Comitetul Economic şi Social European

SOC/412
Protecţia copiilor
împotriva abuzurilor
sexuale

Bruxelles, 26 octombrie 2011

AVIZUL
Comitetului Economic şi Social European
pe tema
„Măsuri preventive în vederea protecţiei copiilor împotriva abuzurilor sexuale”
(aviz suplimentar)
_____________

Raportor: dna Madi SHARMA

_____________

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË
Tel. +32 25469011 — Fax +32 25134893 — Internet: http://www.eesc.europa.eu

RO
 -1-

La 20 ianuarie 2011, în conformitate cu articolul 29 punctul A din Normele de aplicare a

Regulamentului său de procedură, Comitetul Economic şi Social European a hotărât să elaboreze un
aviz suplimentar pe tema

Măsuri preventive în vederea protecţiei copiilor împotriva abuzurilor sexuale

(aviz suplimentar).

Secţiunea pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie, însărcinată cu pregătirea
lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 31 august 2011.

În cea de-a 475-a sesiune plenară, care a avut loc la 26 şi 27 octombrie 2011 (şedinţa din
26 octombrie 2011), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 79 de voturi
pentru şi 2 abţineri.

* *

1. Concluzii şi recomandări

1.1 CESE condamnă cu fermitate orice formă de abuz sexual asupra copiilor şi salută
angajamentul Comisiei de a sprijini voinţa Europei de a combate abuzurile sexuale asupra
copiilor printr-o nouă directivă privind combaterea abuzurilor sexuale, a exploatării sexuale a
copiilor şi a pornografiei infantile.

1.2 În avizul său anterior1, CESE a prezentat o serie de recomandări privind propunerea de
directivă. Deşi acţiunile de prevenire constituie unul dintre obiectivele directivei, această
chestiune nu este suficient abordată. Prevenirea pe mai multe niveluri este esenţială pentru
asigurarea protecţiei copiilor. Copiii victime ale abuzurilor sexuale suferă nu numai o
încălcare intolerabilă a dreptului lor la integritate fizică, ci şi, de-a lungul întregii vieţi,
îngrozitoare consecinţe sociale, emoţionale şi psihologice. Prezentul aviz suplimentar îşi
propune să prezinte o serie de recomandări în ceea ce priveşte acţiunile de prevenire.

1.3 CESE solicită încă o dată atât statelor membre, cât şi Uniunii Europene, în conformitate cu
Tratatul de la Lisabona, să semneze şi să ratifice în regim de urgenţă Convenţia
Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a
abuzurilor sexuale2, cât şi Protocolul opţional la Convenţia ONU cu privire la drepturile

1
Avizul CESE privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea abuzului
sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile, de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68/JAI, JO C
48, 15.2.2011, p. 138 – 144.
2
Republica Cehă şi Letonia nu au semnat încă această Convenţie, iar 15 state membre nu au ratificat-o încă:
http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/ChercheSig.asp?NT=201&CM=&DF=&CL=ENG.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -2-

copilului referitor la vânzarea, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă 3, pentru a

consolida capacitatea UE în ceea ce priveşte prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor.

1.4 Uniunea Europeană trebuie să adopte o abordare coerentă şi armonizată în domeniul

prevenirii abuzurilor sexuale asupra copiilor în statele membre. CESE solicită Comisiei
Europene să conducă punerea în aplicare a unei strategii a Uniunii Europene privind
prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor, pentru a stabili o viziune clară prin care
statele membre ale Uniunii Europene să poată încerca să-şi protejeze copii şi să-i facă mai
puternici. Obiectivele strategiei ar trebui să se articuleze în jurul următoarelor patru
componente:

1. Educaţia
 programe educative de sensibilizare destinate copiilor;
 formarea şi sprijinirea profesioniştilor şi voluntarilor din domeniu;
 formarea profesioniştilor din mass-media;
 programe de formare a părinţilor în sensul educaţiei pozitive (positive parenting);
 utilizarea internetului în condiţii de siguranţă.

2. Structurile de aplicare a legii şi alte structuri de sprijin

 control;
 linie telefonică de urgenţă pentru cazurile de copii dispăruţi;
 sistem de alertă pentru cazurile de copii dispăruţi;
 sistem represiv internaţional.

3. Rolul societăţii civile

 finanţare suplimentară pentru dezvoltarea programelor existente;
 campanie de sensibilizare a publicului.

