sălii de
grupă. La un semnal al educatoarei copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora, înaintând
spre şarpe. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul se continuă,
schimbându-se rolurile.
În pronunţarea unor onomatopee, care încep cu consoanele s și z, se recomandă atragerea atenţiei
asupra locului de articulare, în cazul în care copiii articulează incorect, cu limba ieşită printre
dinţi consoanele s și z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor, ca
spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm, limba va fi plasată jos, în spatele incisivilor
inferiori, iar colţurile gurii puternic trase în părţi.
TRENUL ȘI VÂNTUL
Scopul: Formarea deprinderii de pronunțare corectă a consoanelor ş şi j.

Regula jocului: La semnalul dat de educatoare, un grup de copii execută deplasarea pe un
traseu, imitând trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul, reproducând vântul.
Vocabular: Cuvinte ce conțin sunetele ș și j.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea va avea înainte de
începerea jocului un spațiu pregătit, care să sugereze linia ferată. Grupa de copii va fi împărţiă în
două. Educatoarea conduce jocul indicând deplasarea trenului ş, ş, ş, (acţiune însoţită de
mişcarea braţelor). A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul, alergând cu o
viteză mai mare, în timp ce pronunţă j, j, j (braţele lateral). Jocul continua, schimbând-se
rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele(z, z, z),
şarpele(s,s,s), trenul(ş, ş, ş), vântul(j, j, j).
Nu se va scăpa din vedere faptul că, dacă consoanele s și z necesită articularea prin plasarea
limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi; în articularea
consoanelor ş și j dimpotrivă, vârful limbii este în spre palat şi gura rotunjită.
BATE VÂNTUL TARE, BATE ÎNCET
Scopul: Devoltarea atenției auditive, a auzului fonematic. Dezvoltarea abilității de modelare a

intensității vocii. Exersarea copiilor în pronunțarea sunetului aparte și în îmbinare, cu alte sunete.
Regula jocului: Răspund copiii numiți. La identificarea greșelelor, jucătorii bat din palme.
Vocabular: Sunete produse de vânt cu diferită intensitate (v-v-v(slab), vâj-vâj-vâj(puternic))
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul arată acțiunea și produce
sunete. Împreună identifică ce acțiune este redată și sunetul produs. Jucătorii trebuie să pronunțe
clar sunetul produs. Copiii vor reproduce mişcarea și sunetul vântului slab (v-v-v), zgomotul
puternic produs de acesta (vâj-vâj). Se exersează pronunțarea corectă a sunetului și se atrage
atenția la modelarea intensității vocii.
29
SUNETE JUCĂUŞE
Scopul: Exersarea atenției copiilor la cuvânt, la structura lui sonoră. Dezvoltarea atenției
auditive; determinarea deosebirii dintre două cuvinte. Perceperea semnificației lor. Să înțeleagă
diferența sunetelor din cuvinte cu sonoritate asemănătoare (ex.: Boc-poc; duc-tuc; bun-pun; bat-
pat).
Regula jocului: Copiii vor identifica diferenţa sunetelor din cuvinte.
Vocabular: Cuvinte cu sonoritate asemănătoare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea va pronunţa cuvinte cu
sonoritate asemănătoare. Copiii independent/cu sprijin vor identifica diferenţa sunetelor din
cuvinte.
BALONAȘUL
Scopul: Pronunțarea corectă a consoanelor ș și f.

Regula jocului: Pronunțarea corectă de către copii a sunetelor ș și f din cuvinte
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau într-un cerc mic, ei prezintă
,,balonul”. La comandă ,,umflăm balonașul”, copiii suflă, rostind sunetul f și lărgesc cercul
(balonașul este umflat). La comanda ,,balonașul s-a spat”, copiii rostesc consoana ș lin,
îndelungat, apoi revin în cercul mic.
LIMBUȘOARA VESELĂ
Scopul: Dezvoltarea motricității articulatorie la copii.

Regula jocului: După indicațiile educatorului vor imita exercițiile propuse de cadrul didactic.
Vocabular pasiv: Organe articulatorii: buzele, dinții, limba, palatal dur, coardele vocale.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în
semicerc. Educătoarea le v-a propune copiilor să asculte atent povestea „Limbușoara veselă”.
Trăia odată, ca niciodată, o limbușoară în căsuța ei. Știți voi oare care e căsuța
limbușoarei?(Gura) Căsuța limbușoarei, copii, este gurița! Această căsuță se deschide uite-așa(se
demonstreaza, copii închid și deschid gurița de 2-3 ori). În fiecare zi limbușoara fuge din căsuță,
apoi iarăși se întoarce și se ascunde în ea. Și așa de multe ori.
Haideți și noi să ne jucăm cu limbușoara noastră, să o lăsăm să iasă afară, apoi iarăși să o
ascundem după dințișori(2-3 ori).
Voi știți copilași, limbușoara aceasta era foarte hărnicuță și păstra mereu căsuța curată. Avea
grijă de ușițe, mereu le ștergea, dacă se mai murdăreau, de exemplu de ciocolată. (Exercițiul
ștersul buzelor 2-3 ori), mobilierul din interiorul căsuței, adică dințișorii(exercițiul ștersul
dințișorilor), dar avea grijă și de podișorul pe care îl vopsea(2-3ori).
Copilași, dar limbușoara este una foarte isteață, ca să-i nu-i fie urât cânta mereu și vroia să învețe
multe lucruri noi. Ea a văzut cum motănelul bea apă. Și vrea și ea să poată așa! (demonstrare 2-3
ori).
30
ZA, ZE, ZI, ZA
Scopul: Dezvoltarea auzului fonematic și antrenarea pronunției sunetelor separate și în îmbinări

cu alte sunete, alcătuind propoziții.
Regula jocului: Copii vor acționa la indicațiile educatorului.
Vocabular: Sunete pronunțate, îmbinări de sunete „za, ze, zi, za”, denumiri de culori, propoziție.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii duc brațele în părți și pronunță
„Za, ze, zi, za”, Spre floricele vom zbura(apoi zburând și zumzăind trebuie să se oprească fiecare
la câte o floare).
Educatorul întreabă copilul:
- Albinuță, albinuță!
Copilul răspunde:
-Za, za, za
Educatorul întreabă:
- De ce culoare-i floarea ta?
Copilul numește culoarea (formulând propoziție simple), astfel se procedează cu majoritatea.
CE SUNET ESTE LA URMĂ
Scopul: Dezvoltarea auzului fonematic.

Regula jocului: Copiii vor identifica ultimul sunet din cuvânt.
Vocabular: Cuvânt, sunete pronunțate.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor ședea fie pe scăunele, fie pe
covor în semicerc. Guguță le propune copiilor să se joace în jocul ,,Ce sunet este la urmă”. El
rostește niște cuvinte, dar copiii trebuie să spună care este ultimul sunet din cuvânt. Le propune
următoarele cuvinte: casă-ă-ă – casa-a-a, masa-ă-ă – masa-a-a, rașă-ă-ă – rața-a-a, etc.
SPUNE MAI DEPARTE
Scopul: Pronunțarea clară a consoanelor din cuvinte.

Regula jocului: Copiii vor completa cu onomatopeele potrivite propozițiile.
Vocabular: Propoziție, onomatopee: car-car, chit-chiț, bâz-bâz, tu- tu.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea formulează începutul unei
propoziții, iar copiiii complectează cu onomatopeele potrivite. Exemple:
Cioara face…car-car;
Șoricelul face… chit-chiț;
Albinuța face… bâz-bâz;
Trenul face…. tu- tu.
31
JOC DIDACTIC VERBAL

NE JUCĂM CU BALOANELE
Scopul: Formularea corectă a propoziției, respectând acordul dintre substantive și adjective.

Regula jocului: Să recunoască culoarea balonului, formulând apoi o propoziție simplă.
Vocabular: Acordul dintre substantiv și adjectiv.
Material didactic: Baloane de diferite culori.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii vor denumi culoarea baloanelor
respective, în acest sens educatoarea pune întrebarea ,,Cu ce baloane ne jucăm?”, iar copii
răspund ,,Ne jucăm cu baloane roșii”. Se vor utiliza și întrebări în mod individual ,,Cu ce balon
te joci?”, pentru a determina folosirea singularului. Copii vor formula corect o propoziție, care să
cuprindă atât substantiv cât și adjectivul corespunzător. Se va insista asupra acordului corect
între substantiv și adjectiv care îl va insoți (de ex.: Balon roșu-minge roșie, balon albastru –
rochiță albastră).
Scopul: Dezvoltarea deprinderii copiilor de a forma corect numărul substantivului(a pluralului)

ce reprezintă obiecte.
Regula jocului: Răspund copiii ce au aceeași imagine ca şi a educatoarei.
Vocabular: Cuvinte-denumiri de obiecte la singural și plural.
Material didactic: Imagini cu obiecte
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiilor li se propune să se joace într-un
joc. Pe mesele copiilor se află imagini ce reprezintă unul sau mai multe obiecte. Copilul care are
pe masă aceeași imagine ca şi a educatoarei, dar care conține mai multe obiecte, o ridică și
numește forma de plural al cuvântului respectiv. Colegii sunt atenți la corectitudinea
răspunsurilor. Dacă se comit greșeli ei bat din palme. În cazul când copiii numesc incorect,
educatorul le prezintă forma corectă a pluralului, argumentând, iar copiii ce au aceeaș imagine,
repetă.
ПОТЕШКA
КУРОЧКА- РЯБУШЕЧКА
Цель игры: Развить внимание, память, речевую активность, отработать с детьми

вопросительную интонацию, упражнять их в правильном звукопроизношении.
Дидактическая задача: Формировать умение вести диалог. Умение слушать воспитателя
и при повторном рассказывании добавлять слова и фразы. Обогатить словарный запас
детей.
Правила игры: Воспитатель показывает шапочку Курочки. Объясняет детям почему ее
зовут Курочка-Рябушечка, из-за пестрого окраса. Затем воспитатель предлагает поиграть,
используя песенку, про Курочку-Рябушечку. Считалкой выбирают курочку, надевает ей
шапочку, ставит перед детьми и начинает задавать вопросы. Курочка отвечает на них по
подсказке воспитателя.
Дидактический материал: Шапочка Курочки-Рябушечки.
32
Ход игры: Воспитатель показывает картинку с изображением рябенькой курочки и
объясняет, почему ее называют «рябушечкой»( курочки бывают разные – белые, черные,
красные, а наша – разноцветная, пестренькая, рябенькая, Курочка-Ряба, ласково -Курочка-
Рябушечка), затем предлагает детям поиграть. Считалкой выбирают курочку (1, 2, 3!
Курочкой будешь Алиса – ты!). Воспитатель надевает ей шапочку, ставит перед детьми и
начинает задавать вопросы. Курочка отвечает на них по подсказке воспитателя:
— Курочка- Рябушечка, куда ты пошла?
— На речку.
— Курочка- Рябушечка, зачем ты пошла?
— За водичкой.
— Курочка- Рябушечка, зачем тебе водичка?
— Цыпляток поить.
— Курочка -Рябушечка, как цыплятки просят пить?
— Пи-пи-пи-пи! (Это произносят все дети.)
Воспитатель: понравилась вам потешка?
Дети: да
Читает потешку 2-ой раз.
При повторном проведении игры, воспитатель предлагает детям: «Давайте все вместе
спросим у курочки, куда она пошла?» Дети вместе с воспитателем, стараясь воспроизвести
вопросительную интонацию, спрашивая у курочки: «Курочка-рябушечка, куда ты
пошла?» и т. д. Лучше выбирать курочкой детей застенчивых, робких, молчаливых.
Курочка прощается с деткам.
33
Nr Aspectul dezvoltării Strategii Denumirea jocului Indicatori

vorbirii
1 Vorbirea coerentă Joc verbal  Numește cât mai multe 378
 Ghici cine te-a strigat 464
Joc literar  Считалка 379

 Друзья 468
2 Vocabular Joc verbal  Spune opusul 399

 Spune invers 399
 Spune altfel 399
 Найди противоположное 399
 Сколько бабушек в моей 396
семье?
3 Cultura sonoră Joc literar  Скороговорка 446
Joc verbal  A spus bine - n-a spus bine 445
 Spune cât mai multe cuvinte 446
cu sunetul dat la început 446
 Găsește și numește cuvântul
asemănător
4 Structura Joc verbal  Eu spun una tu spui multe 424
gramaticală  Eu întreb-tu răspunde 425
 Întreabă 425
 Compune cuvinte noi 427
 Spune cum este 427
 Какой, какая, какое? 427
CULEGERI DE JOCURI VERBALE 4-5 anii
34
1.6. JOCURI VERBALE
VÂRSTA 4 - 5 ANI

VORBIREA COERENTĂ
JOC VERBAL
NUMEȘTE CÂT MAI MULTE
Scopul: Înțelegerea cuvintelor generalizatoare ce denumesc un grup de obiecte.

Regula jocului: Să numească pe rând câte un obiect din clasa cuvintelor generalizatoare, fără
ezitări.
Vocabular: Mobilă, veselă, jucării, animale.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii sunt așezați în cerc. Educatorul
numește cuvântul generalizator mobilă, copiii numesc pe rând câte un obiect ce face parte din
acest grup: masă, scaun, dulap, fotoliu…
GHICI CINE TE-A STRIGAT
Scopul: Să asculte interlocutorul până la sfârșit, dezvoltarea auzului fonematic, respectarea

regulilor de comunicare.
Regula jocului: Copiii participanți la joc trebuie să strige copilul ales, ce stă în cerc pe nume,
numai după ce educatorul l-a atins pe umăr și numai după ce s-a sfârșit fraza ”...hai ghicește nu
mai sta”. Copilul ales în cerc trebuie să ghicească cu ochii legați, după glas cine l-a strigat;
Vocabular: Versurile de conținut ale jocului proriu zis.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau în cerc. Prin numărătoare se
alege un copil, care trece în centrul cercului, după care i se leagă ochii. Toți copiii recită
versurile:
Deschideți urechea bine

Să vedem ghicești ori ba,
Cine te-a strigat pe tine,
Hai ghicește nu mai sta.
Educatorul atinge un copil pe umăr, care îl strigă pe nume pe copilul ce stă cu ochii legați. Cel
legat ghicește după glas copilul, care l-a strigat. Dacă a ghicit, copii recită versurile mai departe
pentru răspunsul corect: pentru răspunsul incorect:

Ai ghicit, ai ghicit N-ai ghicit, n-ai ghicit
Treci la loc ești fericit Stai pe loc ești păcălit
35
JOC LITERAR
СЧИТАЛКА
Цель: Согласовывать движения со словами стихотворения. Упражнять детей в счете.

