MANUAL LIMBA GERMANĂ

- ÎNCEPĂTORI -

NIVEL A1/A2 conform Common European Framework

1
 CUPRINS

1. Capitolul I – Descriere generală curs………………………………………………………………………………3

1.1. Scop & Obiective……………………………………………………………………………………………………..3

1.2. Abordarea cursurilor: Învățarea experiențială & Principiul Lernleistung………………….3

1.3. Metoda de predare………………………………………………………………………………………………….4

1.4. Cui se adresează cursul…………………………………………………………………………………………….4

1.5. Bariere de învățare……………………………………………………………………………………………………5

2. Capitolul II – Niveluri lingvistice……………………………………………………………………………………….5

2.1. Descriere niveluri lingvistice………………………………………………………………………………………5

3. Tematică………………………………………………………………………………………………………………………….7

3.1. TEIL 1 Begrüssung, Befinden……………………………………………………………………………………..9

3.2. TEIL 2 Meine Familie………………………………………………………………………………………………..20

3.3. TEIL 3 Wie spät ist es?..............................................................................................29

3.4.TEIL 4. Ich möchte etwas essen…................................................................................39

3.5. TEIL 5 So kann man reisen.........................................................................................49

3.6. TEIL 6 Was bist du von Beruf?....................................................................................56

4. Starke und unregelmäßige Verben…………………………………………………………………………………66

5. Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………….71

2
Capitolul I – Descriere generală curs

1.1.Scop & Obiective

Cursurile de limba germană sunt, în permanență, orientate spre rezultat, având drept scop
principal comunicarea fluentă și corectă în limba germană, precum și depășirea barierelor
lingvistice și emoționale în vorbirea unei limbi străine, în general.
De asemenea, ne dorim să readucem cursantului bucuria și satisfacția de a învăța, de a
descoperi și de a se descurca într-o limbă străină, motivându-l, astfel, permanent. În acest sens,
crearea unei atmosfere placute și pozitive de lucru, este vitală.
Care sunt obiectivele generale ale cursului? Acestea vizează aspectele de abilități lingvistice
(scris, citit, ascultat, vorbit) și de structură a limbii (gramatică, vocabular, funcție limbă,
fonologie), urmărind, cu precădere:
- citirea si ințelegerea unui text in limba germană
- scriere (redactare de scrisori simple, rapoarte, comentarii)
- vorbire (conversatie pe o gamă largă de teme/ subiecte)
- ascultarea unei înregistrări/ convorbiri în limba germană și ințelegerea ei

În ceea ce privește obiectivele specifice ale cursului, se are în vedere, ca la finalul cursului,
cursanții să fie capabili:

- Să comunice în situații zilnice, uzuale, pe subiecte generale și de business, utilizând un

vocabular de bază și structuri gramaticale simple
- Să înțeleagă limba germană vorbită, în ritmul ei natural
- Să înțeleagă ideile principale și secundare dintr-un text pe subiecte generale și din
domeniul specific (transport – materiale generale, transport feroviar – glosare și situații
specifice)
- Să gasească rapid informațiile dorite într-un text în limba germană
- Să comunice în scris, folosind formule de scriere specifice, simple, uzuale, utilizînd
structuri de bază de gramatică și de vocabular, propoziții simple
- Să scrie utilizând forme de corespondență uzuale, cum ar fi: emailuri, rapoarte, procese
verbale, scrisori formale & informale simple

1.2. Abordarea cursurilor: Învățarea experiențială & Principiul Accelerated Learning

Cursurile sunt concepute astfel încât cursantul să vorbească 80% din timpul de desfășurare a
cursului. Se predă și se discută exclusiv în limba germană pentru încurajarea fluenței, a
rapidității în vorbire.
Structura cursurilor se bazează pe metodologia învățării experiențiale, care presupune un proces
de învățare în patru etape: experiența, analiza, generalizarea, aplicarea.
Cursurile se bazează pe principiul Lernleistung (Învățarea eficientă). Acest principiu rezolvă o
mare problemă a cursantului adult: TIMPUL. Cursantul adult doreste să invețe o limbă străină
repede, eficient și cu rezultate imediate.

3
Ce inseamnă Lernleistung? Înseamnă Praktikum (pregătire practică). Elementele esențiale ale
acestui principiu sunt: atmosferă plăcută de învățare, predare în limba străină studiată,
implicare totală a cursantului în procesul de învățare, simulări situații reale (la poștă, în gară, la
bancă, în tren, la ședință, etc), învățare prin context, colaborare între cursanți, metodă de
predare care se adresează tuturor stilurilor de învățare, scop unic – obținerea de rezultate
imediate.

1.3.Metoda de predare

Metoda de predare este Kommunikation erleichtern– metoda conversațională. Scopul acestei

metode este de a forma abilități /competențe și de a transmite informații, astfel încât cursanții
să poată aplica în viața reală ceea ce au învățat și deprins la cursuri și să obțină, astfel,
performanțe rapide, importante în a vorbi limba străină studiată. Metoda este Student –
zentriert (centrată pe cursant) și ține cont de modul în care învață fiecare individ, de scopul
pentru care învață, de abilitățile lui lingvistice, etc. Astfel, toate unitățile sunt structurate având
în vedere anumite aspecte clare cu privire la: scopul și obiectivele învățării (ale cursului),
elementele predate, tehnicile de predare (adapatate nevoilor și cerințelor cursantului), tipurile
de activități, modalitatea de relaționare dintre profesor – cursant, modalitățile de evaluare.
Cursul dezvoltă toate abilitățile lingvistice necesare, atât cele receptive (ascultat, citit), cât și cele
productive (vorbit, scris)ș de asemenea, sunt abordate și aspecte cu privire la sistemele limbii:
fonologie (pronunție), vocabular, gramatică, funcție a limbii, discurs.

Sprachen Systeme Sprachkenntnisse

Wissen Machen

Die Phonetik mächtig: sprechen, schreiben

Der Wortschatz
Die Grammatik empfänglich: lesen, hören
Die Funktion
Der Diskurs

De ce metoda conversațională?

Pentru că este foarte important să punem în practică ceea ce învățăm într-o limbă străină. Este
vital să înțelegem faptul că abilitățile sau sistemele de limbă nu există separat, ci interacționează
permanent între ele. Acestea nu există ca elemente izolate. Scopul învățării unei limbi străine
este acela de a-i înțelege pe cei cu care comunicăm și de a ne face înțeleși, la rândul nostru.

1.4.Cui se adresează cursul

Cursul se adresează adulților, care doresc să comunice în limba germană, atât în situații de
business, cât și generale (situații de viață, personale).
Nivelul cursanților este stabilit în urma unui test de plasare pentru evaluarea cunoștințelor în
limba germană, care presupune o testare orală și scrisă.

4
1.5.Bariere de învățare

Bariera principală în învățarea unei limbi străine este TEAMA de a vorbi în limba străină
respectivă, în general, frica de a nu se face de râs în fața interlocutorilor (colegi, prieteni, șefi,
etc). Alte temeri specifice: lipsa fluenței (exprimare greoaie, lacunară), pronunție defectuoasă,
greșeli de gramatică sau de vocabular, exprimare formală incorectă, neclară (în cadrul
întâlnirilor, ședințelor, negocierilor, prezentărilor, etc), imposibilitatea întreținerii unei
conversații (das Geplauder – conversații de socializare la conferințe, workshop-uri, etc), greutăți
în exprimarea scrisă (redactarea emailurilor, a rapoartelor, a scrisorilor formale, etc).

Capitolul II – Niveluri lingvistice

2.1. Descriere niveluri lingvistice

Nivelul lingvistic este evaluat conform Common European Framework (Cadrul European Comun
de Referință pentru Limbi Străine), structurat pe 6 niveluri de cunoaștere: A1, A2, B1, B2, C1, C2.

A1 – elementar
A2 – pre-intermediar
B1 – intermediar inferior
B2 - intermediar
C1 – intermediar superior
C2 – avansat

CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI STRAINE

http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr

Ascultare
A1 Pot să înţeleg expresii cunoscute si propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi
la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate.
A2 Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite pe teme ce au relevanţă imediată
pentru mine personal (de ex., informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături,
zona unde locuiesc , activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din
anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare.
B1 Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la
activitatea profesională, scoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea
principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate sau de interes personal
sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă.
B2 Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare
complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor
TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj
standard.
C1 Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai

5
 implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme
fără prea mare efort.
C2 Nu am nici o dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre
comunicarea directă sau în transmisiuni radio, sau TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al
vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent.
Citire
A1 Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din
anunţuri, afişe sau cataloage.
A2 Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în
diverse materiale cotidiene (de ex., reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg
scrisori personale scurte şi simple.
B1 Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea
mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a
urărilor din scrisori personale.
B2 Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite
atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană.
C1 Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot
să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la
domeniul meu.
C2 Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct
de vedere lingvistic sau al structurii, de exemplu, manuale, articole specializate şi opere
literare.
Vorbire - participare la conversatie
A1 Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să
repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea
ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate
imediată şi să răspund la asemenea întrebări.
A2 Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi
direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar
dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie.
B1 Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii printr-o
regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie
pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viata cotidiană (de ex. familie,
petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi).
B2 Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluentă care fac posibilă participarea
normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în
situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile.
C1 Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să-mi caut cuvintele în mod prea vizibil.
Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot
să-mi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să-mi conectez intervenţiile bine
de cele ale interlocutorilor mei.
C2 Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile
idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de
sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să-mi restructurez formularea cu abilitate,

6
 în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată.
Vorbire – discurs oral
A1 Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi
cunosc.
A2 Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor
persoane, a condiţiilor de viată, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau
recente.
B1 Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie
experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi
argumentez şi explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să
relatez intriga unei cărţi sau a unui film şi să-mi exprim reacţiile.
B2 Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul
meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând
avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni.
C1 Pot să prezent descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele,
dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată.
C2 Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluentă, într-un un stil adaptat
contextului; cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să retină
punctele semnificative.
Scriere
A1 Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă, de exemplu, cu salutări din vacantă. Pot să
completez formulare cu detalii personale, de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa
mea pe un formular de hotel.
A2 Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă, de
exemplu, de mulţumire.
B1 Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să
scriu scrisori personale descriind experienţe şi impresii.
B2 Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu
de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii sau argumentând în
favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe
care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor.
C1 Pot să ma exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să
tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe
care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului.
C2 Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori,
rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să-l ajute pe cititor să
sesizeze şi să retină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate sau recenzii ale unor
lucrări de specialitate sau opere literare.

