Stramosul cainelui, lupul, are un sistem de comunicare complex.

Consta
in adoptarea unei anumite posturi, in miros, pozitionarea urechilor si cozii, in
comunicare vocala. Cainele, ca si lupul, fiind un animal sociabil, dispune de o
gama diversa de semnale pentru a comunica cu congenarii sai.
Cum ar putea cainii comunica fara un limbaj verbal sofisticat? Raspunsul: latrat,
marait, expresii faciale, limbajul corpului, posturi. Cainele isi utilizeaza vocea
pentru producerea diverselor sunete: latrat de avertizare sau scheunat de
placere. Lasa urme olfactive prin urina si excremente, in primul rand pentru a-si
semnala prezenta altor caini de acelasi sex, dar si pentru a-si delimita teritoriul
revendicat pentru sine. Aruncand pamant in jurul dejectiilor sale, cainele lasa in
urma sa un semnal vizual prin care isi subliniaza prezenta pe acel teritoriu. In
sfarsit, el isi exprima trairile si emotiile prin intermediul limbajului corporal,
modificandu-si pozitia urechilor si a cozii (Fig. 16 - 0 - pozitie normala; de la 1 la
4, creste dominarea; de la 5 la 8, creste subordonarea. Limbajul corpului si fetei
intaresc mesajul transmis de pozitia cozii).
1. COMUNICAREA VOCALA

La lup, consta dintr-o serie de maraituri,

urlete, latraturi si scheunaturi; Lupii latra foarte rar, in adevaratul sens al
cuvantului, insa scot sunete ce seamana cu un latrat scurt. Dintre toate, urletul
este cel mai misterios, stiindu-se ca aduna haita pentru vanatoare, ca este folosit
ca salut de intampinare sau despartire fata de alti membri ai haitei, pentru a
„jeli” pierderea unui tovaras din haita sau ca este un semnal pentru a tine la
distanta lupii straini - Fig. 17. Cand lupii urla, schimba de fiecare data inaltimea
sunetului, iar cand doi lupi urla impreuna, o fac pe diferite tonalitati si folosind
diferite frecvente, pentru a da impresia ca sunt mai multi lupi prezenti decat sunt
in realitate.
Comunicarea vocala a cainelui este uluitor de eficace. O femela-mama invata
rapid sa recunoasca vocea fiecaruia dintre puii sai si sa faca diferenta intre urlete
de foame, de placere sau de durere.
Din observatiile intreprinse, cainii produc sase game diferite de sunete: scancete,
gemete de placere, marait de avertizare, latrat sonor, urlete plangarete,
scheunat de durere, generate de diferite stari si trairi: agresivitate, bucurie, frica
/ durere, singuratate, dorinta, gelozie.
Analize atente ale strigatului lupului au demonstrat ca fiecare individ poseda un
urlet specific, la fel de unic ca o amprenta digitala. La anumiti caini, urletul este o
forma de cantat: muzica le provoaca uneori o reactie de placere. Cainii urla mai
putin ca lupii, in schimb latra mai mult, caracteristica care a fost dezvoltata prin
domesticire. Latratul de avertizare al cainelui a fost fara indoiala primul atribut
canin selectionat de oamenii ancestrali.
 Acest gen de comunicare serveste
adesea pentru a fi reperat de alti membri ai grupului. Anumiti indivizi produc
diferite sunete atunci cand vor sa exprime singuratatea (Fig. 18), placerea sau
pericolul. Cainii de vanatoare in haita sunt mult mai zgomotosi din acest punct de
vedere decat cei mai independenti.
COMUNICAREA OLFACTIVA
Lupii sunt animale extrem de teritoriale, in consecinta isi marcheaza granitele
teritoriului stapanit, pentru a da de stire altor lupi ca acesta este ocupat. Fac
acest lucru prin depunerea de urina si fecale la limita zonei in care traiesc, astfel
incat, lupii straini pot mirosi substantele chimice lasate de „proprietari” cu
ajutorul glandelor anale sau codale. Pot afla adulmecand aceste substante
odorifere genul, rangul, starea fiziologica sau gradul de maturitate al
marcatorului, vechimea urmei de miros. Daca urma este slaba ca intensitate,
intrusul realizeaza ca lupul ce a marcat copacul, de exemplu, este departe si ca,
daca este vorba de o haita, aceasta s-a mutat in alt loc. Lupii vor marca de
fiecare data aceleasi locuri, zilnic, pentru ca daca urma este veche, un strain va
sti ca haita a parasit arealul si ca nu il ameninta un pericol imediat.
Lupii comunica cand sunt in calduri tot prin intermediul semnelor chimice din
urina si fecale. Aceste substante chimice, cunoscute sub denumirea de feromoni,
anunta mascului, de exemplu, ca femela este gata sau nu pentru imperechere.
Lupii folosesc mirosul pentru a identifica membrii din haita proprie. Ei au in corp
cateva glande odorifere specializate, folosite in comunicare; doua glande anale,
dispuse in anus, una localizata la baza cozii, denumita glanda precaudala, cateva
glande localizate in pernite si pe fata. Aceste glande sunt folosite pentru marcare
dar si pentru identificare. Prin mirosirea regiunii uro-genitale, un lup poate sa-si
dea seama cu exactitate cine este celalalt.
Cainele isi marcheaza teritoriul utilizand semnale vizuale si olfactive ce furnizeaza
informatii asupra statutului acestuia. Aceste semnale au aceeasi menire ca a unei
carti de vizita.
Cainii secreta substante odorante denumite feromoni, care sunt prezente in
saliva, excremente, urina si in scurgerile vaginale si peniene. Impregnandu-si
dejectiile cu aceste substante, cainele comunica cu semenii sai. In timpul
defecarii, printr-o contractie musculara sunt presate glandele anale, care
elibereaza in fecale un lichid foarte odorant impregnat cu feromoni. Aceasta
secretie contine cel putin 12 substante distincte prin care sunt vehiculate o
multitudine de informatii perceptibile prin simtul mirosului foarte
dezvoltat al cainelui. Chiar daca functia specifica a glandelor perianale la caine nu
sunt cunoscute, aceste tesuturi glandulare produc la alte specii de animale
hormoni sexuali.

