Bibliografie:

CALCULUL PLĂCILOR
Parte teoretică:
1. C. Bia, V. Ille, M. V. Soare, Rezistenţa materialelor şi Teoria elasticităţii, Ed.Didact. şi Pedag., Bucureşti, 1983.
2. Nicolai Ţopa – Rezistenţa Materialelor şi Teoria Elasticităţii , litografiat ICB, 1989
3. Dan Creţu, Teoria Elasticităţii, Ed. CONSPRESS, UTCB, Bucureşti, 2004
4. Stephen P. Timoshenko, S. Woinowsky-Krieger, Teoria Plăcilor Plane şi Curbe, Editura Tehnică, 1968
5. Notițe de curs
Parte aplicativă:
1. Nicolai Ţopa, Teodora Labiş-Creţu - Teoria Elasticităţii, culegere de probleme litografiată ICB, 1987

7 cursuri
Săptămânile 1-7
Calculul Plăcilor
7 seminarii
Elemente introductive de
Teoria Elasticității
Anul III,
semestrul 1 Elemente de Teoria Plăcilor

7 cursuri
Introducere în Metoda
Elementului Finit (MEF) Săptămânile 8-14
7 seminarii
1
 MECANICA MEDIILOR CONTINUE Teoria Plăcilor
DEFORMABILE
Teoria Plasticităţii
Reologia

Teoria Elasticității Mecanica fluidelor

Obiectul de studiu îl constituie diafragmele, corpurile de rotaţie, blocurile → în general, mediile continue
bidimensionale şi tridimensionale
Domeniul de valabilitate: medii cu proprietăți fizico-mecanice elastic-liniare

Teoria Elasticității să poată fi privită și ca un

fundament matematic al Rezistenței Materialelor

Rezistența Materialelor

Studiul structurilor din bare

Statica Construcțiilor

2
Elemente introductive de Teoria Elasticității
Obiectivul Teoriei Elasticității
Studiul stării de tensiune și de deformație în corpurile deformabile, în următoarele ipoteze de calcul:
a) material continuu, omogen și izotrop
b) material cu comportare perfect elastică
c) relație liniară între tensiuni și deformații specifice
d) ipoteza micilor deformații
➢ ecuațiile de echilibru se pot scrie pe forma nedeformată a corpului
➢ se poate aplica suprapunerea liniară a efectelor
e) nu există tensiuni inițiale

3
 METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE TEORIA ELASTICITĂȚII
Necunoscutele problemelor de T.E:
➢ Starea de tensiune în jurul unui punct oarecare: 6 tensiuni 𝜎𝑥 ; 𝜎𝑦 ; 𝜎𝑧 ; 𝜏𝑥𝑦 = 𝜏𝑦𝑥 ; 𝜏𝑦𝑧 = 𝜏𝑧𝑦 ; 𝜏𝑧𝑥 = 𝜏𝑥𝑧

➢ Starea de deformație în jurul unui punct oarecare: 6 deformații specifice 𝜀𝑥 ; 𝜀𝑦 ; 𝜀𝑧 ; 𝛾𝑥𝑦 = 𝛾𝑦𝑥 ; 𝛾𝑦𝑧 = 𝛾𝑧𝑦 ; 𝛾𝑧𝑥 = 𝛾𝑥𝑧

➢ Deplasări: 3 deplasări x→𝑢

y→𝑣
z→𝑤
Căi de abordare a problemelor de T.E.:
✓ Calea directă:
➢ se cunosc: configuraţia geometrică a corpului, acţiunile exterioare, legăturile cu terenul şi materialul din
care este alcătuit corpul, constantele sale elastice
➢ se obţin: funcţiile tensiunilor, deplasărilor şi deformaţiilor specifice, pe baza cărora sunt perfect
determinate starea de tensiune şi starea de deformaţie în orice punct al corpului.