Правила: На каждый слог, строчку, ребенок показывает на стоящих детей, читая
стихотворение. На ком закончилась считалка тот ребенок ведущий в игре.
Ход игры: Дети стоят по кругу, рассказывающий считалку находится в кругу.
Рассказывает считалку, показывая на детей. На ком закончились слова тот ребенок
ведущий в игре.
Считалка: Сидел король на лавочке
Считал свои булавочки, 1,2, 3
Королевой будешь, ты!
ДРУЗЬЯ
Цель: Рассказать стихотворение, соблюдая последовательность событий с помощью

взрослого, инсценируя историю при помощи пальцев; Развивать умение действовать
согласованно; Воспитывать интерес к устному народному творчеству.
Правила: На каждую строчку соединять поочередно пальцы правой и левой руки,
начиная с мизинца. На последнюю строчку показать рога указательными пальцами на
голове.
Ход игры: Воспитатель с детьми сидят на стульчиках, соединив ладошки. Читают
стихотворение и соединяют пальчики:
Повстречались два котенка: «Мяу-мяу!»,
Повстречались два щенка: «Ав-ав!»,
Повстречались два жеребенка: «Иго-го!»,
Повстречались два тигренка: « Р-р-р!»,
Повстречались два быка: «Му-у!».
Вот такие у них рога.
36
VOCABULAR
JOC VERBAL
SPUNE OPUSUL
Scopul: Înțelgerea și utilizarea corectă a antonimelor.

Regula jocului: Cine spune mai multe cuvinte este învingător.
Vocabular: Cuvinte antonime.
educatorul propune copiilor să numească cuvinte opuse la cele propuse. Exemplu: acru-dulce;
mare-mic; copt-verde; tânăr- bătrân; bun- rău; harnic-lenș; verde-uscat; deșert-plin…
SPUNE INVERS
Scopul: Înțelegerea și utilizarea antonimelor, completarea unui text ce conține omisiuni.

Regula jocului: Copilul numit completează sfârșitul versului recitat de educator cu cuvântul
opus.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul recită câte un vers din care
lipseşte sfârșitul. Copiii trebuie să completeze sfârșitul versului cu cuvântul potrivit, pentru a-i da
sens opus.
Exemplu :
Albinuța darnică De nu-i mic, e ... mare Pe cărare o furnică
Nu-i leneșă, ci ... harnică Rândunica ce s-a dus De nu-i mare-i foarte. . .
Zboară nu pe jos, pe . . . mică
Mierea care curge sus
Nu-i amară, îi . . . dulce Bradul de la gard Veverița strânge-alune,
De nu-i scund, e –nalt Pentru că nu-s rele-s . . .
Iar zăpada dalbă bune
De nu-i neagră-i... albă Înghețata de se trece,
Nu e caldă, dar e ... rece Iarna ursul greu la pas
Muntele din zare Nu e slab, ci este . . . gras
SPUNE ALTFEL
Scopul: Formarea deprinderii de a utiliza în vorbire cuvinte cu sens opus; dezvoltarea atenției,
promtitudinii și rapidității în acțiune și în găsirea antonimelor.
Regula jocului: Răspunde copilul care prinde mingea. Nu se admit repetări.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau în cerc. Educatorul, aflându-
se în mijlocul acestuia, aruncă mingea unui copil, numind îmbinări de cuvinte(substantiv+
adjectiv, de exemplu: jucărie mare – jucărie mică). Jucătorul care primește mingea o aruncă
înapoi numai după ce rostește expresiile cu sens opus, adică antonimele lor. Copiii care oferă mai
multe răspunsuri sunt menționați verbal.
37
НАЙДИ ПРОТИВОПОЛОЖНОЕ
Дидактическая задача. Побуждать детей называть противоположные слова.
Игровое правило. Отгадывает тот, на кого укажет водящий стрелочкой.
Ход игры: Называя какой-либо предмет (например, сахар), надо назвать как можно
больше других, противоположных данному. Надо найти противоположные объекты по
функции "съедобное - несъедобное", "полезное - вредное" и др., по признаку (размеру,
форме, состоянию) и др.
СКОЛЬКО БАБУШЕК В МОЕЙ СЕМЬЕ?
Дидактическая задача: Упражнять детей в назывании людей ближнего окружения.

Понимать и называть родственные отношения: «Мою бабушку зовут Мария Петровна.
Она мама моей мамы». Называть взрослых людей по имени и отчеству.
Игровые правила: Действовать по сигналу воспитателя. Соблюдать очередность и
партнерские отношения.
Ход игры: Дети называют своих бабушек. Определяют, чья она мама.
- Андрей, сколько бабушек в твоей семье, расскажи нам.
- В моей семье две бабушки. Одну бабушку зовут Мария Петровна. Она мама моей
мамы. Другую бабушку зовут Светлана Яковлевна, она мама моего папы.
- Как по-другому можно назвать маму твоей мамы? (бабушка - Мария Петровна) и т.д
38
CULTURA SONORĂ
JOC LITERAR
СКОРОГОВОРКА
Цель: Произносить за взрослым в медленном темпе скороговорки. Овладевать звуками

родного языка. Называть выделенные слова со звуком М.
Правила: Слушать речь воспитателя, повторять четко. Называть слова, которые выделяет
воспитатель.
Ход игры: Воспитатель с ребенком на прогулке проводит индивидуальную работу.
Скороговорка:
Кошка молоко лакает
Боря булку в молоко макает.
JOC VERBAL
A SPUS BINE - N-A SPUS BINE
Scopul: Compararea pronunţării corecte cu cea incorectă, găsirea formei corecte de pronunţare a
cuvintelor auzite.
Regula jocului: Copiii repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus, iar atunci când este
greşit, întrerup și bat din palme. Unul din copii va pronunţa forma corectă, iar altul va construi o
propoziţie cu acel cuvânt.
Vocabular: Cuvinte cu sunetul [r], [ș], [ ț]
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau în cerc. Educatorul anunță
jocul și prezintă regula jocului: Fiți atenți am spus bine sau n-am spus bine. Dacă da - repetați,
dacă nu-bateți din palme: păpușă-păpusă; carte-calte; mașină-masină; perete-pelete; căsuță-
căsută... (exemple de cuvinte: caşcaval, sare, sapă, zahăr, roşu, ziar, ziua, şapcă, rață, pară etc.)
SPUNE CÂT MAI MULTE CUVINTE CU SUNETUL DAT LA ÎNCEPUT
Scopul: Identificarea sunetelor inițiale ale unor cuvinte, care încep cu același sunet.
Regula jocului: Se spun cuvinte doar cu sunetul indicat la început, se vorbește pe rând. Cine v-a
numi mai multe cuvinte, v-a fi câștigătorul.
Vocabular pasiv: Înțelegerea noțiunii de ,,cuvânt” și ,,sunet”
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul propune copiilor să
numească cuvinte ce încep cu sunetul dat la civintele de semnal: Numiți cuvinte ce încep cu
sunetul „a”.( ex. Sunetul A –ananas, acadea, avion, arc, ață...) După ce au numit toți copiii,
educătorul le propune alt sunet.
39
GĂSEȘTE ȘI NUMEȘTE CUVÂNTUL ASEMĂNĂTOR
Scopul: Dezvoltarea atenției auditive, a imaginației; formarea priceperii de a găsi cuvinte

asemănătoare după forma lor sonoră, activizarea vocabularului cu substantive, stimularea
creativității.
Regula jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege conducătorul, iar acesta numește jucătorul
care va răspunde. Nu se acceptă repetări.
Vocabular: Verde-pierde, lat-mat, pod-nod, mal-cal, luncă-muncă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Conducătorul jocului numește un
cuvânt, partenerii de joc trebuie să spună alte cuvinte asemănătoare cu primul după forma lui
sonoră( De exemplu: verde-pierde, lat-mat, pod-nod, mal-cal, luncă-muncă). Pentru fiecare
răspuns corect copiii primesc câte un jeton. Copiii cu cele mai multe răspunsuri corecte sunt
menționați.
40
JOC VERBAL
Scopul: Utilizarea corectă a pluralului substantivelor.

Regula jocului: Copiii trebuie să găsească pluralul substantivelor date pe rând, acționând în 2
echipe: mai întâi prima echipă dă răspunsul, dacă răspunsul nu este corect se implică copiii din a
doua echipă, apoi se schimbă cu locurile. Câștigătoare este echipa ce a ofert cât mai multe
răspunsuri corecte. Pentru fiecare răspuns corect echipele primesc jetoane.
Vocabular: Utilizarea pluralului.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii stau așezați în 2 echipe, față în
față. Educatorul anunță jocul și explică regula: „Eu spun una-tu spui multe” și le dă un
model(casă- case; copil-copii; minge-mingi; cub- cuburi; scaun- scaune; creion-creioane...). La
început educatorul dă forma de singular a cuvintelor, iar copiii răspund pe rând din ambele
echipe. După mai multe exersări o echipă poate să deie forma de singular a cuvintelor, iar
cealaltă să spună pluralul. Pentru fiecare răspuns corect primesc jetoane.
EU ÎNTREB - TU RĂSPUNDE
Scopul: Consolidarea priceperii de a răspunde la întrebări, utilizând pronumele personale.

Regula jocului: Copiii trebuie să răspundă doar printr-o propoziție enunțiativă, utilizând
pronumele personale.
Vocabular: Eu , tu, el, ea.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătorul selectează propoziții- model
ce conțin pronume la persoana II-a singular. Propozițiile le transformă în întrebare, utilizând
intonația interogativă și pronumele personale: ,,tu” , ,,el”, ,,ea”. Copiii trebuie să înlocuiască
pronumele personale ,,tu”, ,,el” sau ”ea” cu pronumele personal ,,eu”
Exemplu :
-Tu te joci cu Mirela? - Tu locuiești în orașul/satul ….?
- Eu mă joc cu Mirela. -Eu locuiesc în orașul/ satul….
- El se joacă cu Mirela? - El locuiește în orașul/satul ….?
- Eu mă joc cu Mirela.
ÎNTREABĂ
Scopul: Formularea întrebărilor prin utilizarea intonației interogative și pronumele personale ,,tu”,
,,el”, ,,ea” .
Regula jocului: Copiii vor transforma propoziția-model din enunțiativă în interogativă, prin
înlocuirea pronumelor personale.
Vocabular: Pronumele personale ,,tu”, ,,el”, ,,ea”
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii sunt așezați în semicerc.
Educatorul spune: Eu mă dau cu sania. Copilul transformă propoziția în întrebare prin intonație
41
și înlocuiește pronumele: Tu de dai cu sania? Educatorul: Eu fac un om de zăpadă. Copilul: Tu
faci un om de zăpadă?; El (ea) face un om de zăpadă?…
SPUNE ALTFEL
Scopul: Consolidarea deprinderii de a folosi corect adverbele, verbele și antonimele lor.

Dezvoltarea priceperii de a modifica forma verbului în funcție de timp, de a răspunde corect și
promt, când se desfășoară acțiunea și inversa celei din propoziție.
Regula jocului: Copilul vizat de educatoare modifică propoziția audiată.
Vocabular: Adverbe: azi-ieri-mâine.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor
propoziții cu aspect temporal. Ei trebuie să schimbe momentul petrecerii acțiunii. De exemplu:
Ieri am fost la bunica- Mâine voi pleca la bunica. Se atrage atenția și asupra formei verbelor,
care se schimbă în funcție de timp. Pot fi utilizate următoarele enunțuri: Azi dimineață am udat
florile/ Mâine voi uda florile. Mâine vom pleca la pădure.etc.
Dacă raspunsul e corect, colegii aplaudă. Erorile comise sunt corectate de educator prin oferirea
propriului model.
COMPUNE CUVINTE NOI
Scopul: Exersarea copiilor în formarea noilor cuvinte, prin modificarea substantivului în

adjectiv.
Regula jocului: Răspunde copilul numit. Nu se admit repetări.
Vocabular: Substantive-adjective- nor-înnourat; soare-însorit, floare-înflorit; copil-copilăros;
pădure-împădurit; joc-jucăuș.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul propune
cuvântul(substantiv), copiii compun adjective în baza cuvântului. (Ex: nor-înnourat; soare-
însorit, floare-înflorit; copil-copilăros; pădure-împădurit; joc-jucăuș; etc.). Nu se admit
răspunsuri în cor și repetări. Copiii care oferă mai multe răspunsuri sunt menționați. Pentru
reușita jocului educatoarea trebuie să ofere cât mai multe și variate cuvinte.
SPUNE CUM ESTE
Scopul: Consolidarea priceperii de a utiliza unele adjective în funcție de genul și numărul

substantivelor.
Regula jocului: Copiii trebuie să numească cât mai multe însușiri ale unui obiect. Cine spune mai
multe cuvinte este învingător. Copiii vor vorbi pe rând, ascultându-și colegii.
Vocabular: Cuvinte adjective.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului:
Varianta I: Copii sunt așezați în cerc sau semicerc. Educatorul numește un cuvânt-substantiv,
copiii spun cum este atribuindu-i anumite calități. Exemplu: fetiță-cuminte, harnică, liniștită;
casă - frumoasă, curată , mare...
Varianta II: Copii sunt așezați în semicerc, educatorul numește doar un determinativ(exemplu:
omăt- alb), copiii- moale, pufos, rece, sclipitor...; copil-vesel, bun, cuminte, harnic, vioi…; zi-
frumoasă, însorită, interesantă.
42
КАКОЙ, КАКАЯ, КАКОЕ?
Дидактическая задача: Упрожнять детей называть правиьно некоторые прилагательные

слова.
Игровое правило: Правильно отвечать на вопрос воспитателя «Какой, какая, какое?» по
сигналу
Ход игры: «Какой, какая, какое?» Взрослый предлагает малышу придумать как больше
слов для описания предмета или явления: «Яблоко какое? (Красное, круглое, гладкое).
Зима какая? (Холодная, снежная). Дети какие? (Умные, весёлые, добрые, послушные)».
43
I. Ciclograma jocurilor verbale conform aspectelor dezvoltării vorbirii,
Nr Aspectul Strategii Denumirea jocului Indicatori

dezvoltării
vorbirii
1 Vorbirea Joc verbal  Где мы были, мы не скажем, а что 473

coerentă делали - покажем
 Găsește cuvântul potrivit 471
 Ghicește la ce m-am gândit 480
 Cuvinte dulci 481
 Îmi place acest personaj deoarece… 476
473
 Eu întreb, tu răspunde
Joc literar  Numărători cu animale 481
2 Vocabular Joc verbal  Отвечай быстро 404