4. Lucrări de cercetare şi standarde

 Centrul european pentru schimb de experienţă (European Clearinghouse);
 punctele de vedere şi opiniile copiilor;
 standarde de siguranţă pentru utilizarea internetului şi eliminarea conţinuturilor care
prezintă abuzuri sexuale împotriva copiilor.

1.5 Măsurile cuprinse în prezentul aviz nu sunt exhaustive 4. CESE salută activitatea desfăşurată
de numeroşi actori ai societăţii civile, în special ONG-uri, în scopul introducerii de măsuri
preventive. Exemplele de bune practici sunt prea numeroase pentru a fi enumerate aici, dar

3
Republica Cehă, Finlanda şi Irlanda nu l-au ratificat încă: http://treaties.un.org/Pages/ViewDetails.aspx?
src=TREATY&mtdsg_no=IV-11-c&chapter=4&lang=en.
4
Acestea au fost elaborate în consultare cu „Children’s Rights Alliance” din Irlanda, o coaliţie formată din peste 90 de
ONG-uri care acţionează pentru protecţia drepturilor şi satisfacerea nevoilor copiilor din Irlanda, militând pentru punerea deplină
în aplicare a Convenţiei ONU privind drepturile copilului (www.childrensrights.ie), precum şi cu ONG-uri europene active în
acest domeniu.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -3-

preţioase pentru cei care doresc să înveţe din ele. În acest scop, CESE a creat o bază de date
care oferă astfel de informaţii5.

2. Context şi obiective

2.1 Obiectivul principal al măsurilor de prevenire trebuie să fie eradicarea abuzurilor sexuale
împotriva copiilor. Toate politicile trebuie să se sprijine pe principiile Convenţiei ONU
privind drepturile copilului. Conform convenţiei, un copil este definit ca o persoană cu
vârsta sub 18 ani.

2.2 Abuzurile sexuale împotriva copiilor se pot manifesta sub diverse forme: incest şi abuz
sexual, pornografie, prostituţie, trafic de persoane, racolare şi abuzuri sexuale comise în
interiorul grupurilor de copii6. Abuzurile trebuie combătute la mai multe niveluri, local,
naţional, european şi global, însă măsurile de prevenire ar trebui coordonate şi prezente
în mod coerent la toate aceste niveluri. Ele trebuie să facă obiectul unei monitorizări
constante pentru a garanta alinierea acestora la evoluţia structurilor şi la cele mai bune
practici, precum şi faptul că oferă soluţii în ceea ce priveşte noile mijloace utilizate pentru a
comite abuzuri împotriva copiilor (precum noile tehnologii).

2.3 Copii sunt extrem de vulnerabili în faţa oricărei forme de abuz şi mai expuşi decât adulţii
riscului de a deveni victime ale crimei în general, inclusiv ale actelor de violenţă şi violului.
Deşi nu există statistici, datele disponibile indică faptul că, în medie, în Europa, un copil din
cinci cade victimă abuzurilor sexuale, cel puţin o dată în perioada copilăriei 7. În plus, se
estimează că, în 70-85% din cazuri, făptaşul este o cunoştinţă a victimei, prin urmare măsurile
de prevenire trebuie să acorde o atenţie specială acestui aspect. Sunt afectaţi atât băieţii, cât şi
fetele, indiferent de etnie sau categorie socială. Anumite studii indică faptul că abuzurile
sexuale încep deseori la vârsta de 12-13 ani, deşi numeroase strategii de prevenire se
concentrează în primul rând pe copiii mai tineri. În general, copiii „vulnerabili” sunt mai
expuşi abuzurilor, în special copii cu handicap, copiii aflaţi într-o formă de plasament, cei
despărţiţi de familie sau care fac obiectul traficului de persoane, copiii care suferă de
probleme legate de consumul de droguri şi de alcool, copiii defavorizaţi din punct de vedere
social şi cei care au fost deja victime ale abuzurilor.

2.4 UE recunoaşte drepturile copilului la articolul 3 (TUE) din Tratatul de la Lisabona şi în

Carta privind drepturile fundamentale, în special în articolul 24, care prevede obligaţia
pozitivă de a asigura protecţia copilului cu respectarea interesului superior al acestuia.
Aceste dispoziţii au fost transpuse într-o politică orientată către promovarea, protecţia şi
garantarea respectării drepturilor copilului 8.

