m :,-1i--Eiqi $ll-l 5(').

qffitu*j*flb-
*.**r*

ffi

tJ I lJ F tr Fl UA M I FIAU lJ LIJAIIA

;' *rgffi*f s
-L- -- j

r-rhtl€i7
---.'wj|,l![Iii],iil1

M, -=4-
Yffiiqr':
tt q*
W''' *!W

l",
t:. I
l

l""ilyl
tE'"/l

,%#
1 d- I I

e5, k

:d}o'

It

Col e cli a Alter n ative Td m d d u itoa re

@ ENTTURA MIX
 CUPRINS

. r.rroducere... 13
'.')ri ginea,,ciupercii" Kombucha.... 17
ji,trnbucha tn ;drile occidentale 19
' i uneroasele nume ale Kombucha- ei....................
: 22
.;i, nnbucha
- adevdr sau .ficyiune ? 25
?. o s tii v ehiculate in le gdturd cu Kombucha ......................... 29
l, este Kombucha? )+
-;:e.firul, iaurtul qi alte culturi vii similare 35
"trtbucha.... 37
. . :tiul Kombu................... J8
.:.tperca Kombucha - o uzind. biologicd...... 39
;. ,rtbttcha nu este tot una cu Kombucha.
'--
€ste adevdrata Kombucha?.. 41
:' .;re fi consideratd Kombucha un remediu
' : -i e cdtor miraculos ? ... 44
: . ,',rtentarea acidului \actic............ 44
'':' -tl Kombucha-ei......... 46
,.: t'it puteli cultiva propria culturd de Kombucha? ......... 49
' . :piertele de fermentare '53
de fermertare continud ....... 55
asociate cu procesul de fermentare
;.- ,trtbucha-ei s9
: o otravdletald pentru ciupercd....... 62
unei ciuperci separate pentru cazuri de urganld... 63
trebuie sd facem in cazul in care cultura
qi refuzd sd se mai reproducd.... 63
Este Kombucha o bduturd alcoolicd? 65
Poate fi mdncatd ciuperca? 67
Durata de viayd a ciupercii... 67
(Jscarea ciupercii...... 68
Folosirea extractului presat de Kombucha
de cdtre diabetici Si pentru cdldtorii....... 69
Cum poate fi stocatd Kombucha
dupdfermentare.............. 70
Ceaiuri din plante medicinale... 72
Rafinarea ceaiurilor din plante rnedicinale
prin procesul de fermentare tmpreund cu Kombucha........... 74
Ce plante medicinale sunt mai potrivite pentru a fi
fermentate aldturi de Kombucha?................. 76
Au plantele medicinale efecte secundare negative? 86
CAnd trebuie luate ceaiurile din plante medicinale?. 89
Kombucha - produse comerciale... 90
Kombucha preparatd acasd - cel mai important pas
tn procesul de vindecare 92
Medicina modernd si Kombucha .. 93
Dozare. Cdt de mult trebuie sd bem qi cAt de mult
putem bea? 97
Efectele folosirii ceaiului de Kombucha

Transformarea zahdrului in Kombucha 100

Se poate folosi miere tn loc de zahdr?....-....- 101
Oletul de Kombucha... 104
Pdstrarea Kombucha-ei................... 104
Amestecarea Kombucha-ei cu alte bdutui......... 105
$ampania din Kombucha................... 106
Are Kombucha efecte secundare negative?..... .. 107
Poate vindeca ceaiul de Kombucha cancerul?. 112
Este papaya un remediu tmpotiva cancerului?.. 114
Detectarea rapidd a cancerului sporeste
;ansele de vindecare 120
Kombucha - un remediu vindecdtor pelltru astmatici.......... 122
Tulburdri ale somnului 123
Sindromul Oboselii Cronice (ME/SOC).... 124
Tulburdri ale prostatei 125
Diabeticii Si Kombucha 126
Dizolvd Kombucha pietrele la vezica uinard?...... 127
Sclerozd multipld....... 127
Diaree 128
Constipalie cronicd ........ 129
Psoriazis...... 132
Tulburdri ale stomacului ;i intestinelor .............. 132
Retenlia lichidelor la nivelul picioarelor.. 133
Colesterol.... 133
Hipertensiune................... 134
Reumatism... 137
ilrtitd.......... 137
Gutd............. 139
Afecliuni renale .......... 140
Rdceald cronicd......... 141
Kombucha * un rernediu tmpotiva amigdalitei.. 141
Bronqitd....... 142
Candida Albicans ...... t42
slDA............ 143
Folosirea ciupercii sub formd de compresd 146
Bdile cu Kombucha... 151
Se po ate sldbi cu aj utorul Kombucha- ei.................... 151
Kombucha pentru tinerii de peste 80 de ani.......... 154
Kombucha - un remediu tmpotriva impotenleii..- 155
,,Doparea" cu Kombucha Atingerea unor
performanle sportive de exceplie.. 156
Kombucha a fost a.doptatd de veterinari....-........... 1s8
EPILOG...... 161
Starea de sdndtate tnsearnnd tnainte de toate
o stare de echilibru. .. 161
Metodele ,,Noii Epoci (New Age)" - metodele
cele mai vechi ale umanitdtii.,. 162
Efectul miraculos descopeit de medicinq
modernd - efectul placebo....... 162
inlocui1i sinuciderea cu furculila ;i cufirul
pintr-uru post sdndtos 165
Casa noastrd este cea mai mare problemd de mediu
cu care ne confruntdm 166
Mullumiri ;i mdrturii... 173
Cercetdri ;tiinffice referitoare la Kombucha 183
Chestionar... 185

IO
 Introducere

Kombucha este un aliment qi un remediu vindec[tor

cunoscut din vechime, originar din Asia. Dat fiind interesul
in fa[[ de metodele terapeutice
creqtere din ultima vreme
din Orient, Kombucha a c[l[torit din Asia c[tre Europa
Occidental[, via Rusia. in qdrile de origine, Kombucha
cste privit[ ca o bdutur[ delicioas[ pi s[nltoas[, parte
integrant[ a unei diete echilibrate. in drumul ei cltre
lmea occidental[, ea s-a transformat brusc intr-o bluturl
miraculoasS, adorat[ de unii gi detestat[ de al,tii. De aici
$ numele care i
s-au dat, de ciuperc[ magic[, ciupercl
niraculoas[ sau gelatind carc vindec[ guta, pornind de
h rezultatele obfinute cu ajutorul ei in tratarea unor boli
uoderne. Extrem de popular[ prin anii '20-'30 ai secolului
IO( in [[ri precum Rusia, Cehoslovacia, Germania sau
Austria, aceast[ b[utur[ fermentat5 aproape c[ a dispdrut
fu anii de dup[ cel de-al Doilea R[zboi Mondial, din
&uI motive principale: oamenii erau nevoili s[ igi cultive
nmpriile legume, din carza foametei de dup[ r[zboi, lucru
Gere a contribuit la o alimentafie mai sdndtoas[ gi mai
ocbilibratd (f[rd substan,te chimice), iar pe de alt[ parte
uah[rul nu prea se g[sea in perioada respectiv6.

tj
 Prin anii '60-'7A, cAnd standardul de viaf[ a crescut,
Kombucha a redevenit cunoscut[ ca b[utur[ miraculoas[,
fiind men,tionat[ in numeroase articole din presa vremii.
in societatea in care tr[im, hrana se g[seqte din
abundenfl, dar este aproape in intregime stenlizatd,
omogenizat[ qi conservat[ chimic. De aceea, nu este de
mirare c[ un aliment microbiologic cum este Kombucha
poate face minuni.
La fel ca multe alte solufii vindecdtoare oferite de
medicina naturist[, Kombucha nu trebuie considerat[ un
remediu in sine (care acfioneazd individual). Nu existd
nici un remediu care s[ ofere o stare de slndtate absolutd.
S[n[tatea reprezintd de fapt o stare de echilibru intre minte
;i corp, ceea ce explic[ de ce dozele mai mari din acelaqi
produs nu au de regul[ efecte vindec[toare sporite, ba pot
avea chiar efecte secundare negative. Rapoartele care fac
apologia anumitor metode vindec[toare (spre exemplu,
vindecarea anumitor boli cu ajutorul unor doze sporite de
vitamine) nu spun nimic despre potenlialele efecte secundare
negative datorate unor concentratrii prea mari din substan{ele
respective sau folosirii lor o perioadd prea indelungat[ de
timp. in lipsa unei diete alimentare echilibrate, nu putem
vorbi de o stare de s[n[tate continu[. Aga cum dinff-un ou
fefillizat{inut la o temperatur[ constant[ de37,4 'C timp de
2l de zTle va ieqi inevitabil un pui de glind s[n[tos, dintr-
un ou finut la o temperaturd prea ridicatd sau o perioadd
prea scurt[ de timp nu va iegi nimic. Aceast[ tentativ[
de accelerare nefireascl a lucrurilor nu poate aduce nimic
bun; cel mult, un miros extrem de nepl[cut.

t4
 La fel ca un pluzzle, o boal[ presupune foarte multe
necunoscute. Atunci c0nd se incearc[ vindecarea ei, omul
nu ar trebui sd, trateze numai simptomele exterioare, ci
in primul rdnd cauzele. Pe l6ngd faptul c5 este absolut
delicios, alimentul microbiologic numit Kombucha poate
fi extrem de util pentru regenerarea florei intestinale. El
poate face minuni pentru starea dumneavoastr[ general[
de bundstare fizicd qi psihic[.

,,Este uluitor cdt de mult timp ti trebuie unui adevdr

sd devind cunoscut inainte de a fi acceptat ;i practicat
de toatd lumea."
Benjamin Franklin

t5
 Originea,,ciupercii" Kombucha

Nimeni nu poate spune cu precizie de unde provine

cultura de microorganisme generic numit[ Kombucha. De
fapt, nici nu conteaz[ prea mult dac[ primele popoare care
au folosit-o au fost chinezii, coreenii, japonezii sau ruqii. tn
realitate, nici m[car nu este o ciuperc[, a$a cum este tradus
de regu16 termenul, ci o comunitate de drojdii gi bacterii.
Originea numelui provine cel mai probabil din japonez5,
limb[ in care kombu inseamn[ alge maronii din care se
prepar6 ceai, iar chainsearnnd chiar ceai (vezi qi capitolul
despre ceaiul Kombu).
Dup[ p[rerea mea, cea mai bun[ explica(ie este cea
oferit[ de pastorul Weidinger, un mare cunosc[tor al
plantelor medicinale. Iat[ ce spune acesta:

Ceaiul de ,,Kombucha" este o bduturd orioti)a

cunoscutd din vechime, a cdrei sursd este chiar oceanul.
Arn activat ca misionar timp de trei ani de zile pe insula
Taiwan, o provincie chinezd. separatd prin sffAmtoarea
Formo sa de continentul-mamd.

17
 Activitd1ile mele misionare tmi cereau sd cdldtoresc
frecvent tn insulele Quemoi Si Matsu, situate tn apropiere
de continent, lilngd provincia Fukien (cunoscutd Si sub
numele de Fuchien).
Aceastd regiune de coastd din sud-estul Chinei are un
climat subtropical, foarte potrivit pentu cre$terea ceaiului,
cultivat intr-adevdr pe zone tntinse.
De altfel, aceastd provincie este consideratd a fi lara
de origine a ,,ceaiului" (in latineSte thea).
Numele bduturii extrase din aceste frunze verzi era
cAndva ,,Tr,r" sau ,,Tschuan", lltcru atestat de Kuo-Po.
La ora actuald, ea este numitd Ch'a. S,ingura provincie in
care ceaiul continud sd fie cunoscut sub numele de ,,7'e"
este Fukien. Dupd pdrerea mea, ega a apdrut numele de
K'un-Pu-ch'd, Ltn ceai ca vinul...
Am stabilit diferite contacte cu localnicii ;i am rdmas
impresionat de o bduturd pe care mi'au servit'o, cu un
gust dulce-acri;or, extrem de rdcoritoare tn climatul tncins
al zonei.
Era oare o formd de vin, care avea un gust asemdndtor
cu al unui ceai delicios? Sau o formd de ceai autentic cu
un gust ca de vin? l,a vremea aceea nu $tiam rdspunsul.
Curios este faptul cd dupd ce am bdut ceaiul respectiv
nu numai cd m-am simyit mai pulin obosit dupd lwnga
cdldtorie pe care o ficusem, dar - lucru bizar - m-am
simlit oarecum mai sdndtos. indeosebi metabolismul meu
a fost intluenlat tn bine, lucru important, cdci tmi fusese
pus la grea tncercare din cauza climei. Pe scurt, m'am
sim;it mult mai relaxat.

I8
 Cdnd am intrebat despre ce bduturd este vorba, mi s-a
tdspuns: ,,K'Ltn-Plt-ch'a". Am rdmas uimit.
in traducere, expresia tnsemna: ,,(Jn ceai care s-a
ndscut din viaya oceanului".
Ceaiul era cunoscut Si celebrat ca bduturd cu puteri
magice, care permit prelungirea viefii, ;i chiar nemltrirea,
incd din timpul dinastiei Tsin, tn anul 221 i.Ch. De-a
lungul timpului, ceaiul a primit numeroase nume. Unul
dintre cele mai faimoase a fost acela de ,,Tsche-ul (ceaiul)
zeilor". Ceaiul era folosit tndeosebi ca remediu pentru
gastrita cronicd.

Kombucha tn tdrile occidentale

in cele din urm[, aceast[ b[utur[ a ajuns qi in Europa,

via Mongolia qi Rusia. Cdnd am menfionat numele acestei
bduturi intr-unul din rapoartele mele referitor la medicina
tradifional[, am primit nenumdrate scrisori de la oameni
care s-au n5scut in regiunile estice ale Germaniei qi care
au emigrat intre timp in Australia. Aceqtia mi-au scris cd
igi mai amintesc inc[ de bunicile 1or, care le d[deau sl
bea o b[utur[ r[coritoare dintr-un recipient foarte mare.
in partea de sus a acestuia plutea o ciupercfl. Alqii mi-au
scris cd igi amintesc cb, re[eta gi ciuperca aferentd au fost
aduse in Germania de c[tre muncitorii polonezi. in timpul
Primului R5zboi Mondial, Kombucha a devenit o raritate,
din cauza lipsei de zahfu.

19
 Primii cercetetori care au manifestat un interes faf[
de aceast[ ciupercd cu propriet[fi magice au inceput s[-i
studieze caracteristicile inc[ de la inceputul secolului
XX. Din p[cate, cercet[rile au fost oprite de declanqarea
celui de-al Doilea Rdzboi Mondial. Kombucha nu avea
s6 redevinfl cu adev[rat popular[ dec6t prin anii 60-70,
probabil qi din ca.uza noilor obi;nuinfe alimentare, din ce
in ce mai pufin s[n[toase.
Mass-media a devenit interesat[ de acest subiect dup[
ce au apdrut primele rapoarte venite din Kargasok, Rusia,
o regiune in care se spunea c[ oamenii tr[iesc peste o sutl
de ani. Se pare c[ unicul lucru diferit pe care fl f[ceau
acegtia fald de altri oameni din regiune era faptul c[ beau o
b[utur6 numit[ Kombucha (motiv pentru care ea mai este
cunoscut[ qi sub numele de ,,ceai de Kargasok"). Unul din
rapoarte afirma chiar c[ o femeie in v0rstd de 80 de ani
a n[scut un copil sln[tos procreat cu un bfubat in vdrst[
de 130 de ani!
Cel mai faimos studiu qtiin{ific referitor la Kombucha
r[mdne ins[ cel efectuat la Universitatea din Omsk, in
Rusia. in Occident, foarte cunoscut este studiul efectuat de
Dr. Rudolf Sklenar. Dr. Sklenar qi Dr. Veronika Carstens
(sotia unui fost pregedinte german) recomandau folosirea
Kombucha-ei de c[tre pacienfii bolnavi de cancer, aHturi
de alte terapii.
Cdnd fostul preqedinte al Statelor Unite ale Americii,
Ronald Reagan, s-a imboln[vit de cancer, el a atzit de
succesul Kombucha-ei citind autobiografia unui laureat al
premiului Nobel, Alexander Soljenifn, diagnosticat la rdndul

20
Iui cu cancer in anul 1952 qi vindecat complet intr-un spital
din Taqkent, un an mai tdrziu. Ronald Reagan a f6cut rost
de o cultur[ de Kombucha din Japonia. El a inceput s[ bea
zilnic cdte un litru de ceai fermentat, iar cancerul nu s-a
mai r[spdndit. in acest fel, el qi-a putut incheia cu succes
mandatul de pre.sedinte, ap[rdnd qi ast[zi pe la diferite
televiziuni 9i p[rdnd in plin[ form[.
in celebra sa carte, O soluyie impotriva cancerului, pe
care v-o recomand cu c[ldur5, Dr. Robert E. Willner (SUA)
afirmA Ia rdndul lui c[ ceaiul de Kombucha reprezintd, o
bluturd foarte util6 in lupta impotriva cancerului.

Kombucha tn Australia

Prin numeroqii imigranfi proveni.ti din Asia gi din

Europa, Kombucha a ajuns gi in Australia, fiind preparati
indeosebi acas[. La inceput, rapoartele media referitoare
la Kombucha erau practic inexistente in Australia. Cdflva
naturigti at auzit de virtujile acestei b[uturi ,si au preparat-o
acasd in cantitAti mici, tratdndu-;i cu ea pacientii pentru
cele mai variate boli. Concluzia unanimd a fost aceea cd.
pacien{ii s-au simtrit mult mai bine, iar procesul de vindecare
a fost mult mai rapid, in special dac[ ceaiul de Kombucha
era folosit impreund cu alte remedii.
Unul din pionierii Kombucha-ei pe piafa australian[ a
fost domnul Jose Perko, a clrui cas6 din Queensland este
cunoscutl sub numele de ,,Kombucha House". in timp
ce in alte 1[ri Kombucha nu se glseqte decAt sub form[

21
de produse comerciale (in magazine), fiind preparat[ atdt
din ceai verde cdt qi din ceai negru, Jose Perko a adoptat
exclusiv procesul de fermentare cu ceai verde, pornind
de Ia premisa c[ acesta are virtu,ti terapeutice mult mai
mari decOt ceaiul negru. F[cdnd diferite experimente cu
alte ceaiuri qi fructe (dintre care unul a fost concentratul
din frunze de papaya), domnul Perko a reugit s[ produc[
variet[fi de Kombucha fhr[ conservanfi artificiali qi fhr[
ca ceaiul s[ se acreasc[ prea tare. in capitolele urmltoare
voi descrie mai detaliat metodele folosite de domnul Perko.
Doresc cu aceast[ ocazie s6-i mulqumesc din suflet
domnului Perko pentru informa,tiile pe care mi le-a fiimizat
in privinfa metodelor sale gi pentru permisiunea de a le
prezenta in aceast[ carte.

Numeroasele nume ale Kombucha-ei

ExistX numeroase nume date ciupercii generic numit[

Kombucha qi b[uturii care rczultd din ea. Interesant este
faptul c[ multe dintre ele includ gi cuvAntul ciuperc5, deqi
Kombucha nu este deloc o ciuperc[. in aceast[ carte ii voi
spune ;i eu ciuperca Kombucha, considerdnd ins[ c[ aceast[
expresie rcprezintd. un simplu nume, flrd valoare botanic[.
Numele care i se atribuie ocup[ un spectru foarte larg,
mergdnd de la ciuperca-alg[ gi pdn[ la ciuperca magic[. tn
diferite limbi este tradus[ prin ,,floarea ruseasc[", ,,gelatina
ruseasc[",,,ciuperca ruseascd",,,ciuperca japonezd",

22
-buretele japonez", ,,mama rusoaic[" sau ,,ciupefca ce
produce vin indian", indicdndu-se astfel lara de origine a
bluturii (in regiunea respectivd).
Alte nume frecvent intilnite sunt: ,,ciuperca-minune",
-ciuperca magic[",,,ciuperca eroic[",,,ciuperca d[t[toare
de via![ 1ung6" sau ,,gelatina care vindecd guta". Unul din
efectele Kombucha-ei este acela de a conferi o senzafie
general[ de bun[stare. Se considerd cd vindecd multe boli,
ceea ce explic[ numele de mai sus. In ceea ce priveqte
b[utura propriu-zis[, multe din numele care i se atribuie
sunt legate de gustul ei, de pild[: ,,ceaiul-bere", ,,ceaiul-
vin" sau,,ceaiul-cidru".
in Franga i s-a dat numele de Elixir de longue vie,
-Elixir de viaf[ lung[", care indic[ de asemenea efectul
pe care il are aceast[ b[uturfl asupra celor care o consuml
frecvent.