 Cuvinte –rude 403
 Ghici la ce cuvânt m-am gândit 402
 Găsește intrusul 405
 Живые слова 411
 Скажи как можно больше 404
 Spune cât mai multe despre 404
 Cele mai frumose expresii 481
 Găsește și numește 404
 Folosește al cuvânt 408
3 Cultura Joc verbal  Estafeta 448
sonoră  Să compunem versuri 452
 Spune cât mai multe cuvinte cu sunetul dat 449
 Găsește greșeala 448
 Repetă fără să greșești 451
 Jocul silabelor 449
 Telefonul defectat 448
 Найди рифму 452
 Cкажи слово с нужным звуком 449
4 Structura Joc verbal  Ieri, azi, mâine 433
gramaticală  Răspunde repede și bine 435
 Transformă cuvântul 434
 Было — будет 434
44
1.8. JOCURI VERBALE
VÂRSTĂ 5 - 6 ANI

VORBIREA COERENTĂ
JOC VERBAL
ГДЕ МЫ БЫЛИ, МЫ НЕ СКАЖЕМ, А ЧТО ДЕЛАЛИ – ПОКАЖЕМ
Задача: Использовать в речи правильные формы настоящего, прошедшего и будущего

времени. Составлять ясные, логические сообщения с использованием словесной,
невербальной, паравербальной выразительности (интенсивность, ритм, интонация,
ударение, жесты, мимика и т.д.).
Цель игры: Учить детей называть действие словом, правильно употреблять глаголы (во
времени, лице), поощрять попытки детей участвовать в коллективном разговоре,
принимать совместные решения; развивать творческое воображение; побуждать детей к
импровизации.
Игровые правила: Все дети правильно изображают действие, так чтобы можно было
догадываться, называть его.
Ход игры: Воспитатель обращается к детям, говорит: Сегодня мы поиграем так: тот, кого
мы выберем водящим, выйдет из комнаты, а мы договоримся, что будем делать. Когда
водящий вернется, он спросит «Где вы были?Что вы делали?» Мы ему ответим: «Где
мы были, мы не скажем, что делали, покажем».
Выбирают водящего, он выходит.
Воспитатель изображает, что будто он пилит дрова. - Что я делаю? – спрашивает он
у детей.
- Дрова пилите.
-Давайте все будем пилить дрова
Приглашают водящего.
- Где вы были? Что вы делали? – спрашивает он.
Дети хором: - Где мы были, мы не скажем, а что делали, покажем.
Воспитатель и дети изображают пилку дров, водящий отгадывает:
- Вы пилите дрова.
Для продолжения игры выбирают другого водящего. Когда новый водящий выходит из
комнаты, воспитатель предлагает детям самим придумать действие, которое они
будут показывать: умываться, танцевать, рисовать, рубить дрова, играть на пианино и др.
Воспитатель следит за правильностью употребления глаголов. Если, отгадывая, ребенок
неправильно употребляет форму глагола, говорит, например, «Танцеваете», «рисоваете»,
воспитатель добивается, чтобы все усвоили, как надо говорить правильно.
-Дети, что вы делаете? – спрашивает воспитатель. – Правильно сказал Вова: «Мы рисуем».
Вова скажи правильно, что делают дети, - предлагает воспитатель. Они рисуют.
GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE
Scopul: Completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul corespunzător,

formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat.
Regula jocului: Copilul atins pe umăr cu bagheta, completează cuvântul, care lipseşte din
propoziţie, reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Grupa de copii aprobă prin aplauze
răspunsurile corecte.
45
Vocabular; Părțile de vorbire
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: În funcţie de nivelul grupei, educatoarea
va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora copilul trebuie să le adauge fie
complementul, fie predicatul, fie atributul, fie subiectul. Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul:
- Merele se culeg din....
- Toamna, copiii merg la ....
- Cireşele se coc....
- Primăvara, pomii....
În genere, copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi
propoziţie. În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai
jocului. De asemenea, se modifică sarcina didactică. Conducătorul jocului spune un cuvânt, iar
copiii trebuie să construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv.
GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT
Scopul: Alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii.
Regula jocului: Copiii vor compune ghicitori numai despre obiecte sau unelte.
Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente, forma şi materialul din care sunt făcute
obiectele sau uneltele. Copilul sau copiii care trebuie să ghicească, vor sta în afara grupei în
timpul cât se alcătuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. Ghicirea se va
face numai pe baza descrierii. Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei
întrebarea: „La ce foloseşte”.
Vocabular: Cuvinte descrieri.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: În prima parte a jocului educatoarea va
participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor. Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile
cu privire la unealta pusă în discuţie. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele discutate
elaborând ghicitoarea. Totodată, se va stabili în comun care din copii va expune ghicitoarea
pentru cel care a fost izolat temporar. După ce se însuşeşte tehnica alcătuirii în comun a
ghicitorii, copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre
obiecte şi unelte, care n-au mai fost discutate în cursul jocului. În această situaţie vor fi trimişi în
afara grupei tot atâţi copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din
fiecare echipă). Educatoarea va urmări toate echipele, va acorda însă ajutor numai atunci când
copiii nu reuşesc să se descurce în grup. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase
ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Pentru o mai bună coordonare, fiecare
echipă poate să-şi aleagă un conducător.
CUVINTE DULCI
Scopul: Formarea capacității de a utiliza, a selecta cele mai frumoase cuvinte. Dezvoltarea
vorbirii coerente, a atitudinii binevoitoare.
Regula jocului: Răspund copii numiți.
Vocabular: Cuvinte dulci.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea comentează dispoziția,
starea sufletească a cuiva și în același timp, propune copiilor sa-i spună cele mai dulci cuvinte ca
s-o scoată din aceasta stare.
De exemplu: Văcuța nu vrea să ne dea lapte. Oare de ce? Cine dorește ceva sa-i spună cele mai
dulci cuvinte ca ea să fie bine, să vrea să ne dea lapte?(Florica, scumpa, buna…)
Se pot propune următoarele situații
-mama a venit obosită de la serviciu;
46
- prietena nu vrea să vorbească cu tine;
-jucăriile fug de la tine;
-câinișorul este bolnav;
-floricica s-a ofelit;
-bunica este tristă etc.
ÎMI PLACE ACEST PERSONAJ DEORECE...
Scopul: Dezvoltarea comunicării verbale, a priceperilor de a descrie personaje din

povestire/poveşti.
Regula jocului: Sunt întrebaţi copiii ce se anunţă. Reuşita descrierii este apreciată de colegi.
Descrierele să fie prezentate cât mai amănunţit.
Vocabular: Cuvinte adjective.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Iniţial pentru a facilita discuţia copiilor,
se propun imagini ce reprezintă diverse secvenţe din povestire/poveste. Copii pe rând descriu
acei eroi, animale din opera dată(Pe parcurs copii completeză, îşi expun păreri). Exemplu: Să
descrie şoricelul din povestirea „Când stăpânul nu-i acasă”, de Emil Cârleanu.
EU ÎNTREB, TU RĂSPUNDE
Scopul: Formarea competenţei de a adresa întrebări în baza unui enunţ, de a extinde propoziţia,
răspunzând la întrebări. Dezvoltarea limbajului, a imaginaţiei, a memoriei.
Regula jocului: Răspunde copilul numit. Cel ce are întrebarea gata se anunţă, ridicând fişa.
Vocabular: Părțile de vorbire
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Spunând o numărătoare(Unu, una, două,
dunţ, spune, dragă, un enunţ), se alege copilul ce va enunţa propoziţia din două cuvinte. Primul
jucător, ce a alcătuit o întrebare, se enunţă, ridicând fişa ce o are în faţă. De exemplu: Maşina
funcţionează.(Cum funcţionează maşina?). Copilul ce conduce îşi reia propoziţia, făcând
completările necesare. Dacă sunt întrebări la varianta iniţială a propoziţiei(de când funcţionează
maşina?)etc., se adresează, dacă nu, se trece la următorul cuvânt.(Maşina funcţionează bine şi ...
Unde putem pleca? Sau, De când maşina funcţionează bine? Datorită cui maşina funcţionează
bine?) etc.
Sau, Mama lucrează.(Cum? Unde? La care(magazin, fabrică, şcoală?). Care mamă lucrează? De
când lucrează? Cu cine lucrează?), etc. Copiii care adresează cele mai multe şi variate întrebări
sunt menţionaţi.
JOC LITERAR
NUMĂRĂTORI CU ANIMALE
În oceanul Pacific Și găsii un bilețel.

Locuia un pește mic Iar pe bilețel scria: Stă ursul pe canapea
Și pe coada lui scria Iesi afară dumneata! și bea o cafea,
Iesi afară dum-nea-ta! Într-o magazie O cafea americană
De-ge-țel! Stă un porc și scrie Ieși dumneata afară!
Codița de purcel! ABC
Mă sui în copăcel Ieși afară dom-nu-le! Una mia suta lei
47
Ia te rog pe cine vrei! C-a mâncat-o Ene. Praf-tămâie-cozonac
Din gramada cu purcei Ene n-are cap, Ieși afară, măi gândac!
A lui Moș Andrei! C-a mâncat un țap.
Daca n-ai pe cine Țapul n-are coarne, Una, doua,
Ia-mă chiar pe mine! C-a mâncat bomboane. Las-că plouă,
Bomboanele sunt dulci, Trei, patru,
Ala bala portocala Tu, mai nene, să te duci! Hai la teatru.
Cine mi-a furat banana Cinci, șase,
Cioc boc treci la loc Una, două, Spală vase,
O găina fără cioc Patru, nouă, Șapte, opt,
Și-un cocoș împintenat Sare cloșca Porumb copt,
A uitat ce a mân-cat! De pe ouă, Nouă, zece,
A sărit și a fugit Apă rece.
O răţuşcă pe gunoi, Tu ești bun de a-mi-jit!
Numără din doi în doi:
Doi, patru, şase, opt zece Ana, Tina, Numărători distractive
Ieşi afară mai, ber-be-ce! S-a ouat găina diverse
Ş-a facut un ou Un pitic atât de mic
Iepuraș cu coada scurtă Mare cât un bou! Făcea baie-ntr-un ibric,
A venit și el la nuntă, Pe săpun a lunecat
Și s-a pus în colțul mesei Numaratori distractive Și piticu s-a-necat!
Și-a mâncat tortul miresei, cu cifre
Mirele s-a supărat 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 Într-o prăvălie
De urechi l-a înșfăcat, Un pahar cu apă rece, Stă un moș și scrie
I-a făcut o învârtitură Și-o cafea amară A,B,C
Drept în oala cu frip-tură! Ieși pe usă afară! Ieși afară, dom-nu-le!
Două rațe pe gunoi, Trei lei pe lună Ala bala portocala,

Numara din doi in doi, Și-o bătaie bună, Scoală-te că-ncepe
2, 4, 6, 8, 10 Și-o cafea amară Școala…
Iesi afara măi cumetre! Ieși pe usă afară! Nu mă scol, nu mă scol
Că rămâne patul gol!
Unul merge cu purceii Unu, doi,
Unul merge cu vițeii, Stai cu noi, 1, 2, 3, 4, 5
Unul face așchiute, Trei, patru, Tata cumpără ciupici
Altul face plăcintuțe. Hai la teatru, Mama cumpără secară
Dă-mi și mie, dă-mi și mie, Cinci, șase, șapte, Dumneata să eși afară
C-am ajuns ca o pif-tie! Hai să bem cafea cu lapte!
Opt, nouă, zece Cosmos, cosmos,
Am-bam-bus El/ea să plece! cosmulean
Ține-te de urs Șede badea pe medean
Ursul n-are coadă, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 Și se uită la o stea
C-a mâncat o babă, Și-un pahar de apă rece Crede că-i racheta mea
Baba n-are furcă, Toți peștii să se-nece El racheta nu a văzut-o
C-a mâncat o curcă. Numai unul să ramână Fugi de aici că ai pierdut-o
Curca n-are pene, Să se facă praf-tămâie,
48
VOCABULAR
JOC VERBAL
ОТВЕЧАЙ БЫСТРО
Цель: Закреплять умение детей классифицировать предметы (по цвету). Приучать детей
быстро думать и отвечать, быть внимательными, сообразительными.
Правила: Нужно подбирать только те слова, которые можно назвать одним обобщающим
словом. Говорить можно только после того, как ребёнок сказал нужное слово. Цвет можно
повторять несколько раз, т.к. предметов одинакового цвета много. А слова не повторять.
Ход игры: Воспитатель становится вместе с детьми в круг и объясняет правила игры:
- Сейчас я назову какой-либо цвет. Следующий должен назвать предмет этого цвета,
потом он сам называет любой цвет и т.д.
«Зелёный»- говорит воспитатель(делает паузу, давая детям возможность вспомнить
предметы зелёного цвета). Стоящий рядом ребёнок говорит слово «лист» и называет свой
цвет и т.д.
CUVINTE - RUDE
Scopul: Formarea priceperii de a modifica forma substantivelor, de a găsi cât mai mulți termeni
ce au aceleași rădăcini, de a percepe sensul acestora și cazurile de utilizare; consolidarea
deprinderii de întrebuințare corectă a accentului în aceste cuvinte; formarea, găsirea unor
vocabule noi prin derivare, explicarea senificației.
Regula jocului: Va fi numit un copil care va spune cât mai multe cuvinte derivate, fără a fi
întrerupt. Cu cuvântul dat se alcătuește o propoziție .
Vocabular :
 Casa-căsuță-căscioară-căsoaie ;
 Floare-floricică-înflorit-florărie-flolrăreasă ;
 Lapte-lăptică-lăptos-lăptărie;
 Lemn-lemnișor-lemnos-lemnărie-lemnar-înlemnit;
 Moldova-moldovean-moldovenește-Moldovioară ;
 Mamă-mămică-măicuță-măiculiță ;
 Carte –cărticică-cărțulie-cărțișoară...
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educătoarea explică regulile jocului,
străduindu-se să înțeleagă cele spuse. Ea demonstrează o bucată de lemn și întreabă: ,, Ce este
aceasta și cum mai putem numi printr-un singur cuvânt o bucată mică de lemn?” (lemnișor).
Cine prelucrează lemnul?(lemnarul) De ce uneori, când cineva nu reacționează la cele
înconjurătoare și stă nemișcat spunem că a înlemnit? Educătoarea atrage atenția copiilor la șirul
de cuvnte înrudite ce au pornit de la unul singur cuvânt și au o parte comună, în cazul de față
rădăcina lemn. În continuare copiii vor modifica substantive propuse de educatoare, vor explica
sensul lor și vor alcătui cu ele propoziții. Colegii pot interveni cu întrebări de tipul ,,Ce înseamnă
lemnarie?”.
Pentru răspunsul corect copiilor li se oferă o floricică. Autorul șirului complet de cuvinte înrudite
devine învingător .
49
GHICI LA CE CUVÂNT M-AM GÂNDIT
Scopul: Exersarea cuvintelor în perceperea și utilizarea cuvintelor generalizatoare; dezvoltarea

capacității de generalizare, grupare.
Regula jocului: Se dă răspunsul doar după ce s-a terminat enumerarea şirului de cuvinte.
Răspunde copilul solicitat.
Vocabular: Cuvinte generalizatoare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii trebuie să ghicească la ce cuvânt
s-a gândit educatorul după ce enumeră câteva noţiuni. De exemplu: cal, vacă, iepure, şarpe,
pisică etc. (copiii spun că educatorul s-a gândit la cuvântul „animal”); alte cuvinte care pot fi
ghicite: planta- copac, floare, iarbă, etc.
GĂSEŞTE INTRUSUL
Scopul: Dezvoltarea abilităţii de a clasifica şi generaliza obiecte după diferite criterii, depistarea
cuvântului de prisos, argumentând răspunsul, utilizarea cuvântul generalizator.
Regula jocului: Se dă răspunsul doar după ce s-a terminat enumerarea şirului de cuvinte.
Răspunde copilul solicitat.
Vocabular pasiv: Intrusul.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul citeşte şirul de cuvinte, copii
numesc intrusul, argumentând răspunsul. Răspunde copilul întrebat, dacă răspunsul nu e
complect, colegii îl ajută. Se solicită răspunsuri cu propoziţii complete.
 Măr, pară, lămâie, prună, caise  Automobil, tren, camion, bicicletă,