5
http://www.eesc.europa.eu/prevent-child-abuse.
6
Campania Consiliului Europei de combatere a violenţei sexuale împotriva copiilor
www.coe.int/t/dg3/children/1in5/source/Outline_en.pdf.
7
Ibidem.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -4-

2.5 CESE salută recenta publicare, de către Comisia Europeană, a unei agende a Uniunii
Europene pentru drepturile copilului. Bazată pe principiile Cartei drepturilor fundamentale,
agenda plasează drepturile copilului în centrul politicilor din domenii-cheie, precum
siguranţa pe internet şi protecţia împotriva traficului.

2.6 Unul dintre obiectivele cheie ale prezentului aviz este de a demonstra că măsurile de
„prevenire” sunt posibile şi că numeroase părţi interesate acţionează deja în acest sens. CESE
salută activitatea desfăşurată de numeroşi actori ai societăţii civile, în special ONG-uri, în
scopul introducerii de măsuri preventive. Exemplele de bune practici sunt prea numeroase
pentru a fi enumerate aici, dar preţioase pentru cei care doresc să înveţe din ele. În acest scop,
CESE a creat o bază de date care oferă astfel de informaţii 9.

3. Observaţii generale – măsuri de prevenire

3.1 Măsurile de prevenire ar trebui să aibă caracter cuprinzător, să fie centrate pe copil şi aplicate
cât mai curând posibil, cu un grad minim de intervenţie. Există numeroase iniţiative excelente
care merită sprijinite. CESE solicită Comisiei Europene să adopte şi să aplice o strategie a
Uniunii Europene privind prevenirea abuzurilor sexuale împotriva copiilor, care să
promoveze o viziune coordonată în toate statele membre, pe baza obiectivelor cuprinse în
cadrul celor patru componente prezentate în continuare.

3.2 CESE recunoaşte că lupta împotriva crimei de abuz împotriva copiilor este extrem de
dificilă. Această formă de abuz este deseori invizibilă, având în vedere caracterul său
intrinsec clandestin şi numărul scăzut de plângeri din partea victimelor, care trăiesc
sentimente complexe de ruşine sau teamă, ori nu-şi cunosc drepturile. Internetul şi alte
tehnologii oferă noi posibilităţi atât infractorilor, cât şi producţiei şi difuzării de materiale
pornografice infantile. Libertatea de a călători le permite infractorilor să-i vizeze pe copiii cei
mai vulnerabili. Infractorii recurg la procedee tot mai sofisticate şi sunt tot mai organizaţi, iar
copiii de vârste mici sunt din ce în ce mai expuşi riscului. Numai aproximativ 10% din cazuri
ajung la cunoştinţa serviciilor de protecţie a copilului 10. Persoanele care comit abuzuri sexuale
împotriva copiilor provin din toate mediile, iar cei mai mulţi dintre ei nu au fost condamnaţi
pentru vreo formă de abuz sexual11.

3.3 Prevenirea primară, care constă în a interveni înainte ca abuzul asupra unui copil să se
producă, ar trebui orientată către copiii cei mai vulnerabili, care sunt cei mai expuşi
abuzurilor actuale şi viitoare. Măsurile directe, precum educaţia publicului şi intervenţia
8
De exemplu, strategia UE pentru tineret, care adoptă o abordare politică transsectorială privind problematica tinerilor
şi consolidează cooperarea în materie de elaborare a politicilor:
http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/youth/ef0015_en.htm.
9
A se vedea nota de subsol 6.
10
Discursul secretarului general adjunct al Consiliului Europei la al 5-lea forum al UE privind drepturile copilului, Italia
(noiembrie 2010): www.coe.int/t/dc/press/news/20101129_disc_sga_en.asp.
11
Finkelhor, The Prevention of Childhood Sexual Abuse (Prevenirea abuzurilor sexuale împotriva copilului) (2009), p.
178.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -5-

timpurie sunt numai primul pas. Trebuie prevăzute, de asemenea, măsuri destinate prevenirii
victimizării secundare, pentru a rupe cercul vicios al abuzului, atunci când acesta este
generat. De asemenea, trebuie avut în vedere tratamentul destinat infractorilor şi posibililor
infractori.