Iatd o listd cu toate numele pe care le-am gdsit

phnd h ora actuali pentru Kombucha (tn toate limbile
pdmAntutui):
Algae fungus; Algentee; Auricularia delicata; Blob;
Brinum Ssene; Bug; Cajnogo griba; Cajnyj grib; Cajnyj
kvas; Cembuya orientalis; Chamboucho; Champagne of lifu;
Ch"ampi gnon J ap onais e ; Champi gnon Chinois ; Champi gnon
miracle; Champignon de la Charite'; Champignon de
longue vie; China-Pilz; Chinesischer Teepilz; Ciuperca
de ceai; Comboucha; Combucha; Combuchaschwamm;
Combuchatee; Conbucha; Elixir de longue vie; Devine

23
Che; Fungojapon; Fungus japonicus; Fungus tea; Funko
Cinese; Ganoderma japonicum Gichtqualle; Gift of hfe;
Godly Tsche; Gout fungus; Grib; Haipao; Heldenpilz;
Hero fungus; Hongo; Indian wine fungus; Indian
mushroom; Indischer Weinpilz; Indischer Teepilz; Japa'n
gomba; Japanese fungus; Japanese sponge; Japanischer
Te epilz; J ap ani s che r C ombucha ; J ap anis che s Miitte rchen ;

Japanpilz; Japonskagliva; Jponskii grib; K'un-Pu-ch'a;

Kambuha; Kambotscha; Kargasok Pilz; Kargasok
Schwamm; Kargasoktee; Kocha Kinoko; Komboecha;
Komboecha-drank; Kombucha Elixir; Kombucha ; tea fungus

Kombucha; Kombuchagetriink; Kombuchamost; Kombu-

chawein; Kombucha-thee; Kombuchaschwamm; Konko;
Kwas; Kwassan; Lingzhi; Magic mushroom; Manchurian
Elixir; Manchurian fungus ; Manchurian tea; Mandschurisch
-japanischer Pilz; Mandschurischer Schwamm; Marine
alga; Medusentee; Medusomyces Gisevii Lindau; Miracle
.fungus; Mo-Gu; Olinka; Red tea fungus; Reishi; Russian
tea - vinegar; Russian flower; Russian fungus; Russische
Qualle; Russische Blume; Russische Mutter; Russischer Pilz;
Sal<waskn; Symbiont Schizosaccharomyces Pombe -Bacterium
xylinum; Tea Beast; Tea fungus Kombucha; Tea fungus;
Tea cider; Tea beer; Tea huas; Tea mould; Tea plpnt;
Te-Aramoana; Tea wine; Teemost; Teeh,ttaJS; Teewein;
T e ep il z ; T e e s c hw amm ; T ey i s aki ; The e - S c himmel ; The ebi e r ;
Theezwam; Titania; Tschambucco; Tsche of Kombu;
Wolgameduse; Wolgapilz; Wolgaqualle; Wunderpilz;
Yap ong e ; Zaub e rpilz; Zaub e rs aft ; Zaub ertrank
 Kombucha - sdevdr sau ficfiune?
Rapoartele referitoare la vindec[rile miraculoase sunt
de multe ori generalizate s,i rbspdndite mai departe, fdrd a
fi cercetate din punct de vedere gtiintific. A;a stau lucrurile
6i in ceea ce prive;te plantele medicinale, despre care
percepfia popular[ este c[ nu pot dec6t s[ vindece, fEr[
efecte secundare negative.
Un remediu care se dovedegte benefic pentru anumite
persoane poate avea efecte adverse pentru altele. C0nd am
primit pentru prima oar[ o ciuperc[ Kombucha de la un
prieten, am primit o dat[ cu ea gi o foaie de hdrtie pe care
erau trecute c6teva informalii generale referitoare la ceaiul
de Kargasok. Din pdcate, autorul este necunoscut, dar voi
reda in continuare raportul, cuvdnt cu cuv6nt:
,rCeaiul de Kargasok"
Cu circa 60 de ani tn urmd, o femeie din Japonia a
vizitat regiunea Kargasok (din Rusia) ;i a rdmas uimitd
sd descopere cAt de mare era numdrul oamenilor perfect
sdndto;i cu vdrste de peste 100 de ani. A intdlnit chiar
un bdrbat cu vArsta de 130 de ani, cdsdtorit cu o femeie
de 80 de ani, capabild sd facd tncd copii. Fascinatd de
aceastd descoperire, vizitatoarea din Japonia a tncercat
sd afle secretul acestei longevitdyi ie;ite din comun, Si'in
special al femeii de 80 de ani, care nu avea un rid pe fa{d.
Ea a descoperit cd tn fiecare casd, toatd lumea consuma
zilnic circa 0,3 litri de Kombucha.
Ca sd poatdface acest ceai, femeia a primit o ciupercd
speciald ;i instruc{iuni de preparare. Ea a luat ciuperca tn

25
Japonia ;i atnceput sd o multiplice. Le-a povestit prietenilor
ei de ceaiul-minune ;i i-a invitat sd guste din el. Celor
care alt dorit acest lucru, le-a dat o parte din ciupercd ;i
instrucSiunile aferente. Ace;tia au multiplicat la rhndul lor
ciuperca ;i au dat-o mai departe. Dupd ce au consumat
din ceai o anumitd perioadd de timp, oamenii au tnceput
sd descrie tot felul de efecte benefice pe care le-au simyit:
- Un bdrbat a reu;it sd-Si reducd tensiunea sanguind
de 210/120 la 140/80.
- O tAndrd fatd care suferea .de zona zoster s-a
vindecat.
ln Kargasok, cancerul Si hipertensiunea sunt complet
necunoscute.
in Japonia, ceaiul a fdcut furori, devenind subiect de
emisiuni televizate ;i de programe radio. La ora actuald,
peste un milion de japonezi il consumd curent. La un
moment dat, ceaiul a ajuns tn Taiwan, apoi tn Hong Kong,
dupd care s-a rdspAndit in tntreaga lume, fiind transmis
de la un prieten la altul, ca semn de apreciere ;i iubire.
Ceaiul este considerat un remediu miraculos Si se crede
cd poate vindeca o sumedenie de boli. Cercetdtorii au
descoperit cd ciuperca contine trei elemente de bazd, fdrd
de care corpul uman nu poate funcyiona.
Poate fi consideratd Kombucha un remediu impotriva
cancerului? RdmAne ca cercetdtorii sd stabileascd acest
lucru tn viitor. intre timp, Dr. Pan Pen din Japonia a
publicat urmdtorul raport cu privire la efectele culrurii:
Acest ceai
- prelunge;te incontestabil longevitatea;

26
 - este un remediu natural impotriva zonei zoster $i
a variolei:
- reduce apari;ia ridurilor;
- impiedicd formarea celulelor canceroase;
- previne simptomele nepldcute ale menopaulei;
- restabile;te acuitatea vizuald;
- tntdre;te musculatura picioarelor;
- vindecd artrita;
- amplificd apetitul sexual;
- elimind mirosul nepldcut al picioarelor, vindecd
constipalia, durerile de tncheieturi ;i cele de spate;
- vindecd abcesele;
- vindecd arterele blocate ;i diabetul;
- fortificd rinichii;
- vindecd bolile de inimd ;i cataracta;
- restaureazd apetitul ;i vindecd insomnia;
- reduce Sansele de a face pietre la ficat Si la vezica
biliard;
- reduce obezitatea si vindecd diareea;
- vindecd hemoroizii;
- pdrul alb t;i recapdtd culoarea naturald ;i tncepe
sd creascd din nou (tn caz de chelie).

Poate c[ aceste succese sunt corect" in unrr.rit"

cazuri individuale, dar ele nu trebuie generalizate la modul
absolut. Din p[cate, raportul nu men,tioneazil nimic despre
tipurile de ceaiuri folosite gi de maniera in care a fost
folositd cultura (numai ceaiul, sau intreaga cultur[?). Spre

27
exemplu, reducerea ridurilor este pufin probabil[ numai
prin ingerarea ceaiului, dar devine foarte plauzibil[ prin
aplicarea pe piele a ciupercii.
Personal, nu sunt foarte convins de eliminarea mirosului
nepl[cut al picioarelor, de prevenirea cheliei qi de rec[p[tarea
culorii naturale a p[rului. Mai intdi de toate, ar fi trebuit
s[ se precizeze dacd albirea p[rului sau chelia au fost
rezultatul unei boli sau s-au datorat unor cauze genetice.
Personal, am inceput s[ albesc, 1ucru tradi,tional in familia
mea, qi deqi folosesc Kombucha de cdfiva ani buni, p[ru1
nu mi-a redevenit blond. Pe de altd pate, am un prieten
care afirml cd in cazrtl lui s-a intimplat acest lucru' in
ceea ce privegte ins[ senzafia general[ de bun[stare qi
digestia din ce in ce mai bun[, ffebuie sd recunosc deschis
meritele Kombucha-ei.
Dup[ ce am publicat prima edilie a c[rfii despre
Kombucha, am primit un mare numdr de scrisori 9i de
telefoane care au confirmat afirma,tiile dr. Pen referitoare
la chelie qi la restabilirea culorii naturale a plrului. Iat[
c0teva dintre acestea:
...Mama mea a avut pdrul alb ca neaua. I-a ora actuald
a inceput sd capete o nuan{d Saten deschis, iar petele de
pe mdini i-au dispdrut tn totalitate. inainte de culcare bea
o ceas,cd de ceai ;i nu mai are nevoie de somniftre; ... Pe
mdsurd ce pierd tn greutate, povara asupra tncheieturilor
mele devine din ce tn ce mai micd, a;a cd md astept sd
md simt din ce in ce mai bine. Pielea mea a devenit mai
catifulatd, iar pdrul mi s-a innegrit din nou, tn propor{ie

28
 de trei sferturi. Am fost foarte surprinsd de acest lucru; la
fel ;i sotrul meu. La ora actuald, aplic ceaiul de Kombucha
(dar ;i ciuperca) pe ni;te vase blocate din zona picioarelor
(vene varicoase); ... Pdrul din partea din spate a capului
mi s-a rfficut aproape in intregime Si md a;tept ca in
scurt timp sd-mi dispard Si negii. Voi continua sd folosesc
Kombucha phnd cdnd se va intdmpla acest lucru... Pdrul
,neu s-a tndesit considerabil ;i nu tmi mai cade atAt de
usor atunci cAnd il spdl cu $ampon.
Vezi qi capitolul intitulat Comercializsrea Kombuclu-el

Prostii vehiculate tn legdturd cu

Kombucha

Kombucha este un proces de fermentarc cdt se poate

de simplu, importat din Est. Ca de atdtea ori, atunci cdnd
occidentalii import6 ceva simplu din Orient, ei fac din
cl o intreag[ qtiintr[. Tot felul de publica.tii ofer[ diferite
informafii, care de care mai stupide, adevhruri emise pe
jum[tate, f5c0nd de multe ori chiar afirmafii periculoase.
in cazul in care cultivafi Kombucha acas[ sau in care
cump[rafi produse comerciale, iatd, cdteva informafii care
vi vor fi cu siguranf[ utile:

Nu este deloc necesar:

Sd vd scoate{i inelele de pe d.eget atunci cdnd lua{i
Xombucha tn mdnd.

)9
 Sd nu folosi{i nimic din olel: Pute.ti s[ t[ia,ti lini;tit
cultura cu un foarfece sau un cufit, in mbsura in care acestea
sunt curate. Singurul lucru pe care ffebuie s[-1 evitali este
s[ ,tinefi cultura intr-un vas din o,tel sau din aluminiu. Puteli
s[ o p[stragi ins[ intr-un vas din otrel inoxidabil.
Sd. folosili doud linguri din lemn pentru a scoate sau

pentru a reintroduce culturatn ceai: v[ pute,ti folosi liniqtit

m0inile goale. Dac[ vefi folosi dou[ linguri de lemn, cel
mai probabil ve,ti sclpa cultura, care este foarte alunecoas[.
Sd fierbefi apa tntr-un vas din oyel inoxidabil sub
presiane: acest lucru nu este deloc necesar. Pute,ti fierbe
apa in orice vas normal.Se recomand[ ca acesta s[ nu
fie din aluminiu, dar acest lucru este valabil pentru orice
proces de g[tire.
Sd nu befi deloc Kombuchatn timpul sarcinii ;i atunci
aliiptayi.' probabil, cel care a flcut aceast[ afirmafle se
cdrud.
gindea la cafeina din ceaiul verde sau negru folosit pentru
fermentarea Kombucha-ei. ln realitate, nu mai au
acestea
efecte toxice dupd procesul de fermentare. in timpul sarcinii
se recomandfl in mod particular ceaiul fermentat de zmeur[,
blut in cantit[ti moderate, gi evitarea ceaiului de papaya.

Afirma{ii complet gregite:

in timpul procesului de fermentare, recipicntul trebuic
acoperit ;i pdstrat timp de o sdptdmdndtntr-un loc rdcoros:
Acest lucru poate fi adevlrat cel mult intr-o var[
foarte fierbinte! tn realitate, chiar qi in ![rile tropicale sunt
necesare 10 zile pentflr fermentarea unei bluturi s6n[toase.

30
De altfel, timpul de fermentare difer[ foarte mult chiar qi
in aceeaqi regiune, de la un anotimp la altul.
Sd nu amesteca{i ceaiul verd.e sau negru cu alte
ceaiuri din plante medicinale:
Ceaiul de Kombucha este un ceai fermentat care
pdstreazd, propriet[1ile tuturor ingredientelor folosite.
Amestecarea ceaiurilor din plante medicinale cu ceai negru
sau verde permite obginerea unei b[uturi care conline
propriet[file tuturor ceaiurilor folosite.
Folosi(i pentru amestec numai ceaiurile de care
evefi cu adevlrat nevoie.

Comentarii lipsile d.e suport ;tiinlifrc.

Un doctor afirma intr-un interviu: ,,...ufl frigider
obi;nuit con{ine impuritd\i Si bacterii, care vor creSte in
ceai aldturi de ciupercd". Orice om qtie cd impuritd,tile gi
bacteriile exist[ pretutindeni. Ce leg[turd arc acest lucru cu
Kombucha? De altfel, frigiderul nu are nimic de-a face cu
procesul de fermentare a Kombucha-ei! Se gtie cd aceasta
trebuie fermentat[ intr-un mediu cald (23-28oC), nicidecum
intr-un frigider! Ceaiul de Kombucha ajunge la frigider
numai dup[ scoatere qi imbuteliere, fiind p[strat intr-un
container sigilat, la fel ca orice altd b[utur[. Evident,"la
fel ca in cazul oricdrui alt aliment, igiena este importantb.
Carnea, pdinea sau lactatele contaminate nu sunt s[n[toase,
iar Kombucha nu face exceptie de la aceast[ regul[.
Acelaqi doctor f[cea gi urm[torul comentariu: ,,...
Cei care beau atdt de popularul ceai fermentat numit

3t
Kombucha ?Si asumrt riscuri medicale, inclusiv riscul de
cancer la ficat". El nu ofer[ ins[ nici o dovad[ c[ ar fi
existat vreodat[ un caz care s[ suslinl o asemenea afirmafie.
Chiar qi in situatria in care ar exista un asemenea caz, ar
trebui precizat ce fel de ceai de Kombucha poate provoca
aceast[ boa15, care sunt riscurile ferment[rii etc. Atunci
c6nd este fermentat[ cu ceai obiqnuit sau cu ceaiuri din
plante medicinale, Kombucha produce b[uturi cu calit[fi
complet diferite.
Dac[ cel care s-a imbolndvit de cancer a folosit ceai
obiqnuit, probabil c[ medicul respectiv avea in vedere
cafeina din acesta. El sugereazd cd acest produs (cafeina)
nu trebuie luat tn timpul sarcinii, fiind ;i o posibild cauzd
a cancerului. Nu existd insd nici o dovadd ;tiinfificd tn
sprijinul acestei afirmafii. Cafeina a fost descoperitd in anul
1820 ;i este prezent[ in toate ceaiurile obignuite (verde,
negru qi oolong, care provin de la aceeaqi plant[, arborele
de ceai, sau camellia sinensis), in cafea (coffea arabica),
in b[uturile de tip cola ob.tinute din nuca de cola (cola
nitida qi acuminata), in ceaiul mate (ilex paraguariensis)
qi in cacaoa din ciocolatd (theobroma cacao).
Cafeina stimuleaz[ sistemul nervos central, inclusiv
pl5mdnii gi inima. in plus, faciliteazd, produc{ia de uriq[.
in ultima vreme, mijloacele mass-media au publicat
o serie de comentarii ale unor profesioni;ti rcfentoare la
Kombucha in care avefiizeazdc[ acest ceai miraculos poate
ucide. lJn ziar a mers chiar pdn[ la a afirma cd el poate
ucide la fel ca ldpti;orul de matcd, intrucdt a existat \n caz

32
de moarte (datorat5 astmului) atribuit[ acestui produs. Ce
kg[tur5 exist[ ins[ intre l[ptigorul de matcd qi Kombucha?
Ce dovezi existl in sprijinul acestor afirma,tii?
Am urm[rit toate rapoartele ap[rute in mass-media
(la televiziune, in reviste, ziarc qi la radio) qi le-am
solicitat celor de acolo adresele medicilor care au f6cut
afirma[iile respective, pentru a obtrine de la ei confirmarea
rezultatelor negative datorate Kombucha-ei qi eventualele
contraindicafii (s[ nu uit[m c[ un numdr c6t mai mare de
oameni sdnltoqi ar insemna pierderea pdinii pentru aceqtia,
aga c[ v[ dafi seama ce interes au s[ spunl adevdrul!).
Pf,n[ la ora actual[, nici mflcar un singur doctor care
a aveftizat public asupra pericolului Kombucha-ei nu a
catadicsit s[ r6spund[ la aceste intreb[ri. Personal, nu
rcu$esc s[ infeleg de ce medicii din ![rile vorbitoare de
Iimba englezd, in care consumul de Kombucha este relativ
recent, ,tin s[ igi exprime ingrijorarea f[cdnd tot felul de
afirma,tii lipsite de substan![. De altfel, nu am reuqit s[
obf,n de la ei nici un fel de dovezi qtiinfifice pe care s[
le pot publica in c[4ile mele, care se vdnd foarte bine
gi sunt traduse in peste 10 limbi. Dac[ sunt intr-adev[r
at6t de ingrijora{i de s5nfltatea oamenilor, de ce nu ofer[
aceste dovezi?
Firi comentarii: se estimeaz[ c[ circa 500 de milioane
de oameni din intreaga lume beau regulat Kombucha.
Din p[cate, datorit[ acestor comentarii f6cute in mass-
media, sunt nevoit s[ imi pierd foarte mult timp r[spunz6nd
cititorilor insp[imAntatj, care m[ intreab[ dac[ nu cumva

33
este cazul s[ inceteze sd mai bea acest lichid, chiar dacl
le face atdt de mult bine!