Feromonii prezenti in urina

comunica informatii asupra fecundabilitatii femelei ori asupra puterii si autoritatii
masculului. Scurgerile vaginale si peniene transmit de asemenea informatii
asupra statutului sexual. Masculii se straduiesc sa lase in teren cat mai multe
semne posibile la inaltimea trufei unui alt caine. Adesea, se pot observa masculi
care isi ridica membrul posterior si isi lasa urina pe numerosi suporti (cca. 20
asemenea manifestari in decursul unei ore). Cu cat mediul inconjurator este mai
curat, cu atat cainele isi manifesta mai mult dorinta de a-l marca. Cainii din orase
urineaza mai des decat cei de la tara, deoarece ei trebuie sa-si imparta teritoriul
cu toti cainii din vecinatate, astfel incat incearca sa mascheze mirosurile
descoperite in drum.
Cainii scormonesc pamantul in jurul locului unde au urinat sau defecat. Daca
aceasta precautie este destinata a sublinia prezenta unui semnal olfactiv, ea
constituie de asemenea o alta tehnica de marcaj olfactiv, solul fiind impregnat cu
substante secretate de glandele sudoripare de la nivelul pernitelor labelor.
Produse de un sistem foarte evoluat de glande, mirosurile corpului transmit
informatii de care cainii iau cunostinta mirosindu-se reciproc (Fig. 19). Mirosurile
degajate de urechi, in principal, pot preciza statutul sexual al individului.
La caine, glanda odorifera caudala este atrofiata. Ea este insa mai activa la alte
canide, cum sunt lupul sau coiotul, care isi freaca coada de vegetatia din mediu
pentru a-si lasa mirosul specific.
3. LIMBAJUL CORPULUI
 Lupii isi arata evident trairile
celorlalti membri ai haitei adoptand diferite pozitii ale corpului, urechilor sau cozii.
Ei isi vor purta coada ridicata pentru a indica ca sunt la conducere (Fig. 20 - a),
relaxata, in pozitie normala, pentru a-si manifesta multumirea de sine (Fig. 20 -
b) sau o vor purta intre picioare pentru a-si arata frica si supunerea (Fig. 20 - c).
Urechile erecte, indreptate inainte, plus dezvelirea dintilor indica agresivitate si
curaj, insa, urechile lasate pe spate acompaniate de dezvelirea dintilor indica
frica - Fig. 21 (individul din imagine se simte amenintat de actiunea altuia, insa
nu va ceda usor; el se pregateste de lupta, prin aratarea coltilor, chiar daca se
simte mai slab decit oponentul sau).
Lupii isi manifesta agresivitatea prin maraituri, ciulirea urechilor, privirea fixa a
rivalului si ridicarea cozii. Un exemplu semnificativ in acest sens se afla prezentat
in Fig. 22, unde individul din imagine are urechile indreptate inainte si isi arata
dintii, ceea ce inseamna ca va ataca daca cel din jur nu-l asculta. Este un
exemplar dominant, aratand agresivitate fata de un individ de rang inferior. Acest
comportament se manifesta pentru gonirea intrusilor sau indepartarea din jurul
prazii ucise a lupilor cu rang inferior. De fapt, adoptarea acestei atitudini este
pentru a evita confruntarea, manifestarea agresivitatii fiind ultima faza inaintea
luptei propriu-zise.
Cand vor sa convinga indivizii de rang superior din jur ca nu reprezinta o
amenintare si ca sunt constienti de pozitia lor, lupii si cainii isi lasa urechile pe
spate, isi baga coada intre picioare, evita privirea rivalului si isi arcuiesc spatele -
supunere activa (in general aratata de lupii de rang superior fata de perechea
alfa) - Fig. 23. Cand vor sa arate supunere totala, fata de toti membrii superiori
in rang, se rotesc pe spate, expunandu-si abdomenul - supunere pasiva - Fig. 24.
Lupii pot combina adesea aceste semnale, atunci cand au trairi emotionale
complexe. Frica si agresivitatea se pot manifesta si impreuna: limba scoasa este
un semn de supunere, de abandonare a disputei, dintii dezveliti indica insa
agresiune, iar urechile lasate pe spate inseamna frica (Fig. 25).
Invitatia la joaca, ce se manifesta de timpuriu (Fig. 26), consta in ridicarea
posteriorului, miscarea cozii stanga-dreapta, asezarea pe sol a membrelor
anterioare si latrat scurt.
Prin intermediul acestor semnale extrem de distinctive, este foarte usor de vazut,
de pilda, cine este individul alfa la uciderea vanatului. Perechea alfa se va hrani
prima si isi va arata fatis dominanta fata de toti ceilalti, pana termina de mancat.
Lupii comunica de asemenea printr-o serie de gesturi, combinate cu sunete. Un
exemplu in acest sens este starea de tristete. Lupii sunt foarte expresivi atunci
cand isi manifesta supararea. Cand, de pilda, un membru al haitei moare, lupii,
odata jucausi, vor refuza sa manance si sa se joace, vor fi permanent indispusi,
vor lasa urechile pe spate, coada atarnanda, capul in jos, se vor plimba de colo
pana colo anemic, gemand si scheunand. Vor urla in grup (Fig. 27), urlet ce va
incepe lung, pe o tonalitate joasa, cu o serie de latraturi la mijloc, asemanator
unui planset in hohote.
 La caine, fiecare schimbare a
pozitiei corpului reprezinta tot atatea semnale ce releva dispozitia sau intentiile
animalului. Privirea este in mod special importanta. Astfel, cainele dominant isi
priveste fix stapanul sau rivalul, in timp ce un caine docil evita privirea celui din
fata (Fig. 28).