3.4 Dacă majoritatea abuzurilor sunt comise în cercul familiei sau al apropiaţilor 12, ele pot avea
loc şi într-un cadru infracţional extrem de organizat, care implică mai mulţi agresori.
Aceste abuzuri sunt o sursă de profit foarte lucrativă; traficul de fiinţe umane se plasează, pe
plan mondial, pe locul al treilea în rândul celor mai frecvente tipuri de criminalitate 13. În lume
sunt în jur de 2,5 milioane de victime ale traficului de fiinţe umane 14. Se estimează că 43%
dintre acestea sunt victime ale exploatării sexuale, jumătate din rândul lor fiind copii 15.
Abuzurile sexuale împotriva copiilor sunt adesea o activitate transfrontalieră, a cărei rezolvare
necesită depăşirea frontierelor naţionale.

3.5 Consultarea copiilor şi a tinerilor este vitală pentru a garanta că punctele lor de vedere sunt
ascultate şi integrate în strategiile de prevenire. Există multe modele de acest tip care
funcţionează deja16. Utilizarea unui limbaj accesibil tinerilor îi încurajează pe copii să
vorbească mai deschis despre aceste lucruri şi să contribuie la depăşirea acestui tabu.

4. Componenta 1: Educaţia

4.1 CESE recomandă ca tuturor copiilor din statele membre să li se ofere programe
educative de sensibilizare cu privire la abuzurile sexuale asupra copiilor. Este esenţial ca
aceşti copii să fie informaţi prin mijloace adecvate vârstei lor şi să li se ofere mijloacele de a
denunţa abuzurile sexuale.

4.2 În alte domenii, programele educative s-au dovedit a fi o strategie de prevenire primară de
succes. Acestea constituie un excelent cadru de prevenire şi o modalitate ideală de a promova
denunţarea acestor acte. Când este posibil, programele educative de sensibilizare ar putea
fi integrate în programele existente, cum ar fi programele „Stay Safe”17 şi SPHE18. Ele ar
trebui:

12
A se vedea nota de subsol nr. 6.
13
ECPAT International, fişă de informare: „Sex Trafficking of Children in the UK” (Traficul de copii în scopuri sexuale
în Marea Britanie).
14
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Forced Labour Statistics Factsheet (Fişă de informare „Statistică privind
munca forţată”) (2007).
15
Discursul dnei Viviane Reding pe tema „Un angajament reînnoit în favoarea drepturilor copilului” (octombrie 2010):
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/10/550&format=HTML&aged=1&language=EN&guiLangua
ge=en.
16
De exemplu, iniţiativa Consiliului Europei „Kiko and the Hand”(„Kiko şi mâna”).
17
Un program consacrat competenţelor de autoprotecţie destinat şcolilor din Irlanda pentru a preveni abuzurile
împotriva copiilor: www.staysafe.ie.
18
Programul „The Social, Personal and Health Education” (Educaţie socială, personală şi în materie de sănătate) se
desfăşoară în învăţământul secundar din Irlanda şi sprijină dezvoltarea personală, sănătatea şi bunăstarea: www.sphe.ie.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -6-

 să fie adecvate nivelului de dezvoltare, să cuprindă o componentă privind evoluţia

sănătoasă din punct de vedere sexual şi să evite victimizarea, pentru a spori
responsabilizarea copiilor;
 să fie destinate în mod specific copiilor, şi nu părinţilor lor, concentrându-se în special pe
copiii mai mari;
 să permită abordări adaptate în materie de prevenţie pentru copiii cei mai expuşi
riscurilor;
 să fie asociate cu mecanisme de consiliere, de plângere şi denunţare adaptate şi direct
accesibile copiilor19;
 să fie asociate cu servicii de sprijin care dispun de personal suficient;
 să fie monitorizate şi evaluate în mod regulat, în funcţie de cele mai bune practici care
apar.

4.3 CESE solicită statelor membre să confere caracter obligatoriu activităţilor de formare în
materie de prevenire a abuzurilor sexuale asupra copiilor pentru profesioniştii şi
voluntarii care lucrează cu copii, în special în cadrul organelor de aplicare a legii, în sectorul
sănătăţii şi în cel al educaţiei (formale şi informale). Atât organizaţiile profesionale,
sindicatele şi partenerii sociali, cât şi organizaţiile religioase, sportive şi de divertisment au de
jucat un rol important. Ar trebui asigurate mecanisme corespunzătoare de sprijin destinate
personalului care lucrează cu victimele copii, care să fie urmărit în mod regulat şi să
beneficieze de sprijin psihologic.