Zvonuri stupide:
Ciuperca continud sd creascd in stomac sau tn alte
pdrfi ale corpului:
Pdnd la ora actual5, nu a fost descoperit[ inc[ vreo
persoan[ in trupul cdreia s[ fie g[sit[ ciuperca.
Dacd bei Kombucha, po(i rdmAne insd.rcinatd chiar
dacd nu ai d,e-a face cu nici un bdrbat. Nu exist[ dovezi
in aceastd direcfie!!!
Dac[ doriti s[ obline,ti informa,tii actualizate referitoare
la posibilele efecte negative ale Kombucha-ei, trimitegi un
plic auto-adresat pe adresa:
Kombucha Research, P.O.Box 34, Bermagui NSW
2546, Austraha.

Ce este Kombucha?

Kombucha este o simbioz[ (o rela,tie vie) care se

stabileqte intre diferite bacterii qi drojdii. Acest organism
viu fermenteazd, cearrul indulcit, rentltdnd produsul final
(b[utura numit[ Kombucha). Gustul sdu r[coritor confer[
o senza,tie de bunlstare. Drojdiile vii din lichid continu[
s[ fie active inclusiv dup[ strecurarea gi imbutelierea
lichidului. Kombucha este foarte pre1uit6, fiind considerat[
un remediu util pentru aproape toate bolile.

3+
 Chefirul, iaurtul ;i alte culturi vii
similare

De cdnd am aflat de aceast[ b[utur[, am intrebat

in permanenl[ qi pe toat[ lumea dac[ ciuperca poate fi
mmparat[ cu chefirul, ghimbirul qi alte culturi vii. Iatl
rezultatele investigaliilor mele:
Cultura de ghimbir se foloseqte la fabricarea berii din
ghimbir. Din propriile mele cercet[ri, am aflat cd cu ani itr
urm[, berea din ghimbir era produs[ in butoaie din lemn,
agitdndu-se astfel incdt s[ produc[ o spum[ alb[ deasupr4
care ii d[dea un gust mai bun. La ora actualI, metodele
de producere a berii s-au schimbat, folosindu-se o drojdie
de bere numit[ Saccharomyces cerevisiae.
Culturile de chefir, iaurt sau kummis se folosesc
in procesul de fermentare a laptelui. in Occident, cel mai
popular este iaurtul, care se g[seqte pe pia1h, de peste 50
de ani. Iaurtul natural poate fi produs cu uqurin(X acasd.
Microorganismele din iaurt (Lactobacillus vulgaricus qi
streptococcus thermophilus) fermenteaz[ laptele in circa
trei ore la o temperatur[ de MoC. Pute,ti amesteca iaurtul
cu fructe, dac[ doritri. in magazinele de specialitate exist[
aparate mici pentru producfia de iaurt acasd.
Chefirul este o relafie vie, o simbioz[ intre diferite
bacterii qi drojdii care alc[tuiesc impreunfl niqte perlute,
form0nd o structur[ asem[n[toare conopidei. Aceste
organisme vii fermenteazd. laptele, oblin6ndu-se astfel un
produs viu (numit tot chefir). Produsul rczultat este un
lapte fermentat, bogat in acid lactic qi alcool. Bobitrele de

35
chefir sau cultura de pornire trebuie cultivate la fel ca qi
cultura de Kombucha, neputdnd fi manufacturate.
Cultura de kummis sau koumiss. Numele ei provine
de la cumanis, tn trib care tr[ieqte in stepele din Asla
centrald. Produsul rczultat este un lapte de iap[ fermentat,
bogat in acid lactic gi alcool. tn Rusia, Kummis-ul se obline
din laptele a 230.000 de iepe gi este folosit pentru scopuri
terapeutice qi pentru o senza,tie generald de bun[stare.
La inceput, laptele de iap[ era fermentat impreund cu
o parte din laptele fermentat anterior gi plstrat in piele de
cal afumat[.
in epoca modern[, cererea de kummis a devenit atdt
de mare incdt nu mai poate fi acoperit[ cu laptele de
iap6 existent pe pia![. Din acest motiv, se fac tot felul
de experimente pentru a g[si un substitut. Laptele de
vac[ nu poate fi folosit, intrucdt se br0nzeqte, lucru care
nu se int0mpld cu laptele de iap[. Acesta din urmd are o
valoare terapeuticl mai mare decdt cea a laptelui de vacd,
fiind folosit in mod tradilional in Rusia pentru ffatarca
tuberculozei gi a afectiunilor digestive.
Laptele de iap[ este de cinci ori mai bogat in vitamina
C dec0t cel de vac[. Acidul lactic din kummis varrazdintre
0,'7-1,8Vo, iar alcoolul infre l-2.5%o. Principalele componente
ale kummis-ului sunt lactobacillus vul g aricus, lactob acillus
acidophilus s,i saccharomyces lactis.
Celor care doresc s[ afle informalii suplimentare
referitoare la chefir, le recomand cartea mea, Chefirul -
un aliment care se consumd de pldcere, pentru frumuseye
;i pentru bundstare.

36
 Tibi este o alt[ cultur[ similar[ Kombucha-ei, care
foloseqte ins6 ap[ in loc de ceai. Bduturaparc s[ fie originar[
din Caucaz. Cultura este alc[tuit[ din ni;te cocoloage mici
care se multiplic[ rapid in ap[. Timpul de fermentare este
de aproximativ 2-3 zile. B[utura devine din ce in ce mai
gazoasd. cu fiecare zi carc trece. La fel ca gi Kombucha,
Tibi are nevoie de zahdr pentru a supraviefui. Se adaug[
safide gi l[mdie pentru imbun[tdfirea gustului. Tibi mai
sunt cunoscute $i sub numele de cristalele japoneze sau
chefirul de apd. Aceast[ bduturd se folosegte de reguld pentnr
a irnbundtd{r calitatea apei, gi implicit s[n[tatea- Tibi ajuti
corpul s[ se detoxifice, proces care ii
confer[ o anumitE
stabilitate. Cartitatea recomandat[ este de un litru pe zi.

in multe glri, principala surs[ de hran[ este pfiinea

rlin aluat acru. Aceasta line mai mult ca pdinea obiqnuitd
Ei este mai uqor de digerat.
O alt[ plant[ folosit[ traditional pentru fermentarea
painii, ,rR'ew&'n'a P'arawa", se g[seqte in Noua Zeelandd.
R'ewa'n'a P'arawa se transmite din genera,tie in generalie
ca ofrand[ religioas[. Pdinea este preparat[ din r[d[cini de
ferig[ ;i confer[ s[n[tate qi putere.

Combucha

Nu conteazd prea mult dac[ scrieti Kombucha cu 'K'

sau cu 'C'. IJn studiu amplu efectuat de cdfiva doctori

37
faimoqi, printre care Dr. Sklenar, Dr. Wiesner, Dr. Carstens,
gi a11ii, a condus la concluzia c[ in lume predominl
denumirea cu K.
in lucrarea Pilze selber ziichten (Cum s[ creqtem
sa,
ciuperci), expertul german in aceast[ cultur6, Dr. Alex
Meixner, o numeqte Combucha. El avertizeaz[ c[ nu toate
produsele din categoria Kombucha au aceeagi calitate.

Ceaiul Kombu

Originea numelui provine cel mai probabil din japonezX,

limb[ in care kombu inseamn[ alge maronii din care se
prepar[ ceai, iar cha inseamn[ chiar ceai.
Folosirea numelui de Kombu (scris uneori Konbu) poate
genera anumite confuzii. Exist[ studii care vorbesc despre
beneficiile Kombu-cha-ei (cha inseamn[ chiar ceai!), care
se refer[ ins[ la ceaiul din plante marine Kombu (o specie
de alge din familia Laminaria). Kombu se cultiv[ in ap[
s6rat[ gi nu are nimic de-a face cu culturile fermentate de
Kombucha (despre care vorbim in aceast[ carte), care cresc
in ap[ indulcit[ in care s-au flert anumite ceaiuri din plante.
Ceaiul Kombu este folosit in mod tradifional latratwea
rinichilor, a sistemului urinar gi a organelor genitale, pentru
fortificarea inimii qi a sistemului circulator, penffu reducerea
hipertensiunii qi pentru eliminarea umfl[turilor (Kuski).
Ceaiul Kombu poate fi folosit impreunl cu ciuperca
Kombucha, obtindnd astfel un,,ceai Kombu de Kombucha".

38
 Ciuperca Kombucha - o uzind biologicd

Alimentafia modern[ presupune consumarea unor

cantitAti uriage de conservanfi chimici, g6titul la microunde gi
folosirea altor procese care distrug energia vie a hranei. De
aceea, este foarte important s[ consum[m micro-organisme
si bacterii vii, pentru a ajtfia procesul de digestie (chiar
dac[ acest g0nd nu ni se pare prea atrdgiltor!). De pild[,
intr-un singur gram de sol fertil exist[ nu mai pufin de
250 de milioane de bacterii. Vinul gi berea nu s-ar putea
produce fdr[ ajutorul microorganismelor. Pare un adevErat
miracol faptul c[ aceste viet[fi invizibile, care ne ajuti at6t
de mult, se multiplic[ intr-o ratd, atdt de rapid[. Ele au
reqit s[ supraviefuiasc[ chiar qi in era noastrfl modern[,
in care sunt nevoite s[ se lupte cu nu mai pufin de 3.000
de aditivi chimici. Nu este deloc de mirare c[ num[rul
bolilor gi al alergiilor creqte de la o zi la alta...
Pastorul Weidinger spunea:,,...inmulyirea culturii
nu se produce prin spori, la fel ca in cazul drojdiilor
convenlionale. Kombucha este un lichen. Lichenii sunt
considerali cele mai vechi alimente ;i remedii vindecdtoare
folosite de om. Aceste organisme vegetale remarcabile au
evoluat nu mai pulin de 2,5 miliarde de ani. Totul a tnceput
de la algele marine din ocean. CAnd au ie;it din mare ;i
au ajuns pe uscat, au devenit dependente de un partener
cu care sd alcdtuiascd o simbiozd. Au gdsit acest partener
intr-un ,,micel" - adicd o ciupercd. Au alcdtuit astfel cu
aceasta o rela{ie vie, ddnd na;tere unei singure unitdyi

39
vii: lichenul sau lichenii. Numai a;a au putut supravie\ui
pe uscat. Algele furnizeazd ciupercii substanlele nutritive
organice de care acestea au nevoie - carbohidra\ii.
Ciuperca serve;te drept reTervor de apd Si conline substanle
minerale vitale. Existd peste 1.600 de tipuri de licheni.
Lichenul numit mand este comestibil pentru om. Alyi
licheni sunt comestibili pentru animale. Mu;chiul irlandez
;i lichenul pldmAnilor sunt folosi{i tn scopuri terapeutice,
tn timp ce muSchiul de stejar este folosit la fabricarea
parfumurilor.
Lichenii au o vitalitate foarte mare. Ei par sd fie ni;te
mesageri ai lui Dumfl€Z€Lt, un dar fdcut noud dintr-o altd
lume. DeEi speciile sunt foarte variate, principiile care
stau la baza lor sunt acelea;i - acizii lichenilor. Ace;tia
reprefintd componenta vitald a lichenilor. Ace;ti acizi
au capacitatea de a revitaliza materia vie, mineralele ;i
oligoelementele.
Oriunde existd licheni, existd via{d. Ciuperca-ceai
Kombucha este mai mult decdt o simpld ciupercd. Ea
repreTintd o simbiozd tntre alge ;i ciuperci. Altfel spus, un
lichen. De aceea, ceaiul de Kombucha este similar vie{ii,
ajutdnd la intrelinerea Si la stimularea acesteia. Un lichen
de Kombucha ajuns la maturitate capdtd o membrand
gelatinoasd Si are acela;i diametru ca Si containerul tn
care cre$te.

Expertul in ciuperci Dr. Meixner scrie c[ cele

mai importante componente ale Kombucha-ei sunt

40
 tropicale numite Schizosaccharomyces pombe,
'ycodes ludwigii qi Pichia fermentans. Cea mai
.xportantd bacterie din aceast[ simbiozb pare sd fie bacteria
l;lui, Acetobacter xylinum, care confer[ un aspect

tn lucrarea sa, Kombucha Ein altes Teeheilmittel

neue Gesundheit (Kombucha - un ceai cunoscut
vechime qi folosit pentru vindecare), Dr. Helmut Golz
urmdtoarele cinci bacterii active prezente in
Ac etobacte r xylinum, Ac etobac ter t1' I inoi de s,

bluconicum, Acetobacter aceti gi Acetobacter

urianltm, la care se adaug[ urmdtoarele drojdii:
hizosaccharomyces pombe, o drojdie originard din
Apiculatus, qi Saccharomycodes ludwigii, Pichia fermentans,
Hycoderma, o serie de drojdii originare din Torula.
Spre deosebire de drojdiile conven{ionale, cele de
'p Schizosaccharomyces se multiplicb prin diviziune
igat[. Aqa se explicd de ce persoanele infectate cu
albicans pot s[ bea linigtitri ceai de Kombucha.

Kombucha nu este tot una cu Kombucha.

Ce este adevdrata Kombucha?

Nu se poate da un rdspuns precis la aceast[ intrebare.

ile de Kombucha exist[ pe aceast[ planet[ de mii
ani. Ele au fost cultivate in buc[tiriile oamenilor qi
combinafii diferite de bacterii qi drojdii. Putem face o

4l
comparafie cu m[ru] (pomul fructifer). S[ spunem c[ intr-o
livad[ exist[ 20 de meri care arat[ exact la fel. Care dintre
ei este mai bun? Nu putem r[spunde la aceast[ intrebare
dec6t in momentul recolt[rii. Unii vor da mere acre, al,tii
mere dulci, al,tii fructe zemoase. in mod evident, fructele
depozitate vor fi intotdeauna cele mai bune dintre cele
recoltate. Pastorul Weidinger explic[ astfel procesul de
selecfie:
,,Cele mai bune generalii viitoare sunt ob1inute de la
cele mai bune femele Si de la cele mai bune plante. Orice
agricultor ;tie acest lucru. Ceea ce conteazd este sd poli
reproduce ceva viu, care are propriile sale calitdyi Si care
nu poate fi schimbat cu altceva. AcelaEi principiu ac\ioneazd
qi in cazul Kombucha-ei. Numai o culturd solidd ;i bine
dezvoltatd meritd sd fie prezervatd".
in lupta pentru o cotd mai bun[ de pia![, fiecare
cultivator de Kombucha pretinde c[ de,tine cultura cea mai
autentic[, crescut[ in condi.tii sterile de laborator. Dac[
ne intreblm ins[ de unde provine cultura (la origini),
vom constata cd aceasta a fost transmis[ din genera,tie
in generafie, timp de peste 2000 de ani, fiind [inut[ in
condilii deloc sterile. Ea gi-a p[strat stabilitatea qi s[ndtatea
tocmai datorit6 vitalitdtii sale excep,tionale gi rezistenfei
sale antibiotice. Ne putem pune pe bun[ dreptate intrebarea
dac[ o cultur[ de laborator, crescut[ in condilii sterile timp
de 30-40 de ani, ipi mai p[streaz[ aceast[ stabilitate. Ce-i
drept, orice cultur[ trebuie p[stratl curat[, c[ci a]tfe1 se
poate acoperi de mucegaiuri gi mai devreme sau mai tdrzia
va muri. in anumite cazri ea va continua sd fermenteze,
dar bdutura rezlltatd. nu va mai fi la fel de vital[, iar
efectele ei asupra sdnhtlfii nu vor fi comparabile cu cele
ale unei culturi s[n[toase.
De aceea, este important s[ folositri o culturd de o
calitate cdt mai bun6. DacI se petrece un ,,accident" qi
ciuperca nu mai d[ randamentul de dinainte, cel mai bine
este sA o pune,ti in ,,ceaiul-mam[" (ceaiul de inceput, cu
care a venit noua ciuperc[), pentru a o stimula asdel si
igi refac[ bacteriile 9i drojdiile deteriorate.
Efectele unor culturi diferite nu pot fi comparate dec6t
dac[ acestea dispun de condi,tii absolut similare:
Cultura-mamd s[ fie aceeagi; ceaiul folosit s[ fie acela$i
(verde sau negru, sau un amestec din plante medicinale);
cantitatea de zahlr la litru s[ fie identicd; la fel gi timpul
de fermentare; la fel gi temperatural inclusiv perioada de
depozitare dup[ fermentare trebuie s[ fie identic[ (c[ci
biutura continul sd fermenteze, chiar dac[ este finut[ la
frigider).
Combinarea factorilor de mai sus poate conduce la
gusturi qi efecte foarte diferite. De aceea, este important
sE folosili numai produse de cea mai bund calitate, culturi
extrem de s[n[toase, care se multiplic[ ugor qi dau -un
produs final cu un gust cdt mai bun. Dac[ aveli o ciuperc[
resatisflcltoare, cel mai bine este s[ renunlafi la ea gi s[
o inlocuiti. Re,tine,ti: Kombucha este ceaiul cu o mie $i
unul de gusturi.

13
 Poate fi consideratd Kombucha un
remediu vindecdtor miraculos?

Atunci cAnd aud expresii precum ,,remediu vindec[tor

miraculos", prima mea reactie este de scepticism. Eu nu
cred in existenla unui panaceu universal, la fel cum nu se
poate vorbi de o cauzd unic[ a tuturor bolilor.
Cercet[torii recunosc c[ ceaiul de Kombucha
echilibreaz[ digestia qi ajut[ la regulaizarea excrefiilor.
,,Noi suntem ceea ce mdnc[m", afirm[ un vechi proverb.
Hipocrate spunea: ,,Moartea apare pentru prima dat[ in
intestinele noastre", fbcdnd o asociere inffe numeroase boli
qi problemele digestive. Potrivit experfilor, vindecarea florei
digestive este primul qi cel mai important pas in tratarea
oric6rei boli. Medicina tradi{ional[ folosegte in acest scop
Kombucha, obtindnd rentltate at6t de fantastice incdt nu
este de mirare c[ au apdrut nume precum ,,ciuperca magic[
sau miraculoas[".

Fermentarea acidului lactic

Ideea de fermentare a acidului lactic nu sun[ deloc

apetisant, dar produsele asociate cu acest proces sunt dintre
cele mai apreciate gi mai populare. Ce ne-am face dacd ar
trebui s[ scoatem din meniul nostru vinul, berea qi brdnza?
Procesul de fermentare a acidului lactic este legat qi de
conservarea natural5 a produselor alimentare. Unul din

44
exemplele cele mai bine cunoscute il reprezintd varza acrd.
Faimosul cdpitan Cook a luat cu el in expedi,tiile sale varz[
acr[, aceasta fiind singura modalitate de a face rost de
vitamine in c[I[toriile sale pe mare. FIr[ aceast[ vitamin[
esenlial[ (din care varza acrd confine crca 20 mg la 100 g),
marinarii sdi s-ar fi imbolndvit de scorbut. Desigur, varza
acr[ din acele timpuri nu era neapdrat comparabil[ cu cea
de ast[zi. La ora actual[, singurul produs folosit pentru
a ob,tine varzd, acrd este sarea. in acele vremuri, oamenii
foloseau mai pu,tin[ sare qi mai multe plante aromatice, cum
erau bobilele de ienup[r, semintele de muqtar gi cimbrul.
Pentru a evita deficitul de calciu, se obiqnuia s[ se adauge
pi fbind din coji de oud mlcinate.
Otretul era folosit ca b[utur6 energizantd inc[ de acum
3000 de a:ni. ,,Vino, mdnilncd-1i pilinea ;i tnmoaie-o tn
ofet", splurre Biblia (Ruth 2.14). Aqa qi-a invitat la mas[
tlranul Boas viitoarea sode, pe Ruth.
Avantajele ferment[rii lactice acide sunt cunoscute
din cele mai vechi timpuri. Procesul de fermentare numit
Kombucha face parte din aceast[ categorie. Exist[ dou[
tipuri de acizi lacnci: acidul lactic L(+) qi acidul lactic D(-).
Acidul L(+) este substanfa cu capacit[1i de detoxificare
din Kombucha.
Produqii metabolici secundari care renrltd ca unnare
a procesului de fermentare a ceaiului qi zahdrului includ:
acidul gluconic gi glucuronic, acidul acetic, acidul carbonic
gi vitaminele B, 82, 83, Bu, Br, acidul folic gi diferite
enzime. Un alt acid, cel uzinic, este antibacterial gi pa{ial

45
 Poate fi consideratd Kombucha un
remediu vindecdtor miraculos?

Atunci cdnd aud expresii precum ,,remediu vindec[tor

miraculos", prima mea reaclie este de scepticism. Eu nu
cred in existenfa unui panaceu universal, la fel cum nu se
poate vorbi de o catzd unic[ a tuturor bolilor.
Cercetltorii recunosc c[ ceaiul de Kombucha
echlllbreazil digestia qi ajut[ la regtLaizarea excrefiilor.
,,Noi suntem ceea ce m0nc[m", afirm[ un vechi proverb.
Hipocrate spunea: ,,Moartea apare pentru prima dat[ in
intestinele noastre", f[cdnd o asociere intre numeroase boli
gi problemele digestive.Potrivit expe4ilor, vindecarea florei
digestive este primul qi cel mai important pas in tratarea
oriclrei boli. Medicina tradi,tional5 folosegte in acest scop
Kombucha, obtrinOnd rezaltate atdt de fantastice incdt nu
este de mirare c[ au apdrut nume precum ,,ciuperca magic[
sau miraculoas[".