Pozitia corpului in sine este si ea

foarte explicita. Cainele dominant ramane bine fixat pe labe, pe cand un individ
supus se culca la pamant. Variand in functie de circumstante, aceste pozitii nu
sunt statice. La un caine destins, urechile si coada sunt lasate, dar se ridica la cel
mai mic pericol. Pentru a-si arata ostilitatea, isi zbarleste parul, isi ridica si mai
mult coada si isi arata dintii. Daca vrea sa se arate si mai agresiv, se apleaca
inainte si incepe sa maraie. Daca ii este frica, lasa urechile pe spate si coboara

coada si capul (Fig. 29). In sfarsit, un animal care capituleaza in fata stapanului
sau rivalului se lasa complet pe sol (Fig. 30), isi da ochii peste cap, ridica un
membru posterior si urineaza.
O combinatie a expresiilor faciale comunica starea in care se afla un caine,
intentiile sale, si poate fi inteleasa de alte specii, inclusiv de om. Iata cateva
exemple de comunicare faciala:
− amenintare: ochi ficsi ca doua proiectoare; urechi orientate inainte; dinti
expusi (Fig. 31 - A);
− dispozitie relaxata: ochi linistiti, stralucitori, privire cautatoare dar nu fixa;
urechile orientate spre inainte; gura deschisa, buzele putin retrase, dand senzatia
de zambet; limba atarna moale in lateralul gurii (Fig. 31 - B);
− anxietate: ochi ce privesc rapid in toate partile; urechi orientate in lateral;
dintii inclestati, buzele retrase ferm; limba ori nu este vizibila ori linge buzele (Fig.
31 - C);
− frica: ochi cu privire pierduta, pupile dilatate; urechi adunate catre inapoi,
tinute aproape de cap; respiratie agitata printre dintii inclestati sau prin gura
putin deschisa; falcile atat de tensionate incat de vad tendoanele prin obraji (Fig.
31 - D).

Pozitia capului si a gatului poate exprima urmatoarele trairi:

− cap coborat - supunere sau depresie;
− cap / gat la 45 cu orizontala - stare normala;
− cap / gat intors intr-o parte - deferenta;
− cap tinut sus / gat intins inainte - interes sau, in functie de alte semne,
provocare;
− cap asezat pe spatele altui caine - dominanta.
Trunchiul si membrele anterioare pot si ele sa comunice diferite mesaje:
incordarea muschilor de la acest nivel, zburlirea parului semnifica amenintare si o
iminenta confruntare.
Pozitia cozii transmite de asemenea semne importante indivizilor din jur (Fig. 32):
 coada ridicata = alerta, incredere, dominanta - a;
 coada orizontala rigida = atac sau vanatoare (coada orizontala miscata incet
stanga-dreapta = precautie; coada orizontala miscata energic - nivel ridicat de
energie, excitare sau agitare) - b;
 coada coborata = relaxare relativa - c;

 coada cazuta - relaxare totala - d;