7
Capitolul III – Tematică

Teme: Begrüssung, Befinden, Meine Familie, Wie spät ist es?, Ich möchte etwas essen...., So
kann man reisen, Was bist du von Beruf?
Gramatică: Zeitformen: Präsens: Konjugation: kommen, heiβen, sein; Fragewörter; Verb:
Konjugation mit Vokalwechsel; Pronomen: Das Personalpronomen, Das Possessivpronomen;
Stellung des Verbs im Satz; Temporale Präpositionen; Verb Konjugation: mögen und möchten;
Deklination der Substantive; Pluralformen der Substantive; Verb: Konjugation: machen,
arbeiten, haben, sein; Adjektive: Starke Deklination und Schwache Deklination; Komparation der
Adjektive; Präpositionen als, bei,in.
Vocabular: Sich und andere vorstellen; Land und Nationalität; Ja-/ Nein- Frage, W-Frage und
Aussage; Das Alter; Die Nummern; Wochentage, Monate und Jahreszeiten; Über Essen/
Essgewohnheiten sprechen; Über den Beruf sprechen.

Evaluări

Înainte de începerea cursului și de formarea grupelor, are loc testarea inițială a cursanților
(testare de plasare per nivel), care presupune două probe: test scris (tip grilă) si interviu oral (cu
fiecare cursant în parte). Nivelul final este acordat în urma evaluării rezultatelor celor două
probe și conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine.

Ulterior, sunt formate grupele pe baza nivelului obținut de fiecare cursant, astfel încât să se
obțină omogenitate de nivel si abilități lingvistice.

Monitorizarea cursului este realizată prin instrumente specifice: administrative (fișe de

prezență, rapoarte) și academice (raport evaluare progres cursant, teste progresive și sumative).

Testele sunt structurate pe baza abilităților lingvistice și ale elementelor de limbă, pentru a
evalua și monitoriza cât mai atent procesul de învățare.

Lesen Hören Schreiben Sprechen Grammatik Wortschatz

8
 TEIL 1 Begrüssung, Befinden

Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben

Hören
Begrüssung, Zeitformen: Sich und Formelle und Vorstellen Sie
Befinden Präsens:Konjugation andere informelle Ihr Kollege
kommen, heiβen, vorstellen Vorstellung
sein; Land und
Fragewörter Nationalität

LESEN
1. Lesen Sie und antworten Sie

Werbist du?

- Guten Tag. Ich heiße Rudy Schmidt.

- Guten Tag. Mein name ist Lara Mills.
- Ich komme aus Deutschland. Ich bin Deutscher. Und du? Woher kommst du?
- Ich komme aus Spanien. Wie geht’s, Rudy?
- Danke, gut. Und wie geht es dir?
- Auch gut, danke.

Wortschatz
Name der, -en = nume
Vorname der, -n= prenume
Woher….?= de unde?

9
 Kommen aus= a veni din
Wie geht’s?= Ce faci?
auch= de asemenea
gut= bine

a. Wie heißt sie?

b. Woher kommt Rudy?
c. Und Lara? Woher kommt sie?

GRAMMATIK
Zeitformen: Präsens
Înainte de a studia timpurile verbale în limba germană, trebuie să ne reamintim că verbele
constituie singura clasă de cuvinte ale căror elemente se pot conjuga; ceea ce înseamnă că
forma lor se modifică în funcţie de persoană, număr, timp, mod şi diateză.
Timpurile verbale se împart în timpuri simple (prezent şi imperfect) şi timpuri compuse (perfect,
mai mult ca perfect, viitor şi viitor anterior).
Modurile verbului reprezintă formele pe care acesta le ia pentru preciza felul în care e vorbitorul
percepe acţiunea.
În ceea ce priveşte diateza, aceasta exprimă raportul dintre acţiune şi subiectul gramatical.
Verbele limbii germane se impart în două categorii: slabe – verbe a căror rădăcină nu îşi schimbă
vocala pentru timpul trecut – şi verbe tari sau neregulate – verbe a căror rădăcină îşi schimbă
vocal pentru timpul trecut. Majoritatea verbelor sunt regulate (schwach- slabe), însă există şi
excepţii care necesită învăţarea pe de rost (stark- tari).
În dicționare, verbele sunt indicate cu forma de infinitiv: gehen (a merge), trinken (a bea), essen
(a mânca), schlafen (a dormi). Îndepârtând terminația de la această formă de infinitiv, obținem
rădăcina verbului: geh-, trink-, ess-, schlaf-. Limba germană are o terminație specifică pentru
fiecare persoană.
Timpul prezent (Präsens) se folosește pentru a exprima acțiuni ce se desfășoară în momentul
vorbirii și se formează foarte simplu, prin rădăcina verbului (infinitive fără –en) la care se adaugă
terminații specifice (Personalendungen), în funcție de persoană. La persoana I singular se
adaugă terminaţia –e iar la plural adaugăm –en. Persoana a II-a, singular, primeşte -(e)st iar la
plural –(e)t. Persoana a-III-a este marcată de –(e)t la singular iar –en la plural.

10
Personaledungen:
Ich – e(ich lerne)
Du- st (du lernst)
Er, sie- t (er lernt)
Wie- en (wir lernen)
Ihr-t (ihr lernt)
Sie, sie- en (sie lernen)

Există și excepții, ca în orice limbă, însă este vorba doar de un număr restrâns, ușor de învățat.
În cazul verbelor a căror rădăcină se termină în d sau t se va adăuga vocala e protetică, între
rădăcină și terminațiile verbale:
finden- du findest; er findet
arbeiten- du arbeitest; er arbeitet
Beispiele:
- Lernen: Grundform: lern und Infinitivendung: en- Ich lerne Deutsch.
- Kommen: Grundform: komm und Infinitivendung: en- Du kommst aus Spanien.
- Heißen: Grundform: heiß und Infinitivendung: en- Er heißt Marco.

kommen heiβen sein arbeiten finden

Ich komme heiβe bin arbeite finde

Du kommst heiβt bist arbeitest findest
Er/ sie kommt heiβt ist arbeitet findet
Wir kommen heiβen sind arbeiten finden
Ihr kommt heiβt seid arbeitet findet
Sie kommen heiβen sind arbeiten finden
Verbul conjugat se află întotdeauna în poziția a doua, fie după subiect, fie după complement:
Ich heiβe Rudy.

Ich komme aus Spanien.

Mein Name ist Anna.

Morgen kommt Maria

11
Übungen 1:
Ergänzen Sie die Endungen:
Woher komm... du ?
Ich komm..... aus der Schweiz. Und du ?
Ich komm... aus Deutschland.
Guten Tag. Ich heiß... Paul. Und wie heißt.... du?
Ich heiß... Rudy.
Wie geht .... Rudy?

Übungen 2:
Ergänzen Sie:
Ich/ komme/ du/ Abend/ wie/ kommen/ und/ gut/ es/ Ihnen/ aus
1. Guten ......! Ich ....... aus der Schweiz.
2. Woher ...... Sie?
3. ..... komme.... Spanien.
4. .... geht....Ihnen?
5. ...., danke. Und....?
6. Sehr gut, danke.

Übungen 3:
Ordnen Sie zu.
Wie kommen Sie?
Ich heiße aus Spanien.
Ich komme Maria.
Woher geht’s?
Wie heißt er?

Übungen 3:
Sortieren Sie.
Guten Morgen, Fräulein Kurz.
Wie geht es Ihnen?
Ich heiße Fräulein Kurz.

12
Danke, gut.
Nein, ich komme aus der Schweiz.
Guten Morgen, Frau Adalher.
Woher kommen Sie, Frau Adalher?
Und Sie?
Ich komme aus Österreich.
Auch gut, danke.
Und Sie? Kommen Sie aus Deutschland?

Übungen 4:
Formulieren Sie die richtige Fragen (wer, was, wo, woher).
Gustav wohnt in Bremen.
____________________________________________________________________________
Frau Müller ist im Park.
________________________________________________________________________
Thomas kommt aus der Schweiz.
_________________________________________________________________________
Agnes kauft ein Sofa.
_________________________________________________________________________

WORTSCHATZ
A. Sich und andere vorstellen
1. Name (nume)
Atunci caînd întâlnim pe cineva pentru prima oară folosim următoarele formulări:
Wie heiβen Sie?/ Wie heiβt du? Ich bin/ heiβe Maria.
Wer sind Sie?/ Wer bist du? Mein Name ist Rudolf Schmidt.

2. Herkunft (origine)
Woher komme ich? Ich komme aus Deutschland.
Woher kommst du? Du kommst aus Deutschland.
Woher kommt er? Er kommt aus Deutschland.

13
Woher kommen wir? Wir kommen aus Deutschland.
Woher kommt ihr? Ihr kommt aus Deutschland.
Woher kommen Sie? Sie kommen aus Deutschland.

3. Sich und andere vorstellen (să mă prezint)

Das ist Rudy. Er kommt aus Spanien.
Ich bin Nadja. Ich komme aus Russland.
Er ist Jakob. Er kommt aus der Schweiz.

4. Nach dem Befinden fragen (cum vă merge?)

Wie geht es Ihnen?/ Wie geht’s?/ Seht gut./ Gut, danke.
Wie geht es dir? Es geht./ Nicht so gut.
Gut, danke. Und Ihnen? Auch gut.

5. um Wiederholung bitten (repetați, vă rog!)

Wie bitte? (Poftim?)
(Entschuldigung) was hast du gesagt? (Mă scuzați, ce ați spus?)