✓ Calea inversă:
➢ se cunosc: configuraţia geometrică a corpului şi constantele elastice de material, câmpul de tensiuni sau
funcţiile componentelor deplasării.
➢ se obţin: acţiunile exterioare corespunzătoare fie câmpului de tensiuni, fie componentelor deplasării
considerate cunoscute
4
STAREA PLANĂ DE TENSIUNE

❑ Caz particular al stării spațiale de tensiune

❑ Apare în cazul corpurilor de tip șaibă sau membrană [corpuri (domenii) la care grosimea este constantă și mult mai
mică decât dimensiunile lor din plan]
Pereți
Platbandă cu gaură
Diafragme

O x
Grinzi

y
r
Domenii cu laturile ortogonale → studiu în coordinate carteziene
M
Domenii cu contur curb → studiu în coordinate polare x

5
 STAREA PLANĂ DE TENSIUNE ÎN COORDONATE CARTEZIENE
Domeniu plan grosime mică în raport cu dimensiunile din plan
(Corp) încărcările exterioare se aplică pe feţele normale la plan
încărcările exterioare au intensitate constantă pe grosime

Grosimea domeniului trebuie să fie constantă și fețele laterale paralele cu planul trebuie să fie fără încărcări

z
0 q(x,y) Condiţiile de margine pe feţele laterale

t 𝜎𝑧 = 0
z z= ൞𝜏𝑧𝑥 = 0 𝜏𝑥𝑧 = 0
y 2
0t 𝜏𝑧𝑦 = 0
q(x,y) 𝜏𝑦𝑧 = 0
t  yx
x
Tensorul tensiunilor
* (explicitat xy
pentru starea plană de tensiune) y
x
t
t t
 𝜎𝑥 𝜏𝑦𝑥 𝜏𝑧𝑥 x 𝜎𝑥 𝜏𝑦𝑥 0  yx
T𝜎(𝑥𝑂𝑦𝑧) = 𝜏𝑥𝑦 𝜎𝑦 𝜏𝑧𝑦 = 𝜏𝑥𝑦 𝜎𝑦 0
𝜏𝑥𝑧 𝜏𝑦𝑧 𝜎𝑧 *  xy
y 0 0 0
t x
𝜎𝑥 𝜏𝑦𝑥 
T𝜎(𝑥𝑂𝑦) = 𝜏 𝜎𝑦
𝑥𝑦
y
6
 Ipoteză: grosimea domeniului plan este mică în interiorul domeniului tensiunile din planele având normala
paralelă cu axa Oz sunt nule
+
modul de realizare a încărcării celelalte componente ale tensorului tensiunilor într-un punct
oarecare sunt constante pe grosime
q(x,y)
Pentru încărcări constante pe grosimea domeniului, tensiunile vor fi simetrice şi de fapt se determină valoarea medie a acestora

t
t 2y 
 x  y  xy
=
−t 2
 dz
 yx
Tensiuni reale

t
*  xy  x  y  xy
Tensiuni medii
x

Obs: În orice punct al domeniului tensiunile nenule formează un plan.

  x  yx  zx    x  yx 0 stare plană de tensiune Problema tridimensională se reduce la

    o problemă bidimensională
T ( xOyz ) =  xy  y  zy  =  xy  y 0
x,y)   
     0 0 
  x  yx 
 0
 x =  x ( x, y)
xz yz z