F ermentare& aci.dului lactic

Ideea de fermentare a acidului lactic nu sun[ deloc

apetisant, dar produsele asociate cu acest proces sunt dintre
cele mai apreciate;i mai populare. Ce ne-am face dacd ar
trebui s[ scoatem din meniul nostru vinul, berea gi brdnza?
Procesul de fermentare a acidului lactic este legat qi de
conservarea natural[ a produselor alimentare. Unul din

44
exemplele cele mai bine cunoscute il reprezintd varza acril.
Faimosul cdpitan Cook a luat cu el in expedi,tiile sale varzl
acr[, aceasta fiind singura modalitate de a face rost de
vitamine in c[l[toriile sale pe mare. F[r[ aceast[ vitamin[
esenfial[ (din care varza acrd confine ctrca 20 mg la 100 g),
marinarii sdi s-ar fi imboln[vit de scorbut. Desigur, varza
acr[ din acele timpuri nu era neaplrat comparabil[ cu cea
&, astdzi. La ora actual[, singurul produs folosit pentru
a obtine varuil acrd este sarea. in acele vremuri, oamenii
foloseau mai putinfi sare gi mai multe plante aromatice, cum
erau bobilele de ienupdr, seminfele de muqtar gi cimbnrl.
Pentru a evita deficitul de calciu, se obiqnuia sb se adauge
d f[in[ din coji de ou[ m[cinate.
Oletul era folosit ca b[utur[ energizarrtil inc[ de acum
3000 de alni. ,,Vino, mdnAncd-1i pAinea Si tnmoaie-o tn
o{et", sptrne Biblia (Ruth 2.t4). Aga qi-a invitat la mas[
$ranul Boas viitoarea sofie, pe Ruth.
Avantajele ferment[rii lactice acide sunt cunoscute
din cele mai vechi timpuri. Procesul de fermentare numit
Kombucha face parte din aceast[ categorie. Exist[ dou[
tipuri de acizi lac0Lcr: acidul lactic L(+) qi acidul lactic D(-).
Acidul L(+) este substanfa cu capacitd.ti de detoxificare
din Kombucha.
Produqii metabolici secundari care rcntltd ca urmare
a procesului de fermentare a ceaiului gi zahdrului includ:
acidul gluconic gi glucuronic, acidul acetic, acidul carbonic
gi vitaminele B,, B, 83, 86, BD, acidul folic qi diferite
enzime. Un alt acid, cel uzinic, este antibacterial gi partJal

45
antiviral. Bacteriile care cresc in medii acide sunt opuse
sffeptococilor, diplococilor qi viruxtnlor flexner ,si shigella
(Nosredna).

PH-ul Kombucha-ei

Nivelul pH-ului Kombucha-ei are o mare importanf[

qi primesc multe intreb[ri referitoare la el. Interacliunea
cu pH-ul alimentelor pe care le inger[m gi maniera in
care afecteazd, acest proces propriul nostru pH sunt foarte
complexe. Atunci c0nd are un gust asem[n[tor cidrului,
Kombucha fermentat[ are un pH de aproximativ 3,0. in
func(ie de cantitatea de zahdr gi de timpul de fermentare,
pH-ul slu poate varia intre 2,8 qi 4,0.
Scala pH-ului merge de la 0 Ia 14, indicdnd dac[ o
substanf[ este acidd sau alcalin[. Apa nepoluat[ de ploaie
este neutr6, avdnd un pH de 7,0. Sucul de l[mdie are un
pH de 2,0, c[pgunile de 3,3, zmeura de 3,4, cartofii de
5,8, iar sarea de aproximativ 7,0.
$tiute fiind efectele adverse ale unui pH prea acid
in organismul nostru, mul,ti oameni se grdbesc s[ trag[
concluzii gregite. O femeie din Australia de Sud mi-a scris:
,,Kombucha nu poate ft bund pentru artritd tntrucAt are
un pH de aproximativ 3,0". Experien{a practicd dovedeqte
insd contrariul: nu orice aliment acid sau acru creeazil in
corpul nostru un mediu acid.
O alt[ persoan[ ingrijorat[ de nivelul pH-ului din
organism a m[surat zilnic cu o h6rtie de turnesol acidrtatea

46
urinei sale. $i-a modificat dieta alimentar[ astfel inc6t sl
obqin5 un pH al urinei de 7,4. A fost nevoit s[ renunfe
foarte rapid, c[ci organismul s[u funcfiona corect, elimin0nd
surplusul de acizi din corp prin urin[ (care devenea astfel
acidd - lucru care nu poate fi considerat negativ).

Ce tnseamnd cdnd cineva vorbeste de un

org&nism ecid?

in corpul nostru existd numeroase lichide, extrem de

diferite intre ele qi cu pH-uri foarte variate. Spre exemplu,
numai in tractul digestiv avem de-a face cu saliva, care
are un pH de 7,1, sucurile stomacale, cu un pH de numai
1,5, qi sucurile pancreatice, cu un pH de 8,8.
in pofida acestor valori extrem de diferite, pH-ul
singelui nostru este men{inut intotdeauna constant, la
valoarea de 7,4. Oamenii tineri au valori mai reduse, dar
pe m[sur[ ce imbltrdnesc, sdngele lor devine din ce in ce
mai alcalin. Fluctua,tiile pH-ului sdngelui pot conduce la
boli foarte grave. Un pH al sdngelui de 7,7 poate conduce
la convulsii, iar un pH de 6,95 (Fasching sugereazd tn
nivel de 6.0) poate conduce la com[ qi la moarte (Aihara).
Un pH de peste 7,56 creeazd un mediu favorabil pentru
dezvoltarea tumorilor (Fasching). Poate p[rea greu de
in,teles, dar alimentele acide (cu un pH mai mic de 7,0)
pot avea efecte alcaline asupra organismului.

4/
 Existd doud grupe de alimente aci.de ;i alcaline

Prima se refer[ la alimentele propriu-zis acide sau

alcaline, iar cea de-a doua la alimentele care genereald un
mediu acid sau alcalin. Acest efect invers pe care il produc
alimentele din cea de-a doua categorie poate crea anumite
confuzii. Spre exemplu, sucul de l[mAie este extrem de
acid, avdnd un pH de 1,9, dar el amplific[ alcalinitatea
din organism. Dacd dorili s[ influenfa(i pH-ul corpului
dumneavoastr[, nu conteazdprea mult pH-ul alimentelor pe
care le consumafi, cdt reactja 1or asupra pH-ului corpului.
Pentru informafii suplimentare referitoare la acest
subiect, v[ recomand cartea lui Herman Aihara, Acid ;i
alcalin.
in Rusia qi Cehoslovacia s-au frcut o serie de studii
foarte interesante legate de imp[rtjrea apei in ,,apd vie" qi
,,ap[ moart[". Curentul alternativ imparte apa cu pH neutru
(= 7) intr-o ap5 acidd (pH 4) qi o ap[ alcalin[ (pH 10).
Aceast[ apd. ionizat[ poate fi folositd in lupta impotriva
tuturor bolilor, rezultatele fiind, conform rapoartelor,
excepfionale. Cercet[rile au pornit de la premisa c[
plantele nu se pot dezvolta dec6t intr-un mediu cu un
pH specific. De pild[, urzicile nedorite pot fi eliminate
din gr[dina dumneavoastr[ prin dou[ modalit[1i: fie cu
ajutorul substanfelor chimice, care au efecte nedorite
asupra mediului, fie prin modificarea pH-ului solului (a
confinutului de calciu din sol), astfel incdt urzicile s[ nu
mai poat[ creqte pe acesta.
 Studiul a ardtat c[ un efect similar se produce ;i in
cazul bolilor. Spre exemplu, in cazul cancerului, dac[ pH-ul
sAngelui este modificat cu ajutorul apei activate pdn[ la
7,4, tumorile canceroase nu mai pot supraviefui. Cercetdrile
flcute in Rusia at ariltat c[ peste 500 de pacienfi care
sufereau de diferite boli au putut fi trata[i cu succes prin
folosirea apei ionizate. Pe de altd parte, studiul aratd cd
nu toate bolile pot fi vindecate, nediferengiat, cu ajutorul
acestui panaceu (Krotov).
Ob,tinerea apei activate este un procedeu cdt se poate de
simplu. Am cunoscut recent cdqiva oameni din Cehoslovacia,
care mi-au confirmat cu entuziasm posibilitatea vindec[rii
cu ajutorul apei ionizate.
Puteti g[si mai multe informa.tii legate de ,,apa vie'o
gi ,,apa moart[" in lucrdrile mele, Medicina prin apd qi
Inversarea procesului de tmbdtrAnire.

Cum vd. puteli cultiva proprin culturd de

Kombacha?

Ingrediente:
- 2l1ti de ap[ frrtd
160 grame de zahdr
6 grame (sau 2 plicule,te) de ceai negru sau verde
O ciuperc[ slnltoas[ de Kombucha
100 ml ceai deja fermentat de Kombucha (,,cultur[-
mam[" sau ,,de pornire")

49
 Turnali cele 160 de grame de zah[r in apa fiartb, intr-un
vas de porfelan, sticl[ sau ceramicd, gi amestecafi pdn[
cdnd se dizolv[.
Adbuga,ti ceaiul gi l[sa[i-l timp de 5 minute, apoi
scurge.ti apa (sau scoatefi plicule,tele). L[sa,ti ceaiul s[ se
rlceasc[, apoi ad[uga1i ciuperca de Kombucha qi ,,culfura
de pornire". Acoperi,ti recipientul cu o bucatb' de pdnzd'
care s[ permith circulafia aerului, pe care o putefi fixa cu
un elastic. in acest fel, v[ ve,ti asigura c[ insectele nu vor
intra in vasul de fermentare.

Recomandare: aplicafi aceleaqi indicafii gi in cazul

in care folosifi alte ceaiuri din plante medicinale, cu
urmitoarele men{iuni:
1. Nu folositri ceaiuri care contin exclusiv uleiuri.
Uleiurile au tendinfa de a pluti deasupra apei, impiedicdnd
astfel respirafia culturii.
2. Folosili 2-3 linguri,te de ceai 9i l[sa,ti s[ se infuzeze
timp de 5 minute. Exist[ totuqi ceaiuri care necesitd alte
perioade de infuzare pentru a obline efectele scontate.

La inceputul procesului de fermentafle, cultura se va

l[sa la fund. Treptat, se va ridica ins[ deasupra lichidului.
Recipientul trebuie p[strat intr-un loc ca]d.
Este important s[ remarclm faptul c[ ciuperca are
nevoie de c[ldur[ qi de aer, iar fumul (de orice fel) este
toxic pentru ea. Dup[ 8-10 zile de fermentare, scoateli
ciuperca (cu mdinile curate) qi strecura,ti b[utura rczultatd
in sticle.

50
 Sticlele trebuie depozitate in frigider. in ca, contrar,
procesul de fermentafie va continua, iar ceaiul va deveni
Prea acru.
Noua culturd poate fi inceput[ imediat, folosind noua
ciuperc[, mult mai mare acum, pe care o putefi t[ia in
dou[ cu un foarfece curat. in acest fel, putefi incepe mai
multe culturi simultan.
Dac[ nu dorifi s[ incepe{i imediat un nou proces
de fermentafie, putefi p[stra ciuperca la frigider, intr-un
recipient ermetic inchis, dup[ ce i-afi ad[ugat putin ceai
(deja fermentat) de Kombucha.
Se recomandd s[ be,ti trei pahare pe zi (fiecare, cu o
capacitate de 100-200 ml), unul inainte de micul dejun,
iar celelalte in timpul sau dup[ mese. Vezi gi capitolele:
Are Kombucha efecte secundare negative? qi Dozare - cAt
trebuie sd bem ;i cdt putem sd bem?
Nu exist[ limite in ceea ce priveqte fermentarea
Kombucha-ei. Cu cdt vefi cdpdta mai mult[ experienf[,
cu atat mai bune vor fi rezultatele pe care le vefi obtine.
lncttin pentru s[n[tatea dumneavoastr[!

Temperatura ideal[ pentru fermentare este 23-28"C.

Evident, aceast[ temperatur[ nu este int6]nit[ in tot timpul
anului (in majoritatea flrilor de pe glob). Ea poate varia
fird s[ afecteze prea mult cultura intre 14 oC noaptea
gi peste 28 'C in timpul zilei. Dac[, temperatura scade
prea mult (de pild[, in cazll in care cultura este tinut[ la
frigider) procesul de fermenta,tie va incetini foarte mult
sau se va opri. O temperatur[ de peste 36 'C in camer[

5l
nu inseafirn[ automat cd temperatura culturii va fi aceeagi,
qi deci nu va fermenta corect. Cdnd temperatura este prea
mare, apa din ceaiul de Kombucha se va evapora intr-o
anumit[ propo(ie. Exist[ oameni din Australia de Sud care
mi-au povestit c[ pierd circa 25Vo din cultura 1or in timpul
procesului de fermentafie. Va trebui s[ linefi cont ins[ de
acest efect de concentrare atunci c6nd calcula.ti cantitatea de
plante medicinale necesare pentru ffatarca diferitelor boli.
Am citit intr-o publicatie cd. recipientul tn care este
cultivatd Kombuchn trebuie finut timp de o sdpfimilndtntr-un loc
rdcoros. Acest lucru ar putea fi adevlrat doar in regiunile

Aparate pentru incdlzirea culturii de Kombucha

in st6nga:Incdlzitor submersibil pentru recipiente mari.
in dreapta: Centurd de tncdlzire pentru recipiente de pdnd la 40 de litri'
in centru: Recipient de tncdlzire (cel mai potrivit pentru cultura de
Kombucha)

52
tropicale cu o clim5 foarte fierbinte! Ar fi periculos s[
respecta{i ins[ acest sfat, indeosebi in primele zile de
fermentare, cdnd temperatura este foarte important[ pentru
a evita contaminarea cu mucegaiuri la suprafata culturii.
Orice om (chiar gi cei din regiunile tropicale!) qtie c[ un
proces de fermentare are nevoie de o temperatur[ ridicat[.
Nici chiar intr-o regiune cu o clim[ foarte cald[, procesul
de fermentare a Kombucha-ei nu poate dura mai pu,tin de
l0 zile, pentru a obline o b[utur[ s[nitoasi. Timpul de
fermentare recomandat este aproximativ. in funcfie de zona
in care trdi,ti gi de perioada anului, va trebui si facef
anumite ajustiri. De pi1d6, iarna perioada de fermentare
este mai lung[, chiar dac[ avefi un calorifer in camer5-
Vezi qi capitolulAre Kombucha efecte secundare negative?

Recipientele de fermentare

Cele mai potrivite recipiente pentru fermentarea culturii

de Kombucha sunt cele din sticl[, porfelan sau lut sm[lquit.
Nu se recomandl folosirea recipientelor din metal
(o[el sau aluminiu), cici acestea vor fi corodate de acizli
din cultur[. Ceaiul fermentat in vase de o,tel inoxidabil
Du are un gust la fel de bun ca gi cel fermentat in vasele
confectionate din materialele recomandate mai sus. Procesul
este similar celui de fermentare a vinului sau a whisky-ului,
despre care se gtie cd i;i schimb[ gustul in funclie de
recipientul in care sunt finute.

53
 La ora actual[ sunt folosite din ce in ce mai mult
recipientele din plastic. Acestea trebuie s[ fie de calitate qi
rezistente la acizi. Recipientele ieftine din plastic, cele din
polivinil ;i polipropilen pot provoca anumite reaclli chimice
in interiorul culturii. Pute,ti folosi in schimb containere
pentru prepa.rarea berii acas[.
Avdnd in vedere c[ pentru a cre$te rapid, cultura are
nevoie de o suprafafb mare, se recomandd folosirea unor
recipiente cu gur[ mare, nu prea inalte (qi care s5 nu fie
umplute pAn[ sus). Vasele joase, cu gura larg[, fermenteazd,
mult mai rapid qi mult mai bine cultura de Kombucha.

Fermentarea in sticle de doi litri Fermentarea continud

54
 Procesul de fermentare continud

Dup[ publicarea primei edi.tii a chr,tii despre Kombucha,

am primit o serie de comentarii qi studii flcute de est-
europeni. Mul.ti cititori din aceste t[ri $i-au adus aminte de
bunicile 1or, care aveau recipiente mari, de 20 de litri sau
mai mult, pe care Ie lineau in locuri calde. Oamenii beau
atunci cdnd simfeau nevoia, iar pe m[sur[ ce recipientul
se golea, il umpleau din nou cu ceai indulcit. Altfel
spus, era \n proces de fermentare continud- La origini,
fermentarea ceaiului de Kombucha era foarte simpld- Ca
de obicei, cdnd Occidentul import[ o tehnologie naturall
din Est, el complich lucrurile, flc0nd din ea o intreagl
Siinf[. Numeroasele indicafii date in Occident in legdtur[
cu fermentarea ceaiului de Kombucha, ca s[ nu mai vorbim
de zvonurile infinite qi de basmele care au aplrut aici, sunt
un exemplu clasic in aceast[ direcqie.
Fermentarea continud. are multe avantaje prin
comparafie cu maniera occidental[ de fermentare. Nu am
euzit niciodat[ s[ existe probleme asociate cu acest tip
de fermentare. Pe 16ng[ c[ este mai rapid[ qi mai ugoar[,
fermentarea continu[ are qi avantajul c[ o mare parte a
[chidului nu reac.tioneaz[.la fel de rapid la varia{iile de
Emperatur[. in plus, un recipient mai mare poate fi uqor
echipat cu un dispozitiv de inc[lzire.
Din propria mea experienfl, pot afirma ci
fermentarea continui reprezintl maniera ideall de
cultivare a Kombucha-ei pentru uz personal.