4.4 CESE recomandă să se propună programe educative destinate mass-media. De asemenea,

trebuie elaborate orientări etice în materie de raportare a abuzurilor.

4.5 Ar trebui să existe programe de formare a părinţilor în sensul educaţiei pozitive

(positive parenting), pentru a ajuta părinţii şi familia să prevină situaţiile de abuz sexual
asupra copiilor. Părinţii ar trebui să primească informaţii privind măsurile preventive în cadrul
structurilor de îngrijire prenatală şi al maternităţilor.

19
De exemplu, „Report by the Special Rapporteur on the sale of children, child prostitution and child pornography and
the Special Representative of the Secretary-General on Violence against Children on child-friendly counselling, complaint and
reporting mechanisms” (Raport comun al raportorului special privind traficul de copii, prostituţia şi pornografia infantilă şi al
reprezentantului special al secretarului general în domeniul violenţei împotriva copiilor cu privire la mecanismele de consiliere,
plângere şi denunţare adaptate copiilor) : http://www2.ohchr.org/english/bodies/hrcouncil/docs/16session/A-HRC-16-56.pdf.
De asemenea, a se vedea Rezoluţia 2005/20 a Consiliului Economic şi Social al ONU: Guidelines on Justice in Matters involving
Child Victims and Witnesses of Crime (Orientări în materie de justiţie în cazuri care implică copii victime şi martori ai unor acte
infracţionale) www.un.org/docs/ecosoc/documents/2005/resolutions/Resolution%202005-20.pdf.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -7-

4.6 CESE sprijină o serie de iniţiative, printre care programul Comisiei Europene pentru un
internet mai sigur20, reţelele Insafe21 şi INHOPE22, destinate promovării utilizării internetului
în condiţii de siguranţă de către copii şi toţi membrii societăţii 23.

5. Componenta 2: Structurile de aplicare a legii şi alte structuri de sprijin

5.1 CESE recomandă o abordare coerentă a statelor membre în materie de aplicare a legii, de
schimb de informaţii şi de cooperare între serviciile de poliţie şi organizaţiile internaţionale
recunoscute. Această abordare ar trebui să cuprindă acorduri de cooperare bilaterală,
instrumente informatice de cercetare mai eficace şi mecanisme de control perfecţionate.
Întârzierile în procedura judiciară pot avea un efect disuasiv în ceea ce priveşte denunţarea
abuzurilor. Pentru evitarea perioadelor de aşteptare lungi, ar trebui să se acorde prioritate
cazurilor de abuz sexual împotriva copiilor. Trebuie avută serios în vedere posibilitatea ca
procesele să se desfăşoare fără ca victimele să fie prezente. Este urgent necesar ca personalul
însărcinat cu aplicarea legii în domeniul abuzurilor sexuale să fie format corespunzător.
Elaborarea unor protocoale de desfăşurare a interogatoriilor ar contribui la evitarea
victimizării secundare. Existenţa unor standarde omogene europene ar ajuta le prevenirea
situaţiilor în care infractorii se deplasează dintr-o ţară în alta. La nivel global, recenta
operaţiune „Rescue”, la care a participat Europol precum şi alte organizaţii şi care a identificat
peste 200 de copii24, a demonstrat în ce măsură Uniunea Europeană poate prelua conducerea
unor astfel de acţiuni.

5.2 Este imperativ să existe o abordare coerentă în ceea ce priveşte controlul persoanelor care
lucrează cu copii, pentru a acoperi lacunele care pot apărea între statele membre. Ar trebuie
să fie obligatorie verificarea persoanelor pentru a se asigura că nu au comis delicte relevante
în domeniul protecţiei copiilor, inclusiv căutarea de „informaţii indicative” (informaţii cu
privire la persoanele identificate ca reprezentând un risc sub aspectul contactului cu copiii,
dar care nu au fost condamnate pentru abuzuri împotriva copiilor). Ca şi în avizul său
anterior25, Comitetul face referire la modelul de acorduri de protecţie publică între agenţii
(Multi-Agency Public Protection Arrangements)26.