y T ( xOy) =  

t
  xy  y   y =  y ( x, y)
 yx
 xy =  yx =  xy ( x, y)
*  xy
x

7
Aspectul static al stări plane de tensiune în coordonate carteziene
→ Se referă la ecuațiile de echilibru, care se obțin din studiul unui element diferențial de dimensiuni 𝑑𝑥 și 𝑑𝑦 în jurul unui
punct oarecare M, aflat în planul median al elementului
→ Se pun în evidență tensiunile care se dezvoltă pe fețele elementului, ținând seama de creșterile acestora datorită
încărcărilor
z
y
t
x yx dAy=tdx
 x
x +
y dx dy
x dx
dy x
xy xy dAx=tdy
xy + dx
dx
x
yx
yx + dy  y
y y + dy Observație:
y
Pentru scrierea ecuațiilor de echilibru (între forțe) tensiunile
se înmulțesc cu ariile fețelor pe care se dezvoltă, iar forțele
8
masice se înmulțesc cu volumul elementului diferențial.
 z
𝜕𝜎𝑥 y
෍𝑥 = 0 −𝜎𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + 𝜎𝑥 + 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 − 𝜏𝑦𝑥 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 + t
𝜕𝑥 x yx dAy=tdx
 x
𝜕𝜏𝑦𝑥 x +
y dx dy
x dx
+ 𝜏𝑦𝑥 + 𝑑𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 + 𝐹𝑥 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 = 0 dy x
𝜕𝑦 xy xy dAx=tdy
xy + dx
dx
𝜕𝜎𝑥 𝜕𝜏𝑦𝑥 x
yx
∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + 𝐹𝑥 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 = 0ቤ ÷ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 yx + dy  y
𝜕𝑥 𝜕𝑦 y y + dy
y
𝜕𝜎𝑥 𝜕𝜏𝑦𝑥
+ + 𝐹𝑥 = 0 (1)
𝜕𝑥 𝜕𝑦
𝜕𝜎𝑦 𝜕𝜏𝑥𝑦
෍𝑦 = 0 −𝜎𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 + 𝜎𝑦 + 𝑑𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 − 𝜏𝑥𝑦 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + 𝜏𝑥𝑦 + 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + 𝐹𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 = 0
𝜕𝑦 𝜕𝑥
𝜕𝜎𝑦 𝜕𝜏𝑥𝑦
∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 + 𝐹𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 = 0ቤ ÷ 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡
𝜕𝑦 𝜕𝑥
𝜕𝜏𝑥𝑦 𝜕𝜎𝑦
+ + 𝐹𝑦 = 0 (2)
𝜕𝑥 𝜕𝑦

𝑑𝑥 𝜕𝜏𝑥𝑦 𝑑𝑥 𝑑𝑦 𝜕𝜏𝑦𝑥 𝑑𝑦
෍ 𝑀𝑧 ቮ = 0 𝜏𝑥𝑦 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 ∙ + 𝜏𝑥𝑦 + 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 ∙ − 𝜏𝑦𝑥 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 ∙ − 𝜏𝑦𝑥 + 𝑑𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 ∙ =0
2 𝜕𝑥 2 2 𝜕𝑦 2
𝑀
𝜕𝜏𝑥𝑦 𝑑𝑥 𝜕𝜏𝑦𝑥 𝑑𝑦
𝜏𝑥𝑦 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 ∙ 𝑑𝑥 − 𝜏𝑦𝑥 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 ∙ 𝑑𝑦 + 𝑑𝑥 ∙ 𝑑𝑦 ∙ 𝑡 ∙ − 𝑑𝑦 ∙ 𝑑𝑥 ∙ 𝑡 ∙ =0 𝜏𝑥𝑦 = 𝜏𝑦𝑧
𝜕𝑥 2 𝜕𝑦 2
Relație cunoscută →exprimă
≅0 ≅0 dualitatea tensiunilor tangentiale
9
 𝜕𝜎𝑥 𝜕𝜏𝑦𝑥
(1) și (2) + + 𝐹𝑥 = 0
𝜕𝑥 𝜕𝑦 Ecuațiile lui Cauchy, pentru starea plană de
(3)
𝜕𝜏𝑥𝑦 𝜕𝜎𝑦 tensiune în coordonate carteziene
+ + 𝐹𝑦 = 0
𝜕𝑥 𝜕𝑦

Caz particular: Forțe statice în construcții 𝐹𝑥 = 0 și 𝐹𝑦 = 𝑐𝑡 = 𝑞

Observație: cum unitatea de măsură pentru forțele masice este 𝐹 Τ𝑉 →

𝑞 = 𝛾 = greutatea specifică a materialului

𝜕𝜎𝑥 𝜕𝜏𝑦𝑥
+ =0
𝜕𝑥 𝜕𝑦 → 2 ecuații diferențiale liniare Problemă static nedeterminată ⟹ sunt necesare
𝜕𝜏𝑥𝑦 𝜕𝜎𝑦 → 3 necunoscute condiții suplimentare (se obțin din aspectul
+ +𝑞 =0 static și aspectul fizic)
𝜕𝑥 𝜕𝑦

10