 Vrabie, rândunică, cioară, sticlete, tractor, autobuz
ciocănitoare  Lup, vulpe, porc, cerb, mistreţ
 Arţar, brad, stejar, tei, castan  Găină, raţă, cocostârc, gâscă, curcan
 Roşie, ardei, cartof, vânătă, dovleac  Brânză, caşcaval, iaurt, salam,
 Rochie, pantaloni, palton, cizme, smântână, unt
căciulă  A, D, N, S, U, 4, R, O
 Dulap, pat, aragaz, scaun, fotoliu  Cerc, pătrat, piramidă, triunghi, oval
 Săpun, şampon, creion, periuţă de  Creion, pix, album, acuarelă, minge,
dinţi, pastă de dinţi caiet
ЖИВЫЕ СЛОВА
Цель игры: Oзнакомление детей со словесным составом предложений, вычленении слов

из состава предложений, закрепление знания о том, что каждое предложение выражает
законченную мысль, что слов в предложении может быть разное количество, т.е.
предложения бывают длинные и короткие. Дать представление о том, что слова в
предложениях располагаются в определённой последовательности. Учить детей
определять место слова в предложении, формированию общей подготовки к обучению
грамоте, чтению.
Задача: Использовать способность говорить и общаться (выразительное общение)
Соблюдать последовательность частей предложения в речи. Составлять предложения с
использованием одного и того же слова в начале, середине и в конце высказывания.
50
Ход игры: Воспитатель вызывает нескольких детей(в зависимости от количества слов, из
которых будет составлено предложение) и говорит: «Сейчас мы будем играть в игру,
которая называется «Живые слова». Вот эти дети — Саша, Коля и Таня — будут словами.
А сначала мы придумаем предложение из трех слов». Дети составляют предложение,
например «Самолет летит высоко». Каждому вызванному воспитатель говорит, каким
словом он будет(или они сами выбирают для себя слова). Затем педагог просит остальных
детей поставить «слова» в таком порядке (слева направо), чтобы получилось составленное
предложение. Дети легко запоминают, кто из вызванных каким словом является, и
«выстраивают» («записывают») предложение. Воспитатель просит, чтобы дети - «слова»
называли себя по порядку, и все слышат предложение («Самолет... летит...высоко»).
Распределение ролей проводят или воспитатель, или вызванные дети - «слова», или все
остальные дети. Педагог, таким образом, составляет сначала «словарь». Комбинируя
слова, по-разному сочетая их, дети смогут составлять разные предложения. Воспитатель
проверяет, как запомнили свои роли дети-«слова» и хорошо ли знают «словарь» другие
участники игры. Затем педагог вызывает одного из детей и просит составить какое-
нибудь предложение, пользуясь словами «живого словаря «Серая кошка бежит»).
СКАЖИ КАК МОЖНО БОЛЬШЕ
Цель игры: Формировать умение определять, выделять и называть составные части

предметов, объектов. Активизация словаря. Развитие наблюдательности, внимания.
Задача: Подробное, логичное, чёткое описание объектов, изображений/карточек,
одушевлённых предметов, персонажей по различным критериям, аспектам.
Ход игры:
1-й вариант- Воспитатель предлагает детям посмотреть вокруг себя и назвать как можно
больше предметов, которые их окружают (назвать только те, что находится в поле их
зрения). Воспитатель следит, чтобы дети правильно и чётко произносили слова, не
повторялись. Когда дети не смогут больше ничего назвать сами, воспитатель может
задавать им наводящие вопросы: «Что висит на стене?» и т.д.
2-й вариант- Воспитатель называет объект, например «дерево». Ребёнок называет части
дерева - ствол, ветки, листья, корни и т.д.
SPUNE CÂT MAI MULTE DESPRE...
Scopul: Dezvoltarea asociației, a capacității de a găsi cât mai multe cuvinte, reprezentate a
diferitor părți de vorbire, dar care au ceva comun cu cel auzit. Dezvoltarea creativității verbale.
Îmbogățirea vocabularului.
Regula jocului: Va răspunde copilul solicitat.
Vocabular: Părțile de vorbire.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Conducătorul jocului, ales printr-o
numărătoare, numește un cuvânt. Jucătorul numit trebuie să enumere un șir de alte cuvinte ce au
tangențe comune cu cel rostit de conducător. De exemplu: Cetate- trainică, măreață, înconjurată
de ziduri, are rol de apărare, etc.
Atunci, când jucătorul se limiteaza, din diferite motive, la 2-3 raspunsuri, educatoarea trebuie să
dezvolte spiritul de asociere, să-l stimuleze prin întrebări (Ce are cetatea? Cu ce scop s-a făcut?
Cine trăia în ea?), prin utilizarea imaginilor, obiectelor, descrierilor caracteristice cetății în cauză.
Educatoarea menționează copiii care vin cu răspunsuri unice, care au extins șirul de cuvinte la
tema dată cu 2 sau mai multe.
51
CELE MAI FRUMOASE EXPRESII
Scopul: Dezvoltarea comunicării verbale, a priceperilor de a alege expresii frumoase din text.
Regula jocului: Sunt întrebaţi copiii ce se anunţă. Reuşita alegerii expresiei este apreciată de
colegi.
Vocabular: Expresii frumoase.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Se propune audierea textului literar,
cerându-le copiilor de a identifica expresii frumoase redate în text. Educatorul(mai târziu
conducatorul jocului) oferă spre exemplu expresii. De exemplu: din textul literar „Ce te legeni,
codrule” numeşte expresiile frumoase: ”Bate vântul frunza-n dungă”, „Trec în stoluri
rândunele”. Copii pe rând dau exemple de expresii frumoase din text.
GĂSEȘTE ȘI NUMEȘTE
Scopul: Formarea capacităţii de a găsi obiecte din mediul înconjurător deumirea cărora începe cu
sunetul şi litera propusă.
Regula jocului: Răspund doar copii solicităţi. Cei ce au răspunsul gata, anunţă.
Vocabular: Cuvinte cu sunetul şi litera propusă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Propuneţii copiilor un sunet, o literă,
aceştia trebuie să denumescă cât mai multe cuvinte sau obiecte din mediu înconjurător cu sunetul
sau litera propusă. Atenţia copiilor trebuie canalizată la un singur sunet sau literă. Jocul continuă
cu diversificarea sunetelor. De exemplu: Numiţi câte mai multe obiecte din grupă, ce se
aseamănă cu litera „O” sau cuvântul conţine sunetul „o”
FOLOSEŞTE ALT CUVÂNT
Scopul: Formarea deprinderiilor de ai învăţa pe copii să aleagă sinonime pentru cuvintele ce

denumesc acțiuni, dar și pentru alte părți de vorbire.
Regula jocului: Cei care știu răspunsul se anunță, ridicând mâna. Se admit corectări, precizări.
Vocabular: Cuvinte sinonime.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatorul le propune copiilor unele
îmbinări de cuvinte(substantiv+ adjectiv ori substantiv +verb). Ei trebuie să găsească cuvinte cu
acelaşi sens, dar care sună altfel. De exemplu :
Moş Ger - vine-soseşte, Moşul - păşeşte, merge

Moş Ger – dă, dăruieşte, Copiii – fug, aleargă
Fragii – gustoşi, dulci Copiii – veseli, bucuroşi.
Fragii - mari, măşcaţi
52
CULTURA SONORĂ
JOC VERBAL
ESTAFETA
Scopul: Dezvoltarea auzului fonematic, evidențierea sunetului și rostirea cuvintelor, cu anumite

sunete [m], [e], articularea corectă a lor, găsirea cuvintelor care încep cu sunetul dat, alcătuirea
propozițiilor cu cuvântul respectiv.
Regula jocului: Precizarea sunetul cu care începe cuvântul, găsirea a mai multe cuvinte, care
încep cu sunetul respectiv, alcătuirea propozițiilor cu cuvântul respectiv.
Vocabular: Cuvinte ce conțin sunetele [m], [e], cuvinte eronate.
Varianta – 1.
Copilul cu nr.1 – ascultă o ghicitoare, spusă de educator, numește răspunsul ei printr-un cuvânt.
Copilul cu nr.2 – precizează sunetul cu care începe cuvântul respectiv.
Copilul cu nr.3- găsește mai multe cuvinte care încep cu acelaș sunet .
Copilu cul nr.4 – formulează o propoziție cu cuvântul respectiv.
Ghicitoarea -1
Rotunjoară, mititică
Sare-n sus ca o mărgică? (mingea)
Ghicitoarea 2
Uriaș cu nasul mare
Poartă oameni pe spinare? (elefantul)
În felul acesta vor proceda și cu alte sunete pe care le vor învăța.
Varianta - 2
Regula de joc- Educatorul intenționat va pronunța unele cuvinte corect, iar altele eronat. Copiii
vor compara pronunția corectă cu cea incorectă, vor găsi forma corectă repetând în cor. Vor
folosi propoziții din conținutul câtorva povești cunoscute de ei.
1. În căsută tlăiau tlei ursi.

2. Capla tupălată se duce la Scufita Osie s-o cheme la plaznic.
3. Totosul a fost salvat de motan.
SĂ COMPUNEM VERSURI
Scopul: Consolidarea cunoștințelor referitoare la construirea de rime, versuri simple,
dezvoltarea atenției, gândirii logice, a vorbirii coerente, vitezei de gândire.
Regula jocului: Potrivirea cuvintelor, găsind rima potrivită (alt cuvânt care se pronunță aproape
la fel și se potrivește după sonoritate).
Vocabular: Cuvinte rimă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Vom încerca să compunem versuri. Eu
voi citi primul vers, iar la sfârșitul versului 2 voi face o pauză, atunci voi potriviți cuvântul –rimă
cerut de contextul versului, țineți cont de gândul/ ideia expusă.
Vom exersa puțin, eu spun un cuvânt –voi găsiți perechea de rime.
Sac- gân-sac; rac-gân-dac; lac-tac. Car-tof- pan-tof.

Coș-co-coș; moș- stră-moș. Peș-te-stropeș-te,
Floa-re- oa-re; soa-re-stropitoa-re-mirositoa- Vorbeș-te, iubeș-te,
re. Bal-tă- înal-tă- sal-tă.
Ma-să- ca-să; pla-să-coa-să. Vii-pust-ii, jucă-rii-cop-ii.
53
Acum găsim rime, facem versuri.
De ve-ți fi atenți la mine Pot să treci cu stropitoarea
Mă ve-ți întrece, știți-bine! Ca să crească... floarea.
Am o nucă nouă Poți să dai la porumbei
O despart în...două! Câte-o strachină de... mei
Spun acum casă Poți să treci fără să strici
Stând așa la... masă. Mușuroiul de... furnici
Marea este mare Iar pisoii mici și dragi
Și-i plină de... sare Poți de coadă să nu-i... tragi.
Spun acum floare De acum fapte bune
Frumos... mirositoare Poți să faci ți-aș spune.
SPUNE CÂT MAI MULTE CUVINTE CU SUNETUL DAT
Scopul: Găsirea cuvintelor care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor.
Regula jocului: La semnalul dat, echipele găsesc cuvinte a căror denumire începe cu sunetul
dat. Câştigă echipa care găsește corect cele mai multe cuvinte.
Vocabular: Cuvinte cu sunetul dat.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Fiecare echipă formată din 5-6 copii
primeşte însărcinarea de a se gândi la cuvinte ce incep cu un sunet propus de educator, cuvintele
se pronunță mai întâi în echipă. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai
dificil de pronunţat: c, g, r, s, ş, ţ, j, v, şi va cere copiilor să găsească câte mai multe cuvinte, ce
încep cu sunetul respectiv, de pildă s: sanie, sac, sapă, sacoşă, solniţă, scafandru, scaun, scară
etc. sau pentru sunetul g: gâscă, guler, gutuie, greblă, grădină, grâu; pentru sunetul ş: şarpe,
şoşoni, şosete, şorţ, şapcă, şoarece, şopârlă etc.
Copiii au un timp limitat pentru a găsi cuvinte. Pe rând fiecare copil din echipă va fi solicitat să
spună cel puțin câte un cuvânt. Se notează pe echipe numărul răspunsurilor corecte. În încheierea
jocului se stabileşte echipa câştigătoare, totalizând punctele obţinute de fiecare echipă.
GĂSEȘTE GREȘEALA
Scopul: Găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enunţarea lor în forma corectă.
Regula jocului: Copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele
şi îl corectează atunci când acesta greşeşte.
Se pronunţă un cuvânt greşit, iar cel care a primit mingea, răspunde pronunţând cuvântul corect.
Vocabular: Cuvinte eronate.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Jocul începe cu prezentarea lui Aşchiuţă
sau a unui alt personaj de la teatrul de păpuşi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată
prin necesitatea de a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect.
În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai
cunoscute de copii, apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Se vor face
greşeli
– de omisiune a unor sunete:
cheion-creion gaben-galben
ahăr-zahăr abastru-albastru
macaoane-macaroane
54
– de înlocuiri de sunete:
mală-mamă
pală-pară
cată-casă
coln-corn
cascaval-caşcaval
laţă-raţă
În cursul jocului se poate complica pe trei căi:
1) prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală,
portocaliu, zarzavat, pătrunjel, castravete etc.
2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin
gramatical.
3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate
greşit.
Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Având în
vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare incorectă a
consoanelor (s-z, ş-j, ce, ci, je, ji, ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte, care încep cu unul din
sunetele amintite în mod corect sau incorect.
REPETĂ FĂRĂ SĂ GREȘEȘTI
Scopul: Dezvoltarea atenției, memoriei, a capacității de expunere cu viteză diferită a