 coada relativ intre picioare = subordonare in fata unui individ dominant - e;
 coada total intre picioare = frica extrema fata de un individ dominant - f.
Un alt element cheie al comunicarii la caine este reprezentat de gesturile
corporale adoptate:
− capul jos, crupa ridicata - semnul universal al fericirii canine, o invitatie la
joaca;
− labele asezate pe spatele altui caine - dominanta;
− rostogolire - subordonare, deferenta;
− urinare prin ghemuire - deferenta;
− urinare prin ridicarea membrului - dominanta, sfidare;
− asezarea deasupra - dominanta;
− incalecare - dominanta.
Ochii, urechile, parul si coada contribuie in mod egal la acest tip de comunicare.
Prin crestere selectiva sau chirurgie plastica nepotrivite, omul a redus cateodata
potentialul acestor mijloace de comunicare. Astfel, comunicarea non verbala este
denaturata daca parul acopera ochii sau daca lungimea lui impiedica cainele sa-l
zbarleasca. De asemenea, un caine care are coada cupata nu mai dispune de
aceleasi mijloace de comunicare si va trebui sa faca apel la alte gesturi pentru a
se exprima.

Nici unul din semne nu poate

dezvalui de unul singur trairile unui caine, insa, daca acestea sunt luate in
considerare per total, se poate deslusi destul de limpede ce se petrece in capul
unui caine, la un moment dat: un individ care se uita fix la un alt caine, are
urechile erecte, indreptate inainte si coada teapana, probabil isi transmite
dominanta sau, cel putin, o are in intentie; un caine care isi abate privirea
pierduta din fata altuia si se ghemuieste incordat la pamant, nu poate fi decat
unul fricos, care incearca sa dezamorseze situatia, manifestandu-si subordonarea
fata de celalalt (Fig. 33).
Cu toate acestea, uneori, limbajul corpului poate fi ambivalent. De exemplu, nu
de putine ori, se poate observa un caine maraind la altul, in timp ce, din cand in
cand priveste in lateral si se retrage dand din coada. Acest caine este invariabil
unul fricos. In clipa in care semnele fricii sunt prezente, frica se afla in ecuatie.
Acesti caini sunt imprevizibili, modificandu-si limbajul corpului si comportamentul
in functie de circumstante. Daca rivalul se retrage, ei s-ar putea sa sara de
bucurie si sa para fericiti; insa daca oponentul se apropie prea mult, s-ar putea
sa clantane din dinti sau sa muste. Stapanii, daca sunt prezenti, pot sa
dezamorseze ambivalenta sau nesiguranta cainilor, adoptand un rol de
conducator puternic. Este uimitor cat de repede se schimba dispozitia unui caine
fricos atunci cand intervine un stapan autoritar si controleaza momentul. Cainii
au nevoie de conducatori puternici.
Mesaje non-verbale semnificand „hai sa ne jucam”, „lasa-ma in pace”, „cu cine
crezi ca vorbesti”, „promit ca nu-ti voi crea probleme”, sunt transmise tot timpul
intre caini, fara ca stapanii sa-si dea seama. Unii caini sunt maestri ai acestui
limbaj subtil.
Cel mai putin comunicativi sunt acei caini care au fost crescuti fara a fi in
compania altora ca ei in perioada cea mai sensibila a vietii lor, cand are loc
socializarea
intre exemplare - de la 3 la 6 saptamani. Puii orfani crescuti de om constituie un
exemplu extrem din acest punct de vedere. Multi din acesti caini sunt
necorespunzatori din punct de vedere social, ei nefiind capabili sa invete invete
comunicarea canina si eticheta sociala. Ei ar putea ataca si continua sa atace alt
caine chiar daca razboiul psihologic este castigat deja. De asemenea, ar putea sa
nu stie sa semnaleze inferioritatea atunci cand sunt atacati si sa fie grav raniti.
Majoritatea cainilor nu sunt atat de „dislexici” si isi pot comunica nevoile, inclusiv
oamenilor. Un limbaj corporal total functional poate ajuta la clarificarea situatiilor
incerte printr-un simplu schimb de priviri. Si oamenii comunica cu ajutorul
limbajului corporal, insa nu sunt la fel de buni in aceasta privinta, unii indivizi
fiind chiar rigizi din acest punct de vedere. Daca ar putea vorbi, cainii ne-ar
categorisi probabil ca fiind niste „animale proaste”.

Manifestari ciudate ale cainilor - partea 2 - Cainele meu isi freaca fundul de
pamant
Deseori se intampla sa ne vedem animalul de companie ca se taraste / isi freaca fundul pe iarba, pe pamant sau

chiar in casa pe covor.

De cele mai multe ori nu reprezinta o problema medicala, fii absolut normala atunci cand este precedata de actul

de defecare. Cu alte cuvinte, un caine dupa si-a facut nevoile simte nevoia sa se “stearga” la fund.