20
http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/index_en.htm.
21
O reţea europeană de centre de sensibilizare care promovează o utilizare sigură şi responsabilă a internetului de către
tineri: www.saferinternet.org.
22
O iniţiativă care permite denunţarea anonimă a materialelor online care difuzează abuzuri sexuale asupra copiilor:
www.inhope.org.
23
O iniţiativă ONG similară a fost lansată de organizaţia Child Focus din Belgia.
24
„More than 200 children identified and rescued in worldwide police operation” (peste 200 de copii identificaţi şi
salvaţi în cursul unei operaţiuni de anvergură mondială):
https://www.europol.europa.eu/content/press/more-200-children-identified-and-rescued-worldwide-police-operation-465.
25
JO C 317, 23.12.2009 pp. 43-48.
26
Model utilizat în Marea Britanie, care asociază mai multe agenţii pentru evaluarea şi gestionarea infractorilor sexuali
de la nivelul comunităţii.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -8-

5.3 A fost creată linia telefonică europeană pentru copii dispăruţi, care funcţionează însă în
numai 16 state membre. Celelalte 11 state trebuie să acţioneze urgent pentru asigurarea unui
serviciu telefonic de urgenţă de bună calitate 27. Acest serviciu trebuie dotat în mod
corespunzător şi conectat la serviciile de sprijin necesare. De asemenea, trebui avută în vedere
extinderea acestui serviciu în afara graniţelor UE.

5.4 Deşi există modele funcţionale eficace în anumite state membre 28, CESE recomandă
instituirea unui sistem coordonat de alertă privind copiii dispăruţi la nivel european, după
modelul „Amber Alert” din SUA29.

5.5 CESE solicită încă o dată instituirea unui organism internaţional de aplicare a legii care să
urmărească investigarea în întreaga lume a cazurilor de abuz sexual asupra copiilor,
identificarea victimelor şi punerea sub urmărire penală a infractorilor 30.

6. Componenta 3: Rolul societăţii civile

6.1 Prevenirea abuzului sexual asupra copiilor este responsabilitatea tuturor membrilor
societăţii. CESE recomandă ca agenţiile guvernamentale şi părţile interesate din cadrul
societăţii civile să conlucreze în continuare pentru punerea în aplicare a măsurilor de
prevenire a abuzurilor asupra copiilor. CESE sprijină iniţiative precum cele ale Consiliului
Europei intitulate „1 in 5 campaign” (campania „Unul din cinci”)31 şi „The Underwear Rule”
(„Regula lui «Aici nu se pune mâna»”) 32. La nivelul ONG-urilor, „Stop It Now!”(Stop
acum!)33 şi campanii specifice precum „Cut Them Free” (Eliberaţi-i!) a organizaţiei
Barnardo's din Marea Britanie 34 şi campania organizaţiilor ECPAT International şi The Body
Shop intitulată „Stop Sex Trafficking of Children and Young People” (Stop traficului de
minori în scopuri sexuale)35 constituie exemple semnificative de iniţiative ale societăţii civile.

6.2 Angajatorii, sindicatele şi alte organizaţii ale societăţii civile au obligaţia esenţială de a
stabili standarde clare la locul de muncă pentru garantarea faptului că abuzurile
sexuale asupra copiilor nu sunt tolerate36. Abordarea acestui tip de infracţiune este o

27
http://www.missingchildreneurope.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=46:news01&catid=1:latest-
news&20 Itemid=68.
28
De exemplu, Child Alert în Belgia: www.childalert.be.
29
www.amberalert.gov.
30
A se vedea nota de subsol nr. 1.
31
CESE a acceptat să asigure traducerea în diverse limbi a unor documente din cadrul acestei campanii a Consiliului
Europei.
32
www.coe.int/t/dg3/children/1in5/default_en.asp şi www.underwearrule.org.
33
O campanie din Marea Britanie şi Irlanda condusă de fundaţia Lucy Faithfull pentru prevenirea abuzurilor sexuale
asupra copiilor www.stopitnow.org.uk şi www.lucyfaithfull.org.
34
www.barnardos.org.uk/get_involved/campaign_form/cutthemfree.htm.
35
Această campanie internaţională a adunat 3 milioane de semnături în UE (22 iunie 2011): www.thebodyshop.com.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 -9-

chestiune de responsabilitate socială a întreprinderii. Anumite sectoare precum turismul şi

industria hotelieră au de asemenea de jucat un rol extrem de important 37. CESE propune ca
organizaţiile să adere la declaraţia de valori propusă anterior de CESE 38, inclusă în baza de
date de bune practici din statele membre creată de acesta. CESE 39 reiterează necesitatea
finanţărilor suplimentare pentru extinderea şi dezvoltarea de programe pe care să le pună
în aplicare partenerii din societatea civilă.