frământărilor de limbă; Exersarea în pronunțarea corectă a tuturor sunetelor din cuvinte și
îmbinărilor de sunete.
Regula jocului: Frământarea de limbă se expune în cor sau individual cu creșterea vitezei de
pronunțare. Copiii acționează la semnalul educatoarei. Primul răspunde cel numit.
Vocabular: Frământări de limbă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea propune frământarea de
limbă, apoi numește un copil care primește sarcina de a repeta conținutul frământării de limbă.
Se urmărește pronunțarea corectă a tuturor sunetelor în cuvânt. Se complică jocul prin expunerea
frământării de limbă în lanț, cu mărirea vitezei de pronunțare.
Exemple de frământări de limbă
 Șase șoricei șireți trec pe furiș șoseaua spre aluniș;
 Onică scoate oile din ocol, cântând la fluier;
 Veverița rița, roade alunite;
 Rică nu poate să zică, râu, rățușcă, rămurică;
 Prepelița pestriță are patru pui pestriți;
 Țapul Țăndărică țintește în țurțuri cu cornițele;
 Vărul meu Vasile pe nevrute s-a lovit cu-n vas în frunte;
 Unchiul prinde pe brad lumânări și jucării strălucitoare;
 Ursul umbă după mure, ursul umblă prin pădure;
 Zebra a zărit un zmeu, ce zbura zâmbind;
 Irinuța are o ie de in și un inel divin;
 Lebăda Lulu se legăna pe apa lină a lacului;
 O înghețată învelită în hârtie, este înghețată;
 Mitică și Mihai mănâncă mere din mărul Mătușii Maria;
55
JOCUL SILABELOR
Scopul: Să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. Să alcătuiască
propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe, menţionând numărul
silabelor din fiecare cuvânt spus.
Regula jocului: Copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de
educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în
cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună.
a) casă, cadă, cană
masă, mazăre, macara
tavă, taburet, taxi
măgar, mălai, mănuşă, mătură
ladă, lamă, lacăt
b) cuvinte care conţin două-trei consoane consecutive:
capră, castană, castel, carte, castravete
creion, cretă, crap, parc, porc, patru, scrisoare, stropitoare.
Vocabular: Cuvinte cu aceiași silabă și silabe cu trei consoane consecutive.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea organizează în introducere
câteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copiii cu
noţiunea de silabă. După ce educatoarea va da exemple, copiii pot asocia pronunţarea silabelor
cu bătăi ritmice din palme, cu palmele bine întinse oblic, în faţă, pentru ca pauzele necesare să
fie cât mai bine marcate, va începe jocul. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent întâlnite în
structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca, ect. şi lasă timp copiilor. Ea se deplasează prin spatele
copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta, punându-i în situaţia de a completa silaba spusă
pentru a forma un cuvânt. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor.
În amplificarea jocului, se poate introduce cerinţa de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite.
Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.
TELEFONUL DEFECTAT
Scopul: Dezvoltarea atenției auditive la copii.

Regula jocului: Este necesar să transmiteți cuvântul, astfel încât copiii care stau lângă ei să nu
audă. Cine a transmis incorect cuvântul, a stricat telefonul, transferat pe ultimul scaun.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii aleg un lider cu ajutorul unei rime
de numărare. Conducătorul în liniște (la ureche) spune un cuvânt celui care stă lângă el, îl
transmite celui următor etc. Cuvântul trebuie să ajungă la ultimul copil. Gazda îl întreabă pe
acesta din urmă: „Ce cuvânt ai auzit?” Dacă rostește cuvântul propus de prezentator, atunci
telefonul funcționează. Dacă cuvântul nu este corect, educatorul îi întreabă pe toți pe rând
(începând de la ultimul) ce cuvânt au auzit. Așa că vor afla cine a încurcat, „a stricat telefonul”.
Infractorul ia locul ultimului rând.
НАЙДИ РИФМУ
Дидактическая задача: Учить детей подбирать рифмующиеся слова.

Игровые правила: Подбирать рифмующиеся слова, отвечать по желанию.
Игровые действии: Повторение рифмующихся слов; игра со словом.
Ход игры: Воспитатель предлагает детям послушать стихотворение и заметить, какие
слова звучат в нем похоже:
Там котик усатый,
56
По садику бродит.
А козлик рогатый
За котиком ходит.
Слова «усатый», «рогатый», «ходит», «бродит» выделяются интонацией.
Дети называют слова: «усатый» и «рогатый», «бродит» и «ходит».
— Правильно, дети, эти слова звучат похоже, они рифмуются,— говорит воспитатель.—
А теперь давайте поиграем в игру, которая называется «Найди рифму». Я буду
произносить какое- либо слово, а вы подберете к нему рифму, т. е. рифмующееся слово.
Воспитатель заранее подбирает слова, которые легко рифмуются. Если ребенок называет
слово, которое не рифмуется, воспитатель предлагает послушать, как звучат оба слова, и
просит подобрать другое.
Дети любят подбирать рифмующиеся слова. После такой игры у них появляется желание
сочинять стихи.
CКАЖИ СЛОВО С НУЖНЫМ ЗВУКОМ
Дидактическая задача: Развивать у детей фонематический слух, быстроту мышления.

Игровое правило: Тот, кто не может назвать быстро и правильно слово на заданный звук
и бросить мяч, платит фант.
Игровое действие: Правильно ответивший участник игры точно бросает мяч любому
играющему.
Ход игры: Воспитатель говорит:
— Придумайте слово со звуком а (бросает мяч любому из играющих).
Ребенок отвечает:
— Шапка,— и бросает мяч следующему играющему. И т. д. Педагог называет другой
звук, а дети вспоминают слова с этим звуком. Тот, кто не может быстро назвать слово или
назвал слово, в котором нет нужного звука, платит фант.
Эти игры проводятся как часть занятия по развитию звуковой культуры речи.
57
IERI, AZI, MÂINE
Scopul: Dezvoltarea gândirii logice, utilizarea corectă a adverbelor de timp „eri”, „zi”, „mâine”,
respectarea succesiunii zilelor săptămânii.
Regula jocului: Copilul solicitat va răspunde, utilizând timpul trecut şi timpul viitor, respectând
succesiunea zilelelor săptămânii.
Vocabular: Adverbele „ieri”,„azi”,„mâine”.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii sunt aranjaţi în cerc, prin
numărătoare se alege copilul, care va conduce jocul. Conducătorul merge pe cerc, toţi copii
recită versurile
Ieri e ziua care-a fost,
Mâine ziua ce va fi
Conducătorul se oprește în faţa unu-i copil şi continuă
Astăzi ...LUNI..ne vom juca
Care zi a fost, şi care va urma?
Copilul în faţa căruia s-a oprit conducătorul răspunde cu propoziţii complete, utilizând adverbele
IERI, MÂINE
Ieri a fost duminică, mâine va fi marți.
Copiii se schimbă cu locurile şi jocul continuă. Una din reguli este ca să nu se repete zilele.
RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE
Scopul: Găsirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor propoziţii cu acestea.

Regula jocului: Fiecare echipă are dreptul să spună, pe rând, 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă
trebuie să-i găsească antonimul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus.
Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună
întrebarea sau să dea răspunsul. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect
pierde un punct sau un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.
Câştigă echipa care are cele mai multe din steguleţele primite.
Atribute: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv, steguleţe (câte
20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: La începutul jocului copiii vor fi
împărţiţi în două echipe, cu un număr egal de membri. Alegerea unui conducător nu este o
cerinţă obligatorie, ci rămâne la latitudinea educatoarei, în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.
Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de
către un grup, prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în
alegerea reprezentantului. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori
acelaşi cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi
răspunsuri). Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai
variate. Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un
steguleţ din colecţia echipei respective. Educatoarea va participa alternativ la o echipă sau la alta
în prima parte a jocului, pentru a-i organiza în consultarea reciprocă şi la alegerea
reprezentantului. În partea a doua a jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în
rezolvarea sarcinilor jocului. În încheiere, se va stabili echipa câştigătoare, care va avea
latitudinea să ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare.
58
TRANSFORMĂ CUVÂNTUL
Scopul: Dezvoltarea deprinderilor de utilizare corectă a verbelor la toate timpurile, a accentului,

pronumelor personale; formarea abilităţilor de modificare a verbului în funcţie de timp;
alcătuirea propoziţiilor.
Regula jocului: Copiii, cărora li s-a aruncat balonul vor răspunde utilizând toate 3 timpuri.
Vocabular: Accent, ieri, mâine, merg, am mers, voi merge, am mâncat, voi mânca, etc.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii stau într-o poziţie liberă(în cerc, la
mese, pe covor). Educatoarea- conducătorul aruncă balonul unui jucător şi pronunţă un verb la
persoana I, singular, timpul prezent.
Copilul care prinde mingea trebuie să spună verbul în cauză la toate timpurile, utilizând cuvintele
azi, ieri, mâine. De exemplu: azi eu cânt, ieri eu am cântat, mâine eu voi cânta. Dacă răspunde
corect, el poate arunca mingea altui jucător, propunând verbul său. La fel poate fi schimbat şi
pronumele: tu alergi, azi tu alergi, ieri tu ai alergat, mâine tu vei alerga etc. În timpul jocului se
utilizează toate pronumele personale la singular şi la plural(eu, el, ea, noi, ei, ele). Pentru
răspunsurile corecte copiii primesc buline. La sfârşit se stabilesc câştigătorii.
SPUNE ALTFEL
Scopul: Dezvoltarea capacității de a selecta, utiliza sinonime în funcție de context; activizarea
vocabularului cu verbe, adjective, sinonimele lor; consolidarea deprinderii de a alcătui corect
propoziții, stimularea creativității; propunerea, utilizarea sinonimelor, înțelegerea lor.
Regula jocului: O echipă propune propozițiile sale. Adversarii trebuie să înlolcuiască cuvântul
evedențiat cu sinonimul lui. La întrebarea educatoarei răspunde copilul solicitat. Dacă răspunsul
este complet, jucătorul nu este întrerupt.
Vocabular: A fugi, a alerga, a goni, a urca, a sui, a cățăra, a cocoța; a arunca – a zvârli; a strânge
–a aduna, a culege etc.; bun-cuminte, blajin, blând, cumsecade, ascultător; mare –înalt, gros,
spațios;
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Varianta I: Educătoarea spune: Băiatul
fuge. În continuare pedagogul le propune să numeasca sinonimele respective: gonește, aleargă.
Petru răspunsul corect se oferă buline. Copilul care o acumulat cele mai multe buline are dreptul
să aleagă colegii, ce vor alcătui propoziții cu cuvintele numite de el.
În unele cazuri educătoarea poate alcătui o propoziție evedențiind cuvântul, care va fi alcătuit cu
sinonimul său. De exemplu ,,Bunicuța a ales cel mai mare măr din coș și l-a întins băiatului”.
Cum era mărul oferit ? întreabă educătoarea pentru a-i orienta pe copii spre adjectivul mare. Dar
cum îl putem numi altfel? (Mășcat)
Varianta II(recomandat și pentru grupa pregătitoare): Copiii formează doua echipe.
Educătoarea le propune să alcătuiască propoziții cu diferite cuvinte ce pot avea sinonime:
proaspăt, curat, bun, frumos etc. Pentru fiecare caz echipa adversă trebuie să găsească sinonimele
lor. Ele vor varia în funcție de context. De exemplu : pește proaspăt –viu; apă proaspătă – rece;
zi frumoasă –caldă; fetița frumoasă – drăguță; faptă frumoasă-bună etc. Echipa care a propus
mai multe și mai diverse sinonime este învingătoare .
59
БЫЛО — БУДЕТ
Дидактическая задача: Уточнить представления детей о прошлом, настоящем и

будущем времени.
Игровое правило: Отвечать на слова стихотворения можно только словами: «есть»,
«было», «будет».
Игровые действия: Бросание и ловля мяча.
Ход игры: Воспитатель предлагает послушать коротенькое стихотворение и сказать, было
или будет то, о чем в нем говорится: Стихи А. Барто «Игрушки» хорошо служат этой
цели. Например:
Идет бычок, качается,
Вздыхает на ходу:
— Ой, доска кончается,
Сейчас я упаду!
Дети говорят: «Качается»— это сейчас, а «упаду»— это еще будет».
Или:
Уронили Мишку на пол,
Оторвали Мишке лапу.
Все равно его не брошу —
Потому что он хороший.
Дети говорят: «Уронили» — это было, «не брошу»— это будет».
Затем воспитатель объясняет правила игры:
— Дети, я буду произносить слова, а вы отвечайте мне только одним словом из трех:
«есть», «было» или «будет» — тем, которое подходит по смыслу. Воспитатель произносит
глаголы в настоящем, прошедшем и будущем времени, дети отвечают.
Эту игру можно усложнить, и тогда воспитатель будет произносить «есть», «было» или
«будет», а дети придумывать к ним другие, подходящие по смыслу слова, чтобы
получилось предложение.
— «Будет», — говорит воспитатель.— Что можно придумать к этому слову?
— Я буду учиться.
— Мы поедем к бабушке,— отвечают дети.
— Правильно. Это все будет с вами в будущем. Теперь давайте поиграем. Когда я
произнесу слово, вы все готовьтесь отвечать, но ответит лишь тот, кому я брошу мяч.
«Есть», начинает воспитатель и после небольшой паузы бросает мяч одному из играющих.
— Я сижу.
— Я читаю.
— Мы рисуем.
— Мы занимаемся. И т. д.
Такая игра, закрепляя знания детей о временных формах глаголов, будет способствовать
развитию быстроты мышления, сообразительности.
60
1.9. Vârsta 6 - 7 ani
Nr. Aspectul Strategii Denumirea jocului Indicatori

dezvoltării
vorbirii
1. Vorbirea Joc verbal  Fă ca mine și spune-mi ce fac! 473

coerentă  Ghici ce sunt? 476
 Reportajul 479
 Fraze absurde 479
 Пресс-конференция 479
 Мы поэты 480
 Text într-o culoare 480
 Cuvânt interzis 470
 Cum e corect 479
2. Vocabular Joc verbal  Formulăm enunțuri 401
 Cum se numesc toate acestea 402
 Alintăm cuvintele 403
 Ce, cine face așa? 404
 Ghici ce meserie am 405
 Numește meseria 405
 Кто больше заметит 406
небылиц 408
 Găsește cuvântul potrivit 408
 Ce înseamnă cuvântul 409
 Cuvinte înrudite 410
 Ce a fost dincolo de poveste
3. Cultura sonoră Joc verbal  Ajută rățușca să ajungă la 450
mămica ei 448
 Trenul 448
 Узнай по голосу 449
 Скажи слово с нужным
звуком
4. Structura Joc verbal  E adevărat sau fals 435
gramaticală  Calendarul săptămâinii 433
 Când se întâmplă 433
 Discul 434
 Не ошибись 433
61
1.10. JOCUL VERBAL
VÂRSTA 6 - 7 ANI

VORBIREA COERENTĂ
FĂ CA MINE ȘI SPUNE-MI CE FAC
Scopul: Activizarea comunicării non-verbale prin gesturi și mimici.