B. Land und Nationalität

Genul este o categorie gramaticală flexionară bazată pe distincția dintre masculin și feminin,

dintre însuflețite și neînsuflețite. Genul gramatical exprimă lingvistic genul substantivului prin
desinențe sau articol.
În limba germană există trei genuri gramaticale - masculin, feminin şi neutru - marcate prin
forma articolului hotarat der,die, das. Pentru naționalități se folosește, după caz, genul masculin
sau feminin, iar atunci când ne referim la o persoană de gen feminin, se adaugă, cu mici excepții,
terminația –in.

 der, marca genului masculin

 die, marca genului feminin

14
Land Nationalität
Rumänien Der Rumäne / die Rumänin
Bulgarien Der Bulgare / die Bulgarin
Ungarn Der Ungar / die Ungarin
Die Türkei Der Türke/ die Türkin
Griechenland Der Grieche/ die Griechin
Italien Der Italiener/ die Italienerin
England Der Engländer/ die Engländerin
Frankreich Der Franzose/ die Französin
Spanien Der Spanier/ die Spanierin
Deutschland Der Deutsche/ die Deutsche
Österreich Der Österreicher/ die Österreicherin
Russland Der Russe/ die Russin
Schweden Der Schwede/ die Schwedin
Norwegen Der Norweger/ die Norwegerin
Finnland Der Finn/ die Finnin
China Der Chinese/ die Chinesin
Japan Der Japaner/ die Japanerin
Israel Der Israelit/ die Israelitin
Irak Der Iraker/ die Irakerin
Iran Der Iraner/ die Iranerin
Amerika Der Amerikaner/ die Amerikanerin
Kanada Der Kanadier/ die Kanadierin

Übungen 1:
Schreiben Sie Sätze:
Sonia/ England/Nationalität - Sonia kommt aus England. Sie ist Engländerin.
a. Huan Li / China / Nationalität.
______________________________________________________________________________
b. Leon / Ungarn / Nationalität.

15
______________________________________________________________________________
c. Martin/Deutschland / Nationalität.
______________________________________________________________________________
d. Mario / Spanien/ Nationalität.
______________________________________________________________________________
e. Tatiana / Russland/ Nationalität.
______________________________________________________________________________

Übungen 2:
Übersetzen Sie:
a. Eusunt George. Sunt din România. Suntromân.
b. Ei sunt John si Peter. Ei sunt din Anglia, din Londra. Ei sunt englezi.
c. De unde sunt Marie şi Simone? Ele sunt din Franţa. Sunt franţuzoaice.
d. Hans este din Norvegia. Este norvegian.

Übungen 3:
ErgänzenSie:
Beispiel: John kommt aus England. Er ist …. Engländer.
Bulgare; Amerikaner; Engländer; Norwegerin; Kanadier; Italienerin; Chinese; Franzose; Russin

a. Adora kommt aus Italien. Sie ist _____________________________________________

b. Hans kommt aus Norwegen. Er ist __________________________________________
c. Ron kommt aus Amerika. Er ist _____________________________________________
d. Tatiana wohnt in Spanien aber sie ist ________________________________________
e. Leonid kommt aus Bulgarien. Er ist __________________________________________
f. Chuan Li wohnt in China. Er ist _____________________________________________
g. Pierre wohnt in Paris. Er ist ________________________________________________
h. Mein Mann kommt aus Kanada. Er ist ________________________________________

16
Übungen 4:
ErgänzenSie:
Country Nationality

Rumänien
Die Rumänin
Der Bulgare

Ungarn

Japan

Der Chinese

Italien

Der Amerikaner

Frankreich

Die Israelitin

Spanien

Der Deutsche

Iran

17
 Der Finn

Schweden

Die Russin

Kanada

Die Irakerin

Norwegen

Die Griechin

SPRECHEN UND HÖREN

Sich vorstellen und Begrüßung

Formelle Vorstellung:
Guten Morgen / Guten Tag /Guten Abend, Ich bin Rudy Schimdt. Ich komme aus Deutschland.
Ich bin Deutscher. Ich bin Geschäftsmann . Und du?
Bună dimineața/ Bună ziua/ Bună seara. Eu sunt Rudy Schmidt. Sunt din Germania. Sunt
german. Sunt om de afaceri. Și dvs.?

18
Informelle Vorstellung:
Hallo, ich bin Rudy. Ich komme aus Deutschland. Ich bin Deutscher. Ich bin Geschäftsmann.Und
du?
Bună, sunt Rudy. Suntdin Germania. Suntgerman. Sunt om de afaceri. Și tu?

Übungen1:
Vorstellen Sie.
Hallo ________________________________________________________________
Ich heiße _____________________________________________________________
Ich komme aus _________________________________________________________
Ich bin _______________________________________________________________

SCHREIBEN
Übungen 1:
Vorstellen Sie Ihr Kollege

Name und Vorname

Land und Stadt

Nationalität

Adresse

E-Mail Adresse

Hobbys

19
 TEIL 2 Meine Familie

Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben

Hören
Meine Verb: Konjugation mit Ja-/ Nein- Beschreiben
Familie Vokalwechsel Frage, W- Sie Ihre Informeller
Pronomen: Frage und Familie Brief
Das Personalpronomen Aussage schreiben
Das Possessivpronomen Das Alter

LESEN

1. Lesen Sie und antworten Sie

MeineFamilie

Das ist meine Frau.

Sie ist Schauspielerin.
Wir leben in Aachen.
Mein Bruder ist auch Schauspieler.
Meine Großeltern leben in Dortmund.
Welche Sprachen sprichst du?
Ich spreche Deutsch und Spanish. Und dein Bruder?
Mein Bruder spricht Englisch, Russisch und ein bisschen Polnisch.

20
 Wortschatz
Familie die, -n= familie Bruder der, -= frate
Vater der, -= tata Schwester die, -n= soră
Mutter die, -=mama Großeltern = bunici
Eltern= părinţi Sohn der, -e= fiu
Mann der, -er= soţ Tochter die, -= fiică
Frau die, -en= soţieWelche?= care
Sprache die, -n= limba Wie viele?= câte

a. Weristsie?
b. Was ist sie von Beruf?
c. Wolebenihr?
d. Was ist dein Bruder von Beruf?
e. WelcheSprachensprichter?

Übung 1:
Ordnen Sie zu
Mutter / Sohn / Vater / Oma / Frau / Schwester / Opa / Mann / Schwester/ Großmutter
A. Eltern: ________________und mutter.
B. Großeltern: Großvater und __________
C. Geschwister: Bruder und ____________
D. Oma und _________________________
E. Mann und ________________________
F. Kinder: Tochter und ________________

GRAMMATIK
Konjugation mit Vokalwechsel
Așa cum am discutat în capitolul anterior, verbele limbii germane se împart în verbe slabe ce nu
suferă nicio modificare în cadrul conjugării la timpul prezent şi verbele tari sau neregulate ce îşi
schimbă vocala din cadrul rădăcinii.
Pe lângă intercalarea vocalei e protetice, există și verbe care își modifică vocala de bază la
persoanelea II-a și a III-a. Această alternanță vocalică (Vokalwechsel) s-a produs în cursul

21
evoluției limbii în cazul mai multor părți de vorbire, nu doar la verb, așa cum veți observa pe
parcurs. Cele mai frecvente modificări ale vocalei de bază sunt după cum urmează:
Verben: Konjugation mit Vokalwechsel
Vokalwechsel von e nach i Sprechen
(alternanța vocalică e-i) Ich spreche
Se aplică în cazul verbelor precum: geben (a du sprichst
da), treten (a păși), werfen (a arunca), er, sie, esspricht
werden (a deveni), treffen (a întâlni) wir sprechen
ihr sprecht
Sie, sie sprechen
Vokalwechsel von e nach ie Lesen
(alternanța vocalică e-ie) Ich lese
Se aplică în cazul verbelor precum: sehen (a du liest
vedea), stehlen (a fura), empfehlen (a er, sie, es liest
recomanda), befehlen (a porunci) wir lesen
ihr lest
Sie, sie lesen

Vokalwechsel von a nach ä Fahren

(alternanța vocalică a- ä) Ich fahre
Se aplică în cazul verbelor precum: schlafen du fährst
(a dormi), lassen (a lăsa), fahren (a conduce, er, sie, es fährt
a călători), lachen (a râde) wir fahren
ihr fahrt
Sie, sie fahren
Vokalwechsel von au nach äu Laufen
(alternanța vocalică au- äu) Ich laufe
Se aplică în cazul verbelor precum: du läufst
Saufen (a sorbi) er, sie, es läuft
wir laufen
ihr lauft
Sie, sie laufen

22
Beispiele:
Ich esse einen Apfel.
Du isst eine Suppe.
Er isst Wurst.
Ich sehe ein Buch.
Er sieht einen Film.
Du siehst einen Mann.

Sortieren Sie:
Ich bin Schauspieler.
Wie heißt deine Schwester?
Sie spricht Englisch und Spanisch.
Was ist sie von Beruf?
Sie heißt Anna.
Ja, ich spreche ein bisschen Russisch.
Welche Sprachen spricht sie?
Sie ist Ärztin.
Sprichst du Russisch?
Und was bist du von Beruf?

Pronomen
1. Das Personalpronomen
În limba germană este obligatory exprimarea subiectului chiar dacă poate fi identificat din
terminația verbului. Dacă subiectul nu este un substantiv, acesta trebuie exprimat printr-un
pronume. Cel mai usual pronume este pronumele personal.
Pronumele de politețe este identic cu formele pronumelui personal la persoana a III-a, cu
diferența că acesta se scrie cu majusculă:
Sie=dumneavoastră
Pronumele personal are forme pentru toate cazurile, mai puțin pentru cazul genitiv. Posesia este
arătată prin pronumele sau adjectivul pronominal posesiv.