55
 Pentru a incepe un proces de fermentare continuS,
este important s[ facefi rost de un recipient mare, din
materialele amintite mai sus. Butoaiele folosite pentru
fermentarea berii de cas[ sunt ideale in acest scop. ins[
gi mai bune sunt vasele din ceramic[ sm[lfuit[, care aratd
gi frumos in buc[tdrie.
incepe.ti cu o cantitate de lichid de pornire (cultur[-
mam[) de cel ptgin l07o din capacitatea vasului. in rest,
pute{i folosi aceleaqi cantit[,ti ca qi cele recomandate mai.
sus, inmul,tindu-le proportjonal cu capacitatea recipientului.
Dac6 avefi o cantitate mai mare de lichid de pornire, o
puteli folosi pe toat5. Spre exemplu, dac[ incepefi cu o
cantitate de zece litri, inmul,titri cantitljile necesare pentru un
litru de ceai fermentat cu 10. Turna,ti apoi ceaiul proasp[t
in recipient. Adluga,ti lichidul de pornire qi o bucat[ de
ciupercd (poate s[ fie c0t de mic[; m[rimea nu conteazd
prea mult). Nu v[ facefi probleme dac[ ciuperca se va l[sa
initial la fund. Cu siguran![, la suprafa{a noii culturi se va
forma in curdnd o nou[ cultur[.
Dupd 6-10 zile, in func{ie de temperatur[ qi de
cantitatea de lichid de pornire, putefi incepe s[ gusta,ti
lichidul fermentat. Acesta devine bun de b[ut de indat[
ce capdtb un gust de cidru.
Umplerea recipientului devine necesar[ atunci cAnd
lichidul scade cu l0-30%o din cantitatea ini.tial6. Adlugali
ceai proaspdt indulcit, la fel cum ali fhcut la inceput. Nu
ad[uga,ti niciodat[ ceai fierbinte; l[sa,ti-l mai intdi s[ se
rdceasc[ la temperatura corpului. Se recomand[ ca umplerea

56
recipientului s[ fie flcut[ lichidul s[ apuce
seara, pentru ca
s[ fermenteze putjn peste noapte, inainte de a bea din el
dimineafa.
Ori de c0te ori umplefi recipientul, putefi folosi
ceaiuri diferite. ii veli oferi astfel corpului dumneavoastrd
un stimulent nou de fiecare datd. Putefi folosi ceaiurile
preferate, sau cele de care ave,ti nevoie pentru fiatarea
diferitelor afectriuni. Copiii ador[ amestecul cu ceaiuri din
fructe de p[dure sau alte ceaiuri aromate.
tn acest fel, ori de cdte ori vefi umple din nou
recipientul, v[ vefi trezi in Kombucha - Taru Minunilor.
Procesul de fermentare continu[ este simpH qi invd{area
se face din mers.
Cur[larea sedimentelor din vasul de fermentare trebuie
frcut[ o dat[ sau de dou[ ori pe an. in acest scop, golili
vasul qi cur[ga,ti sedimentelein exces care blocheazdvalva
sau robinetul (acestea trebuie situate in partea de jos a
recipientului, la fel ca in cazll butoaielor de vin). Dac[
folosili aditivi (cum este ghimbirul m[cinat), curdfarca
vasului poate fi f[cut[ mai des, o datfl la 2-3 luni.
DacS nu aveli un motiv anume, nu scoate,ti niciodat[
cultura din vas. Mulli oameni iqi spal[ s[pt[m0nal cultura,
Iucru pe care nu reu$esc s[-l inteleg. Apare astfel pericolul
contamin[rii cu apd clorurat[, care nu poate avea decdt
efecte negative asupra culturii. Singurele momente cand
cultura trebuie ,,sp[lat5" sunt cele in care deasupra ei s-au
&zvoltat mucegaiuri. Chiar gi in acest caz, cel mai bine
este s[ aruncali cu totul cultura qi s[ folositri o cultur[

57
nou[ (un ,,pui de Kombucha"). in cazul in care nu avefi
o asemenea cultur[ nou[, pute{i sp[la vechea cultur[ cu
suc de l[mdie sau otet.
Separarea s[ptflmdnal[ a culturii este o alt[ sarcind
care nu este necesar[. L[safi cultura sd igi vad[ de treab[ gi
nu v[ mai b[gafi peste ea! DacX nu ave{i altceva mai bun
de fhcut, face,ti c0teva exercitrii fizice, dar 15sa1i cultura in
pace! Singurele cazari cdnd se recomand[ scoaterea culturii
din recipient sunt cele in care ciuperca a crescut prea mult
gi ocupl un spafiu prea mare din recipient. in asemenea
cazri, scoatefi cultura qi separa,ti o buc[!ic[ mic[ din ea,
pentru a o introduce inapoi in recipient.
Nu conteazd dacd, ciuperca se intoarce ,,cu burta in
sus" atunci cdnd addugafi ceai indulcit. La suprafafa ei se
va forma ?ntotdeauna o nou[ cultur[. in Rusia gi Polonia,
pdringii ascund culturile de Kombucha de copiii 1or, cdci
ele nu arat[ deloc apetisant qi este posibil ca, dacd le v[d,
copiii s[ refuze s[ mai bea din lichidul respectiv.
Bolnavii de diabet qi de Candida pot bea ceai de
Kombucha, dar numai cdnd acesta devine foarte bine
fermentat (acru), qi nu trebuie s[ bea din el in dimineafa
de dup[ umplere. Cel mai bine este s[ iqi umple o sticl[ cu
ceai de Kombucha qi sd o mai lase o vreme s[ fermente4e,
pdn[ cdnd gustul dulce dispare complet.
DacE vi se pare c[ ciuperca dumneavoastrl nu mai are
performanfele dorite, completafi lichidul cu nigte Kombucha
proasp[t[, de bun[ calitate (cumplrat[ de la un magazin
naturist de specialitate).

58
 Probleme asociqte cu procesul de
fermentare a Kombucha-ei

Fiind un organism viu, este posibil ca anumite accidente

sl,afecteze sau chiar s[ ucid[ Kombucha. Dac[ temperatura
nu se incadrcazd, in limitele acceptabile sau dac[ ciuperca
a fost depozitatd.la rece o perioad[ prea lung[ de timp, ea
iqi poate pierde eficienfa. in asemenea cmulJr, Kombucha
trebuie spilat[ cu suc de l[mdie sau cu olet din vin, dup[
care poate fi folosit[ din nou.
Nu sp5lafi ciuperca dac[ nu avefi motive speciale.
Face,ti acest lucru numai in cazul in care afi stocat-o o
perioad[ prea lung[ de timp sau in carc la suprafa(a ei
au ap[rut mucegaiuri. Nu uitatri: aspectul ciupercii este
intotdeauna mucilaginos !

Am cunoscut pe cineva a c[rui ciupercd nu funcfiona

corect deqi persoana respectiv[ a fdcut tot ce ffebuia. M-am
dus la furnizorul de la care a cumpdrat Kombucha $i am
descoperit c[ acesta cre$tea ciuperca intr-un container de 25
& litri, umplut pAn[ la vdrf, cu o suprafalI foarte ingustl
deasupra, astfel incOt cultura atingea capacul. Oricdt ar fi
ISsat persoana respectiv[ culturala fermentat (chiar gi o
perioad[ dubl[ de timp), ceaiul r[mdnea dulce qi cu un
gust neplAcut. Am impins chiar mai departe cercetarea mea,
duc0ndu-m[ la furnizorul de la care qi-a procurat ciuperca
primul furnizor. Am descoperit c6 nici aici lucrurile nu
erau chiar in ordine, acesta nepundnd in ultimele cinci luni
mai mult de 20 de grame de zahdr la litrul de ceai. I-am

59
ajutat pe cei doi furnizori s[ iqi refacl culturile, ad[ugdnd
lichid-mamfl intr-unul din cazat',, iar in celilalt o cantitate
mai mare de ceai negru gi de zah[r, pan[ cAnd lichidul
a devenit foarte acru. Procesul de fermentare a continuat
apoi in mod normal, d0nd rez:ultate foarte bune. Vezi qi
capitolul Uscarea ciupercii Kombucha.
Ceva mai greu este' s[ refaci cultura in cazul
apariliei mucegaiurilor. Cauza acestora poate fi legat[
de o temperatur[ prea joas[ sau de un mediu murdar. in
asemenea cazui, cel mai bine este s5 arunca,ti lichidul gi
s[ sp[lafi ciuperca aqa cum arn ariltat mai sus. Lichidul de
pornire (cele 10 procente) trebuie luate de la o alt[ cultur6,
s[n[toasi. Dac[ nu avefi la dispozilie o alt[ cultur[, puneti
ciuperca in ceai indulcit qi addugali o linguril[ de olet (de
preferinf[, chiar olet de Kombucha). Dup[ cdteva zlle, ar
trebui sd apard mirosul specific (acid). Acesta indic[ faptul
c[ ciuperca hqeazd.. Mirosul nu trebuie s[ fie niciodat[
de mucegai.
tn zonele in care apar musculile de ofet (aga-numitele
musculi.te befive - Drosophiliafenestarum), se recomandd s[
acoperiti cultura cu o bucat[ de pdnzdlegatd cu un elastic,
pentru a evita intrarea musculitrelor gi depunerea ou6lor de
c[tre acestea. Lichidul trebuie s[ fie cu doi centimetri sub
pdnzd. (Meixner).
Am un prieten care pretinde c[ a reuqit s[ creascl
o noud culturl sub cea veche. in mod obignuit, o culturl
nu creqte dec6t la suprafafa apei, acolo unde se afl6 in
contact cu oxigenul. M-am gAndit insS c[ dacd, fixnrzezi
printr-o alt[ metod6 oxigenul necesar ceaiului de dedesubt,

60
sub cultura veche a.r putea s[ se dezvolte o cultur[ nou[.
Prietenul de care vorbesc, David Ashwell, a testat aceast[
teorie, oblindnd urmdtoarele reztltate, pe care mi le-a relatat
intr-o scrisoare:

Dragd Harald,
Iatd ce rezultate am obfinut:
Cultura: ll,5 litri de apd, 1,5 litri de lichid-mamd, 2
litri de ceai preparat cu 15 pliculeye la care am addugat 4
ce;ti de zahdr, 5 ml de apd oxigenatd, cu 6 Vo oxigen pur.
Rezultate: folosind doza amintitd de apd oxigenntd,
cultura a crescut mai rapid decdt tn mod obisnuit (cu apd
de la robinet ;i fdrd oxigen suplimentar). De asemznea,
pare sd fie mai solidd ;i mai sdndtoasd ca oricdnd.
A;a cum Stii, clorul din apa de la robinet forleazd
apa sd cedeze o parte din oxigenul sdu. Acest lucru este
nesdndtos pentru organismul uman, dar ;i un obstacol tn
calea supravieluirii bacteriilor aerobe. Cred cd aceasta este
explicalia pentru care cultura s-a dezvoltat atdt de frumos
tn noul mediu (oxigenat). Am fdcut ;i alte experimente,
furnizdnd apei mai mult oxigen (2-3-4 ;i 5 ml la litrul de
apd), dar aceste doze s-au dovedit prea mari ;i culturile
au murit din cauza supra-oxiddrii. Sper ca experimentul
meu sd i1i fie de folos. Cu respect, David Ashwell.

O CULTUNA NNOANTA SAU BOLNAVA NU

POATE FUNCTIONA CORECT $I NU POATE
PRODUCE O BAUTUNA SANATOASA.

61
 Nicotina: o otravd letald pentru
ciupercd

Fumul de tjgard, ucide intotdeauna Kombucha. Mulfl

oameni m-au sunat sd-mi spun[ c[ ciuperca lor nu cre$te
cum trebuie. in 5OVo din aceste cazui, am descopeit cA,
cineva a fumat in camera in care creqtea ciuperca. Pur
gi simplu, fumul de (igar[ nu poate fi tolerat de aceste
microorganisme. Fumul ocazional produs de o sob[ mai
poate fi tolerat intr-o oarecare m[sur[, dar chiar qi in acest
caz cultura final[ va avea un gust diferit, de ,,afumato', cate
se va p[stra gi la culturile ulterioare. in plus, tutunul nu
este bun nici pentru s[n[tatea dumneavoastr[, aqa c[ cel
mai bine ar fi renunfa,ti la el.
Efectele negative ale tutunului pot fi folosite totuqi
in interes personal, prin prepararea unui ceai din tutun qi
impr[qtierea acestuia in gr[din[ pentru alungarea insectelor.
Cu greu ve,ti putea glsi un insecticid biologic mai eficient.
Nu uitatri ins[ s[ golifi qi sd sp[la1i containerul in care afi
preparat ceaiul, c[ci ingerarea lui de c[tre o fiin![ uman6
poate fi letal[. imi amintesc cd pe vremea c0nd eram copil,
unul dintre vecinii nogtri cultiva tutun in gr[dina sa qi iqi
depozita frunzele uscate in buc[tdrie. Familia sa folosea-o
mare varietate de plante medicinale ;i a folosit, din gregeal[,
frunzele de tutun pentru a-qi face ceai. Consecintele au
fost dramatice.

62
 Pdstrarea unei ciuperci separate pentru
cazuri de urgen{d

La fel ca in cazul tuturor organismelor vii, cultura de

Kombucha se poate imboln[vi sau poate deveni ineficient[.
De aceea, se recomand[ s[ aveti intotdeauna la dispozilie
o ciuperc[ separat[ p[strat[ la frigider, pentru a vd asigura
astfel o nou[ culturdin caz de accident. Cultura depozitati.
trebuie prelevat[ de la un specimen sXn[tos, care adat deja
rnterior rczultate bune. Ciuperca trebuie plasati intr-un
recipient ermetic inchis, cu aproximativ un sfert de litm
de ceai fermentat. La frigider, lichidul de ferrnentare se
ra acri foarte lent, devenind un fel de olet dupd 3-6 luni
& stocare. Dac[ vefi folosi aceast[ ciuperc[ (gi lichidul
derent) pentru o nou[ cultur[, procesul de fermentare se va
rccelera imediat, iar ciuperca se va dezvolta in mod normal.
De asemenea, ciuperca poate fi depozitat[ qi in
ongelator. Doamna Ursula M. mi-a scris c[ ea a invelit o
hrcatd de ciupercd intr-o folie de plastic, pe care o p[streaz[
& peste cinci ani in congelator. ,,Am reactivat-o de 12 zile
yi am oblinut o culturd sdndtoasd, cAt se poate de eficientd.
Yd rog sd le comunicafi Si altor persoane experienla mea*.

Ce trebuie sd facem tn cazul tn care cultura

obose;te ;i refuzi sd se mai reproducd
Acest lucru se poate intAmpla oric[rui produc[tor.
:.:e posibil ca ciuperca sd oboseascX, din cauza unui

o3
factor de mediu care nu-i convine, gi s[-qi piardd astfel
puterea, fermentdnd foarte lent ceaiul. Chiar dac[ nu moare
complet, vitalitatea bduturii rezaltate este in mare m[sur[
compromis[. in asemenea cazlulJr, putefi continua procesul
de fermentare folosind ceai verde, dar cel mai bine este
s[ ad[ugafi la cultura dumneavoastr[ o mostr[ dintr-o altl
cultur[, mai vital[ (Perko).

Cultura de Kombucha la care se adaugd un extras din frunze de

papaya este capabild sd se reproducd de nenumdrate oi.

64
 Fotografia de mai sus este proprietatea firmei The
Kombucha House, cu permisiunea c[reia am reprodus-o.
Reprezintd o sticl[ care confine un extras din frunze de
papaya, folosit pentru culturile de Kombucha cu ceai verde.
Ea confirm[ teoria potrivit c[reia, in conditrii igienice
corespunzltoare, calit[,tile nutritive excepfionale ale ceaiului
verde gi ale extrasului din franze de papaya nu numai cd
pot fi p[strate o perioad[ indefinit[ de timp, dar acestea se
pot chiar reproduce de nenumdrate ori de-a lungul anilor,
firI a ad[uga alte substanfe nutritive.
in acest fel, o alt[ teorie, care spune c[ numai ceaiul
negru asigur[ dezvoltarea corespunzltoare a Kombucha-ei,
este infirmatd.
Spitalele din secolul urm[tor ar putea fi dotate cu
Jeqe" pentru r[ni f[cute din culturi de Kombucha. Crescute
fon-un mediu cu aloe vera gi alte plante analgezice, acestea
ar putea fi folosite chiar gi pentru arsuri.
Metoda vindeclrii r[nilor cu ajutorul culturilor de
Kombucha aplicate pe ele a fost demonstrat[ de proprietarul
companiei The Kombucha House, Jos6 Perko. Acesta s-a
tiiat cu o anumit[ ocazie la deget, avAnd o rand de 5
centimetri. Dup[ ce medicii i-au cusut-o, el a aplicat o
cultur[ de Kombucha pe ran[. Conform mdrturiei sale,
vindecarea s-a produs incredibil de rapid (Perko).

Este Kombucha o bduturd alcoolicd?

Ca orice proces de fermentare a zahdralui, cultivarea

Kombucha-ei produce o anumit[ cantitate de alcool. Aceasta

o5
depinde de temperatur5 qi de cantitatea de zahdr folosit[.
La un con{inut minim de 50 de grame la litru, produsul
final va avea},lVo alcool dup[ 14 zile qi aproximatl 0,3To
alcool dup6 21 de zile.
Prin folosirea unor cantit[ti mai mari de zahdr (120
grame/litru) produsul final poate ajunge la 27o alcool dupl
14 zlle. La acest nivel, gustul slu va fi ins[ foarte acru
;i ceaiul nu mai poate fi practic blut. Dac[ ve(i folosi
cantitatea ideal[ de zahdr (cea recomandatd, de 80 de
grame la litru) qi o perioad[ de fermentare de 6-10 ztle,
propor,tia de alcool va fi minim6.
La prima vedere, alcoolicii care incearcl s[ se lase de
blut nu trebuie s[ neglijeze nici o cantitate, oricdt de mic[.
Pe de altd, parte, pastorul Weidinger afirmX c[, dacd este
preparat[ corect, Kombucha nu confine mai mult de 0,5Vo
alcool, o cantitate practic neglijabil[. De aceea, ea poate
fi dat[ fdr[ probleme copiilor gi adolescenfilor. ,,Fo;tii
alcoolici nu tebuie sd se teamd de aceastd proporlie
foarte redusd de alcool".
Am primit o scrisoare foarte interesant[ pe aceast[
tem6 de la doamna M. T.: ,,Am tncercat Kombucha
preparatd cu coacdze negre ;i am descoperit cd are un
gust excelent. inainte, cdnd veneam obositd de la munQd,
sim{eam nevoia sd beau o tdrie. Acum nu mai simt aceastd
nevoie. Kombucha este mai bund - nu tmi provoacd dureri
de cap Si nu md line treazd noaptea".

66
 Poate fi mdncatd ciuperca?

Mi s-a pus de o mie de ori aceast[ intrebare. Am ajuns

chiar s[ m[ intreb de ce exist[ un interes atdt de mare
pentru a afTa dac[ ciuperca poate fi mdncat[. Cu siguranf[,
nu este foarte apetisant[, cu aspectul ei gelatinos, dar Ia
fel de rezistent ca qi pielea! De aceea, voi r[spunde la
aceast6 intrebare in felul urm[tor: ciuperca nu este toxicd
sau ddundtoare in vreun fel.
in toat[ literatura referitoare la Kombucha nu am
descoperit dec0t o singurd referire pe aceast[ tem[,
apa4inOnd profesorului Lindner, care afirm[ c[ aceasti
mas[ gelatinoasl trece cu uqurinfd prin pere,tii intestinali,
put6nd ajuta in caz de constipafie. in mod evident, ciuperca
in sine are aceleaqi proprietdfi vindec[toare ca gi bdutura
rczttltatd, din ea, dacl nu este prezentat[ intr-o form[ prea
concentratfl. Anumite magazine ofer[ chiar un extract presat
de Kombucha. Dac[ acesta poate fi inghifit ca medicament,
de ce nu afi putea mdnca ciuperca in sine (nepresat[), atdt
timp c0t vi se pare apetisant[?

Durata de via{d a ciupercii

DacI este de via![ a ciupercii

tra'.at1, corect, durata
Kombucha este practic nelimitatd. Ea iqi va construi noi
si noi sffaturi la suprafafa ceaiului. Straturile de dedesubt
vor muri ins[. Dac[ este tratatA in mod corespunzltor,
Kombucha se poate perpetua din generafie in generafie,

67
putand fi deruit[ de la un om la altul, aga cum s-a qi
intdmplat de mii de ani incoace.