Regula jocului: Ia rolul de conducător copilul ce ghicește acțiunea și o numește.
Vocabular: Va coase, va croșeta, va scrie.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Stând în fața copiilor, conducătorul
jocului execută unele acțiuni simple: tușește, cască, miroase o floare, cântă, se apleacă, sare într-
un picior, ridică o mână etc. Copiii trebuie să imite acțiunea și apoi să o denumească. Cu timpul
se va trece la mimarea unor acțiuni mai complicate, de exemplu: va coase, va croșeta, va scrie
etc.
GHICI CINE SUNT?
Scopul: Dezvoltarea capacității de descriere/caracterizare a personajului.

Regula jocului: Descrierea/caracterizarea personajului la persoana I.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copilul conducător
descrie/caracterizează un personaj din poveste/text literar la persoana I, iar colegii trebuie să
ghicească și numească personajul recunoscut. Copilul care a răspuns primul preia rolul de
conducător.
REPORTAJUL
Scopul: Dezvoltarea capacității vorbirii în public, relatând mesaje clare, logice.

Regula jocului: Prin vot sau numărătoare se alege reporterul care solicită noutatea zilei de la
copii.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii stau în semicerc, se anunță
denumirea și regulile jocului. Copii care au informația/noutatea la zi o prezintă clar, corect,
logic. Nu se admit repetări. Educatorul menționează răspunsuri unice, clare, interesante. Pot fi
propuse noutăți din domeniul culturii, sănătății, sportului etc.
FRAZE ABSURDE
Scopul: Dezvoltarea gândirii critice. Sesizarea caracterului, ilogic, incorect, absurd al unor fraze
ce nu sunt reale.
Regula jocului: Răspunde copilul solicitat, prin propoziții, fraze complete, logice, corecte din
punct de vedere gramatical.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copilul va asculta cu atenție și va numi
fraza absurdă.
 Într-o dimineață frumoasă de iarnă, Mihai plecă la pădure după flori și după mure. Ce nu
este adevărat? De ce?
 O fetiță spune, eu am 8 ani, iar fratele meu mai mic are 10 ani. Ce nu este adevărat? De
ce crezi așa?
62
 Cineva a cumpărat o pâine, a tăiat-o în două jumătăți egale și mi-a dat mie bucata cea mai
mare. Se poate? De ce nu?
 Cineva spune: ,,Eu am trei frați, Petre, Sandu și cu mine”. A spus bine? Cum trebuie să
spună?
 M-am dus la piață cu 12 lei. Am cumpărat roșii, castraveți, mărar, ceapă verde și mi-au
mai rămas din ei 12 lei. Se poate? De ce?
 De două săptămâni nu s-au văzut nori pe cer. Uitându-se după un avion, Gheorghiță dădu
cu ochii de un curcubeu mai frumos decât cel din ziua trecută.
 Mergând cu barca pe un lac, niște oameni au observat pe oglinda lui o sticlă. Au luat-o și
au văzut că era plină cu apă. Ce nu este adevărat aici?
 Înghițind ultimul strop de apă, Dan puse cu grijă sticla pe platou, ca să n-o verse pe fața
de masă. Ce ți se pare greșit? De ce?
 A fost secetă. Nu a plouat tot timpul verii. Prin lanurile de porumb abia dacă vezi calul cu
tot cu călăreț.
 Aterizând cu bine, după al 10-lea salt parașutistul își privi parașuta și zise: ,,De data asta
mi s-a deschis parașuta, nu ca ieri”.
ПРЕСС-КОНФЕРЕНЦИЯ
Цель: Инициирует и участвует в разговоре, адаптируя свою речь в соответствии с

собеседником.
Дидактическая задача: Задавать открытые и закрытые вопросы по очереди, кратко и
корректно формулировать ответ, формулировать речевые умения, быстроту мышления,
слуховое внимание, выдержку, поддерживать диалог.
Правила игры: Тот, кто, первый отгадал загадку – респондент (Тот, кто отвечает на
вопросы). Ответы должны быть ответы лаконичные, точные.
Все остальные дети – репортёры, тот кто задаёт вопросы.
Вопросы должны быть интригующими, интересными, провокационными, которые
необходимо задавать по очереди.
В конце «Пресс-конференции» респондент отмечает наиболее понравившийся вопрос.
Ход игры: Респондент садится(стоит) в центре и отвечает на любые вопросы детей по
заданной теме (например «Космос»).
Все остальные дети – репортёры, задают вопросы.
Примерные вопросы:
 Как называются люди, которые летают в космос?

 Что помогает учёным наблюдать за небом?
 Кто первый придумал ракету?
 Кто первый на ракете полетел в космос?
 Что нужно чтобы стать космонавтом?
 Как называется состояние в космосе?
 Как называется окно в ракете?
 Какие планеты ты знаешь?
 Как по-разному расположены планеты от солнца?
 Чтобы ты делал, если бы стал космонавтом?
Рекомендации: Подвести итог занятия, мотивировать детей. Ребята, у вас хорошо
получилось задавать разнообразные вопросы, ответы респондента были точными. «Пресс-
конференция» прошла на высоте. Может быть когда вы вырастите захотите стать
репортёрами, будете ездить по разным странам и задавать вопросы известным,
знаменитым людям.
63
МЫ ПОЭТЫ
Цель: Развивать способность говорить и общаться.

Дидактическая задача: Обогащать словарь детей словами – предметами, словами -
определениями, словами – действиями, совершенствовать грамматический строй речи,
составлять развёрнутые предложения, составлять «синквейн». Развивать фонематическое
восприятие, творческое воображение, логическое мышление. Проявлять навыки
доброжелательности, инициативности.
Правила игры: Сочинять стихотворения по «синквейну» (нерифмованное стихотворение,
состоящее из 5 строк, в форме ёлочки).
1 строчка: слово – предмет (одно слово, заглавие).

2 строчка: слова – признаки (два слова).
3 строчка: слова – действия (три слова).
4 строчка: предложение (четыре слова).
5 строчка: слово – предмет. (одно слово, вывод).
В конце игры необходимо определить чьё стихотворение было самое оригинальное, самое
точное по описанию, самое креативное.
Ход игры: Детей можно разделить на несколько подгрупп. Для сочинения стихотворений
детям предлагают ключевые слова (например, весна, подснежник, птицы, медведь).
Каждая подгруппа выбирает понравившееся слово и сочиняет стихотворение по схеме.
Детям предоставляется 5 – 10 мин. для сочинения стихотворения. Каждая подгруппа
рекламирует своё стихотворение. В конце игры дети анализируют стихи (самое
оригинальное, самое точное по описанию, самое креативное).
Например: 1. Медведь
2. Лохматый, коричневый
3. Просыпается, ищет, охотится
4. Медведь вышел из берлоги
5. Зверь
Рекомендации: сначала дети сочиняют стихотворение всей группой с одним словом,
затем детей можно разделить на подгруппы, предложив им ключевые слова. Игра носит
соревновательный характер.
64
TEXT ÎNTR-O CULOARE
Scopul: Dezvoltarea creativității verbale, a gândirii, a vorbirii coerente. Exersarea copiilor în

alcătuirea unei povești în lanț, utilizând cât mai fregvent un adjectiv ce numește o culoare.
Regula jocului: Copiii vor povesti în lanț, vor respecta etapele unei povești: început, conținut și
sfârșit, vor ține cont de faptul că o poveste se începe cu „A fost odată...” și se termină cu „M-am
suit pe o roată și v-am spus povestea toată”, vor folosi comparații, expresii frazeologice și în
fiecare enunț vor folosi adjectivul „roșu”, fără a pierde firul celor povestite anterior de către
colegi.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Jocul se va organiza atunci când copiii
deja sunt antrenați să modifice începutul, sfârșitul unei povești, să îmbine unele povești pentru a
obține o poveste nouă. Grupul de copii stă în semicerc. Educatorul propune copiilor să-și
amintească ce povești cunosc, ce este specific pentru o poveste. Își amintesc modalitățile de
compunere a unei povești. Anunță conținutul și regulile jocului. La început se alege denumirea
poveștii despre care vor povesti. La etapa inițială rolul de inițiator /povestitor îi revine
educatorului.
De ex.: A fost odată ca niciodată, ca de n-ar fi nu s-ar povesti. Trăia odată la marginea unui sat
un împărat, care avea un castel roșu înalt și frumos... Copiilor li se propune de a continua firul
poveștii, adăugând câte un enunț, folosind adjectivul „roșu”.
Model: Mai avea el trei feciori care erau îmbrăcați în straie roșii de sărbătoare. Au plecat ei
împreună cu tatăl său la muncă în camp, unde erau mere roșii și frumoase, căpșune roșii
aromate și gustoase, pomușoare roșii acrișoare. Seara veneau obosiți, dar cu lăzile pline de
fructe roșii. Nu departe de ei locuiau trei zâne frumoase, gingașe ca niște ghiocei de primăvară.
Pe cap purtau niște fundițe roșii ca para focului, iar rochiile roșii ale lor îți luau ochii. În curtea
casei erau înflorite multe flori roșii mirositoare. În fiecare dimineață veneau să admire
frumusețea lor și le păzeau ca ochii din cap, ca nu cumva să se scuture cele roșii. Buburuzele
roșii ca para focului și fluturașii cu pete roșii se așezau când pe o floare, când pe alta. Și iată m-
am suit pe o roată și v-am spus povestea toată.
Povestea se termină când se epuizează imaginația copiilor.
CUVÂNTUL INTERZIS
Scopul: Să răspundă la întrebările conducătorului de joc, fără să folosească cuvântul ales.

Regula jocului: Jocul se poate desfășura în colectiv sau pe perechi.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Întrebările trebuie formulate în așa fel
încât să ceară în răspuns folosirea cuvântului interzis. Cuvântul interzis se poate schimba de
două-trei ori în timpul jocului.
Se precizează faptul că pentru fiecare răspuns au la dispoziție un minut de gândire.
a) Cuvântul interzis: primăvara
Întrebare: Când se topește zăpada?
Răspuns: În anotimpul când înfloresc ghioceii.
Întrebare: Când înfloresc ghioceii?
Răspuns: Când se topesc zăpezile.
Întrebare: Ce anotimp prezintă această poezie?
„Primăvară, primăvară,
Vino iar la noi în țară!”
Răspuns: Această poezie prezintă anotimpul care urmează după iarnă.
Întrebare: Când se întorc păsările călătoare ?
Răspuns: Când încep pomii să înflorească.
65
CUM E CORECT
Scopul: Să modifice forma și locul unor cuvinte astfel, încât propoziția să transmită o informație
adevărată.
Regula jocului: Copiii au dreptul să-l corecteze pe colegul, care greșește numai prin ridicarea
mănii.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Modifică forma și locul unor cuvinte
astfel încât propoziția să transmită o informație adevărată:
1) Vulpea mănâncă alune.
2) Cocoșii prind șoareci.
3) Lupul este un animal fricos.
4) Luna răsare dimineața.
5) Veverița doarme în bârlog.
6) Fluturii fac miere.
7) Oaia nechează în grajd.
8) Iepurașii merg la grădiniță.
9) Zidarul face pâine.
10) Clopoțelul cântă pe ramura copacului.
66
VOCABULARUL
FORMULĂM ENUNȚURI
Scopul: Antrenarea abilităților în formularea propozițiilor. Îmbogăţirea, activizarea

vocabularului cu unele cuvinte (adjective, substantive) cu sens contrar (antonime).
Regula jocului: Va răspunde copilul atins pe umăr cu bagheta. Numirea corectă a însușirii
contrarii. Formularea corectă a enunțului.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiilor li se propune să formuleze
propoziţii folosind antonimele unor cuvinte. Educatoarea îndrumă copiii în funcţie de
particularităţile individuale.
Exemplu: „Andrei este un copil curat.”
„Covorul este murdar.”
Propoziţiile formulate pot fi şi din poveştile cunoscute. Se începe ideea de către educatoare, iar
copiii vor completa.
Exemplu: „Dacă fata babei era urâtă (rea, leneşă, etc.), fata moşului era frumoasă (bună,
ascultătoare, harnică etc.)”
CUM SE NUMESC TOATE ACESTEA
Scopul: Activizarea vocabularului cu cuvinte ce denumesc noţiuni cu caracter generalizator.

Regula jocului: Copilul întrebat va numi cuvântul potrivit, care să denumească anumite
categorii de obiecte (şi nu numai).
Vocabular: Cuvinte generalizatoare.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea pune pe rând următorele
întrebări:
E: Cu ce lucruri ne îmbrăcăm ?
Copiii enumeră: fustă, bluză, pantaloni, etc.
E : Cum le numim cu un cuvânt?
Copiii răspund: Obiecte de îmbrăcăminte.
E: Ce obiecte folosim când ne spălăm?
Copiii enumeră: săpun, prosop, perie, etc.
E: Cum le numim cu un cuvânt? (obiecte de toaletă, sau obiecte de uz personal)
E: Ce păsări pleacă toamna de la noi?
Copiii enumeră: barza, rândunica, etc.
E: Cum se numesc ele? (păsări călătoare)
În continuare se pot denumii obiecte de îmbrăcăminte, animale domestice, legume, fructe,
mobilier etc. Pentru ca să nu se plictisească copiii, se pot enumera diferite obiecte, fiinţe, plante
şi apoi se pune întrebarea: “Cum se numesc toate acestea la un loc?’’
Exemplu: câine, pisică, porc, cal, etc. Cum se numesc la un loc? (animale domestice)
ALINTĂM CUVINTELE
Scopul: Folosirea corectă a diminutivelor, activizarea vocabularului.