23
Sg. Person Person Person
Nom. ich du er/ sie/ es
Possessiv mein- dein- sein-/ihr-/sein-
Dat. mir dir ihm /ihr/ ihm
Akk. mich dich ihn/ sie/ es
Pl. Person Person Person
Nom. wir ihr sie/ Sie
Possessiv unser- euer- ihr-/Ihr-
Dat. uns euch Ihnen/ Ihnen
Akk. uns euch sie/ Sie

2. Deklination der Possessivpronomen

Spre deosebire de limba română, în limba germană, pronumele sau adjectivul posesiv poate sta
în orice caz. În tabelul următor se exemplifică declinarea pronumelui posesiv la persoana “mein”
(al meu), în toate cazurile, care poate fi luat drept model pentru toate celelalte persone.
În limba germană, pronumele posesiv adjectival-echivalentul adjectivului posesiv din limba
română, se pune înaintea substantivului care rămâne nearticulat:
Exemplu: mein Hund-câinele meu. Declinarea pronumelui posesiv respectă regulile declinării
articolelor EIN, KEIN.
Pronumele posesiv masculin este identic cu cel neutru. Exemplu: Masculin: mein Hund ( câinele
meu)- Neutru: mein Haus ( casa mea).
Pronumele posesiv feminin este identic cu cel plural. Exemplu: Feminin: meine Katze(pisica
mea)- Plural: meine Tiere ( animalele mele).
Pronumele posesiv la plural are aceeaşi formă pentru toate genurile.
În funcție de genul, numărul şi cazul substantivului pe care îl determină, adjectivul posesiv are
terminații diferite. A se vedea Declinarea Pronumelor si Adjectivelor Posesive din tabel.
Sg. Maskulinum Femininum Neutrum
Nom. Mein Sohn Meine Tochter Mein Kind
Gen. Meines Sohnes Meiner Tochter Meines Kindes
Dat. Meinem Sohn(e) Meine Tochter Meinem Kind(e)
Akk. Meinen Sohn Meine Tochter Mein Kind
Pl. Person Person Person

24
Nom. Meine Söhne Töchter Kinder
Gen. Meiner Söhne Töchter Kinder
Dat. Meinen Söhnen Töchtern Kindern
Akk. Meinen Söhne Töchter Kinder

Übungen1:
Schreiben Sie die Fragen.

 Rudy/dein/ ist/ Bruder ………………………....................................................………………………..

 Sind/deine/das/Eltern……………………………....................................................…………………….
 deine/Schauspielerin/ist/Frau………………………................................................………………….
 Sprachen/welche/sie/spricht…………………………………................................................………..

Übungen2:
Ordnen Sie zu.
 Was ist er Spanisch?
 Sie ist meine in Frankfurt.
 Sprechen Sie deine Mutter?
 Wir leben von Beruf?
 Das sind meine Schwester.
 Ist das Enkel und Enkelin.

25
 WORTSCHATZ
Există două tipuri de întrebări:
A. Întrebări fără pronume interogativ (Întrebări la care aşteptăm raspunsul da/nu)
În întrebările fără pronume interogativ, verbul de conjugat se află la începutul propoziţiei
interogative. Exemple: Spieltermit Hans? / Geht die Professorin zum Kurs?
Pentru răspunsurile afirmative se răspunde de regulă cu Ja, .... Pentru răspunsurile negative se
răspunde de regulă cu Nein, ....
A. A. Ja-/ Nein- Frage, W-Frage und Aussage
Ja-/ Nein- Frage ist das deine Frau?
W-Frage Wer ist das?
Aussage Das ist meine Schwester.
B. Ja/ nein/ doch

Ist das deine Schwester? Ja, (das ist meine Schwester).

Nein, (das ist nicht meine Frau)

Das ist nicht deine Frau? Doch, (das ist meine Frau).
Nein, (das ist nicht meine Frau).

B. Întrebări cu pronume interogativ (Întrebări de identificare)

În cazul acestor întrebări, propoziţia interogativă începe cu pronumele interogativ, după care
urmează verbul de conjugat şi subiectul. Exemple :
 Wann kommt ihr aus Hamburg zurück? (Când vă întoarceți de la Hamburg?)
 Wo liegt der höchste Berg Südamerikas? (Unde se află cel mai înalt munte dinAmerica de
Sud?)
 Was trinkst du morgens? (Ce bei dimineața?)
 Wie viel Zucker brauchst du? (Cât zahăr vrei?)
 Wer ist dein Frau? (Cine este soția ta?)
Wer= cine? Person (persoane) Wer ist er?
Was= ce? Sache (obiecte) Was ist das?
Wo= unde? Ort (loc) Wo sind sie geboren?
Woher= de unde? Ort (loc) Woher kommt Paul?

26
Wie= cum? Qualität (calitate) Wie heißt du?
Wie lange= cât? (ca durată) Dauer (durată) Wie lange bist du da?
Warum=de ce? Grund (motiv) Warum willst du gehen?
Wie viel= cât de mult? Menge (cantitate) Wie viel Schinken möchten
Sie?
Wie viele= cât de mult?(ca Zahl (număr) Wie viele Tomaten möchtest
număr) du?
Wann= când? Zeit (timp) Wann kommt Anna?

B. Das Alter
Ca în limba engleză, exprimarea vârstei se face cu ajutorul verbului sein (a fi).
Beispiel: Ich bin 26 Jahre alt.
Wie alt bist du? Ich bin ….. Jahre alt.
Übungen1:
Übersetzen Sie:
a) Eu am 24 de ani.
b) Sora ei are 56 de ani.
c) Mama mea are 63 de ani.
d) Prietenii tai au 35 de ani.
e) Cati ani ai?
f) Cati ani au John si Anna?
g) Catiani areprietena ta?
h) Cati ani aveti dvs?

Übungen 2:
Schreiben Sie Dialogen:
Robert: 45/ Arzt/ Amerikaner
Anna: 29/ Autorin/ Deutsche
Sonia: 30/ Journalistin/ Kanadier
Chan: 52/ Architekt/ Chinese
Mario: 48/ Lehrer/ Spanier
Hans: 19/Student / Schwede

27
SPRECHEN UND HÖREN
Übungen 1:
Beschreiben Sie Ihre Familie. Benutzen Sie das Possessivpronomen .

Familienstammbaum

SCHREIBEN
Übungen 1:
Ihre Mutter lebt in Deutschland aber Sie leben in Spanien. Schreiben Sie einen Brief und
beschreiben Sie Ihr bester Freund.

TEIL 3 Wie spät ist es?

28
 Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben
Hören

Wie spät ist es? Stellung des Verbs Die Nummern Sagen Sie die Beschreiben
im Satz Wochentage, Uhrzeit Sie Ihr
Temporale Monate und Arbeitstag
Präpositionen Jahreszeiten

LESEN

Lesen Sie und antworten Sie

Wie spät ist es?

- Wie spät ist es?

- Viertel vor acht. Wann gehen wir ins Kino?
- Am Dienstag.
- Ach nein. Ich arbeite am Dienstag. Aber am Samstag habe ich Zeit.
- Gut. Treffen wir uns um drei Uhr ?
- Das ist zu früh. Kannst du um fünf Uhr?
- Fünf Uhr ist okay.
- Dann bis Samstag !
- Tschüss !

Wortschatz
Uhr die, -en = ceas
Dienstag der, -e= marţi
Samstag der, -e = duminică
arbeiten= a munci
treffen= a se întâlni

29
 Tschüss= pa
Zeit die,-en= timp
bis= până la

a. Wo gehen sie?
b. Wann gehen sie?
c. Wann treffen sie?
d. Ist um drei Uhr okay?

În limba germană pentru a indica ora exactă folosim prepoziţia um = la şi prepoziţia gegen =
către, în jurul lor dacă vorbim despre un timp oarecare.
Întrebare: Um wie viel Uhr treffen wir uns morgen? (La ce ora ne intalnim maine?)
Răspuns: Wir treffen uns um 7. (Ne întâlnim la 7)
Sie kommt gegen 9 Uhr. (Ea vine în jurul orei 9)
Cuvântul oră în limba germană înseamnă die Uhr pentru a exprima ora exactă sau die Stunde
pentru a exprima durata unei ore.
Er Kommt um 12 Uhr. – El vine de la ora 12.
Er bleibt eine Stunde. – El rămâne o oră.
Ora exactă se poate preciza și prin adăugarea cuvântului Punkt (fix):
Es ist Punkt 3.
Alte cuvinte utilizate pentru exprimarea orei sunt:
vor=fără
nach=și
halb=jumătate
Viertel=un sfert
Când vrem să aflăm cât este ceasul putem întreba:
Wie spät ist es?
Wie viel Uhr ist es?

Răspunsul poate fi exprimat tot în două feluri, formal sau informal, introducând propoziția
prin expresia Es ist...:

30
  20:00
Es ist 8 Uhr/ Es ist 20 Uhr. (formal)
Es ist 8 / Es ist 8 Uhr (abends/nachmittags). (seara/după amiază) (informal)
 21:05
Es ist 9/21 Uhr 5.
Es ist 5 nach 9.
 15:40
Es ist 3/15 Uhr 40 (mittags). (prânz)
Es ist 20 vor 4.
 12:00/00:00
Es ist 12 Uhr mittags.
Es ist Mittag.
Es ist Mitternacht/24 Uhr/Null Uhr.
 02:00
Es ist 2 Uhr nachts. (noaptea)
Când avem de-a face cu jumătăți de oră, exprimăm ora spunând că este halb (jumătate) din
ora care urmează:
 12:30
Es ist 12 Uhr 30.
Es ist halb 13.
 10:35
Es ist 10 uhr 35.
Es ist 5 nach halb 11. (5 minute după ora 10:30)

GRAMMATIK
Stellung des Verbs im Satz
Limba germană are un set de reguli stricte ce ţin de topica  unei propoziţii. O propoziţie simplă
este o afirmaţie care nu conţine întrebări sau strigări (vezi modul imperativ). Regula de bază la
acest tip de propoziţii , aşa cum am duiscutat în capitolele anterioare, este că verbul conjugat
este întotdeauna al doilea element, stă pe locul al doilea, după subiect sau complement:
Ich esse einen Apfel. (Eu mănânc un măr.)
Am Dienstag treiben wir Sport. (Marți facem sport.)

31
Verbul stă pe poziţia a doua indiferent de ce parte de propoziţie se află pe prima poziţia, fie ea
subiect sau nu
Verbul conjugat, care primește terminații, se numește verb finit, și se acordă cu subiectul. Topica
limbii germane este destul de rigidă, astfel că într-o propoziție principală nu putem avea
niciodată mai mult de un subiect sau un complement înaintea verbului finit; o singură informație
este permisă. Informația plasată înaintea verbului este cea care se dorește a fi scoasă în
evidență. Astfel:
Morgen mache ich einen Kuchen. (Mâine eu voi face o prăjitură.)
Ich mache morgen einen Kuchen. (Eu voi face o prăjitură.)
Einen Kuchen mache ich morgen. (O prăjitură voi face eu mâine.)
În propoziția interogativă (Ja/Nein Frage), verbul finit stă pe locul întâi. Acesta poate fi precedat
doar de un adverb sau un pronume interogativ (în acest caz, propoziția se numește W-Frage, și
verbul se afșă în poziția a doua) :
Gehst du nach Hause? (Mergi acasă?)
Wohin gehst du? (Încotro mergi?)