Uscarea ciupercii

Uscarea ciupercii Kombucha reprezintd. o alt[

modalitate de conservare a culturii, in special dac6 dorili
s[ o trimite,ti prin poqt[ cuiva. Cand este uscate, ciuperca
devine foarte uqoar[, put0nd fi trimis[ cu uqurinf[ intr-un
plic sau intr-o cutiuf[ (are qi avantajul cb ambalajul nu poate
fi deteriorat la fel de u$or ca in cazul unui colet in care s[
punefi lichidul, care s-ar putea scurge). Pe de alt[ parte,
culturile oblinute din ciuperci uscate nu mai fermenteaz[
dac[ au fost finute prea mult[ vreme in aceast[ stare sau
dac[ au fost plstrate la temperaturi prea ridicate. Este mult
mai uqor s5 incepi cu o cultur[ vie decdt cu una uscat[.
Cea mai potrivit[ temperatur[ pentru uscarea ciupercii
este cea de 33"C. Temperaturile mai inalte vor ucide
cultura, la fel ca qi uscarea la soare sau inff-un cuptor cu
microunde. Aparatele folosite pentru deshidratarea fructelor
gi a altor alimente sunt ideale pentru acest proces qi pot
fi g[site in magazine.

inceperea unei culturi pornind

de la o ciupercd uscatd

Dac[ dorili s[ incepeli o cultur[ pornind de la o

ciupercd uscat[, se recomand[ folosirea unei jum[t[1i de

68
Iitru de ceai cu o concentra(ie dubl[ fa[[ de cea obignuit[
(atdt de ceai cdt qi de zah[r).
Dac[ avefi la dispozi.tie, adduga(i qi nigte ceai fermentat
de Kombucha, sau o linguril[ de ofet.
in prima s[pt[mdn[, temperatura ar trebui s5 fie
menfinut[ intre 23-28'C. Aceast[ cultur[ de inceput trebuie
fermentatd timp de cel pulin 15 zile, urm[rind totuqi s[ nu
devin[ prea acrd,. Din acest prim lot pute,ti prepara apoi
un lot mai mare, de 2-31itri. Alte informa.tii pute,ti g[si in
capitolul intitulat Cum vd pute{i prepara propria culturd
de Kombucha.

Folosirea extractului presat de Kombacha

de cdtre diabetici ;i pentru cdldtorii

La sfdrqitul secolului XX, cercet[torii Wischofski qi

Hermann au produs Kombucha intr-o form[ concentratd.
Scopul era s[ oblin[ un produs in form[ pur5, disponibil
intr-o anumit[ consistenfI, pentru a putea face comparalii
in studiile 1or. Produsul a fost patentat sub denumirea
de pic[turi de Kombucha sau ,,Kombuchal" $i a devenit
disponibil in farmacii. Piclturile au fost obfinute printr-o
distilare in vid a culturii lichide.
Produsul,,Kombuchal" conline toate substanfele
componente ale Kombucha-ei, mai pufin alcoolul qi acidul
acetic. Testele Clinicii Medicale din Praga au condus la
rezultate extrem de favorabile in privinfa bltr0netii qi a
blocajelor arteriale. Ideea pres[rii ciupercii Kombucha i-a
venit celui mai faimos cercet[tor al acesteia, Dr. Sklenar.

69
Produsul obfinut a fost numit ,,Pic[turi de Kombucha D1"
(D1 de la dilu,tie homeopatic[ 1:10), fiind disponibil ;i sub
formfl de tinctur[. Picdturile i-au adus o mare reputa,tie
medicului, pe care a p[strat-o inclusiv dup[ moartea sa.
Cei care nu doresc s5 se lipseasc[ de energia fimizatd. de
Kombucha qi de efectele sale benefice asupra sistemului
digestiv pot lua cu ei extractul de Kombucha atunci cdnd
c[l[toresc. Personal, il folosesc intotdeauna in asemenea
ocazli, cu atdt mai mult cu cdt ajut[ qi impotriva rdului
de cil[torie.
Kombucha este recomartdatd inclusiv diabeticilor,
deqi con{inutul de zahdr nu poate fi m[surat atunci cdnd
produsul este preparat acas[. Deqi expertii afirm[ cd ceaiul
de Kombucha nu are efecte negative asupra diabeticilor,
este de preferat ca acegtia sb bea produsul intr-o form[
mai acid[.
Piclturile de Kombucha sau extractul presat reprezintd
forme extrem de concentrate ale substanfelor pe care
le confine ceaiul obiqnuit de Kombucha. Produc[torii
recomandd folosirea a 15-20 de pic5turi, de trei oi pe zi,
impreun[ cu ap[ (doz[ pentru adul(i).

Cum poate fi stocatd Kombucha

dupd fermentare

Ceaiul de Kombucha este un produs viu. De aceea,

este sdn[tos qi are un efect de energizarc. Marea probleml
a dietei omului modern se refer[ la numeroasele substanfe
chimice, indeosebi conservanfl, aditivi, coloranfl etc., care se
glsesc in alimentele consumate de el. Procesul de fermentare
a Kombucha-ei se produce mai rapid la temperatura camerei

;i devine mult incetinit la frigider. Rezultatul final este o

b6utur[ acrd, care continu[ s[ fie foarte sln6toas[, dar nu
5i foarte gustoas[. De pi1d6, aceast[ b[uturh este extrem
de recomandat[ in timpul dietelor de sllbire. Dac[ avefi
Kombucha p[strat[ de mult timp, trebuie s[ avefi grijl
atunci cdnd deschideli sticla, c[ci lichidul devine extrem
de gazos gi poate da pe afard,.
B[uturile de tip Kombucha disponibile in magazinele
naturiste sunt uneori foarte acre, lucru care demonstreazd
cI nu au fost p[strate cum trebuie. Efectul lor nuffitiv este
ins[ la fel de va]oros ca qi cel al Kombucha-ei preparate
acas[. Este posibil ca atunci cdnd befi pentru prima datl
Kombucha s[ nimerili peste un lot acru ;i neapetisant.
Singura solu,tie in acest caz este s[ intrebali c6nd soseqte
urm[torul lot (care va fi cu siguranf[ mai dulce). in mod
normal, gustul unui ceai de Kombucha bine preparat trebuie
si fie foarte bun (cu exceptia anumitor combinat'i de plante).
Nu trebuie s[ uitali c[ pute,ti ob.tine o combinafie infinit[
de gusturi, prin folosirea diferitelor plante medicinale gi
aromatice.
in functrie de durata perioadei de fermentare, lichidul
poate fi foarte curat sau poate confine niqte formafiuni
care plutesc in el qi care ii dau un aspect noros. Acestea
nu sunt altceva decAt drojdii gi se las[ destul de repede
la fund. Ele pot fi consumate ffird probleme, intrucdt sunt
foarte sdn[toase. Dac6 nu dori,ti, pute{i strecura lichidul
printr-o strecurdtoare.

/1
 Nu uita.ti s[ p[strafi intotdeauna t0'20%o din lichid
pentru urm[toarea cultur[. Restul poate fi imbuteliat in
sticle cu dop.

Ceaiuri din plante medicinale

Cure ceai este mai bun, cel verde sau cel negru?

Una din intreb[rile care mi se pun cel mai des (in

afard, de cele referitoare la plante medicinale) este ce tip de
ceai ffebuie folosit pentru Kombucha: verde sau negru. in
f[rile de origine nu se folosea dec0t ceai verde. in Rusia gi
in cele de limbd german6, numai ceai negru (ceai rusesc).
in afara acestor dou[ variet[,ti mai exist[ qi ceaiul oolong,
de care uit[ toat[ lumea. Sursa tuturor acestor varietdli de
ceaiuri este arborele de ceai (Camellia sinensis). Ceaiurile
englezeqti, rusqti etc., nu sunt altceva dec0t ceaiuri negre
(ceaiuri fermentate). Multe din ceaiurile fermentate sunt
amestecuri cu alte ceaiuri, de pildd cu bergamot[ sau cu alte
substante, precum uleiul de levln,tic[, cel care d[ ceaiului
,,Earl Grey" faimoasa sa arom[. Multri occidentali prefer[
ceaiul negru in defavoarea celui verde, probabil din catza
aromei sale mai puternice.
Atunci cdnd beau ceai negru, oamenii simt de reguld
un efect rapid de stimulare, similar celui pe care il simt
atunci cdnd beau cafea. Din acest motiv, cei care sufer[
de o iritare avezicli urinare prefer[ ceaiul in locul cafelei.
Ceaiul verde nu este un stimulent la fel de rapid sau de

72
puternic ca qi cel negru sau cafeaua, dar are un efect de
mai lung[ durat[. Responsabil pentru acest efect stimulativ
este alcaloidul numit cafein[ (pe care ceaiul il con,tine in
proporfie de l-SVo).
Cafeina stimuleaz[ sistemul nervos central, dar
gi funcfionarea pl[m0nilor gi a inimii. intre altele, ea
promoveaz[ producfla de urin[. Cafeina poate fi gbsit[ nu
doar in ceaiul negru, verde, sau oolong, care provin toate
din aceeaqi plantl - arborele de ceai (camellia sinensis),
ci qi in cafea (coffea arabica), bduturile de tip cola, care
conf;n ingrediente ale nucilor cola (cola nitida qi acuminata),
ceaiul mate (ilex paraguariensis) qi in cacaoa din ciocolatE
(theobroma cacao).
in anli din urm[, ceaiul verde ainceput s[ fie menflonat
din ce in ce mai des ca potential remediu anti-cancerigen.
Dr. Robert E. Willner (SUA), autor al cdrtii O solulie
impotriva cancerului, indicd ,,delicatul ceai deschis la
culoare" drept o surs[ de substante anti-cancerigene. Ceaiul
verde confine o substan![ chimic[ numith ,,Epigallocatechin
Gallate" (EGCG), care inhib[ cre$terea celulelor canceroase
si reduce nivelul colesterolului in s0nge. ,,Ceaiul verde
inseamnd sdndtate ;i longevitate", spurte un vechi proverb
budist.
Japonezli merg chiar mai departe atunci c6nd vorbesc
de beneficiile vindecbtoare ale ceaiului verde: ei recomand[
m0ncarea directd a frunzelor de ceai verde, afirmdnd c[ o
parte a pre,tioaselor vitamine gi oligoelemente pe care le
confin acestea se pierde prin fierbere. Profesorul Kazutami
Kuwano de la Colegiul Kasei Gakuin (conform Chikaro

73
Shimoaka, Ceaiul verde - mai mult decit o bduturd
sdndtoasd) a studiat cu atenfie alimentul numit ceai
verde. El a ajuns la concluzia c[ acesta este foarte bogat
in vitaminele A qi E, care nu sunt accesibile organismului
uman dac[ ceaiul este b5ut, intrucdt nu sunt solubile in
apd. in mod similar, calciul, fierul qi vitamina C nu sunt
utilizate dec0t pa4ial prin comparafie cu situalia in care
ceaiul ar fi m6ncat. La trei ceqti de ceai se folosesc
aproximativ 6 grame de ceai (o lingur[ plin[). Dac[ ar fi
m0ncat6, aceast[ cantitate ar contine 50Vo din necesarul
nostru zilnic de vitamina E gi 20Vo din cel de vitamina
A, cu menfiunea c[ frunzele de ceai nu aduc practic nici
un aport caloric.
Efectul vindec[tor al ceaiului verde depinde de calitatea
sa. Aceasta difer[ in func,tie de locul in care a crescut
arborele de ceai, de perioada de recoltare (dac[ frunzele
sunt tinere sau b[trdne) gi de procesul de prelucrare.
Trebuie s[ linem de asemenea seama qi de condiliile
gi perioada de depozitare, care pot conduce la anumite
pierderi ale calitdfli produsului. Acela;i lucru este valabil
gi in privinla celorlalte ceaiuri din plante medicinale.

Rafinarea ceaiurilor din plante medicinale

prin procesul de fermentere tmpreund, cu
Kombucha

Kombucha a fost folosit[ de mul1i oameni de-a

lungul timpului ca aliment hrdnitor qi remediu vindec[tor.

74
Amestecarea ceaiurilor din plante medicinale cu ceaiul
negru obiqnuit conduce la oblinerea unei b[uturi care
conline propriet5lile tuturor ceaiurilor folosite. In func1ie de
combina{ie, acestea se pot potenta reciproc, sau dimpotrivd,
se pot anihila.
Gustul diferitelor combina(ii se amplific[ de asemenea.
De aceea, putem vorbi de mii de varietdfi de Kombucha,
cu gusturi ;i efecte vindec[toare diferite, qi aq putea scrie
o carte foarte groasd numai pe tema efectelor vindec[toare
ale diferitelor combinalii de plante, dar qi a gusturilor 1or.
Procesul de fermentarc al Kombucha-ei plstreaz[
propriet6file ceaiurilor folosite. Unii specialiqti afirm[ chiar
cI aceste propriet[1i sunt amplificate prin acest proces. De
regul[, ceaiul folosit pentru prepararea Kombucha-ei este
slab, dar oamenii care reacfioneazil nervos la propriet[,tile
ceaiului obignuit au o reacfie amplificat[ atunci c0nd beau
Kombucha. inc[ gi mai puternice sunt efectele benefice ale
ceaiurilor din plante medicinale. La fe1 se petrec lucrurile
si in cazul altor produse fermentate, precum varza actd,
sau usturoiul fermentat. De pi1d6, in cazul celui din urm[,
s-a constatat c[ usturoiul iqi p[streazd. propieffitile dup[
fermentare, fdrd a avea ins[ mirosul care ii este specific.
Pe de altd parte, nu toate ceaiurile se recomand[ in
cazul fermentdrii unei culturi de Kombucha. De pild[,
uleiurile volatile inhib[ qi pot chiar ucide ciuperca, intruc0t
rcoperd suprafala lichidului ;i nu mai permit aprovizionarea
cu aer. Cantitatea de plant[ folositd trebuie s[ fie dubl5
fatra de cantitatea de ceai negru, adic[ de aproximativ 10
garne la litru (o linguril[ cu vdrf are circa 5 grame).

75
 Ce plante medicinale sunt mai potrivite
pentru a fi fermentate aldturi de
Kombucha?

Printre cele mai populare plante medicinale folosite

separat sau in amestecuri se num[r[: franzele de zmeur[,
p[ducelul, valeriana, uruica vie, p[pldia, florile de soc,
frunzele de c[pquni, frunzele de mure etc. Dac[ suntefi la
inceputul unei ,,cariere" de cultivator de Kombucha, v[
recomand s[ nu folosili plante care cresc aproape de sol.
incepetri mai intdi cu frunze de zmeur[, soc qi p[ducel.
Plantele care cresc aproape de sol confin foarte multe
bacterii qi microorganisme, care pot afecta intr-o oarecare
m[sur[ ciuperca, conducdnd la apaitja mucegaiului.
Deqi coada-qoricelului confine o cantitate mare de
uleiuri volatile, putefi folosi aceast[ plant[ in amestec cu
altele, intr-o proporfie de circa 20Vo. De pild[, un amestec
foarte s5ndtos este cel alc[tuit din coada-goricelului, p[pddie,
trzicd. vie, soc qi frunze de zmeur[, in p[4i egale.
A; dori sd subliniez an aspect important, din
experienla mea pers onal.d:
Calitatea;i puterea de vindecare a oric[rui remediu
natural depinde de componentele acestuia, adic[ de felul in
care au fost prelucrate ele gi de gradul lor de prospe,time.. ln
cazul Kombucha-ei, avem nevoie de o cultur[ funcfional[,
in stare de bun[ sdn[tate, dac[ dorim sd producem un ceai
de calitate.
Exist[ 9i anumite probleme legate de plantele
medicinale care trebuie semnalate. Personal, am cultivat
hectare intregi cu plante medicinale, ani la rdnd, dar le-am
recomandat intotdeauna clientrilor mei s[ foloseascd, pe cdt
posibil, plante din propria 1or gr[dind. Cu excepfia c0torva
dintre ele, toate plantele medicinale trebuie s[ fie proaspete.
Regula general[ este ca, o dat[ cu noua recolt[, cea veche
sE fie transformat[ in compost. De aceea, cei care doresc
sE obtrind rezultate cu adev5rat eficiente trebuie s[ qtie care
a fost perioada exact[ de recoltare. De regul[, r[dIcinile
5i scoarfa tulpinilor rezistd mai bine la depozitare.
Altri factori importanfi de care trebuie s[ se !in[
seama sunt: perioada de recoltare qi modul de uscare
5i depozitare a plantelor. Anumite plante trebuie culese
dimineafa, c6nd sunt inc[ inrourate, in timp ce altele trebuie
recoltate dup[-amiaza, cdnd bate incfl soarele. Majoritatea
rld[cinilor trebuie recoltate in timpul perioadelor de odihn[
a plantelor, dar sunt qi unele care trebuie recoltate in
perioadele de inflorire. Procesul de uscare trebuie s[ fie
rapid, pentru a evita apaitja mucegaiurilor, care ar afecta
mau.-tdrzitt cultura de Kombucha. Plantele nu trebuie uscate
la temperaturi inalte. Lumina direct[ a soarelui trebuie qi
ea evitatd in timpul procesului de uscare. Mulli oameni
distrug singuri, prin nepriceperea 1or, virtulile remediilor
naturale, dup[ care se grflbesc sd spund c[ acestea sunt
ineficiente. in anul 1984 am inregistrat o caset[ video pe
care am intitulat-o ,,inapoi la natur[. Ob,tinerea plantelor
medicinale" qi in care am descris principiile de bazd carc
uebuie respectate pentru a ob,tine remedii naturiste eficiente
cultivate in propria gr[din[.
Carfile referitoare la ceaiuri din plante medicinale care
exist[ la ora actual[ pe piaf[ descriu experienfa str[moqilor

77
no$tri. Este o cunoaqtere autentic6, dar carc era valabill
intr-o perioadd in care nu existau medicamente chimice, iar
industria nu f[cea eforturi s[ separe ingredientele active ale
plantelor, extrdgdndu-le qi vAnzdndu-le in capsule. Succesul
metodelor tradi,tionale de vindecare at la bazd. echilibrul
dintre om qi natur[. Dacd distrugem acest echilibru, nu
mai putem fi siguri de aceste efecte inainte de trecerea
unor perioade suficient de lungi de timp.
Rezultatele obfinute prin folosirea culturii de Kombucha
nu pot fi explicate pe deplin de c[ffe .stiin![. De altfel,
chiar qi in medicina modernl se folosesc rezultate care au
labazd, experienfe concrete, c[ci nu totul poate fi explicat
intr-o manierd ptiinfific[. Experimentele ;tiintiflce legate
de Kombucha nu au folosit dec6t ceaiul verde sau negru.
Aceste tipuri de ceai genereazl insd reztltate diferite dupd
o fermentare de 14 zile prin comparafie cu alte variet5li
de ceaiuri din plante medicinale.
Amestecul de plante medicinale ;i ceai obiqnuit
recomandat pentru fermentarea Kombucha-ei este
indicat intre paranteze. De pild5, (1/4) indicl faptul cI
acest ceai trebuie preparat intr-o proporfie de L la 4, sI
zicem o lingurl de ceai negru, una de coada-;oricelului,
una de mugefel qi una de menti. Atunci cf,nd amestecafi
rldlcini sau scoarfd micinatl cu frunze sau flori, va
trebui si {inefi cont de greutatea specificl a fiecireia.
Cel mai bine este sI llsafi peste noapte ridlcinile gi
scoarfa micinatl in pufinl apI, adlugfind dimineafa
ap[ fiarti gi celelalte ceaiuri (frunze sau flori).

a9
 Exist[ nenum[rate amestecuri de plante pentru sl[bire,
soflrn, vezicd. sau astm, ori pentru diferite alte boli. Se
recomandi schimbarea amestecului dupd cdteva sdptlmdni,
pentru a oferi astfel organismului un nou stimulent gi a
obtine efecte mai bune, dar ;i pentru evitarea efectelor
secundare negative. Atunci c0nd faceli personal amestecul
de plante medicinale, se recomand[ s[ finefi seama de
urm[toarele recomanddri :

Dorifi un amestec pentru o senza{ie generali de

bunlstare?
Pentru o senzafie general[ de bun[stare se recomand5
rmestecuri cu un gust c0t mai bun. Ceaiul verde sau negru
poate fiamestecat cu tot felul de plante, cu gusturi cdt
mai aromate, precum murele qi zmeura (fructe sau frunze),
ldmdile, fructe tropicale etc.