6.3 Trebuie lansată o campanie generală de sensibilizare a publicului cu privire la

denunţarea abuzurilor sexuale asupra copiilor, cu ajutorul unei linii telefonice de urgenţă
gratuite cu un dispozitiv de denunţare online 40. Aceasta ar putea funcţiona similar reţelei
create de Child Helpline International. O astfel de linie de urgenţă trebuie conectată cu
serviciile de sprijin necesare.

6.4 Societatea civilă şi guvernele pot spori gradul de conştientizare cu privire la abuzurile sexuale
împotriva copiilor şi pot contribui la formarea unei culturi favorabile prevenţiei promovând în
mod activ Ziua mondială pentru prevenirea abuzurilor sexuale împotriva copiilor, care are loc
în fiecare an pe data de 19 noiembrie41.

7. Componenta 4: Lucrări de cercetare şi standarde

7.1 CESE solicită efectuarea de lucrări de cercetare suplimentare pentru a soluţiona lipsa de
date privind abuzurile sexuale asupra copiilor, pentru a determina cu mai multă claritate
profilul victimelor şi al infractorilor şi pentru a face schimb de bune practici. În prezent, multe
date sunt furnizate de autorităţile de aplicare a legii. Ar trebui creat un centru european de
schimb de informaţii (European Clearinghouse), care să furnizeze informaţii necesare
acţiunilor de cercetare, politicilor şi acţiunilor în domeniul prevenirii abuzurilor împotriva
copiilor, similar National Child Protection Clearinghouse din Australia42 sau Child Welfare
Information Gateway din SUA43. Acesta s-ar putea baza pe lucrările efectuate în cadrul unor
proiecte individuale, precum European Online Grooming Project (Proiectul european
împotriva hărţuirii online în scopuri sexuale – „grooming”) sau pe acţiuni desfăşurate la nivel

36
Articolul 3 din Protocolul opţional la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea, prostituţia
copiilor şi pornografia infantilă.
37
De exemplu, reţeaua hotelieră Accor şi Organizaţia Mondială a Turismului.
38
Anexa 1 la Avizul CESE privind protejarea copiilor împotriva delincvenţilor sexuali itineranţi (JO C 317, 23.12.2009,
p. 43–48).
39
A se vedea nota de subsol nr. 1.
40
A se vedea nota de subsol nr. 25.
41
http://www.woman.ch/index.php?page=children_19nov&hl=en.
42
www.aifs.gov.au/nch.
43
www.childwelfare.gov/index.cfm.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...

 - 10 -

naţional, precum Child Focus în Belgia44. Stabilirea unor definiţii comune la nivel european
ar contribui la promovarea schimbului de date şi ar facilita compararea datelor.

7.2 Lucrările de cercetare privind abuzurile sexuale asupra copiilor ar trebui să preia punctele
de vedere şi opiniile copiilor45.

7.3 CESE solicită norme de securitate europene clar definite în domeniul internetului. În
contextul stimulării „furnizorilor de servicii internet de a dezvolta, pe bază de voluntariat,
coduri de conduită şi orientări privind blocarea accesului la astfel de pagini internet"46,
CESE doreşte să sublinieze necesitatea de a se recurge cu prioritate la eliminarea
conţinutului la sursă şi numai în cazul în care nu este posibil (în afara Europei) la blocarea
site-ului respectiv. Acest principiu ar trebui să devină o obligaţie legală în Europa, dacă
industria, furnizorii de servicii internet, actorii economici şi financiari, precum societăţile care
emit carduri de credit, se angajează cu seriozitate în combaterea acestor acte. CESE îi
incurajează pe furnizorii de reţele sociale să adere la documentul Safer Social Networking
principles for the EU (principii mai sigure în materie de reţele de socializare pentru UE),
elaborat în 200947.

7.4 CESE solicită Comisiei Europene să coordoneze măsurile menite să asigure o abordare
coerentă în întreaga UE.

Bruxelles, 26 octombrie 2011

Preşedinta
Comitetului Economic şi Social European

Staffan NILSSON

_____________

44
www.stopchildporno.be.
45
Articolul 12 din Convenţia privind drepturile copilului a ONU.
46
A se vedea nota de subsol 1.
47
http://ec.europa.eu/information_society/activities/social_networking/docs/sn_principles.pdf.

SOC/412 – CESE 1593/2011 EN – ACUCU/OSTI/ss .../...