A. Stellung des Verbs im Satz

Aussagesatz- auf Position 2 Ich heiße Maria.

W-Frage- Position 2 Woher kommt Rudy?

Ja/Nein Frage- Position 1 Treffen wir um drei Uhr?

Übungen 1:
Bilden Sie Sätze:
Ich/ins/ gehen/Kino
Arbeiten/sie/wo
Du/kommen/aus/ Spanien?
Sprechen/wir/gut/Deutsch

Übungen 2:
Finden Sie die Fehler:

32
a. Meine Schwester am Dienstag arbeitet.
b. Wo sie arbeitet?
c. Woher du kommst, Paul?
d. Ich 24 Jahre alt bin.
e. Meine Eltern in der Schweiz leben.

În limba germană, cazul substantivelor se schimbă în funcție de prepoziția folosită. Această

caracteristică nu este specifică doar limbii germane, ci și altor limbi europene, cum ar fi suedeza
sau maghiara.
B. Temporale Präpositionen

am + Dativ: Tag, Datum, Tageszeit (zi, dată, Wir treffen uns am

perioadă a zilei) Montag.

Wir treffen uns am

Mittag.

Am 9. Oktober fahre ich

nach Bonn.

im +Dativ: Woche, Monat, Jahrzeit Rudy verreist im

(săptămână, lună, an) Oktober.

Im Jahr 1999 wart ihr in

Russland.

um +Akkusativ: Uhrzeit (oră) Treffen sie um drei

Uhr?

gegen +Akkusativ: ungenaue Uhrzeit (ora Der Film beginnt gegen

imprecisă) 10.

Übungen 1:
Wie spät ist es?

33
 12:25 20:50
10:00 5:00
9:45 17:15
11:30 18:35
08:10 2:12
19:40 14:03
Übungen 2:
Wann kommst du? Übersetzen Sie
a. Când mergem la cinema?
b. Paula pleacă în călătorie vineri.
c. Petrecerea începe pe la ora 19.30.
d. Poţi sa vii lunea, de la ora 14 ?
e. În iulie plecăm în Spania.
f. Anna şi Paul se întâlnesc miercuri dimineaţa.

WORTSCHATZ

A. Die Nummern
Numeralele care în română se scriu în mai multe cuvinte sunt scrise într-un singur cuvânt în
limba germană, alăturate prin cuvântul „und“ (și): cincizeci și patru= vierundfünfzig
Zehn este terminația specifică pentru numeralele 13-19, zig pentru numeralele 20, 30,
40,50,60,70,80,90
0 Null 11 Elf 30 Dreißen
1 Eins 12 Zwölf 40 Vierzig
2 Zwei 13 Dreizehn 50 Fünfzig
3 Drei 14 Vierzehn 60 Sechzig
4 Vier 15 Fünfzehn 70 Siebzig

34
5 Fünf 16 Sechzehn 80 Achtzig
6 Sechs 17 Siebzehn 90 Neunzig
7 Sieben 18 Achtzehn 100 Einhundert
8 Acht 19 Neunzehn 123 Einhundertdreiundzwanzig
9 Neun 20 Zwanzig 1000 Eintausend
10 Zehn 21 Einundzwanzig 1456 Eintausenvierhundertsechsundfünfzig

Übungen 1:
Lesen Sie:
 146, 23, 7, 178, 102, 1000, 1367, 999, 76, 589, 4321, 13, 4, 14, 40
 RO 46 INGB 7000 8091 2478

Übungen 2:
Schreiben Sie:
 4, 14, 40
 3, 13, 30
 5, 15, 50
 6, 16, 60

B. Wochentage, Monate und Jahreszeiten

 Wochentage

35
 Luni Montag
Marti Dienstag
Miercuri Mittwoch
Joi Donnerstag
Vineri Freitag
Sambata Samstag
Duminica Sonntag
Azi= Heute
Maine= Morgen
Ieri= Gestern

Übungen 1
Übersetzen Sie.
1. Ce zi este astazi? – Astazi este luni.
2. Ce zi este maine? – Maine este vineri.
3. Ce zi a fost ieri? – Ieri a fost joi.
Übungen 2
Beschreiben Sie.
1. Am Montag
2. Am Wochenende
3. Am Freitag
Übungen 3
Ordnen Sie zu.
Mo end
Ab eitag
Fr gen
Mor ntag
Mitt mstag
Na chmittag
Sa nntag
So woch
Übungen 4
Finden Sie das passende Wort.

36
Sonntag / frei / arbeiten / Wochenende / Zeit / am Abend
1. Ich kann heute nicht .................................
2. Er hat keine .......... für mich.
3. Ich muss heute nicht arbeiten. Ich habe...................
4. Können wir .......... ins Kino gehen?
5. Hast du am .............. Zeit?
6. Mein Bruder muss am ......... nicht arbeiten.
Übungen 5
Ordnen Sie zu:
Januar

März Herbst
Oktober
Februar

April Sommer
September
Juli

Mai Winter
November

Dezember Frühling
Juni
August

SPRECHEN UND HÖREN

37
Übungen 1:
Arbeiten Sie mit einem Partner. Schreiben Sie und sagen Sie die Uhrzeit.

SCHREIBEN
Übungen 1:
Beschreiben Sie Ihr Arbeitstag. Benutzen Sie: Tagen, Studen, Aktivitäten.

TEIL 4. Ich möchte etwas essen….

38
 Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben
Hören
Ich möchte Verb Konjugation: Über Essen/ Sprechen Sie Im Restaurant:
etwas mögen und möchten Essgewohnheiten über Ihr Bestellen Sie
essen…. Deklination der sprechen Lieblingsessen etwas zu essen
Substantive und trinken
Pluralformen der
Substantive

LESEN
Lesen Sie und antworten Sie

Michael und Anna sitzen im Restaurant. Sie haben Hunger. Sie lesen die Speisekarte.
- Was möchtest du essen, Michael?

- Ich weiß nicht....Vielleicht Spaghetti Bolognese.

- Ja, die Spaghetti sind sehr gut. Ich esse eine Suppe.
- Und was möchtest du trinken? Kaffee oder Tee?

- Ich möchte eine Tasse Kaffee. Und du?

- Ich trinke einen Tee, einen Kräutertee.
- Gutten Appetit!
- Danke, ebenfalls!

Wortschatz

39
Suppe die, -n = supă
Tee der, - s = ceai
Hunger, der = foame
Hunger haben = a-i fi foame
essen (du isst, er isst) = a mânca
trinken= a bea
Gutten Appetit! = Poftă bună!
Gleichfalls!/ Ebenfalls! = Asemenea! La fel!
Speisekarte die, -n= meniu

a. Wo sind Michael und Anna?

b. Was haben sie?
c. Was möchte Michael essen?
d. Sind die Spaghetti gut?
e. Was trinkt Anna?

40
GRAMMATIK
Modalverben

Verbele dürfen (a avea voie), können (a putea), mögen (a-i plăcea, a vrea), müssen (a trebui),
sollen ( a trebui, echivalent cu should, în limba engleză), wollen (a vrea) sunt verbe modale, care
exprimă relația dintre subiect și o anumită acțiune. Acestea sunt folosite împreună cu un alt
verb ce stă obligatoriu la modul infinitiv:
Sie muss leiser sprechen. (Ea trebuie să vorbească mai încet)
Er will Spanisch lernen. (El vrea să învețe spaniolă)
„Möchten“ este conjunctivul preterit (trecut) al verbului mögen, și poate exprima dorința sau
preferința . Atunci când cerem sau oferim ceva, nu este politicos să folosim verbul wollen, ci
möchten.

A. Modalverben: Konjugation
mögen „möchten“ dürfen können müssen wollen sollen

ich mag möchte darf kann muss will soll

Du magst möchtest darfst kannst musst willst sollst
er/es/sie mag möchte darf kann muss will soll
wir mögen möchten dürfen können müssen wollen sollen
iht mögt möchtet dürft könnt müsst wollt sollt
Sie/ Sie mögen möchten dürfen können müssen wollen sollen

„möchte“ im Satz
Ich möchte etwas essen.

B. Artikeldeklination
În limba germană, ca în majoritatea limbilor indo-europene, articolul hotărât se pune înainte de
substantiv. Astfel, articolul se modifică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului
precedat. Se recomandă învățarea următorului tabel pe de rost, până când folosirea articolului
hotărât devine un reflex. Articolul nehotărât, care se află tot în fața substantivului, preia
terminațiile articolului hotărât, în funcție de gen, număr și caz.

41
 Particularități:
La dativ plural, genurile masculin și neutru, se adaugă terminația n.
La genitiv singular, genurile masculin și neutru se adaugă terminația s sau es, după caz (forma de
genitiv este dată de obicei în dicționar, lângă forma de plural).

Sg. Maskulinum Femininum Neutrum

Nom. der Mann die Frau das Kind
Gen. des Mannes der Frau des Kindes
Dat. dem Mann der Frau dem Kind
Akk. den Mann die Frau das Kind

Pl. Maskulinum Femininum

Nom. die Männer die Frauen die Kinder
Gen. des Männer der Frauen der Kinder
Dat. den Männern der Frauen den Kindern
Akk. die Männer die Frauen die Kinder

BEISPIELE:
Nominativ
-singular
Der Mann hat einen Hund. (Bărbatul are un câine.)
Die Frau ist Lehrerin. (Femeia este profesoară)
Das Kind ist brav. (Copilul este cuminte.)

-plural
Die Menschen sind zu Hause. (Oamenii sunt acasă.)
Die Frauen sind da. (Femeile sunt acolo.)
Die Kinder sind ruhig. (Copiii sunt liniștiți.)

Dativ

42
-singular
Ich gebe dem Mann eine Pizza. (Îi dau bărbatului o pizza.)
Du stellst der Frau zwei Fragen. (Îi pui femeii două întrebări.)
Der Vater macht dem Kind ein Geschenk. (Tatăl le face copilului un cadou.)

-plural
Das Kind stellt den Männern eine Frage. (Copilul le pune bărbaților o întebare.)
Die Mutter macht den Kindern ein Geschenk. (Mama le face copiilor un cadou.)
Die Hosen der Frauen sind schwarz. (Pantalonii femeilor sunt negri.)

