Sunteți pe pagina 1din 12

Bibliografie:

CALCULUL PLĂCILOR
Parte teoretică:
1. C. Bia, V. Ille, M. V. Soare, Rezistenţa materialelor şi Teoria elasticităţii, Ed.Didact. şi Pedag., Bucureşti, 1983.
2. Nicolai Ţopa – Rezistenţa Materialelor şi Teoria Elasticităţii , litografiat ICB, 1989
3. Dan Creţu, Teoria Elasticităţii, Ed. CONSPRESS, UTCB, Bucureşti, 2004
4. Stephen P. Timoshenko, S. Woinowsky-Krieger, Teoria Plăcilor Plane şi Curbe, Editura Tehnică, 1968
5. Cristian GHINDEA – Notițe de curs
Parte aplicativă:
1. Nicolai Ţopa, Teodora Labiş-Creţu - Teoria Elasticităţii, culegere de probleme litografiată ICB, 1987

7 cursuri
Săptămânile 1-7
Calculul Plăcilor
7 seminarii
Elemente introductive de
Teoria Elasticității
Anul III,
semestrul 1 Elemente de Teoria Plăcilor

7 cursuri
Introducere în Metoda
Elementului Finit (MEF) Săptămânile 8-14
7 seminarii
1
MECANICA MEDIILOR CONTINUE Teoria Plăcilor
DEFORMABILE
Teoria Plasticităţii
Reologia

Teoria Elasticității Mecanica fluidelor

Obiectul de studiu îl constituie diafragmele, corpurile de rotaţie, blocurile → în general, mediile continue
bidimensionale şi tridimensionale
Domeniul de valabilitate: medii cu proprietăți fizico-mecanice elastic-liniare

Teoria Elasticității să poată fi privită și ca un


fundament matematic al Rezistenței Materialelor

Rezistența Materialelor

Studiul structurilor din bare

Statica Construcțiilor

2
Elemente introductive de Teoria Elasticității
Obiectivul Teoriei Elasticității
Studiul stării de tensiune și de deformație în corpurile deformabile, în următoarele ipoteze de calcul:
a) material continuu, omogen și izotrop
b) material cu comportare perfect elastică
c) relație liniară între tensiuni și deformații specifice
d) ipoteza micilor deformații
 ecuațiile de echilibru se pot scrie pe forma nedeformată a corpului
 se poate aplica suprapunerea liniară a efectelor
e) nu există tensiuni inițiale

3
METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE TEORIA ELASTICITĂȚII
Necunoscutele problemelor de T.E:
 Starea de tensiune în jurul unui punct oarecare: 6 tensiuni 𝜎𝜎𝑥𝑥 ; 𝜎𝜎𝑦𝑦 ; 𝜎𝜎𝑧𝑧 ; 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 ; 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 = 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 ; 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥

 Starea de deformație în jurul unui punct oarecare: 6 deformații specifice 𝜀𝜀𝑥𝑥 ; 𝜀𝜀𝑦𝑦 ; 𝜀𝜀𝑧𝑧 ; 𝛾𝛾𝑥𝑥𝑥𝑥 = 𝛾𝛾𝑦𝑦𝑦𝑦 ; 𝛾𝛾𝑦𝑦𝑦𝑦 = 𝛾𝛾𝑧𝑧𝑧𝑧 ; 𝛾𝛾𝑧𝑧𝑧𝑧 = 𝛾𝛾𝑥𝑥𝑥𝑥

 Deplasări: 3 deplasări x → 𝑢𝑢
y → 𝑣𝑣
z → 𝑤𝑤
Căi de abordare a problemelor de T.E.:
 Calea directă:
 se cunosc: configuraţia geometrică a corpului, acţiunile exterioare, legăturile cu terenul şi materialul din
care este alcătuit corpul, constantele sale elastice
 se obţin: funcţiile tensiunilor, deplasărilor şi deformaţiilor specifice, pe baza cărora sunt perfect
determinate starea de tensiune şi starea de deformaţie în orice punct al corpului.