Regula jocului: Elaborarea răspunsurilor corecte la întrebarea adresată.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea explică copiilor că şi
cuvintele pot fi alintate, apoi exemplifică şi invită copiii la joc. Exemplu: Dacă eu spun….(fată),
Tu cum alinţi cuvântul?….(fetiţă), etc. Chiar şi animalelor le place să fie alintate. Copiii se vor
67
împărţi în două grupe. Un copil din prima grupă denumeşte un animal, cealaltă grupă va alinta
cuvântul, care denumeşte animalul.
Ex.:Grupa 1 ...cal Grupa 2 ...căluţ
În continuare copiii pot formula propoziţii folosind substantive cu diminutive.
Exemplu: Carla are doi ochi…Carla are doi ochişori.
Carla are un nas…..Carla are un năsuc.
Sau: Căţelul are patru labe…Căţeluşul are patru lăbuţe
În acest joc pot fi antrenaţi mereu alţi copii, ritmul de desfăşurare poate fi lent, apoi tot mai rapid
dacă permite grupa de copii.
CE, CINE FACE AȘA?
Scopul: Dezvoltarea memoriei, atenției, a creativității(fluidității, flexibilității, originalității).

Regula jocului: Exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, întrebuințând genul și
numărul substantivului. Nu se admit răspunsuri în cor. Răspunde copilul solicitat.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Conducătorul jocului spune: unu, doi,
trei, șe-și-șo-șu-șa ce, cine face așa?
 Zboară? (frunza, fulgul, covorul fermecat, pana...)
 Înoată? (peștele, omul, câinele, șoarecele, crocodilul...)
 Înțeapă? (ariciul, ghimpele, albina, bradul, pinul, foarfecele, acul, furculița...)
 Crește? (copacul, copilul, aluatul, părul, piciorul, frunza...)
 Arde? (lemnul, hârtia, focul, lumina, soarele, becul...)
 Ce face zgomot? (copilul când strigă, transportul, frigiderul, musca, țânțarul, ploaia, un
vas când se sparge)
 Pișcă? (țânțarul, gândacul, copilul, urzica, frizerul...)
 Plutește? (vaporul, pluta, frunza, hârtia, iarba, omul, haina, barca, colacul de salvare...)
 Pot fi propuse cele mai diverse verbe, sintagme: merge, răsare, miroase, înflorește, poate
fi spălat, călcat, tăiat... .
GHICI CE MESERIE AM
Scopul: Activizarea vocabularului copiilor referitor la meserii și uneltele folosite.

Regula jocului: Copiii vor răspunde prin propoziţii.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Educatoarea sau un copil începe jocul
spunând:
„Uneltele folosite de mine sunt: foarfecele, metrul, acul, degetarul.” –„Ghici ce meserie am?”
„Tu eşti croitoreasă. (croitor)”.
Ca o variantă, se poate pune întrebarea: „Ce unelte foloseşte: bucătarul (zidarul, medicul,
coafeza, inginerul, etc.)”, sau „Ce face şoferul? (pilotul, brutarul)”
Copiii vor răspunde: „Şoferul conduce maşina (autobuzul, camionul, etc.)”
Acţiunile specifice unei meserii se pot şi mima. Într-o asemenea variantă se lucrează pe două
echipe. Reprezentantul unei echipe imită, iar cei din a doua echipă, trebuie să ghicească şi să
verbalizeze.
68
NUMEȘTE MESERIA
Scopul: Consolidarea cunoștințelor despre meserii. Exersare în modificarea substantivului în

verb la infinitiv, alcătuirea propozițiilor simple, de a răspunde prompt și complet.
Regula jocului: Într-un interval de timp stabilit o echipă va trebui să spună repede și corect
substantivul, verbul cerut. Nu se admit pauze mari. Pentru fiecare răspuns corect vor primi un
jeton.
Vocabular: Vânzătoare-a vinde; pictoriță-a picta, croitoreasă- a croi, medic-a trata, șofer-a
conduce automobilul, educator-a educa, învățător-a învăța, constructor-a construi, frizer-a freza,
programist-a instala programe, polițist-a păstra ordinea publică, bucătar-a prepara bucate etc.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Grupa este divizată în două echipe.
Inițial pedagogul (apoi partenerii de joc, o echipa pentru cealaltă) numește persoana (meseria),
iar copiii numesc verbul, acțiunea. Aceștea vor alcătui o propoziție cu ambii termeni puși în
discuție. Pentru fiecare răspuns primesc mențiuni (un jeton). Apoi se poate da însărcinarea: Unii
numesc acțiunea, ceilalți numesc specialistul. De exemplu: A desena-pictorul. A dansa-
dansatorul.
КТО БОЛЬШЕ ЗАМЕТИТ НЕБЫЛИЦ
Цель игры: Заметить выдуманное, внимательно слушая и вдумываясь в слова текста.

Найти небылицы и заменить на верный ответ.
Дидактическая задача: Научить детей внимательно слушать, мыслить правильно и на
основе уже накопленных знаний, подобрать правильно слово или высказывание, заменяя
небылицу. Задача развивать внимание и память, словарный запас, фантазию и
воображение.
Правила игры: Кто заметит в рассказе, стихотворении небылицу, должен положить
перед собой фишку, а в конце игры назвать все замеченные небылицы. Использование
фишек. (Кто больше заметил и объяснил небылиц, тот и выиграл).
В игре можно использовать и другие небылицы , например : «Путаница» К.И.
Чуковского , «Шутка» З.Александрова , «Пан и сказочник» (Белорусская народная
сказка), «Это правда или нет?» Л. Станчева , и т.д.
Стихотворение
К.И.Чуковского
«Радость»: И не град, Даже мельница — и та
Рады, рады, рады То посыпался из облака Заплясала у моста.
Светлые березы, Виноград.
И на них от радости Так бегите же за мною
Вырастают розы. И вороны над полями На зелёные луга,
Вдруг запели соловьями. Где над синею рекою
Рады, рады, рады Встала радуга-дуга.
Темные осины, И ручьи из-под земли
И на них от радости Сладким мёдом потекли. Мы на радугу
Растут апельсины. вскарабкаемся,
Куры стали павами, Поиграем в облаках
То не дождь пошёл из Лысые — кудрявыми. И оттуда вниз по радуге
облака На салазках, на коньках!
Ход игры: Дети, садятся так, чтобы на столе можно было откладывать фишки.
Воспитатель объясняет правила игры: Сейчас я прочту вам отрывок из стихотворения
69
Корнея Чуковского «Радость». В нем будет много небылиц. Постарайтесь их заметить и
запомнить. Кто заметит небылицу, положит фишку, заметит ещё одну небылицу, положит
вторую фишку рядом и т.д. Кто заметит больше небылиц, тот и выигрывает. Фишку
можно положить только тогда, когда ты сам заметил небылицу.
Сначала читается (либо ставится аудиозапись) небольшая часть этого стихотворения,

медленно, выразительно, акцентируются места с небылицами. После чтения воспитатель
спрашивает детей, почему стихотворение называется «Радость». Затем того, кто отложил
меньше фишек, просит назвать замеченные небылицы. Дети, у которых больше фишек
называют те небылицы, которые не заметил первый отвечающий. Повторять сказанное
нельзя. Если ребенок положил больше фишек, чем небылиц в стихотворении, воспитатель
говорит ему, что он не выполнил правила игры, и предлагает быть более внимательным в
другой раз. Затем читается следующая часть стихотворения. Надо следить за тем, чтобы
дети не утомлялись, т.к. игра требует большого умственного напряжения. Заметив по
поведению детей, что они устали, воспитатель должен прекратить игру. В конце игры
следует похвалить тех, кто заметил больше небылиц и правильно их объяснил.
GĂSEŞTE CUVÂNTUL POTRIVIT
Scopul: Îmbogăţirea, activizarea vocabularului cu unele cuvinte (adjective, substantive) cu sens

contrar (antonime).
Regula jocului: După ce se denumeşte o imagine, copilul care are jetonul pereche reprezentând
însuşirea contrarie, vine la tablă, pronunţă antonimul, aşează jetonul în pereche cu primul.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii au sarcina să găsească antonimele
unor cuvinte şi formularea unor propoziţii cu acestea.
Educatoarea pronunţă un cuvânt şi copii găsesc antonimul. Copiii pot fi ajutaţi cu întrebarea
„Dacă nu e mare. . ., cum e?” Cuvinte reper: curat – murdar; cald – rece; alb – negru; harnic –
leneş; bun – rău. Aceste cuvinte pot exprima aspecte concrete sau însuşiri morale.
CE ÎNSEAMNĂ CUVÂNTUL
Scopul: Îmbogăţirea vocabularului copiilor prin descoperirea de sensuri şi semnificaţii noi pe

care le pot avea cuvintele în anumite contexte.
Regula jocului: Denumirea obiectului, precizarea sensului cuvintelor; alcătuirea propoziţiilor
folosind corect omonimele, formularea unor propoziţii.
Vocabular: Omonimele.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Un copil numit de educatoare spune ce
reprezintă jetonul.
Exemplu: „Aceasta este o broască”, apoi educatoarea recită versurile:
„Ziua întreagă stă pe lac şi tot strigă oac, oac, oac”. Se repetă cu toţi copiii.
Un alt copil va căuta imaginea cu aceeaşi denumire, dar altă semnificaţie şi va preciza la ce
foloseşte.
Exemplu: „Eu am ales acest jeton. Pe el este desenată o broască.”
„Broasca se foloseşte la uşă”
Dacă copiii întâmpină greutăţi, sunt ajutaţi de educatoare cu următoarele versuri:
„Una-i broasca de pe lac, care face oac, oac, oac. Alta-i broasca de la uşă care
ţine cheia în uşă.”
Cu fiecare din omonime copiii vor formula propoziţii, pentru a verifica, dacă au înţeles sensul şi
semnificaţia lor.
70
Exemplu: „Căţelul păzeşte casa omului.”
„Eu am curăţat căţelul de usturoi.” sau
„Bunicul are o capră de tăiat lemne.”
„Obiceiul cu capra este un frumos obicei de iarnă.”
Pentru celelalte omonime s-au folosit următoarele versuri:
„căţel” Azorel e un căţel Din căţei de usturoi

Tare creţ şi mititel. Fac ostropel pentru voi.
„corn” Dimineaţa pe la şapte Când pornesc la vânătoare

Eu mănânc corn cu lapte. Toţi au corn la cingătoare
Când se sună, toţi se adună
Ce-au vânat, să spună.
„coş” Coşul casei scoate fum Vine un moş cu un coş,

Semn că iarna e pe drum. Iar în coş e un cocoş.
În variantă: după cunoaşterea sensurilor acestor cuvinte, copiii pot formula propoziţii folosindu-
se de diferite contexte.
Exemplu: „Ioana are păr lung.”
„Bunicul a cules perele din păr.”
„Măriuca îngrijeşte bobocii de raţă.”
„Trandafirii au mulţi boboci.”
În general, unul din sensuri este mai cunoscut de către copii, folosit mai des de ei, dar prin
exerciţii sunt însuşite şi celelalte sensuri ale cuvântului şi apoi folosite în vorbirea curentă.
CUVINTE ÎNRUDITE
Scopul: Formarea priceperii de a modifica forma substantivelor, de a găsi câți mai mulți termini
ce au aceleași rădăcini, de a percepe sensul acestora și cazurile de utilizare, consolidarea
deprinderii de întrebuințare corectă a accentului în aceste cuvinte, formarea, găsirea, unor
vocabule noi prin derivare, explicarea semnificației.
Regula jocului: Va fi numit un copil care va spune cât mai multe cuvinte înrudite, fără a fi
întrerupt.
Vocabular: Vocabulele/cuvinte înrudite.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copilul care spune mai multe cuvinte, la
fiecare cuvânt face un pas în dreptul panglicilor, dacă cineva din participanți completează
răspunsul, se mișcă în corespondență de câte cuvinte va numi. Cu un cuvânt se alcătuiește o
propoziție.
CE A FOST DINCOLO DE POVESTE?
Scopul: Dezvoltarea creativității verbale, vorbirii coerente, capacitatea de a continua șirul

evenimentelor.
Regula jocului: Sfârșitul dincolo de poveste să fie cât mai diferit, creativ, cu un final: vesel,
trist, fericit.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii aleg sau li se propun povești
cunoscute, iar ei se vor gândi la un deznodământ dincolo de poveste. Apoi copii determină a cui
71
poveste e cea mai reușită, ținând cont de logica expunerii, creativitate, originalitate, fluiditate.
Educatorul poate interveni cu unele comentarii sau să solicite schimbarea sfârșitul unei povești.
72
CULTURA SONORĂ
AJUTĂ RĂȚUȘCA SĂ AJUNGĂ LA MĂMICA EI
Scopul: Exersarea pronunțării corecte a sunetului [r] în diferite contexte.

Regula jocului: Copiii răspund la solicitarea educatorului.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii vor fi invitați să răspundă la
provocarea de a ajuta un boboc de rață să ajungă la mama lui, prin parcurgerea unor etape.
I variantă
Start
1. Spune un cuvânt care începe cu sunetul r
2. Ce cuvânt cu r rimează cu ață ?
3. Ce silabă lipsește din cuvântul de mai jos ? televi----zor
5. Spune o ghicitoare al cărei răspuns sa fie un animal care conține sunetul r
6. Dacă nu e cald e...? Cine mănâncă miere?
7. Spune un cuvânt din 2 silabe care să cuprindă în interior sunetul r
Sfârșit
II variantă
Start
1.Spune un cuvânt care incepe cu sunetul r
2.Ce cuvânt cu r rimează cu lac? RAC
3.Ce silabă lipsește din cuvântul de mai jos ? frigi---der
4.Spune un cuvânt care se termină cu sunetul r
5. Dacă nu e subțire, e...?
6. Spune un animal care are dungi?
7. Spune un cuvânt din 2 silabe, care să cuprindă în interior sunetul r
Sfârșit
TRENUL
Scopul: Dezvoltarea auzului fonematic, atenției auditive și pronunțarea corectă a sunetelor,

îmbinărilor de sunete, în cuvinte.
Varianta 1. Trenul vocalelor. Participanții la joc sunt așezați în șir, cel din spate atingând cu
mâinile umerii celui din față. Primul copil este ,,locomotiva” și vocala ,,a”, apoi ceilalți din spate
vor reprezenta ,,vagoanele” și celelalte vocale: ,,e, i, o, u, ă, î”. Trenul se deplasează ritmic,
fiecare participant la joc emițând vocala corespunzătoare, doar după ce a auzit vocala emisă de
copilul din ,,vagonul anterior”. După un interval de timp, ,,locomotiva” se mută și devine ultimul
,,vagon”, în acest fel fiecare copil va conduce, pe rând, trenul și va fi ,,vocala a”.
Varianta 2. Trenul silabelor. Regulile de joc sunt aceleași, doar că trenul va ,,transporta”
silabe: ,,ba, be, bi, bo, bu, bă, bî”. Silabele pot fi alese în funcție de grupă, de etapa de terapie
logopedică, de sunetele deficitare etc.
Varianta 3. Trenul animalelor. În această variantă de joc, călătoresc cu trenul diverse animale.
Putem forma trenul animalelor domestice sau sălbatice. De bucurie, animalele vor emite
onomatopeele corespunzătoare, iar ,,vagoanele și locomotiva” își pot schimba poziția în șir,
astfel încât fiecare copil să exerseze cât mai multe sunete. Se poate încerca deplasarea trenului și
cu spatele.
73
УЗНАЙ ПО ГОЛОСУ
Цель игры: Развивать слуховое внимание детей.