Genitiv
-singular
Der Name des Mannes ist Matthias. (Numele bărbatului este Matthias.)
Der Rock der Frau ist gelb. (Fusta femeii este galbenă.)
Das Fahrrad des Kindes ist klein. (Bicicleta copilului este mică.)

-plural
Die Haare der Männer ist bald weg. (Părul bărbaților cade repede.)
Die Hemden der Frauen sind rosa. (Cămășile femeilor sunt roz.)
Die Spielzeuge der Kinder sind ungefährlich. (Jucăriile copiilor nu sunt periculoase.)

Akkusativ
-singular
Ich bringe den Braten. (Eu aduc friptura.)
Du kennst die Frau. (Tu o cunoști pe femeie.)
Ich wasche das Auto. (Eu spăl mașina.)

-plural
Ich esse die Pflaumen. (Eu mănânc prunele.)

43
Du kennst die Professorinen. (Tu le cunoști pe profesoare.)
Ich wasche die Autos. (Eu spăl mașinile.)

Übungen 1:
Ergänzen Sie.
Ich möchte bitte eine ...... Kaffee und ein ...... Orangensaft.
Er isst Marmelade und........
Was ..... Sie als Vorspeise?
Gutten ....... !
Trinkt Michael ......Tee?
Hast du ......? Möchtest du etwas essen?
Haben Sie .....? Möchten Sie etwas trinken?

Übungen 2:
Bilden Sie Sätze.
Ich/ essen/ gerne/ Tomaten
Am Abend / sie / Wein / trinken
Magen / wir / nicht/ Kraut
Frühstücke/ ihr/ essen/ zum/ Müsli
Trinken/ ein/ du/ Glas/ Orangensaft
Möchten/ sie/ was/ essen

Übungen 3:
Im Restaurant. Ordnen Sie zu.

Die Speisekarte, bitte.

44
Was möchten Sie essen?
Wir möchten auch Mineralwasser.
Gutten Appetit!
Ich möchte etwas Zwiebelsuppe, bitte.
Wir möchten einen Tisch für 3 Personen.
Und wir nehmen Kartoffeln mit Käse.
Möchten Sie etwas trinken?
Hier bitte!
Wir möchten bezahlen.
Ich trinke ein Glas Mineralwasser.

C. Pluralformen
Comparativ cu limba engleza, unde pentru formarea pluralului unui substantiv este de ajuns sa
adaugam un s sau es la sfarsitul substantivului, in germana lucrurile sunt putin mai complicate.
În limba germană, pluralul unui substantiv se poate învăța prin memorare efectivă sau prin
înțelegerea și memorarea regulilor de formare.
Există cinci moduri de formare a pluralului, rezultând 5 grupe (categorii) de substantive.
Grupa I include substantive care nu primesc terminație (substantive masculine si neutre
terminate in -el, -en sau- er ). Exemplu: der Wagen (sg)/ die Wagen (pl), der Lehrer (sg) / die
Lehrer (pl), das Fenseter (sg)/ die Fenster (pl). Tot în cadrul grupei I, la substantivele care nu
primesc terminație, se incadrează și substantivele neutre cu terminația – chen sau –lein.
Exemplu: der Apfel (sg) / die Äpfel (pl). Substantivele masculine din grupa I primesc umlaut pe
vocală. Exemplu: das Mädchen (sg) / die Mädchen (pl).
Grupa II conține cele mai multe substantive masculine și neutre, terminația fiind –e, precum și
substantive terminate in -nis sau - bus cu dublarea lui -s. Exemplu: der Tisch (sg) /die Tische (pl);
das Bus / die Busse. Din cadrul aceleiași grupe, apar substantive masculine și feminine care
primesc la plural umlaut + -e. Exemplu: der Sohn / die Söhne.
Grupa III conține substantive neutre și masculine, cu precădere, terminația fiind -er. Exemplu:
das Kind / die Kinder. Pentru substantivele neutre și câteva substantive masculine care au
a,o,u,au în componență, terminația este –er + umlaut. Exemplu: das Land / die Länder.

45
Grupa IV include majoritatea substantivelor feminine și substantivele feminine formate cu
sufixul –in (dublează –n). Terminația este – (e)n. Exemplu: die Frau /die Frauen. Alte categorii
de substantive care fac parte din această grupă: substantive de origine străină, câteva
substantive masculine, anumite substantive neutre.
Grupa V este mai restrânsă, incluzând substantive de origine străină și prescurtări. Terminația de
plural este –s. Exemplu: das Foto / die Fotos; der LKW / die LKWs.
La plural, toate substantivele, indiferent de grupa din care fac parte, primesc articolul hotărât
die.
Particularități în formarea pluralului: a) majoritatea cuvintelor compuse care au în structură
elementul mann, formează pluralul cu leute. Exemplu: der Sportsmann / die Sportsleute; b)
unele denumiri de materie, pentru a numi sorturile respective, adaugă la plural, terminațiile
sorten sau arten. Exemplu: das Obst / die Obstsorten; c) unele substantive de altă origine decât
germană pot avea forme proprii de plural. Exemplu: das Zentrum / die Zentren.

Endung Singular Plural

-e der Brief die Briefe
-e + Umlaut der Ball die Bälle
-en die Tür die Türen
-n die Tasche die Taschen
-er das Kleid die Kleider
-er + Umlaut das Wald die Wälder
-s das Hotel die Hotels
Umlaut der Bruder die Brüder
ohne Endung der Lehrer die Lehrer

Übung 1:
Schreiben Sie die Pluralformen.

46
Tomate ________________________________________________________________________
Traube ________________________________________________________________________
Apfel __________________________________________________________________________
Orange ________________________________________________________________________
Kaffee _________________________________________________________________________
Wurst _________________________________________________________________________
Restaurant _____________________________________________________________________
Ei ____________________________________________________________________________
Obst _________________________________________________________________________
Eis __________________________________________________________________________

Wortschatz
Über Essen/ Essgewohnheiten sprechen

Was isst du gern zum Frühstrück?
Wann frühstrückst du?
Was essen wir als Vorspeise/ Hauptgericht/
Ich esse gern Käsebrötchen/ ...
Zum Frühstück. Und du?
Ich mag keinen Käse/..., aber Müsli/ ... esse ich
gern.
In der Woche frühstücke ich schon um sech
Uhr. Am Wochenende/ Sonntag frühstrücke
ich oft erst um elf Uhr.
Als Vorpeise essen wir Suppe.

47
Dessert?
Möchten Sie einen Kaffee/ ...? Oh ja! Bitte./ Ja. gern
Möchten Sie noch etwas Suppe/ ...? Nein, danke!
Guten Appetit! Danke, ebenfalls/ gleichfalls.
... schmeckt sehr gut.

SPRECHEN UND HÖREN

Übung 1:
Was möchten Sie essen? Sprechen Sie mit einem Partner über Ihr Lieblingsessen.

SCHREIBEN
Übung 2:
Im Restaurant. Sie sind in einem Restaurant mit einem Freund. Bestellen Sie etwas zu essen
und trinken.

48
TEIL 5 So kann man reisen

Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben

Hören
So kann Lokale Am Hotelreservierun Eine
man reisen Präpositionen 1 Bahnhof....sich g Postkarte
Lokale informieren schreiben
Präpositionen 2

LESEN

Lesen Sie und anworten Sie

So kann man reisen

49
 - Guten Morgen. Eine Fahrkarte nach Aachen, bitte.
- Wann wollen Sie fahren?
- Am Montag vormittags.
- Fahren Sie erste oder zweite Klasse?
- Zweite Klasse, bitte. Ich bin Studentin.
- Es fährt ein Zug um 10.25. Möchten Sie einen Sitzplatz reservieren?

- Ja, bitte. Wie viel die Fahrkarte?

- Die Fahrkarte kostet 10.50 Euro.
- Und wo fährt der Zug nach Aachen ab?
- Ab Gleis 3.
- Danke.
Wortschatz:
abfahren = a pleca
Du fährst ab= tu pleci
Er fährt ab = el pleacă
Fahrkarte die,-n= bilet
fahren= a călători
Sitzplatz der, -ätze= loc
Reservieren= a rezerva
Zug der, -ügen= tren
Gleis das, -e= linie

a. Was kauft sie?

b. Wann will sie fahren?
c. Was möchtet sie reservieren?
d. Was fragt sie?
e. Fährt sie mit dem Zug?

GRAMMATIK
Prepozițiile sunt unul dintre cele mai dificile elemente ale limbii germane, întrucât nu există o

50
corespondență cu o altă limbă. Astfel cea mai bună soluție este expunerea față de materiale
originale în limba germană.
În limba germană, deplasarea și situarea se exprimă ori cu prepoziții diferite, ori cu aceeași
prepoziție, dar cu cazuri diferite. Într-un fel spunem ca mergem acasă (nach Hause), că mergem la ea
(zu ihr) sau mergem într-o anume țară (nach Spanien); și în alt fel spunem că suntem acasă (zu
Hause), suntem la ea (bei ihr) sau suntem într-o țară (in Spanien).
Pentru a marca deplasarea într-o anumită țară, localități sau continente, se folosește nach, iar
situarea se marchează prin propoziția in.
Wohin este pronumele interogativ care ne arată direcția, la care răspundem cu nach; wo este
pronumele interogativ care arată situarea, la care răspundem cu in.
Wohin fahren Sie? Wo sind Sie?
Wir fahren nach Bonn. Wir sind in Norwegen.

Ca regulă generală, pentru deplasare se folosește cazul acuzativ, iar pentru situare se folosește cazul
dativ (prepozițiile care se folosesc aici se numesc bicazuale). Mai jos găsiți o serie de prepoziții
bicazuale:
in=în, la
auf=pe (deasupra), la, în
unter=dedesubtul
über=dedesubtul
an=la, pe (nu deasupra), în, de
vor=în fața
hinter=în spatele
zwischen=între
neben=lângă
Există însă prepoziții unicazuale care cer numai dativul, numai acuzativul sau numai genitivul,
indiferent dacă este vorba de situare sau deplasare:
 Prepoziții care cer numai dativul:
an(pe, la), auf(pe, deasupra), hinter(în spatele), in(în), neben(lângă), über(deasupra, despre),
unter(sub), vor(în fața), zwischen(între)
 Prepoziții care cer numai acuzativul:

51
 bis(până), durch(prin), für(pentru), gegen(împotriva), ohne(fără), um(la, în jurul), entlang(de-a
lungul), wider(împotriva)
 Prepoziții care cer numai genitivul:
trotz(în ciuda), statt(în locul), während(în timp ce), wegen(datorită)
A. Lokale Präpositionen 1
ab + Dativ: Ausgangspunkt (punct de plecare) Der Flug geht ab Dortmund.
aus + Dativ: Herkunft (origine) Ich komme aus Finnland.
nach +Dativ: Richtungsangaben (direcția de călătorie) Wir fahren mit dem Zug nach
Paris.
zu + Dativ: Ziel (scop) Sie fahren zum Flughafen.
bis +Akkusativ: Endpunkt (destinație) Der Zug geht nur bis London.
In (in+dem=im) +Dativ: Ort (loc) Ich arbeite im Ausland.
an +Dativ: Ortsangaben (informații cu privire la loc) Sie sind am Mittlemeer.