Sunt multe teorii care stau la baza acestui fenomen. O alta posibila cauza poate fi prezenta viermilor intestinali

ce ii poate provoca o stare de mancarime. Medicii veterinari recomanda administrarea profilactica si periodica (

din 3 in 3 luni de zile ) a pastilelor deparazitante intern.

Chiar daca dumneavoastra i-ati administrat pastila de deparazitare recent, nu este exclus ca acesta sa aibe in

continuare viermi, sau sa se infestat intre timp. Ca orice animal, atunci cand iese afara, are tendinta de a mirosi

si a linge tot felul de lucruri ce pot contine larvele unor nematode sau oochisturi.

De asemenea, glandele perianale pot fi o alta cauza a dorintei animalului dvs de a se freca de sol. Atunci cand

tocmai si le-a vidat singur sau se afla in situatia imposibilitatii de a si le vida are tendinta de a se freca cu fundul

de pamant. Poate deveni o problema medicala serioasa daca este ignorata.

In concluzie, daca problema persista si animalul dumneavoastra se taraste tot mai des cu fundul de pamant va re

comandam sa consultati medical veterinar pentru a stabili cu exactitate cauza.

Cainii si limbajul corpului

Urechile cainilor

Cainii au diferite tipuri de urechi. In functie de marimea si forma acestora ne putem da seama cat de mult

pot fi folosite pentru a comunica. Unele sunt lasate in jos (ca la Beagle), unele sunt ascutite (ca la

Ciobanestii Germani), sau semiascutite (ca la Ciobanestii Shetland), iar unele sunt foarte lungi (ca la Bassett).

Urechile anumitor caini sunt taiate astfel incat o parte sau chiar toata partea mobila este inlaturata (asa cum

sunt urechile rasei Great Dane). De cele mai multe ori, aceasta taiere se face din motive cosmetice, ceea ce c

auzeaza durere si discomfort.

Cand cainele dvs. este relaxat isi va tine urechile in mod natural. Cand ceva ii atrage atentia, isi va ridica

urechile si le va indrepta catre lucrul care ii atrage atentia. Cainele isi va misca urechile in acelasi mod si

cand este agresiv. Cand cainele isi duce urechile putin pe spate, inseamna ca vrea sa fie prietenos. Daca
urechile sunt date complet pe spate, inseamna ca animalului ii este frica.

Cozile cainilor
Adeseori, oamenii au impresia ca un caine care da din coada este un caine prietenos, dar acest lucru este

departe de adevar. Cainii isi misca coada in mai multe situatii, printre care si atunci cand sunt agresivi. Iar un

caine care nu isi misca coada poate fi de asemenea prietenos. Capacitatea unui caine de a exprima prin

miscarea cozii ce simte, este limitata de tipul cozii pe care o are. Multi caini au o coada ce atarna pana

aproape de articulatia ce desparte coapsa de pinten. Altii, precum boxerii au cozi care se rasucesc in sus si

ajung pana pe spate. Putine rase, precum ogarii, au cozi care stau in mod natural intre picioare. Si sunt unele

rase ce au cozile scurte sau scurtate in mod chirurgical la cabinetul veterinar.

Cand cainele dvs este relaxat, isi va tine coada in mod natural. Daca este fericit, este posibil sa o miste usor,

dintr-o parte in alta. Daca este foarte fericit, ca atunci cand va intampina dupa o zi de munca, miscarea cozii

este mai rapida, uneori circulara. Atunci cand cainele este agitat sau supus, isi va tine coada jos sau chiar

intre picioare. Este posibil sa o miste dintr-o parte in alta, de cele mai multe ori mai rapid decat atunci cand

e relaxat. Daca este foarte speriat isi va tine coada strans intre picioare, varful acesteia ajungand pana la

burta.

Cand atentia cainelui dumneavoastra este captata de ceva anume, isi va tine coada ridicata si nemiscata. Dac

a isi apara terenul sau ameninta alt caine, isi poate “flutura” coada in fata si in spate. Ar putea parea chiar

ca da din coada in mod relaxat, dar restul comportamentului lui va va indica faptul ca nu e prietenos.

luni, martie 31, 2014boli caini, cabinet veterinar,limbajul cainilor, limbajul corpului la caini, medic veterinar

Niciun comentariu:

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Cainii si limbajul corpului - Partea 1
Cainii sunt animale extrem de expresive. Ei comunica atunci cand sunt fericiti, suparati, agitati, cand le este t

eama sau cand sunt nervosi folosindu-se de fetele si corpurile lor pentru a transmite aceste informatii. 

Limbajul corpului unui caine este un sistem de comunicare elaborat si sofisticat, pe care din fericire, il putem

invata si interpreta. Odata ce invatati cum sa “cititi” semnalele pe care cainele vi le ofera, veti intelege mai

bine intentiile lui si reactiile. Acest lucru va va ajuta sa interactionati cu animalul mult mai usor si intr-un

mod mai placut.