Este ceaiul respectiv benefic pentru dumneavoastr5?

Spre exemplu, dac[ suferigi de constipafie, nu se
recomand[ folosirea unor ceaiuri de ment6, muqefel sau
ceai negru. Ceaiul negru qi cel verde afecteazd tensiunea
arterialh. Dac[ nu v[ simtrili bine dup[ ce be{i un anumit
tip de ceai, folosifi un amestec diferit!

Urmiri,ti prin acest amestec sI tratafi o anumitl

boall?
in acest caz, toate ceaiurile folosite pentru oblinerea
amestecului trebuie s[ fie benefice pentru boala respectiv[.
Numerele folosite intre paranteze indicd p[rfile folosite
(de pild[, cAte o lingurild din fiecare plant[). V[ prezint

79
in continuare cdteva exemple din amestecurile pe care le
folosesc personal.
Astm
Amestecul A: iarba Sfdntului Ioan (1), rdddcin[ din
iarba Sfdntului Benedict (1), r[d[cin[ de valerian[ (1),
rdd[cin[ de angelic[ (1), roini,t5 (2).
Amestecul B: cimbru (1), rlddcin[ din iarba Sfantului
Benedict (1), flori de soc (ll2), rdddcin[ de nalb[-mare
(1), roinitl (1).
Amestecul C: lumdnfuicd, (2), r[ddcin[ din iarba
Sfdntului Benedict (1), pltlagind (1).

Afecfiuni ale vezicii urinare:

Coada-calului (1), gilbenele (1), planta prostatei (1).

Insomnie
Hamei (1), iarba Sfdntului loan (ll2), r[dlcin[ de
valerian[ (ll2), rcini![ (1), floarea pasiunii (1/2).

Pentru slSbire
Mantaua-doamnei (1), seminfe sau r[d[cin[ de angelic[
(1), g[lbenele (ll2), m[tase de porumb (2), r[d[cin[ din
iarba Sfdntului Benedict (ll2), coajd de cruqin (1).

cArcv.q. PLANTE MEDTcTNALE $r

UTILIZARILE LOR CELE MAI COMI]NE

TURITA-MARE (Agri monia eupato ria ). Tonic amar

(int[ritor). Astringent folosit pentru tractul gastrointestinal,

80
util in tratamentul diareei. Remediu foarte bun pentru
afecfiunile ficatului. Eficient in cazil tusei, durerilor de
gdt, bronqitei (caz in care se recomand6 sub form[ de
garyard). intdre;te sistemul imunitar. (1/3)
nAoAcrNA $r sEMINTE DE ANGELICA
(Archangelica). IJnul din principalele tonice generale:
stimulent, stomahic, carminativ. (ll4)
DRACILA (Berberis vulgaris). Remediu util pentru
stomac, pentru afecfiunile ficatului qi rinichilor, constipa{ie
cronicd, hepati6. Are proprietAti diuretice. (ll4)
DRAGAIC L, lcolliu* verum). Curdf5 rinichii, ficatul,
pancreasul qi splina. Fortific[ sistemul limfatic qi ajuti in
tratamentul tumorilor. (1/3)
SFECLA SI PAPADIA sunt folosite pentru purificarea
sdngelui gi stimularea ficatului.
FRUNZELE DE AFINE (Vaccinum Myrtillus).
Trebuie luate cu mare atentie qi numai pe perioade scurte
de timp, urmate de o pauz[ de lung[ durat[. Se folosesc
si sub form[ de infuzie. (1/3)
CRU$INUL (Rhamn. Fran.). Laxativ ugor, catartic.
Poate declanqa menstruafia. (ll4)
CAI,BBNELELE (Calendula ffi). rorntic[ vasele
de sdnge, motiv penffu care sunt folosite in caz de 'vene
varicoase, dar qi pentru infectrii, in special la nivelul
sistemului limfatic. Regleazb mensffuagia. Purific[ sdngele.
Laxativ uqor. (1i3)
TELINA este folositd ca diuretic natural. Uqureaz[
durerile de reumatism. (1/3)

81
 MU$ETELUL (Matricaria chamomilla). Tonic
carminativ qi sedativ. Este util in caz de dureri, convulsii
infantile, boli ale stomacului qi gastrointestinale. (1i4)
CHILLI (ardeiul Cayenne) este folosit penfiu a stimula
gi fortifica sistemul circulator qi cardiomuscular. (1/5)
PODBALUL (Tussilago farfara). Expectorant in caz
de tuse qi astm. (U3)
pApAOfA (Taraxacum off.). Este folosit[ pentru
stimularea funcliilor ficatului gi vezicii biliare. Se recomand[
in toate bolile digestive, dar qi in caz de reumatism qi
gut[. (1/3)
FLORILE DE TEI (Sambucus nigra). Un remediu
de primlvard excep,tional, purificator al sdngelui, laxativ
uqor. (1/1)
SEMINTELE DE ANASON-MARE (Foeniculum
vulgare) se recomandl adeseori copiilor care sufer[ de
dispepsie, diaree qi flatulen{d. in amestec cu alte plante,
ajut[ la ugurarea problemelor respiratorii qi ale tractului
digestiv. Sunt folosite in caz de guturai bronqic qi pentru
alte afec,tiuni respiratorii cronice, dar qi pentru colici.(1/6)
GENTIANA (Gentiana lutea). Tonic vestit din toate
timpurile. Promoveaz[ digestia. (1/5)
FRUNZELE DE GUAVA au un confinut bogat de
vitamina C. Sunt folosite in Asia de sud-est ca analgezic
natural qi pentru controlul diareel (ll2)
PADUCELIJL ( Cratae gus oxyacantha). Tonic cardiac.
Stimuleaz[ aprovizionarea cu oxigen a mqchiului cardiac.
Regleaz[ presiunea arteiald.9i funcliile inimii. (1/2)

o)
 COADA-CALULUI ( E qui s etum arv ens e ). Se foloseqte
in caz de tulbur[ri ale tractului urinar, inclusiv penffu copiii
care ud[ patul in timpul noptii. (1/2)
nAnAcnqA DE NALBA-MARE (Atthaea fficinalis).
Recomandatd.in caz de inflamalii ale tractului digestiv, ale
organelor respiratorii etc. (ll3)
TALPA-GAgfnf (Leonurus Cardiaca). Anti-
spasmodic gi tonic cardiac, recomandat in caz de anxietate;
alin[ iritabilitatea nervilor generat[ de o hiperactivitate a
glandei tiroide. Excelent tonic pentru tulbur[rile feminine
gi pentru mamele care alilpteazd. (113)
LUMANARICA (Verbascum densiflorum). Este o
plant[ cu efecte minunate in toate afecfiunile pulrnonare,
inclusiv tuse, bron$itd, dureri de gdt. Uqureazd iritarea
membranelor mucoasei respiratorii. Are un efect purificator
;i de expectora,tie asupra mucoasei din tractul respirator.
(t/2)
SCOARTA DE STEJ AR (Quercus robur). Se
foloseqte pentru hemoroizi, ulcera,tii ale picioarelor, b[gici,
picioare ur0t mirositoare. (1/3)
PAPAYA. Yezi capitolul intitulat Papaya - un
remediu tmp otriv a canc erului?
MENTA (Mentha pip.). Plant[ vestit[, folosit[ pentru
vindecarea afecfiunilor stomacului qi intestinelor. "Este
un dezinfectant ugor, spasmolitic, carminativ, stimuleaz[
productia de bil[, reduce flatulenfa, senzalia de vom[ qi de
greaf[. Se recomandd.in caz de dureri de stomac, digestie
slab6, crampe 1a stomac, diaree, newozitate, agitagie, colici.
(1/s)

83
 PLANTA PROSTATEI (Epilob. roseum). Cea mai
bun[ plant[ pentru afecliunile prostatei, vezicii urinare qi
rinichilor. (1/2)
FRUNZELE DE ZMEURA (Rubus idaeus). rJtiLe
in caz de diaree qi stomatit[, dar gi ca ap6, de gur[. (1/1)
PATLAGINA, ehfiago lanceolata). Efrcient[ in
tratarea infecfiilor tractului respirator gi a guturaiului.
Elimin[ secrefiile din canalele bronhice. Tonific[ qi
stabllizeazd fesuturile, datoritl confinutului bogat in silic[.
Este folosit[ dintotdeauna in caz de tuberculozE, dar gi
pentru uz extern, pe rdnt. (112)
SALVIE (Salvia fficinalis). Curaf[ sdngele gi reduce
transpirafia. Se foloseqte in afecfiunile glandei tiroide, dar
gi in timpul menstrua,tiei neregulate qi dureroase. Sub form[
de gargard, este considerat[ cel mai bun remediu impotriva
laringitei, amigdalitei qi durerilor de gdt. (U4)
TRAISTA-CIOBANULW (Capsella bursa pastoris ).
Plantd homeostatic[ foarte importantd. Se foloseqte indeosebi
incaz de hemoragie uterin6, dificultfii legate de menstruafie,
pentru rinichi, nas, gur[, vezica urinar[ gi tractul respirator.
Regleaz[ hipertensiunea gi hipotensiunea. (ll3)
VENTRILICA (Veronica fficinalis ). Cardld s0ngele,
regleazd. menstruafia, transpirafia qi eliminarea mucoaselor.
Tonic cu efect de alinare asupra nervilor.
IARBA SFANTULU IOAN ( Hypericum p erforatum).
Util[ in tulburdrile nervoase, in depresii qi dezechilibre
hormonale. Aplica,tiile externe cu ulei din aceast[ plantd
sunt eficiente in tratamentul rdnilor, arsurilor, deger[turilor,
reumatismului gi durerilor de spate. (1/4)

84
 rARBA Sn'AurUr.UI BENEDICT (Geum urbanum).
Se recomanddin caz de febr[, astm qi obezitate. Stimuleaz[
digestia qi int5rqte organismul. (ll3)
URZICA YIE (Urtica dioica). Se folose;te pentru
probleme ale tractului urinar gi pentru afec,tiuni ale pielii,
precum qi in caz de reumatism - pentru a reduce aciditatea
excesiv[. (1/3)
nAoAcrNA DE VALERTANA. lvaleriana off.).
Plantd foarte popular5, folosit[ ca qi calmant in caz de
urlburbri nervoase qi insomnie. (1/5)
URZICA MOARTA Q,amium album). Eficientd in
caz de dificult[1i legate de menstruafie, secrelii vaginale.
Se utilizeaz[ intern qi extern. Tonic uterin. Se foloseqte in
tratamentul tractului uinar. (ll2)
SCOARTA DE SALCIE (Salix alba). Reduce febra qi
alin[ durerea. Este un remediu foarte eficient in tratamentul
reumatismului, inflamatiilor, hemoragiei interne, 9i un bun
diuretic. Poate fi folositfl sub form[ de gargar[ in caz
de amigdalitil, dar ;i extern, pentru r[ni qi arsuri. (1/3)
COADA-$ORICELULUI ( Achille a millefolium). Se
recomand[ in caz de hemoragii, hemoroizi, vase varicoase
si tulburlri menstruale. tmbun[t[{egte circulafia qi este
antispasmodicd. (ll4)
Pentru alte informafii legate de plantele medicinale
vd recomand c[rtjle mele: Folosirea plantelor medicinale
in procesul de fermentare a Kombucha-ei qi Plantele
medicinale, precum ;i caseta video intitulat[ inapoi la
naturd cu ajutorul plantelor medicinale.

85
 I
Au plantele medicinale efecte secundare
negative?

Oriunde exist[ lumind trebuie sd existe qi umbr[. in

funcfie de dozd., un medicament poate deveni o otravd sau
un remediu.
Dozele foarte mari de plante medicinale pot avea
efecte negative asupra sistemului digestiv, rinichilor gi
ficatului. in anumite caz:ui, se recomand[ doar blile in
plante medicinale, penffu a evita efectele negative care
apar in urma inger[rii lor.
Metoda qi cantitatea de plante medicinale folosite le
face pe acestea s[ devind benefice sau periculoase. Chiar
qi apa simpl[ poate conduce la moarte, dacd este b[utd
prea rece, prea fierbinte, sau dac[ intr[ in pl[mdni. La fel,
chiar qi aerul poate ucide, dac[ este poluat sau injectat in
vene. Remediile foarte puternice din plante medicinale nu
ffebuie folosite decdt dac[ exist[ indica{ii precise legate de
folosirea 1or, qi dac[ pacientul are cu adevdrat nevoie de
ele. Dac[ suntefi slnltos, nu folosifl decAt acele amestecuri
din plante medicinale care sunt nepericuloase gi pldcute la
gust, stimul6nd o senzafie general[ de bun[stare. La fel de
important[ este qi perioada pe care se iau remediile din
plante medicinale puternice.
Biterul suedez este un exemplu foarte bun in aceast[
direcgie. Acest amestec din plante medicinale extrem de
puternice reprezintd.un remediu excelent pentru foarte multe
boli. Din pdcate, anumi,ti autori iresponsabili recomand[

60
luarea zilnicd a acestui remediu pentru a preveni apari,tia
bolilor. Unii promotori ai medicinei tradifionale, al cdror
unic scop este s[ obtin[ o cot6 cdt mai mare de pial[ qi
profituri uriaqe, merg chiar mai departe. Ei schimb[ releta
original[ a biterului suedez, dar nu se sfiesc s[ iqi v0nd5
produsele sub aceeaqi etichet[, l[sOnd cumpbrltorilor
convingerea fals[ c[ au cumpdrat produsul autentic.
Personal, folosesc biterul suedez original cam de 5-10
ori pe an. il consider un remediu excep,tional, dar vd atrag
atentia c[ nu trebuie folosit in nici lL caz zilnic, indeosebi
dacd nu ave,ti nevoie de el!
Iat[ in continuare o list[ scurt[ cu posibilele efecte
negative ale plantelor medicinale din biterul suedez original,
care pot conduce la complica,tii dac[ produsul este folosit
pe perioade lungi de timp sau in doze prea mari:
lJoe (aloe barbadensls - nu aloe vera!), poate
provoca tulbur[ri la nivelul vezicli urinare gi al rinichilor.
Angelica (archangelica fficinalis) poate provoca depresii
a1e sistemului nervos central qi fotosensibilitate. Camforul
(cinnamomum camphora) poate provoca dezechilibre la
nivelul ficatului, tulbur[ri mentale, grea,tA qi vom[. R[ddcina
de rubarbi (rheum palmatum) poate provoca un avort gi
diaree. $ofranul (crocus sativus) poate provoca irit[ri ale
rinichilor, sdnger6ri ale pielii, reducerea ritmului cardiac,
legin qi avort. Frunzele de siminichie (cassia augustifulia)
pot provoca probleme ale colonului, dureri, deshidratare
si diaree. R[d[cina de zedoar (curcuma zedoaria) poate
provoca degenerarea ficahrlui qi aciditate gastric[. Cohosh-ul

87
(cimicifuga racemosa) poate provoca reducerea ritmului
cardiac, senza,tii de vomd qi tulbur[ri vrzuale qi nervoase.
Scorfigoara (cinnamomum zeyanicum) poate provoca iritarea
rinichilor gi o senzalie de grea!6.
Un lucru este cert: este mai bine s[ previi decdt s[
vindeci o boalfl. Din pdcate, mulgi oameni exagercazd
cu acest principiu, folosind remedii naturiste extrem de
puternice pentru a preveni anumite boli. Ei uit[ ce aceste
remedii pot avea qi efecte secundare negative, indeosebi
dac[ sunt luate in doze mari sau perioade prea lungi
de timp.
Un bun exemplu il reprezintd t[t[neasa (Symphytum
officinale). Acest remediu natural extrem de puternic,
folosit pentru vindecarea fracturilor, ulcerelor varicoase gi
rdnilor, nu trebuie aplicat decdt extern. Ingerarea sa intern[,
in scop de prevenire, poate fi d[un[toare. La fel, dacd
nu sunt folosite a$a cum trebuie, muge,telul gi menta pot
avea efecte negative. Ele reprezint[ doar cdteva exemple
de plante medicinale care pot avea efecte d[un[toare dac[
sunt folosite pe perioade lungi de timp. Recent, am fost
intrebat de o femeie ce trebuie s[ fac[ in caz de constipafle.
Discutdnd cu ea, am aflat cd a b[ut zilnic ceai de muqefel
gi de ment[. I-am recomandat s[ renunfe pentru o vreme
la aceste ceaiuri gi problema ei s-a rczolval
Pentru informa,tii suplimentare referitoare la efectele
negative ale plantelor medicinale v[ recomand cartea
profesorului S. Talalaj qi a doctorului A.S. Czechowicz:
Remediile din plante - efecte benefice ;i efecte secundare
negative.

B8
 CAnd ffebuie laate ceaiurile din plante
medicinale?

Plantele stimulative trebuie luate diminea{a, iar cele

calmante seara. Spre exemplu, ceaiul verde, cel negru, cel
de rozmarin etc., se iau intotdeauna dimineafa, in timp ce
iarba Sfdntului Ioan, valeriana qi mugefelul se iau seara.
Numeroase plante medicinale au propriet[fi multiple,
de pild[, muqefelul (matricaria chamomilla-), care este
deopotriv[ un tonic carminativ qi un sedativ, util in durerile
nevralgice, conwlsiile infantile, tulburlrile stomacului 9i
gastrointestinale, precum qi in caz de constipa,tie.
Calciul nu trebuie luat decdt seara, intruc0t are un efect
calmant. Cunosc destui oameni care suferl de insomnie (9i
implicit de oboseal[ in timpul zilei) pentru simplul motiv
c[ iau calciu dimineaqa, la fel ca vitamina C. in cazurile in
care nu au existat qi alte ca:uze (de genul electro-polu[rii
sau al stresului provocat deliniile geopatogene), problema
a putut fr rezolvatd simplu, prin schimbarea perioadei de
administrare a calciului.
Alimenta,tia este unul din principalii factori ai unui
mod de via[[ s[ndtos. Kombucha poate ajuta foarte mult
la acest echilibru, intruc0t stimuleaz[ digestia. Din acest
punct de vedere, ea acfioneaz[ ca un remediu general de
fortificare, prin creqterea rezisten,tei corpului. De aceea,
Kombucha trebuie sX facd parte integrant[ din orice diet[
preventiv[.