Übungen 1:
Stellen Sie Fragen.

 Fahren- du- Zug

 Nehmen-er-Taxi

 Fliegen-sie-Flugzeug

 Reisen-wir-Auto

52
 Kostet-wie viel-Fahrkarte

 Reservieren-Sie-einen Sitzplatz

 Fahren-er-wohin

B. Lokale Präpositionen 2 (mit Dativ)

in Meine Katze ist im (in dem) Wohnzimmer.
unter Die Hausschuhe sind unter dem Tisch.
vor Der Park steht vor dem Haus.
neben Sie leben neben einer Museum.
hinter Der Ball ist hinter dem Sofa.
auf Das Gepäck liegt auf deinem Bett.

Übungen 1:
Übersetzen Sie:
1. Magazinul este în faţa casei.
2. Cartea este sub masă.
3. Maşina este parcată în spatele casei.
4. Vaza este pe birou.
5. Fotoliul este în camera de zi.
6. Lampa este lângă pat.

53
WORTSCHATZ

Am Bahnhof: sich informieren

Wo fährt der Zug nach... ab? Auf Gleis...
Wann kommst du/ kommt der Zug aus ... an? Um... Uhr.
Wo steigen wir aus? Am Bahnhof/ ...
Wo steigst du ein? Auf Gleis...
Holst du mich (am Bahnhof/...) ab? Ja. Gern. Wann kommst du an?

Übungen 1:
Ergänzen Sie.
a. ...... Sie mit dem Auto?
b. Wie viel ...... die Fahrkarte?
c. ..... er erste oder zweite Klasse?
d. Müssen wir in Frankfurt ......?
e. ............ welchem Gleis fährt der Zug?
f. Ich ............ die Bahn.
g. Sie ...... mit dem Flugzeug.

Übungen 2:
Bilden Sie Sätze.
Sie fahren im Sommer nicht nach Italien der Zug an?
An der Haltestelle kannst du der Zug nach Paris ab?
Heute hat der Zug aus Dortmund keine Verspätung
Ich steige in die U-Bahn ein
Wo fährt in den Bus einsteigen
Wann kommt denn dort ist es so warm

54
Übungen 3:
Schreiben Sie die Pluralformen
Flugzeug _______________________________________________________________________
Zug ___________________________________________________________________________
Bahnhof _______________________________________________________________________
Bus ___________________________________________________________________________
Auto __________________________________________________________________________
U-Bahn ________________________________________________________________________
Rad___________________________________________________________________________
Reise __________________________________________________________________________
Platz __________________________________________________________________________
Haltestelle _____________________________________________________________________
Taxi ___________________________________________________________________________
SPRECHEN UND HÖREN
 Hotelreservierung
Ich möchte ein Zimmer reservieren.
Was kostet das Zimmer pro Nacht?
Ich möchte ein Doppelzimmer reservieren .

55
Übungen 1:
Sie möchten ein Zimmer reservieren. Machen Sie einen Dialog mit einem Partner über Ihr
Lieblingshotel.

SCHREIBEN
Übungen 1:
Sie reisen am Wochenende. Schreiben Sie eine Postkarte und beantworten Sie folgende
Fragen.

a. Wo bist du?
b. Beschreiben Sie Ihr Hotelzimmer.
c. Wie ist das Wetter?

TEIL 6 Ich bin Journalistin

Lesen Grammatik Wortschatz Sprechen und Schreiben
Hören
Was bist du Verb: Über den Einem Was sind Sie
von Beruf? Konjugation: Beruf Lebenslauf von Beruf?
machen, sprechen schreiben
arbeiten, haben,

56
 sein
Adjektive: Starke
Deklination und
Schwache
Deklination
Komparation der
Adjektive
Präpositionen
als, bei,in

LESEN

Lesen Sie und antworten Sie

Was bist du von Beruf?

Ich heiße Rudolf und ich wohne in Berlin.

Was machst du in Berlin, Rudolf?, fragt Birte.
Ich bin Ober und ich arbeite in einem Restaurant. Und du?
Ich bin Studentin in der Universität.
Und was studierst du?
Ich studiere Deutsche Geschichte.
Das klingt super!

Wortschatz
Machen= a face, a se ocupa cu...
Der Ober, -= chelner
Arbeiten= a munci
Studieren= a studia
Die Universität, -en= universitate
Die Geschichte, -n = istorie
Das klingt.....= aceasta sună.....

57
a. Wie heißt er?
b. Wo wohnt Rudolf?
c. Was macht er von Beruf?
d. Wo arbeitet er?
e. Was ist Birte von Beruf?
f. Was studierte sie?

GRAMMATIK
A. Verb: Konjugation
Așa cum am văzut în primul capitol, verbele limbii germane se conjugă la timpul indicativ
prezent folosind terminațiile personale specifice, pe care le adăugăm rădăcinii (infinitivul fără
en). Există însă verbe neregulate, precum sein și haben, care sunt conjugate în tabelul de mai
jos. Verbul arbeiten face parte din categoria verbelor care au nevoie de un e protetic intercalat
între rădăcină și terminația personală la persoana a II-a și a III-a singular, pentru a face pronunția
mai ușoară (acest e protetic se adaugă tuturor verbelor a căror rădăcină se termină în d sau t).
Pe lângă aceste excepții mai există în jur de 200 verbe tari (neregulate), care trebuie învățate ca
atare.

machen arbeiten haben sein

ich mache arbeite habe bin

du machst arbeitest hast bist
er/ sie macht arbeitet hat ist
wir machen arbeiten haben sind
ihr macht arbeitet habt seid
sie/ Sie machen arbeiten haben sind

Übung 1:
Ergänzen Sie
Was ....... du von Beruf?
Ich ..... Politizistin.

58
Er ...... als Journalist.
Martha ...... ein Praktikum bei Toyota.
Sie ..... einen Job als Architektin.
Was ...... Paula beruflich?

B. Adjektive
În limba germană adjectivele se scriu întotdeauna cu literă mică, cu excepţia adjectivelor de la
începutul propoziţiei şi se declină în funcţie de genul, numărul şi cazul substantivului pe care îl
însoţesc. De exemplu: mașină albastră - ein blaues Auto.
Adjectivul este partea de vorbire care arată însușiri sau caracteristici: klein-mic; schön-frumos,
groß mare, schnell-repede. Acestea pot fi folosite pe lângă un substantiv, ca atribut, și în acest
caz sunt plasate în fața substantivului, și se acordă cu acesta. Exemplu: Ich kaufe mir ein rotes
Hemd. (Îmi cumpăr o cămașă roșie.)- das Hemd este substantiv neutru, astfel că rot devine rotes
pentru a se acorda cu substantivul.
a. Starke Deklination
Adjectivele neprecedate de articol sau de pronume cu terminaţiile articolului precum şi
adjectivele precedate de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primesc la
singular şi plural, orice caz, terminaţiile articolului hotărât cu excepţia genitivului singular,
masculin şi neutru unde primesc terminaţia –en.

Sg. Maskulinum Femininum Netrum Pl. Mask./ Fem./ Neutr.

Nom. heller Tag helle Nacht helles Licht Nom. helle Tage/ Nächte/ Lichter
Gen. hellen Tages heller Nacht hellen Lichtes Gen. heller Tage/ Nächte/ Lichter
Dat. hellem Tag(s) heller Nacht helem Licht Dat. helle Tage/ Nächten/ Lichtern
Akk. hellen Tag helle Nacht helles Licht Akk. helle Tage/ Nächte/ Lichter

b. Schwache Deklination

Adjectivele precedate de articolul hotărât sau de pronume cu terminaţiile articolului hotărât

primesc următoarele terminaţii (pronume cu terminaţiile articolului hotărât sunt dieser, jener,
jeder, solcher, derselbe, derjenige, alle, beide)

59
Sg. Maskulinum Femininum Netrum Pl. Mask./ Fem./ Neutr.
Nom. der helle Tag die helle Nacht das helle Nom. die hellen Tage/ Nächte/
Licht Lichter

Gen. des hellen der hellen des hellen Gen. der hellen Tage/ Nächte/
Tages Nacht Lichtes Lichter

Dat. dem hellen die dem hellen Dat. den hellen Tage/ Nächten/
Tag(e) hellen Nacht Licht Lichtern

Akk. den hellen Tag die helle Nacht das helle Licht Akk. die hellen Tage/ Nächte/
Lichter

A. Komparation der Adjektive

Gradul pozitiv: Este adjectivul în sine, neschimbat. Exemplu: gesund (sănătos), krank (bolnav),
schnell (rapid), langsam (lent).
Gradul comparativ: Regula generală de formare a comparativului este: adjectivul la gradul
pozitiv + -er. Exemplu: schnell - schneller (rapid - mai rapid).
Gradul superlativ: Regula generală de formare a superlativului, dacă însoţeşte un substantiv
(superlativ în formă atributivă), este: adjectivul la gradul pozitiv + -st. Exemplu: das schnellste
Auto (maşina cea mai rapidă).
Dacă nu însoţeşte un substantiv (superlativ în formă adverbială), se formează astfel: am +
adjectiv la gradul pozitiv + -sten. Este vorba de o formă invariablă, nu se declină şi se utilizează
atunci când adjectivul se află după un verb. Exemplu: dieses Auto ist am schnellsten (această
maşină este cea mai rapidă)