Pentru inceput, este util sa invatati despre componentele ce alcatuiesc limbajul corpului. Cainii se folosesc

de expresii faciale, pozitia urechilor si a cozii, cat si de comportamentul per ansamblu pentru a va oferi

informatii despre intentiile lor. Luand fiecare componenta a limbajului corpului in parte, va ajuta in primul

rand la formarea abilitatilor de observare si interpretare. Totusi, scopul dumneavoastra este sa observati atat

cainele in intregime, cat si situatia in care se afla, astfel incat sa determinati cat mai corect ce incearca el sa

va transmita. Nu este posibil sa intelegeti intentiile cainelui dumneavoastra doar analizand o singura parte a

limbajului corpului.

Chipurile cainilor

Desi chipurile cainilor sunt diferite ca forma si marime, expresiile faciale de baza ale unui caine, va pot

spune multe despre starea lui de spirit.

Ochii

Cainele dumneavoastra poate, cu anumite limite, sa isi modifice forma si marimea ochilor, sau a directiei si

intensitatii privirii sale. Cand un caine este relaxat si fericit, ochii vor avea forma normala. Anumiti caini au

ochii rotunzi, pe cand altii ii au migdalati. Ochii care par mai mari decat de obicei pot sugera ca animalul se

simte amenintat in vreun fel. El poate fi stresat de ceva anume sau ii poate fi teama. Un caine agresiv poate

avea de asemenea ochi mai mari decat de obicei. Daca ochii cainelui dumneavoastra par mai mici decat de

obicei, poate insemna ca este speriat sau stresat. Cainii care au dureri sau care nu se simt bine par adesea ca

privesc cruces, moment in care ar trebui sa va ganditi sa faceti o vizita la medical ca cabinetul medical.

Cainii care au un ranjet supus, pot de asemenea sa priveasca pe furis.

Directia in care cainele dumneavoastra priveste, poate insemna diferite lucruri. Cainii rareori se privesc in

ochi, deoarece este considerat un comportament amenintator. Cu toate acestea, cainii invata ca este in

regula, chiar placut sa se uite direct la oameni. Un caine care se uita direct la dumneavoastra cu o privire

relaxata este prietenos si spera sa il observati. Un caine care va fixeaza cu privirea, avand un chip incordat

semnifica altceva. O privire fixa poate insemna o amenintare, iar daca sunteti in imediata lui apropiere ar fi

bine sa va uitati in alta parte, usor. Privitul in alta parte este ceea ce cainii fac cand nu vor sa para
amenintatori. Un caine care isi indeparteaza privirea atunci cand va uitati la el, este semn ca acel caine va

este supus. Poate inseamna de asemenea, ca ii este frica sa interactioneze cu dumneavoastra. Poate ca

teama lui provine din trecut, asa ca nu este suficient de increzator pentru a avea o relatie cu oamenii.

In cazul in care cainele nu se uita direct in ochii dumneavoastra, ci va priveste cu coltul ochilor, acest lucru

poate fi inceputul unui comportament agresiv. De cele mai multe ori aceasta privire este intalnita la cainii

care isi pazesc hrana, jucaria sau locul preferat. Aceasta privire este diferita de cea a unui caine care isi

odihneste capul pe labute si mijeste ochii pentru a va observa pret de o secunda. In acest caz, cainele nu va p

area tensionat.

Gura
 Ochii acestui caine sunt blanzi, iar

gura este deschisa si relaxata.

Cainii isi folosesc botul si pentru alte lucruri, nu doar pentru a manca si a bea. Chiar daca nu pot vorbi, felul

in care isi pozitioneaza buzele, falcile si dintii ofera mai multe informatii decat o pot face cuvintele. Cand

cainele dumneavoastra este relaxat si bucuros, de cele mai multe ori are gura inchisa sau foarte putin

deschisa. Daca are gura deschisa, este foarte posibil sa gafaie – asta fac cainii pentru a-si raci corpul. Este

posibil sa ii vedeti dintii, deoarece gura este usor deschisa.

Un caine caruia ii este frica sau este supus, cel mai probabil are gura inchisa. Buzele lui pot fi trase inapoi in

coltul gurii. Poate sa isi plesneasca usor limba in afara sau isi poate linge botul daca interactioneaza cu
persoane sau cu alte animale. Cand este incordat poate casca intr-o  maniera exagerata. 

Ranjetul umil este acompaniat de

urechi date pe spate si corpul

care este lasat in jos.

Unii caini pot arata un ranjet supus atunci cand se simt extrem de umili. Isi ridica buzele si isi expun incisivii

si caninii. Acest comportament este aproape intotdeauna insotit de o postura umila a corpului, cu capul usor
plecat, cu scancete si priviri pe furis. Numai anumiti caini “ranjesc” in felul acesta. Oamenii confunda uneori

acest comportament cu unul amenintator, cand de fapt cainii vor sa transmita exact opusul. 

Un caine care transmite o intentie agresiva, de cele mai multe ori isi arata dintii. Isi poate ridica buzele

pentru a-si dezveli dintii in timp ce isi increteste partea superioara a botului. Este semnalul pe care cainele il

arata atunci cand nu e bine sa te apropii de el.