 Calea inversă:
 se cunosc: configuraţia geometrică a corpului şi constantele elastice de material, câmpul de tensiuni sau
funcţiile componentelor deplasării.
 se obţin: acţiunile exterioare corespunzătoare fie câmpului de tensiuni, fie componentelor deplasării
considerate cunoscute
4
STAREA PLANĂ DE TENSIUNE

 Caz particular al stării spațiale de tensiune


 Apare în cazul corpurilor de tip șaibă sau membrană [corpuri (domenii) la care grosimea este constantă și mult mai
mică decât dimensiunile lor din plan]
Pereți
Platbandă cu gaură
Diafragme

O x
Grinzi
θ
y
r
Domenii cu laturile ortogonale → studiu în coordinate carteziene
M
Domenii cu contur curb → studiu în coordinate polare x

5
Metode de rezolvare pentru problemele de stare plană de tensiune cu formulare în
tensiuni

A. Metoda directă (din punct de vedere matematic)


- se căută (sau se consideră cunoscută) o funcţie F(x,y)
- condiții:
Condiția de biarmonicitate a funcției tensiunilor
∇2 ∇2 𝐹𝐹 = 0 𝜕𝜕 2 𝐹𝐹
𝜎𝜎𝑥𝑥 = 2
𝜕𝜕𝑦𝑦
 Se determină tensiunile: 𝜕𝜕 2 𝐹𝐹
𝜎𝜎𝑦𝑦 = 2
𝜕𝜕𝑥𝑥
𝜕𝜕 2 𝐹𝐹
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = − − 𝛾𝛾𝛾𝛾
𝜕𝜕𝜕𝜕𝜕𝜕𝜕𝜕
Condiții pe contur exprimate în tensiuni
 Soluţii sub formă de polinoame algebrice
 Soluţii sub formă de serii simple Fourier

Sistematizare pentru seminar 6


B. Metoda indirectă
- se căută (sau se consideră cunoscute) expresii pentru tensiunile
𝜎𝜎𝑥𝑥 = 𝜎𝜎𝑥𝑥 𝑥𝑥, 𝑦𝑦
𝜎𝜎𝑦𝑦 = 𝜎𝜎𝑦𝑦 𝑥𝑥, 𝑦𝑦
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝑥𝑥, 𝑦𝑦

- condiții:
Condiția de echilibru (satisfacerea ecuațiilor diferențiale de echilibru):
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
+ =0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦
+ =0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕
Condiția de compatibilitate (continuitate) a deformațiilor, exprimată în tensiuni
∇2 𝜎𝜎𝑥𝑥 + 𝜎𝜎𝑦𝑦 = 0

Condiții pe contur exprimate în tensiuni

Sistematizare pentru seminar 7


STAREA PLANĂ DE TENSIUNE ÎN COORDONATE CARTEZIENE
Domeniu plan grosime mică în raport cu dimensiunile din plan
(Corp) încărcările exterioare se aplică pe feţele normale la plan
încărcările exterioare au intensitate constantă pe grosime

Grosimea domeniului trebuie să fie constantă și fețele laterale paralele cu planul trebuie să fie fără încărcări

Condiţiile de margine pe feţele laterale


𝑡𝑡 𝜎𝜎𝑧𝑧 = 0
𝑧𝑧 = ±
2
�𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 = 0 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = 0
𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 = 0 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 = 0

Tensorul tensiunilor (explicitat pentru starea plană de tensiune)

𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 0


T𝜎𝜎(𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥) = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 0
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝜎𝜎𝑧𝑧 0 0 0

𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
T𝜎𝜎(𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥) = 𝜏𝜏 𝜎𝜎𝑦𝑦
𝑥𝑥𝑥𝑥

8
Ipoteză: grosimea domeniului plan este mică în interiorul domeniului tensiunile din planele având normala
paralelă cu axa Oz sunt nule
+
modul de realizare a încărcării celelalte componente ale tensorului tensiunilor într-un punct
oarecare sunt constante pe grosime
Pentru încărcări constante pe grosimea domeniului, tensiunile vor fi simetrice şi de fapt se determină valoarea medie a acestora

𝑡𝑡 ⁄2
𝜎𝜎𝑥𝑥∗ 𝜎𝜎𝑦𝑦∗

∫−𝑡𝑡⁄2 𝜎𝜎 ∗ 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 Tensiuni reale
𝜎𝜎 =
𝑡𝑡

𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥


Tensiuni medii

Obs: În orice punct al domeniului tensiunile nenule formează un plan.

𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 0 stare plană de tensiune Problema tridimensională se reduce la
T𝜎𝜎(𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥) 𝜏𝜏
= 𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜏𝜏𝑧𝑧𝑧𝑧 = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 0 o problemă bidimensională
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝜎𝜎𝑧𝑧 0 0 0
𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
T𝜎𝜎(𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥𝑥) = 𝜏𝜏
𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜎𝜎𝑥𝑥 = 𝜎𝜎𝑥𝑥 (𝑥𝑥, 𝑦𝑦)
𝜎𝜎𝑦𝑦 = 𝜎𝜎𝑦𝑦 (𝑥𝑥, 𝑦𝑦)
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 = 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 (𝑥𝑥, 𝑦𝑦)

9
Aspectul static al stări plane de tensiune în coordonate carteziene
→ Se referă la ecuațiile de echilibru, care se obțin din studiul unui element diferențial de dimensiuni 𝑑𝑑𝑑𝑑 și 𝑑𝑑𝑑𝑑 în jurul unui
punct oarecare M, aflat în planul median al elementului
→ Se pun în evidență tensiunile care se dezvoltă pe fețele elementului, ținând seama de creșterile acestora datorită
încărcărilor
z
σy
t
x τyx dAy=tdx
y dx ∂σ x dy
σx σx + dx
dy ∂x
τxy ∂ τxy dx dAx=tdy
τxy + dx
∂x
∂ τyx
τyx + dy ∂σ y
∂y σy + dy Observație:
∂y
Pentru scrierea ecuațiilor de echilibru (între forțe) tensiunile
se înmulțesc cu ariile fețelor pe care se dezvoltă, iar forțele
10
masice se înmulțesc cu volumul elementului diferențial.
z
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 σy
� 𝑥𝑥 = 0 −𝜎𝜎𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + 𝜎𝜎𝑥𝑥 + 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 − 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑥𝑥 � 𝑡𝑡 + x
t
𝜕𝜕𝜕𝜕 τyx dAy=tdx
∂σ x
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 y
σx
dx
σx + dx dy
+ 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 + 𝑑𝑑𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + 𝐹𝐹𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑦𝑦 � 𝑡𝑡 = 0 dy ∂x
𝜕𝜕𝑦𝑦 τxy ∂ τxy dx dAx=tdy
τxy + dx
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 ∂ τyx
∂x
� 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + 𝐹𝐹𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 = 0� ÷ 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 τyx + dy ∂σ y
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝑦𝑦 ∂y σy + dy
∂y
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
+ + 𝐹𝐹𝑥𝑥 = 0 (1)
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝑦𝑦
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥
� 𝑦𝑦 = 0 −𝜎𝜎𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + 𝜎𝜎𝑦𝑦 + 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑥𝑥 � 𝑡𝑡 − 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑦𝑦 � 𝑡𝑡 + 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 + 𝑑𝑑𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑦𝑦 � 𝑡𝑡 + 𝐹𝐹𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑦𝑦 � 𝑡𝑡 = 0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝑥𝑥
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥
� 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 + 𝐹𝐹𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 = 0� ÷ 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦
+ + 𝐹𝐹𝑦𝑦 = 0 (2)
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕

𝑑𝑑𝑑𝑑 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑑𝑑𝑦𝑦 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝑑𝑑𝑑𝑑


� 𝑀𝑀𝑧𝑧 � = 0 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � + 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 + 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � − 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑥𝑥 � 𝑡𝑡 � − 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 + 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � =0
2 𝜕𝜕𝜕𝜕 2 2 𝜕𝜕𝜕𝜕 2
𝑀𝑀
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 𝑑𝑑𝑑𝑑
𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 − 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 + 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � − 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑑𝑑𝑑𝑑 � 𝑡𝑡 � =0 𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 = 𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
𝜕𝜕𝜕𝜕 2 𝜕𝜕𝜕𝜕 2
Relație cunoscută →exprimă
≅0 ≅0 dualitatea tensiunilor tangentiale
11
𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
(1) și (2) + + 𝐹𝐹𝑥𝑥 = 0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝑦𝑦 Ecuațiile lui Cauchy, pentru starea plană de
(3)
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦 tensiune în coordonate carteziene
+ + 𝐹𝐹𝑦𝑦 = 0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕

Caz particular: Forțe statice în construcții 𝐹𝐹𝑥𝑥 = 0 și 𝐹𝐹𝑦𝑦 = 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝛾𝛾

Observație: cum unitatea de măsură pentru forțele masice este 𝐹𝐹 ⁄𝑉𝑉 →


𝛾𝛾 = greutatea specifică a materialului

𝜕𝜕𝜎𝜎𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜏𝜏𝑦𝑦𝑦𝑦
+ =0
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝑦𝑦 → 2 ecuații diferențiale liniare Problemă static nedeterminată ⟹ sunt necesare
𝜕𝜕𝜏𝜏𝑥𝑥𝑥𝑥 𝜕𝜕𝜎𝜎𝑦𝑦 → 3 necunoscute condiții suplimentare (se obțin din aspectul
+ + 𝛾𝛾 = 0 geometric și aspectul fizic)
𝜕𝜕𝜕𝜕 𝜕𝜕𝜕𝜕

12

S-ar putea să vă placă și