Excepţii:
Adjective care se termină în -d, -t, -tz, -z, -sch, -ß, -x. Aceste adjective formează comparativul
urmând regula generală, însă la forma de superlativ primesc -est, caz în care se adaugă un -e-
auxiliar la cazul general. Exemple:
wild - wilder - am wildesten / wildest-
brei
- breiter - am breitesten / breitest- 60
t
heiß - heißer - am heißesten / heißest-
(Excepţie face adjectivul groß: groß - größer - am größten)
Adjective care se termină în -e. Formează comparativul în mod similar, fără a se adăuga un -e-
auxiliar, prin adăugarea unui -r. Exemplu: müde - müder - am müdesten
Adjective monosilabice. O mare parte a acestor adjective primesc un umlaut pe vocala
cuvântului de bază pentru a forma comparativul şi superlativul. Exemple:
alt - älter - am ältesten / ältest-
gro
- größer - am größten / größt-
ß
kurz - kürzer - am kürzesten / kürzest-
Alte adjective care urmează această regulă sunt: arm, alt,
dumm, hart, jung, kalt, klug, krank, lang, rot, stark, schwach şi warm.
Grundform Komparativ Superlativ
groß großer am großten
schön schöner am schönsten
alt älter am ältesten
heiß heißer am heißesten
klein kleiner am kleinsten
hoch höher am höchsten
schlecht schlechter am schlechtesten
kurz kürzer am kürzesten
gern lieber am liebsten
gut besser am besten
viel mehr am meisten

Übung:
1. Schreiben Sie die richtige Form des Adjektivs

jung

nah näher

61
 frischer

am meisten

intelligent

teuer

am wenigsten

stark

D. Präpositionen als, bei, in

Als (ca) Ich arbeite als Journalistin.
Bei (la) Ich arbeite bei X-Media.
In (în) Ich lebe in Köln.

Übungen 1:
Bilden Sie Sätze
Studieren/ sie/ was
Arbeiten/ bei Opel/ Alina
Machen/ ich/ eine Ausbildung/Friseurin/ als
Sein/ was/ du/ Beruf/ von
Haben/ Job/ einen/ er/ Lehrer/ als
Machen/ du/ was/ beruflich

Übungen 2:
Ergänzen Sie:
Sonia arbeitet in einem Restaurant. Sie ist Lehrer
Frau Schmidt arbeitet in einem Krankenhaus. Sie ist Student
Rudolf studiert Jura. Er ist Autorin
Ich schreibe Bücher. Ich bin Ärztin
Michael arbeitet in einer Schule. Er ist Kellnerin

Wortschatz
A. Wortbildung –in

62
Se adaugă terminația –in substantivelor care descriu meserii pentru a forma femininul lor:
der Journalist die Journalistin
der Arzt die Ärztin
der Architekt die Architektin
der Lehrer die Lehrerin
der Verkäufer die Verkäuferin

B. Über den Beruf sprechen

Ich bin/ arbeite als... bei..

Was sind Sie/ bist du von Beruf? Ich bin Student/ Schülerin.
Was machen Sie/ machst du beruflich? Ich habe einen Job als...
Ich mache eine Ausbildung als.../ ein
Praktikum bei...
Übungen 1:
Berufe für Männer und Frauen:

Der die Lehrerin

Der Arzt die
Der Anwalt die
Der die Architektin
Der Autor die
Der die Arbeiterin
Der Künstler die
Der die Ingenieurin

Übungen 2:

63
Űber Berufe. Ordnen Sie zu:
Lehrer

Martin arbeitet in einem Restaurant.

Er ist
Student

Frau Schmidt arbeitet in einem

Krankenhaus. Sie ist
Autorin

Michael arbeitet in einer Schule.

Er ist
Ärztin

Rudy studiert Jura. Er ist

Ober

Ich schreibe Bücher. Ich bin

Übungen 3:
Übersetzen Sie:

64
1. Buna ziua! Ma numesc John Mills. Sunt om de afaceri.
2. Buna dimineata! Ma numesc Diana. Sunt contabila.
3. Buna seara! Ma numesc Rudy Schmidt. Sunt actor.
4. Buna! Ma numesc Ana. Sunt manager.
5. Buna ziua. Ma numesc Martin. Sunt avocat.
6. Buna seara! Ma numesc Sonia si sunt medic.
7. Buna dimineata! Ma numesc Ron si sunt pilot.
8. Buna ! Numele meu este Daniel. Sunt student.

SPRECHEN UND HÖREN

Übungen
1. Üben Sie und schreiben Sie einem Lebenslauf.

I. PERSONAL INFORMATION

65
 II. EDUCATIONAL BACKGROUND

III. WORK EXPERIENCE

IV. SKILLS

SCHREIBEN
Übungen
1. Was sind Sie von Beruf?

STARKE UND UNREGLEMÄßIGE VERBEN

66
 Perfekt
Grundform Presens Imperfekt

an/fangen fängt an fing an hat angefangen

an/rufen ruft an rief an hat angerufen

an/ziehen zieht an zog an hat angezogen
auf/stehen steht auf stand auf ist aufgestanden

aus/steigen steigt aus stieg aus ist ausgestiegen

Backen backt/bäckt backte hat gebacken

befehlen befiehlt befahl hat befohlen
beginnen beginnt begann hat begonnen
Beißen beißt biss hat gebissen
bekommen bekommt bekam hat bekommen
Biegen biegt bog hat gebogen
Biegen biegt bog ist gebogen
Bieten bietet bot hat geboten
Binden bindet band hat gebunden
Bitten bittet bat hat gebeten
Bleiben bleibt blieb ist geblieben
Braten brät briet hat gebraten
Brechen bricht brach hat gebrochen
Brechen bricht brach ist gebrochen
brennen brennt brannte hat gebrannt
Bringen bringt brachte hat gebracht
Denken denkt dachte hat gedacht
Dürfen darf durfte hat gedurft
ein/laden lädt ein lud ein hat eingeladen
ein/steigen steigt ein stieg ein ist eingestiegen
empfangen empfängt empfing hat empfangen
empfehlen empfiehlt empfahl hat empfohlen

67
Essen isst aß hat gegessen
Fahren fährt fuhr ist gefahren
Fallen fällt fiel ist gefallen
Fangen fängt fing hat gefangen
fern/sehen sieht fern sah fern hat ferngesehen
Finden findet fand hat gefunden
Fliegen fliegt flog ist geflogen
Fließen fließt floss ist geflossen
Fressen frisst frass hat gefressen
Frieren friert fror hat gefroren
Frieren friert fror ist gefroren
Geben gibt gab hat gegeben
Gefallen gefällt gefiel hat gefallen
Gehen geht ging ist gegangen
gelingen gelingt gelang ist gelungen
Gelten gilt galt hat gegolten
genießen genießt genoss hat genossen
geschehen geschieht geschah ist geschehen
gewinnen gewinnt gewann hat gewonnen
Gießen gießt goss hat gegossen
Graben gräbt grub hat gegraben
Greifen greift griff hat gegriffen
Haben hat hatte hat gehabt
Halten hält hielt hat gehalten
Hängen hängt hing hat gehangen
Heben hebt hob hat gehoben
Heißen heißt hieß hat geheißen
Helfen hilft half hat geholfen
Kennen kennt kannte hat gekannt
kommen kommt kam ist gekommen
Können kann konnte hat gekonnt
Lassen lässt ließ hat gelassen

68
Laufen läuft lief ist gelaufen
Leiden leidet litt hat gelitten
Leihen leiht lieh hat geliehen
Lessen liest las hat gelesen
Liegen liegt lag hat gelegen
Lügen lügt log hat gelogen
Messen misst maß hat gemessen
Mögen mag mochte hat gemocht
Müssen muss musste hat gemusst
Nehmen nimmt nahm hat genommen
Nennen nennt nannte hat genannt
Raten rät riet hat geraten
Rennen rennt rannte ist gerannt
Reiten reitet ritt ist geritten
Riechen riecht roch hat gerochen
Rufen ruft rief hat gerufen
schaffen schafft schuf hat geschaffen
scheinen scheint schien hat geschienen
schießen schießt schoss hat geschossen
Schlafen schläft schlief hat geschlafen
schlagen schlägt schlug hat geschlagen
schließen schließt schloss hat geschlossen
schneiden schneidet schnitt hat geschnitten
schreiben schreibt schrieb hat geschrieben
schwimmen schwimmt schwamm ist geschwommen
schreien schreit schrie hat geschrien
Sehen sieht sah hat gesehen
Sein ist war ist gewesen
Senden sendet sandte hat gesandt
    sendete hat gesendet
Singen singt sang hat gesungen
Sinken sinkt sank ist gesunken

69
Sitzen sitzt saß hat gesessen
Sollen soll sollte hat gesollt
sprechen spricht sprach hat gesprochen
springen springt sprang ist gesprungen
Stehen steht stand hat gestanden
Stehlen stiehlt stahl hat gestohlen
Steigen steigt stieg ist gestiegen
Sterben stirbt starb ist gestorben
Straiten streitet stritt hat gestritten
Tragen trägt trug hat getragen
Treffen trifft traf hat getroffen
Treiben treibt trieb hat getrieben
Treten tritt trat ist getreten
Trinken trinkt trank hat getrunken
Tun tut tat hat getan
verbinden verbindet verband hat verbunden
verbringen verbringt verbrachte hat verbracht
vergessen vergisst vergaß hat vergessen
vergleichen vergleicht verglich hat verglichen
verlassen verlässt verließ hat verlassen
verlieren verliert verlor hat verloren
versprechen verspricht versprach hat versprochen
verstehen versteht verstand hat verstanden
vor/schlagen schlägt vor schlug vor hat vorgeschlagen
wachsen wächst wuchs ist gewachsen
waschen wäscht wusch hat gewaschen
Werben wirbt warb hat geworben
Warden wird wurde ist geworden
Werfen wirft warf hat geworfen
Wissen weiß wusste hat gewusst
Wollen will wollte hat gewollt
Ziehen zieht zog hat gezogen

70
Ziehen zieht zog ist gezogen
Zwingen zwingt zwang hat gezwungen

Capitolul V - Bibliografie

 DaF kompakt A1-B1, Grammatik, editura Ernst Klett Sprachen GmbH

71
 Menschen. Deutsch als Fremdsprache, editura Hueber
 Übungsgrammatik. Deutsch als Fremdsprache, editura Hueber

2013

Toate drepturile rezervate companiei Alphadex T & T

Autori: prof. Daniela Cosma, Adriana Barbălată

72