Cainele isi poate trage buzele inapoi orizontal, astfel incat acestea sa fie foarte stranse in colturile gurii. In

aceasta pozitie ii puteti vedea atat dintii din fata cat si cei din spate (premolarii si molarii). Acest lucru

semnifica frica. Totusi, atunci cand un caine se pregateste sa muste isi ridica buzele si le trage inapoi, astfel

incat sa isi arate coltii.

1. Aceasta este o pozitie preliminara amenintatoare. Urechile sunt trase in spate, privirea este fixa si buzele sunt apropiate.

2. Amenintarea este mult mai serioasa acum. Botul s-a intins in fata si cainele maraie.

3. Acum si-a incretit botul pentru a-si arata coltii. Maraie destul de tare si se pregateste de atac.

Cainele maraie aici, are urechile trase

in spate, ochii sunt rotunzi si buzele

sunt trase peste dinti.

Cainii pot prezenta si o “postura agresiva”. Isi misca buzele in fata peste colti si expira aerul, astfel incat
buzele sa para mari. Cateodata chiar ii puteti auzi respirand greoi. Aceasta postura este acompaniata de o

frunte incruntata. Este felul cainelui de a spune “Nu te apropia.”

Sase moduri de a antrena mintea cainilor!

Sursa foto: www.petsforlife.com.sg

La fel ca si oamenii, cainii se plictisesc daca au aceeasi rutina zi de zi. Oferindu-le activitati noi din punct de

vedere mental in mod constant este la fel de important ca si plimbarile zilnice. Cainii plictisiti dezvolta in

timp comportamente distructive si isi consuma energia negativa pe lucruri din casa, de exemplu mobila dvs. In

continuare va prezentam cateva moduri creative prin care puteti stimula mintea cainelui dvs, astfel incat

acestia sa nu se plictiseasca:
1. Lucrati la un truc nou.

De fiecare data cand incepeti o sesiune de antrenament cu cainele dvs ii oferiti acestuia o provocare mentala,

de aceea este indicat sa cautati mereu trucuri noi pe care sa il invatati. Daca ati trecut deja de trucurile de

baza, stiute de majoritatea oamenilor, puteti  cauta pe internet sau in carti de specialitate pentru a il invata

alte trucuri noi si idei de formare.

2. Jucati-va cu cainele dvs cu jocuri sau jucarii interactive.

Puteti sa cumparati un puzzle canin pentru a va provoca cainele din punct de vedere mental, sau de ce nu un

joc Domino pentru caini. Ii puteti da una dintre jucariile care va permit sa ascundeti obiecte in interiorul lor

si apoi sa ii provocati sa descopere modalitatea de a le scoate.

3. Alergati alaturi de cainele dvs.

Chiar si o scurta iesire rapida pana la casuta postala, pana la un prieten sau pe langa spalatorie atunci cand

asteptati sa va fie curatata masina pentru prietenii nostri necuvantatori reprezinta un stimulent si ii face

foarte bine. Asadar, ganditi-va atunci cand plecati intr-o zona apropiata de casa sa il luati cu dvs la o scurta

alergare.

4. Dati cainelui o activitate de realizat.

Cainii sunt crescuti pentru a finaliza sarcinile, cum ar fi de exemplu vanatoarea. Atunci cand acestia nu au

cum sa indeplineasca astfel de sarcini ei pot deveni agitati. Ce puteti face este sa-l luati in parc la un joc de

Frisbee, sau mergeti cu el intr-un loc unde sa poata inota sau unde poate sa alerge in voie.

5. Incercati sa il prezentati altor oameni sau animale.

De fiecare data cand un caine intalneste o persoana noua sau alti caini el are parte de sunete si mirosuri de

adulmecat noi. Astfel daca il scoatei des la plimbare, pe strada va intalni intotdeauna persoane sau caini noi

si simturile sale vor fi puse la incercare.

6. Cumparati jucarii noi si rotiti-le pe cele vechi.

Dvs nu ati vrea sa va jucati cu aceleasi lucruri in fiecare zi, nu-i asa? Atunci nu trebuie sa va asteptati ca si

cainele dvs sa se joace si sa iubeasca aceeasi jucarie pentru perioade mari de timp. Ii puteti da o jucarie sa se

joace cateva zile, iar apoi incercati sa o inlocuiti cu alta. Cea cu care inlocuiti nu trebuie sa fie neaparat

noua, poate sa fie si una mai veche.

Cainii au nevoie numai de dragoste

Sursa foto: www.redorbit.com

Tot aud de la diferiti oameni care vorbesc despre cainii lor, cum ca acestia au nevoie numai de dragoste si

atentie, sau ca tot ce vrea un caine este sa fie iubit. Interpretarea nevoilor unui caine numai in termeni de

dragoste, atentie, hrana si adapost, ma intristeaza. Este motivul pentru care avem atat de multi caini

vagabonzi. Nu ma intelegeti gresit, cainii se bucura de atentie, dar asta nu e singurul lucru de care au nevoie

pentru a fi fericiti.