Ход игры: На площадке воспитатель чертит большой круг. Все дети бегают по
площадке. После слов воспитателя «Раз, два, три, в круг беги!» все играющие собираются
в круг, а один ребенок, выбранный заранее, подбегает к воспитателю и становится спиной
к кругу, ему завязывают глаза. Дети, которые стоят в кругу, говорят:
Ты загадку отгадай:
Кто позвал тебя, узнай.
В это время воспитатель дает знак кому-нибудь из детей, и тот называет водящего по
имени. Водящий должен отгадать, кто его позвал. Если водящий угадал, он меняется
местом с тем, кто его назвал, а если не угадал, то воспитатель предлагает ему узнать по
голосу другого ребенка.
СКАЖИ СЛОВО С НУЖНЫМ ЗВУКОМ
Цель игры. Развивать у детей фонематический слух, быстроту мышления.

Ход игры: Воспитатель говорит: «Придумайте слово со звуком а». Маленькая пауза.
Бросает мяч любому из играющих. Ребенок отвечает: «Шапка», — и бросает мяч
следующему играющему. И т. д. Затем называется другой звук, а дети вспоминают слова с
этим звуком. Тот, кто не может назвать слово быстро или назвал слово, в котором нет
нужного звука, платит фант. Эти игры проводятся как часть занятия по развитию звуковой
культуры речи.
74
E ADEVĂRAT SAU FALS ?
Scopul: Formarea deprinderii de a deosebii propoziţiile care enunţă relaţii adevărate, de cele
care enunţă relaţii eronate, false.
Regula jocului: Identificarea, sesizarea cât mai rapidă a formulelor false, greşite.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în două grupe egale
ca număr. Educatoarea rosteşte în faţa fiecărei grupe câte o propoziţie şi înmânează o minge sau
o altă jucărie primilor doi copii. Copilul care a primit mingea, reformulează propoziţia greşită, dă
mai departe mingea copilului următor.
Exemplu: „Câinele paşte iarbă.” (fals).

Câinele păzeşte casa (roade oase, mârâie, etc.)- (adevărat).
Calul necheză. Calul necheză aşa: „mihaha-mihaha” - (adevărat).
Găina latră furioasă. (fals)
Cocoşul zboară în ţările calde. (fals)
Câinele şi pisica sunt animale sălbatice.(fals)
Merele, perele sunt legume. (fals)
Iepurele este fricos.(adevărat)
Strugurii cresc în păr. (fals)
Pisica toarce lângă sobă.etc. (adevărat)
Câştigă echipa, care termină prima.
Jocul stârneşte mult haz, dar prin regulile impuse este un mijloc foarte eficient pentru
dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului. Pe lângă faptul că activează vocabularul,
favorizează modificarea conduitei copilului în relaţiile sale din cadrul colectivului.
CALENDARUL SĂPTĂMÂNII
Scopul: Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor referitoare la zilele săptămânii. Folosirea

corectă a cuvintelor, care denumesc relaţii temporale (azi, mâine, ieri etc.).
Regula jocului: Răspunde copilul întrebat.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Acest joc este interesant şi atractiv,
datorită modalităţii de desfăşurare. Se formează două echipe. Fiecare echipă adresează celeilalte
întrebări de genul:
 Care este prima zi a săptămânii?
 Care este ultima zi din săptămână, când mergem la grădiniţă?
 A câta zi din săptămână este miercuri?
 Azi e miercuri. Ce zi este mâine?
 Dar ieri ce zi a fost?
 Care sunt zilele când nu mergem la grădiniţă?
Întrebarea este pusă de un reprezentant al echipei adverse. Copiii din cadrul unei echipe se pot
consulta în şoaptă, fără a deranja, neadmiţându-se răspunsurile în cor.
Ca o altă variantă, se pot întroduce versurile:
„Eu sunt luni (marţi, miercuri, etc.) şi am pornit, să mă plimb frumos prin grupă până la ziua ce
urmează’’. La sfârşitul versurilor cel care a pornit jocul, se opreşte în faţa unui coleg şi îl
întreabă: „Tu ce zi eşti?” Acesta este obligat să spună ziua din săptămână, care urmează celei
care a fost anunţată în versuri. Dacă răspunde corect, preia conducerea jocului. Copiii participă
75
bucuroşi la asemenea jocuri, însuşind, fixând cu multă uşurinţă zilele săptămânii, sau cuvintele,
care denumesc relaţii temporale.
CÂND SE ÎNTÂMPLĂ
Scopul: Formarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp. Folosirea

corectă a cuvintelor care denumesc relaţii temporale (azi, mâine, ieri, mai târziu, dimineaţa,
seara, etc.) în comunicarea orală.
Regula jocului: Formularea întrebărilor şi răspunsurilor.
Indicații pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copiii se împart în două echipe, pe rând
câte un reprezentant din fiecare echipă alege o imagine, descrie acţiunea. La întrebarea copiilor
din echipa adversă: „Când se întâmplă?”, copilul din prima echipă dă răspunsul potrivit şi aşează
jetonul pe panou la momentul corespunzător. Apoi dă mâna cu un alt copil din echipa adversă şi
îi adresează întrebarea „Tu ce ai făcut ieri la prânz (dimineaţa, seara)?” sau „Tu ce vei face
mâine dimineaţă(la prânz, seara)?”
Copii sunt împărţiţi pe două echipe. Un copil din echipa nr.1 vine la masa educatoarei, alege o
ilustraţie, o descrie. Cei din echipa nr.2 îi adresează o întrebare „Când se întâmplă?” Copilul
denumeşte momentul zilei când se petrece acţiunea şi aşează jetonul pe panou la momentul
respectiv. El merge la un copil din echipa nr. 2, dă mâna cu el şi îl întreabă: „Tu ce ai făcut ieri
dimineaţă?” Dacă acesta răspunde corect, merge şi alege şi el un jeton, iar jocul se reia.
Pentru răspunsurile corecte, copii primesc câte o bulină, iar echipa care a primit cele mai multe
buline, este declarată câştigătoare.
Varianta1 – Educatoarea sau un copil mimează prin gesturi sugestive o acţiune (se spală, face
gimnasitcă, bea ceai etc.), apoi întreabă „Când se întâmplă? Ceilalţi vor răspunde: Eu mă spăl pe
faţă, dimineaţa. Eu mănânc ciorbă la prânz.” etc.
Varianta 2 – Copiii se prind de mână, se învârt în cerc bătând din picioare sau spunând în şoaptă
„tic-tac, tic-tac”, imitând ceasul. Educatoarea stă în mijlocul cercului, cu braţele întinse,
reprezentând axul cu acele ceasului. La cuvintele rostite de ea „Tic-tac, tic-tac, dimineaţa tu ce
faci?” cercul se opreşte, iar copilul în dreptul căruia educatoarea îşi îndreaptă braţele, va
răspunde precizând cât mai multe acţiuni care se pot face în acel moment. Exemplu: „Dimineaţa
eu mă spăl, mă îmbrac, îmi fac patul, servesc micul dejun, etc.”
Pentru obţinerea performanţei, copiii primesc cartonaşe mici cu secvenţe (diferite acţiuni). Ei
trebuie să le ordoneze cronologic (în succesiune logică). După evaluarea activităţii, copiii
părăsesc sala pe recitativul „Ceasul mare bate tare, tic-tac, tic-tac.”
DISCUL
Scopul: Activizarea vocabularului. Formarea de propoziții în care verbul a fi este la modul

indicativ, timpurile: prezent, perfect compus, viitor. Consolidarea deprinderii de a se exprima
corect, coerent, înțelegând unitatea logică a propoziției.
Regula jocului: Utilizarea corectă a verbului.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: Copii trebuie să răspundă la întrebările
adresate de educator, folosind corect verbul a fi la timpurile: prezent, perfect compus, viitor.
1. Ce făceai când erai mic? Când eram mic mă jucam.
2. Ce ești acum? Eu sunt preșcolar la grupa pregătitoare.
3. La ce grupă ai fost anul trecut? Anul trecut eu am fost în grupa mare.
4. Ce vei fi când vei fi mare? Când voi fi mare, eu voi fi …
76
НЕ ОШИБИСЬ
Цель игры: Развивать быстроту мышления, закрепить знания детей о том, что они делают
в разное время суток.
Ход игры: Воспитатель проводит с детьми беседу, закрепляя их знания о разных частях
суток. Дети вспоминают, что они делают утром, днем, вечером, ночью. Затем воспитатель
предлагает игру: «Дети, давайте теперь с вами поиграем вот так. Я буду называть одно
слово, часть суток, а вы вспомните, что вы в это время делаете. Например, я скажу слово
«утро». Что вы назовете?» Дети вспоминают: «Просыпаемся, здороваемся, умываемся,
чистим зубы, причесываемся» и др. «Правильно, — говорит воспитатель. — Но во время
игры будет отвечать только тот, кому я положу кубик, и назвать можно только одно
действие («иду в детский сад» или «делаю гимнастику» или «занимаюсь»); назвавший
передает кубик другому играющему. Если кто-то не вспомнит и ничего не скажет, он
должен стукнуть кубиком о стол и передать его дальше. Тогда он считается проигравшим.
Будьте внимательны, не ошибитесь!» Воспитатель называет разные части суток, дети
отвечают.
Эта же игра может проводиться по-другому. Воспитатель называет различные действия
детей, а они должны ответить лишь одним словом: день, утро, ночь, вечер. Например,
воспитатель говорит: «Завтракаю», — и кладет кубик играющему. Тот быстро отвечает:
«Утром». Воспитатель: «Смотрю телевизор». Дети могут назвать два слова: «Днем»,
«Вечером».
77

Carte Culegeri de Jocuri Verbale 20 MAI 2022.docx1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Culegeri de Jocuri Verbale 20 MAI 2022.docx1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIRECȚIA EDUCAȚIE DROCHIA

CULEGERI DE JOCURI VERBALE

Colegiul ştiinţific de elaborare:

I. Jocuri verbale în grădinița de copii ................................................................. 5

1.1. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 1,5-3 ani ........................................... 5

1.2. Jocuri didactice verbale/verbale - vârsta 1,5-3 ani................................... 6-20

1.3. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 3-4 ani ............................................. 21

1.4. Jocuri didactice verbale/verbale - vârsta 3-4 ani ................................... 22-33

1.5. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 4-5 ani ............................................. 34

1.6. Jocuri verbale - vârsta 4-5 ani................................................................. 35-43

1.7. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 5-6 ani .............................................. 44

1.8. Jocuri verbale - vârsta 5-6 ani ................................................................. 45-60

1.9. Ciclograma jocurilor verbale - vârsta 6-7 ani ............................................... 61

1.10. Jocuri verbale - vârsta 6-7 ani ................................................................ 62-77

În speranța că Culegeri de jocuri verbale vă va fi de un real folos, echipa de formatori vă urează

CULEGERI DE JOCURI VERBALE

Nr. Aspectul Preachiziții ale Denumirea jocului Indicatori

CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani

ASPECTUL DEZVOLTĂRII VORBIRII

JOC DIDACTIC VERBAL

Scopul: Dezvoltarea dorinței de a asculta, de a înțelege cele spuse de adult, de a îndeplini

CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani

Scopul: Dezvoltarea priceperii de a susține un joc. Formarea cunoștințelor despre haine,

Scopul: Dezvoltarea deprinderii de a răspunde la unele întrebări simple, de a îndeplini

Scopul: Consolidarea priceperii de a se adapta interlocutorului;

JOC LITERAR AMUZAMENT

Scopul : Dezvoltarea atenției auditive: să asculte vorbirea adultului, să asculte însărcinarea

Tăpușele, tăpușele, Tăpușele, tăpușele, Tăpușele, tăpușele, Pălmușoare frumușele,

Цель: Приучать детей слушать речь воспитателя, соотносить действия со словом

Scopul: A-l învață pe copil să-și spună numele.

Degetul acesta-i bunicul , Da acesta-i mamica,

CIOARA CAR- CAR

Car-car-car! Că pe dânsul nu-l poftește.

Scopul: Să pronunțe clar cuvintele, să răspundă la semnalul educatorului; să coordoneze

Цель: Cоотносить названия действий с собственными движениями.

Цель: Активизировать речь ребенка.

Этот пальчик- дедушка, Этот пальчик –я,

Цель: Bызвать у детей эмоциональный отклик. Повторять за воспитателем

Баю-баю-баюшки Ложись посерёдочке, На баю-баю-баю,

POEZII DIN FOLCLOR

Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la igiena corpului omenesc şi a unor acţiuni

ИДЕТ КОЗА РОГАТАЯ

Цель: Позабавить детей, учить их слушать стишок до конца, понимая его.

Идет коза рогатая, Кто каши не ест,

АЙ ЛАДЫ, ЛАДЫ, ЛАДЫ...

Цель игры: Продолжать активизировать речь детей (развивать активную и пассивную

CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani

JOC DIDACTIC VERBAL

Scopul: Evidențierea trăsăturilor caracteristice ale obiectelor, în funcție de formă, culoare.

Scopul: Consolidarea cunoștințelor elementare despre unele animale domestice. Dezvoltarea

Цель: Oриентироваться на род имени существительного при определении предмета по его

Цель: Выделять характерные признаки предметов, находить фрукты/овощи по

CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani

Scopul: Să asculte cântecul și să pronunțe corect onomatopeele miau-miau.

Pisicuța noastră Cheamă mâțișorii...

Scopul: Formarea pronunțării corecte a sunetului „b”

Educatoarea: Educatoarea: Educatoarea:

Цель: Продолжать формировать правильное и отчетливое произношение звука [б],

CULEGERI DE JOCURI VERBALE 1,5-3 ani

Scopul: Dezvoltarea aparatului de articulare, a respirației vorbirii. Formarea priceperilor de

-Trenule, trenuțule, Jucării mă duc s-aduc,

CINE ȘI CUM STRIGĂ?

Scopul: Să pronunțe clar onomatopeele, să răspundă la semnalul educatorului; Să dezvolte