HERMELINA

(MUSTELA ERMINEA)

Hermelina este o specie de animale carnivore,nativ din

Eurasia i America de Nord,deosebit de nevstuic prin
dimensiunea mai mare a corpului. Hermelinele au blan de
culoare cafenie vara,i alb,fin i lucioas iarna.

Minunat adaptat la conditia de rapitor, corpul hermelinei este

suplu, alungit, atingand 27 - 29 cm, la care se adauga coada, de
10 - 12 cm. Masculul cantareste intre 125 si 300 g, iar femela
intre 80-200 g. Picioarele sunt relativ scurte in comparatie cu
corpul, astfel incat atunci cand animalul se deplaseaza in mers
linistit lasa impresia ca se taraste. Gatul este la fel de gros ca si
trunchiul, iar urechile sunt mici, cu varfurile rotunjite. Botul are
vibrize lungi, cu rol senzitiv. La fiecare picior are cate cinci
degete, cel de-al cincilea fiind mai mic si asezat lateral. Unghiile
sunt ascutite si neretractile; ele nu servesc la capturarea prazii
ci la imobilizarea ei dupa capturare si in special la catarat si
sapat. Pe talpi are peri scurti si aspri. Culoarea blanii variaza
dupa sezon, hermelina fiind un excelent exemplu de
homeocromie. Vara, blana are culoarea brun-roscata, pe partea
dorsala si pe laturile corpului, asemanatoare cu solul sau
scoarta copacilor, iar pe partea ventrala si pe gat este albagalbuie. Delimitarea culorii dorsale de cea ventrala este foarte
clara. In toamnele care preced iernile grele, hermelina
naparleste si din culoarea brun-roscata de peste vara, blana sa
devine alba ca zapada, ceea ce face ca in timpul iernii sa fie
practic imposibil de observat. In iernile mai blande ori in zone
mai sudice culoarea blanii nu se modifica. Indiferent de sezon,
varful cozii ramane permanent negru, ceea ce constituie un

Acest animal este un foarte bun catarator.De multe ori nu

mananca prada imediat,intorcandu-se de mai multe ori sa se
hraneasca,pana cand o termina.Blana ei alba a fost pretuita
pentru mult timp,fiind considerata de lux.Exista legi care
protejeaza hermelinele.De altfel,Papa Benedict al XVI poarta
o mantie cu blana de hermelina.In prezent,hermelina nu este
un animal pe cale de disparitie.

Longevitate: Traieste circa 10 ani.

Sunete: Cand este speriata sau furioasa scoate un
sunet ciudat, ca un ciripit de pasare. Cand vrea sa
ameninte, exemplarele mature tipa asemanator
dihorului, dar mai putin intens. Puii scot un ciripit si
un fluierat ca de greiere.
Simturi: Vazul, auzul si mirosul sunt foarte fine.
Habitat: Prefera luncile, dar si padurile cu poieni,
terenurile cu maracini si stufarisurile, de la munte
pana pe litoral. In aceste terenuri isi alege adapostul
in adancituri naturale de teren, cariere de piatra,
constructii parasite, vizuini de iepuri , gauri de bizami
etc. La nevoie isi sapa si singura vizuini.
Hrana: Animal exclusiv carnivor, hermelina se
hraneste nurnai cu prazile pe care le captureaza, in
special soareci. In lipsa acestora vaneaza pasari, din
cele mici cat o vrabie pana la cele de marimea unei
gaini. De asemenea, in lista sa de hrana mai apar
ouale din cuiburile diferitelor pasari care cuibaresc la
sol sau in arbori, pesti si broaste. Caracteristic pentru
acest mustelid, este faptul ca in lipsa hranei sale

Dusmani: Vulpea, pisica, pasarile pradatoare de

zi si de noapte.
Sociabilitate: Traieste solitar, exceptand femela
cu pui care formeaza cateva luni o familie.
Reproducere: Perioada de imperechere nu este
clar determinata. In principal se imperecheaza
in februarie-martie. Conform opiniei unor autori
ar mai exista o imperechere si in iunie-iulie. In
primul caz, gestatia dureaza 8 saptamani, iar in
al doilea ar dura 8-9 luni, cu o lunga perioada de
dezvoltare latenta a fatului. Fata in mai-iunie,
cate 4-7 pui, mici si orbi. Puii devin
independenti la 3-4 luni si maturi sexual la
aproape 2 ani.

Acest frumos animal cu blan fin i obsedant de curat nu suport ca

s fie murdrit i ptat. Vntorii tiu acest lucru aa c umplu cu
mizerie vizuinile hermelinelor dintr-o anumit zon dup care ncep s le
fugreasc. n disperarea lor alearg spre vizuini, dar dau peste gunoiul
pus de vntor. Pot s se murdreasc i blana lor frumoas s aib de
pierdut sau pot s aleag s moar cu demnitate tiind c mor curate.
Hermelinele aleg s moar curate dect s scape ptate. Aa a ajuns
hermelina s reprezinte puritatea n slile de judecat i din acest motiv
blana era purtat de judectori.
Legislatia care reglementeaza
vanatoarea o considera specie de
vanat, a carei vanare este permisa tot
timpul anului.