Cainii sunt animale care traiesc in haita, care au instinctul de a trai intr-un mediu organizat, care are reguli.

Vor mai mult decat dragoste; nu ravnesc la dragoste, ravnesc la un lider si au nevoie sa stie exact care sunt

regulile si limitele, pentru a se simti in siguranta. Instinctul le va spune intotdeauna daca persoana care face

regulile este suficient de puternica pentru asta si daca viata lui si a celor din haita este pusa in primejdie din

acest motiv. In salbaticie, daca liderul haitei devine slab, cei care il urmeaza vor incepe sa retesteze ordinea.

Urmatorul membru in ierarhia haitei va testa liderul. Daca va castiga lupta, liderul va fi abandonat si astfel

toata haita va reevalua noua ierarhie.

Cainii nu sunt asemeni lupilor si nu au un instinct atat de bun ca acestia, dar au evoluat din lupi si inca

pastreaza o parte din comportamentul lupilor. Cainii au instincte. Aceste instincte nu sunt ceva la care cainii

se gandesc asemeni oamenilor. Cainii sunt animale care reactioneaza in functie de moment.
Cand traiesc cu oameni, acestia devin haita cainilor. Chiar daca realizati sau nu, cainele se crede liderul

haitei. Este foarte dificil pentru un caine sa preia rolul de lider in fata oamenilor, pentru ca nu poate detine

controlul total. Oamenii intotdeauna vor face ceva cu care cainii nu sunt de acord. Spre exemplu, vor merge

la munca. Acesta este momentul in care cainii se vad ca niste lideri ai unei haite in care comportamentul

membrilor este nedorit. Astfel, cainii iau atitudine impotriva acestui comportament. Anumiti oameni vor

tolera un astfel de comportament al cainilor, dar altii vor scapa de caini din cauza unei purtari ce ar fi putut

fi corectata. Cainii sunt unele dintre cele mai neintelese animale.

Una ditre povestile care imi vine in minte, este despre un om care a salvat un Labrador. Omul povestea ca

timp de cateva saptamani, cainele se uita la el si maraia. Iar omul il trata cu blandete si dragoste. Apoi, intr-

o zi, cainele a venit pur si simplu si si-a lipit nasul de mana omului, cerand sa fie iubit inapoi. Omul mai

spunea ca din acea zi, cainele l-a iubit. In realitate insa, cainele maraia la om, pentru a stabili cine va fi

liderul de acum inainte. Cand cainele a fost satisfacut ca noul stapan ii este inferior, atunci a mers la el si i-a

cerut sa fie mangaiat. Cand omul s-a supus si l-a mangaiat, pactul a fost incheiat. Labradorul devenise liderul

noii haite. Stapanul spunea ca este iubit de caine, dar ca nu era foarte sigur ca acel caine iubea si pe

altcineva. Aceea nu era dragoste, era cainele care prelua fraiele haitei.

Acest Labrador va trai de acum inainte incercand sa controleze un om care uneori il va asculta si alteori nu. U

n caine care traieste cu oameni si este liderul acestora, nu este un caine fericit, ci un caine stresat. Va incerc

a intotdeauna sa ii faca pe oameni sa il asculte si va incerca sa ii protejeze mereu.

Multi oameni se intreaba daca un caine docil poate fi un “paznic” bun. Raspunsul este un MARE da. Cel mai

bun caine de paza este cel care isi urmareste atent stapanul si care primeste ordine de la el. In cazul in care

stapanul nu va putea sa ii dea comenzi, acel caine va apara in mod instinctiv haita. Cainii care nu sunt

stresati si care sunt satisfacuti din puct de vedere instinctual, sunt cei mai buni caini de paza.

In toata lumea, cel mai bun prieten al omului este mereu neinteles, confuz si stresat. Multi oameni

interpreteaza gresit comportamentul unui caine. Cainii sunt confuzi cu privire la dorintele stapanilor. Instinct

ele lor nu sunt satisfacute, ceea ce poate rezulta intr-un mic haos. Oamenii cred despre cainele lor ca este fe

ricit, dar el este de fapt stresat, panicat si confuz.

Spre exemplu, cand va intoarceti de la serviciu, cainele va veni sa va intampine si va sari pe dumneavoastra.

Seamana a bucurie in ochii nostri, dar de fapt este stresat. Incercati. Ridicati-va de la calculator, si incercati

sa sariti exact asa cum o face cainele dumneavoastra cand veniti acasa. Daca va este rusine acum, pentru ca

sunteti inconjurat de alti oameni, incercati asta cand sunteti singuri. Faceti acest lucru timp de 5 minute si

veti avea o durere de cap. Acesta este doar unul dintre comportamentele care par normale pentru oameni,
dar sunt extreme de stresante pentru caini. Cand cineva ajunge la un echilibru cu cainele sau, atunci veti

vedea un caine care va reactiona diferit fata de majoritatea.