89
 Kombucha - produse comerciale
Ceaiul de Kombucha se g[segte qi sub form[ de
produse comerciale, in magazinele naturiste. Unii oameni
prefer[ s[ nu iqi cultive singuri Kombucha, complrdnd-o
direct ca produs finit. Nu este insb ugor s[ g[segti un
produs comercial de calitate. Chiar dac[ majoritatea acestor
produse prezintd pe etichet[ toate calit[tile unui produs
de calitate, lucrurile nu stau intotdeauna chiar aga. Fiind
un produs viu, procesul de fermentare continu[ qi gustul
ceaiului de Kombucha se schimb[ in permanenl[.
De aceea, este posibil ca diferite ceaiuri de Kombucha
cump[rate din comerf sd aib[ gusturi diferite, degi etichetele
lor sunt identice. ln func.tie de perioada de depozitare qi de
temperatur[, gustul va fi mai dulce sau mai acru. Cei care
cump[r[ pentru prima oar6 produsul, pentru a vedea cum
este, pot renunfa pentru totdeauna s[ il mai cumpere. Ei
nu vor descoperi niciodatd c0t de delicios poate fi ceaiul
de Kombucha. Schimbarea gustului datorit[ depozitlrii este
un indiciu c[ nu au fost folosili conservanli gi c[ blutura
este autentic[ (un produs viu). Prin conservangi infelegem
de regul[ anumili aditivi chimici, men{iona{i pe etichet[.
Prin inc[lzire, procesul de fermentare este oprit
definitiv. De aceea, ceaiul de Kombucha nu trebuie
niciodat[ incdlzit la foc. Din pdcate, mul,ti comercianli
rezolv[ problema gustului incSlzind produsul, lucru pe care
nu il menfioneazd pe etichetfl (ca s[ nu mai vorbim de
tratamentul prin microunde, care distruge toate componentele

90
microbiologice ale produsului - principala surs[ a efectului
vindecdtor).
Bduturile comerciale sunt aproape intotdeauna
preparate cu ceai negru sau verde. in Germania exist[
cdliva produc[tori mari, unii cu resurse uriaqe, care
produc o singur[ marc[ gi extractul de Kombucha presat.
in Australia, cunosc un produc[tor care include qi plante
medicinale in amestecul de plante folosit pentru prepararea
Kombucha-ei. Acestea confer[ produsului final o durat[ de
via![ mai lung[, fard, a-i distruge echilibrul microbiologic.
Simultan, efectele vindecdtoare ale plantelor medicinale sunt
incorporate in produsul comercial. Aceast[ metod[ unicfl
a fost dezvoltatd p0n[ la rafinament de c[tre domnul Josd
Perko, dup[ ani de experimente.
Concentratul de papaya qi Kombucha reprezintd un
extract din cultura de Kombucha, combinat cu un extract
concentrat din frunze de papaya.
O cosmeticiand din Queensland a a:uztt de la clienfii
ei atdtea legende despre folosirea Kombucha-ei pentru p[r
incdt s-a decis s[ scoatd un gampon special din Kombucha.
,,De reguld, balsamurile de pdr se aplicd dupd ;ampon,
dnr atunci cAnd este folosit Samponul din Kombucha, pdrul
devine atilt de mdtdsos ;i de moale tncdt nu mai este nevoie
de un balsam", afffrnd" Karen, cosmeticiana de la Herbaerajt
Gypsy Rose Hairdresszrs (o asocia,tie a cosmeticienilor care
a primit 18 premii nalionale gi interna(ionale). Karen mi-a
scris o scrisoare in care mi-a relatat o serie de comentarii
ale clienlilor ei: ,,Pdrul sdu a tnceput sd creascd din
nou (de;i suferea de chelie), chiar dacd persoana nu bea

91
ceai de Kombucha, ci folose;te doar ;amponul. Clienta
C. A. din N.: pdrul ei ;i-a recdpdtat culoarea naturald.
Femeia folose;te Samponul ;i bea ceai de Kombucha, dar
schimbarea culorii pdrului a tnceput tncd tnainte sd tnceapd
sd bea ceai. La inceput nu folosea decAt Samponul. Este
evident cd ciuperca aclioneazd. Si prin aplicare externd,
rezobAnd o problemd internd. Psoriazisul, mAncdrimile la
nivelul scalpului Si mdtrea;a dispar prin aplicarea externd
a Kombucha-ei". Acestea sunt doar o parte din comentariile
relatate de Karen in scrisoarea ei. Celelalte ingrediente
folosite de ea pentru producerea gamponului reprezintd
un secret de afaceri gi nu pot fi descrise in aceast[ carte.

Kombucha preparatd acasd - cel mai

important pas in procesul de vindecare

Vindecarea natural[ nu reprezint[ un simplu proces de

suprimare a simptomelor cu ajutorul unui remediu exteriof.
Ea presupune s[ te vindeci singur, s[ devii parte integrant[
a naturii qi s[ te pui la unison cu aceasta, aplic0nd diferite
remedii naturale. ii mulgumesc cu aceastd ocazie pastorului
Weidinger pentru cI mi-a permis sd. citez din diferitele
sale publicatrii. Atunci c6nd mi-a trimis consimf[m0ntul
s[u, pastorul a subliniat urm[torul pasaj:
,,Lucntl asupra cdruia a; dori sd insist cel mai
mult este faptul cd eu nu consider Kombucha un produs
comercial, ciunul preparat acasd. Personal, sustin
prepararea acasd a ceaiului de Kombucha, ;i nu prelucrarea

92
sa industriald. Din acest motiv, acord cu usurinld altor
persoane permisiunea de a-mi cita scrierile, cdci simpla
dorinyd a oamenilor de a obtrine informayii reprezintd deja
un prim pas cdtre vindecare".

Medicina modernd si Kombucha

in epoca tehnologic[ in care tr[im oamenii incearc[

sd iqi explice totul din punct de vedere gtiinfific. Dacd nu
reu$esc acest lucru intr-un domeniu sau altul, privesc cu
neincredere sau resping respectivul domeniu. ,,Ce dovezi
qtiintifice exist[?" este una dintre cele mai frecvente intreb[ri
atunci cdnd vorbegti de Kombucha sau de alte produse
similare. Ori de c6te ori imi amintesc de cffile mele pe
tema agriculturii, scrise cu peste trei decenii in urm[, nu
pot decdt s[ clatin din cap, g0ndindu-m[ la inutilitatea
dovezilor qtiintifice. Toate aceste clrfi despre agricultur[
ar la bazd, studii qtiinfifice existente la data public[rii 1or,
care intre timp nu mai sunt valabile, fiind contrazise de alte
studii gtiinfifice, mai recente! Marea ,problem[ qtiinfific["
a Kombucha-ei este faptul c[ este aproape gratuit[ (nu
rebuie s[ pl[tifi decdt pentru a obf;ne zahdruI gi ceaiul).
in rest, oricine o poate produce in propria sa bucdtlrib. in
unele fdri s-au fhcut anumite teste qtiintifice, dar numai
pentru a vedea cum reaciioneazd oamenii care beau aceast[
blutur[, nu qi de ce reacfioneazd ei in acest fel. Companiile
puternice de medicamente nu sunt interesate de Kombucha,
c[ci pe de o parte oricine poate produce acas[ acest remediu

9i
delicios gi aproape gratuit, iar pe de alt[ parte Kombucha
nu este eficient[ dec6t in stare natural[. Metoda modern[
de extragere a ingredientelor active qi de a obf,ne produse
comercializabile pe pia,t[ nu este valabil[ incazril Kombucha-
ei. intruc0t nimeni nu este dispus s[ pl[teasc[ penffu studierea
qtiinfific[ a unui produs care nu aduce profituri, va trebui
s[ ne mulqumim gi pe viitor cu m[rluriile oamenilor care
o experimenteazd. direct (qi care se num[r[ cu milioanele!).
Compania germanl Lebendsmittelrundschau a publicat
urm[toarele rezlltate (1987) :

Acid Acid Acid

Ceai Ethanol
lactic gluconic acetic

Ceai
2,94 % 2,52 70 0,08 70 t,01 70
obiqnuit

Ceai de
a,t4 vo 0.04 7o 0,01vo 0,0170
mentl

Flori de
0,007 vo 0,06 70 0,30 % 0,04 vo
tei

Acidul lactic gi cel gluconic sunt cele mai importante

componente asupra c[rora s-au concentrat oamenii de qtiin![.
Din cele dou[ categorii de acid lactic, ei au studiat numai
acidul L(+). Existd numeroase studii qtiin,tifice, din care unul
aparfine savantului ceh Dr. S. Herrmann, care, impreunb
cu echipa sa de cercet[tori, a ajuns la concluzia cd acidul
gluconic din Kombucha poate dizolva pietrele la vezica
biliar6. Un alt savant care a cercetat intensiv Kombucha

94
a fost Dr. Wiesner, care a f[cut un studiu comparativ
intre Kombucha qi produsul pentru stimularea imunit5,tii
Interferon, obtindnd rezlultate net in favoarea Kombucha-ei.
De pild[, Kombucha s-a dovedit mult mai eficient[
in privin{a astmului decit Interferonul. in raportul s[u, Dr.
Wiesner a sugerat c[ ceaiul de Kombucha poate stimula
rezistenfa la boli a organismului, contribuind astfel la
procesul de vindecare. in plus, este unul din cele mai
importante alimente care incetinesc atacurile virale, fard a
avea efecte secundare negative.
Mai trebuie sd menfionlm c[ Dr. Reinhold Wiesner a
creat un test al s6ngelui prin care nivelele de energie din
sdnge in functrie de medicamentele folosite sunt monitorizate
electronic.
La clinica din Omsk (Rusia) au fost flcute urm[toarele
teste referitoare la Kombucha:
. Dizenteia infantil[ a fost tratatd cu Kombucha.
Dupd o perioad[ foarte scurt[ de timp, s-a constatat c[
micugii pacienfi au inceput s[ creasc[ din nou in greutate, iar
diareea a dispdrut. Dup[ numai o sdptlm0n6 de tratament,
bacteria dizenteriei nu a mai putut fi g[sit[ in excrementele
copiilor.
. Dup[ numai 2-3 slptlmdni de terapie cu Kombucha,
s-a dovedit clar c[ hipertensiunea qi arterioscleroza r[sp]rnd
pozitiv la ffatament. Nivelul de colesterol a sc[zut in mod
remarcabil in acest interval de timp.
. S-a constatat c5 inflamarea amigdalelor poate fi
tratat[ cu succes cu ajutorul Kombucha-ei.
De asemenea s-a constatat vindecarea bolilor intestinale
gi inflamalia sinusurilor. Pacienfii erau pugi s[ igi cl[teasc[

95
gura cu ceai de Kombucha de zece ori pe zi, lichidul fiind
finut c0te 15 minute de fiecare datd.
Foarte des citate in presa occidental[ sunt rezultatele
ob{inute de Dr. Rudolf Sklenar. Acesta provenea din
regiunea de r[s5rit a Germaniei, in care Kombucha era
folosit[ de oamenii obiqnuili inc[ de la inceputul secolului.
Savantul a studiat medicina la Praga ;i a aflat pentru
prima oar[ de Kombucha intr-o mdn[stire. Le-a recomandat
pacienfilor sdi acest lichid in timpul celui de-al Doilea
Rlzboi Mondial, dup[ care qi-a scris lucrarea referitoare la
Kombucha. Prin anii 60 gi-a publicat rezultatele cercet[rilor
in revistele de specialitate qi in mass*media. Drept urtnare,
Kombucha a devenit unul din produsele vindec[toare qi
de fortificare cele mai populare. Dr. Sklenar a aplicat cu
succes ceaiul de Kombucha pentru tratarca diabetului, a
hipertensiunii, a tuturor tipurilor de boli digestive (de stomac
qi intestinale), a reumatismului gi a gutei. Degi Dr. Issel
a intrat in conflict cu legea anilor 50 cdnd a incercat s[
propun[ o metod[ de ffatament holistic al cancerului, Dr.
Sklenar nu s-a sfiit s[ aplice aceastd metod[, impreun[
cu Kombucha. Succesul atins de el a fost at0t de mare
incdt metodele sale au fost adoptate de un mare numlr de
medici. Una din companiile care produce astdzi b[utup qi
pic[turile de Kombucha poartd numele savantului, in semn
de apreciere fa![ de munca acestuia. Cdnd Dr. Veronika
Carstens a afirmat cd foloseqte Kombucha intratareatuturor
pacienfilor s5i bolnavi de cancer, popularitatea ciupercii a
crescut gi mai mult.

96
 La oru actual[, Kombucha este folosit[ inclusiv
homeopatic, ca adjuvant impotriva diverselor boli.

Dozare. Cfrt de mult trebuie sd bem ;i cfrt

de mult putem bea?

Pastorul Weidinger a studiat efectele Kombucha-ei

de mai bine de 50 de ani, inclusiv la prima mdn[, in fara
de origine a acesteia. De aceea, m-am decis s[ vd prezint
r[spunsul oferit de el la aceastl intrebare:
Toate remediile naturiste sunt ddtdtoare de viafd.
Organismele vii trec in trupul nostru, unde sunt absorbite,
prelucrate ;i decantate prin circulayia sdngelui.
Atunci cAnd bem un lichid, ceea ce se futAmph
tn organismul nostru este foarte complex. Lichidul
ingerat devine parte integrantd din noi. De multe ori,
reaclia mea atunci cAnd beau un lichid viu se dovede;te
contrard celei asteptate. Mai intdi de toate, ceaiul de
Kombucha ne influen{eazd sufletul, starea noastrd psihicd.
El ne ajutd sd ne simtrim mai relaxali, mai ferici1i, mai
satifficufi. Con;tiinya noastrd reaclioneaTd la aceastd
stare, amplfficdndu-ne capacitatea de absorbyie (nu doar
a substantelor fizice). De pildd, ni se pare mai u;or sd ne
concentrdm, sd ludm decizii, ;i uitdm mai rar lucrurile cu
adevdrat importante. in acest fel, inteligenla noastrd este
stimulatd. Abia apoi reaclioneazd ;i corpul ftzic.
Existd un dozaj optimtn care trebuie bdutd Kombucha?
Da, dar care este acesta? Este foarte greu de rdspuns la

97
aceastd tntrebare, cdci ftecare individ trebuie sd- ;i gds eascd
propria mdsurd. Noi gdndim, sim{im Si acliondm dtftrit
unii de ceilal;i. intr-un fel functrioneazd organismul unei
persodne, ;i in alt fel organismul alteia. Numitorul comun
a fost stabilit de Creatorul nostru, dar detaliile depind de
fiecare dintre noi. Chiar dacd unii oameni seamdnd intre
ei, nu existd totuSi doud fiin1e identice.
Iatd chteva criterii importante de care ar trebui sd
SineSi seama atunci cdnd stabili1i ce cantitate de Kombucha
trebuie sd beli:
7. Consultayi un medic.
2. 125 ml ar trebui bdute zilnic, imediat dupd masd,
pentru facilitarea dige stiei.
3. Restul cantitdyii poate fi stabilit tnfuncfie de intenfiile
fiecdruia, cu anumite perioade de pauzd.
Altfel spus, dozajul trebuie stabilit in funcfie de
necesit[qile qi de beneficiile estimate de fiecare individ in
parte. Pentru unii, dozajul indicat mai sus se poate dovedi
prea mare, in timp ce altora nu le ajung doi litri pe zi.
Vezi qi capitolul intitulat Are Kombucha efecte secundare
negative?

Efectele folosirii ceaiului de Kombucha

pe terunen lung

Personal, am convingerea c[ nici o substan![ gi nici

un aliment nu trebuie consumate pe perioade foarte lungi
de timp, cdci corpul nosffu se obiqnuiegte cu ele gi efectul

98
lor se diminueazl cu timpul. Testele fbcute pe animale au
demonstrat c[ tratamentul cu vitamine este mult mai eficient
dac[ este aplicat pe anumite perioade de timp, intrerupte
de pauze, decdt dac[ este aplicat non-stop. in plus, aceast[
metod[ este qi mai economic[. Personal, am testat foarte
multe plante medicinale pe mine insumi, lucru valabil qi
pentru Kombucha, ludndu-le in doze foarte mari pentru a
vedea ce efecte secundare negative au (dac[ au). Dup[ qase
s[pt[mdni in care am b[ut doi litri de Kombucha pe zi nu
am descoperit nici cel mai mic efect secundar. tn c[minele
in care Kombucha se bea in mod tradifional, de decenii,
oamenii fac de multe ori o pauz[ de una-dou[ sdpt[mdni.
DacE se simt stresa,ti sau in caz de epidemie, incep s5 bea
din nou Kombucha, in cantit[ti mai mari la inceput.
Pastorul Weidinger adaug[ urm[torul comentariu:
Durata oricdrei terapii depinde de motivaliile noastre.
Dacd nu dori1i decdt sd trdili o viald sdndtoasd, v-a;
recomanda un program de trei sdptdmAni in care sd
be1i 125 ml de Kombucha tnainte de fiecare masd, de
preferinld tncepdnd imediat dupd luna plind ;i termindnd
programul cu o sdptdmdnd tnainte de urmdtoarea lund
plind. Dacd doriyi sd vd vindeca{i o boald intestinald, sd
vd stimulayi ficatul, sd vd vindecali de reumatism, gutd,
sd vd imbundtd1ili circula{ia shngelui etc., vd recontand
sd beli Kombucha o perioadd de 3-6 luni, cdte 125 ml de
trei ori pe 7i, apoi sd faceli o pauzd de o lund, dupd care
sd o lua{i din nou de la inceput.
Folosirea permanentd nu este recomandatd, cdci
organismul are nevoie sd facd din cdnd fu cAnd cAtu o

99
pauzd tntre tatamente. in acest fel, pacientul se va sim\i
mult mai bine atunci cdnd va retncepe terapia.

Transformarea zahdrului tn Kombucha

Atunci cAnd citesc refeta care spune c[ trebuie s[

foloseasc[,,80 de grame pentru fiecare litru de ceai", mulli
oameni preocupafi de s[n[tatea lor r[mdn nedumerili. S[
pun6 at0tea zahdr, cdnd se qtie c[ acesta nu este s6nltos?
Cultura de Kombucha are nevoie de zahdr pentru a
ferrnenta qi a r[mdne in viald. Prin procesul de fermentare,
z:.h[rul se transform[ ins[ in acid lactic qi alcool. Dacd
vegi pune mai putin de 50 de grame de zahilr pentru fiecare
litru de ceai, ciuperca va fi infometat[ qi va muri.
Iat[ cum r[spunde pastorul Weidinger la aceast[
intrebare:
,,Consumul de zahdr provoacd melancolie ;i depresie.
Ce se poate spune tn legdturd cu acest subiect tn ceea ce
priveEte Kombucha? Sunt ani de cdnd societatea tn care
trdim a ajuns sd respingd zahdrul caindulcitor. Foarte mulli
experli sunt de acord cd folosirea constantd a zahdrului
are un efect toxic asupra silngelui. El ne influenleazd tn
acest fel ftcatul, Si implicit stdrile sufleteSti.
Dacd zahdrul din Kombucha afost pe deplin convertit
(fermentat), aceste efecte negative nu vor apdrea.
Recent, cineva a incercat s[ md conving[ de efectele
negative ale zahdrului din Kombucha (in tot acest timp,
finea in m6n[ o coca cola!). I-a venit greu s[ m[ cread[

r00
cdnd i-am spus c[ fiecare dozd, de coca cola contine nu
doar 7 linguri de zahdr, ci qi 32 mg de cafein[!
Expertul in Kombucha, Dr. Meixner, qi-a consacrat
o bunl parte din timp studierii problemei zah[rului din
aceasta. El a f[cut o serie de studii, folosind mana biblic[,
pe care o producea el insuqi. S-a dovedit cd mana are un
efect indulcitor redus, motiv pentru care Meixner recomand[
folosirea ei in proporJie de 75Vo qi numai 25Vo zahdr.

Se poate folosi miere in loc de zahdr?

Faptul c[ trebuie s[ pun[ zahdr in ceai rcprezinti un
motiv de ingrijorare pentru mul,ti oameni. Ciuperca are ins[
nevoie de zahdr pentm a supraviefui. Acesta fermenteazil,
dAnd naqtere altor produgi, ,,buni pentru s6n[tate". inlocuirea
zah[rului cu alli indulcitori artificia]i conduce la moartea
culturii de Kombucha.
Mierea are un efect dezinfectant mult prea accentuat
asupra ciupercii, aga c[ nu se recomand[ folosirea ei.
ZahdruL este o substanl[ extrem de important[ pentru
procesul digestiv al Kombucha-ei. Aqa se qi explic[ de ce
la sf6rqitul procesului de fermentare, bdutura rczlltatd nl
este neapirat dulce la gust (de regul[, este dulce-acriqciar[,
sau chiar acr[ de-a binelea, dac[ procesul de fermentare
a durat prea mult).
Carrtitatea de zahfu la litrul de ceai trebuie sd fie de
50-190 de grame, in funcfie de re!et[. Cu numai 50 de
grame, ciuperca va face foamea, dar nu va muri. Cu 190

t0t
de grame, produsul final va fi foarte dulce, nefiind indicat
diabeticilor, bolnavilor de cancer qi celor cu afec{iuni
gastrointestinale.
Am f[cut personal diferite incerclri cu ani in urm[,
folosind miere in loc de zahdr. La un moment dat, ciuperca
a obosit qi a murit. De aceea, nu mic[ mi-a fost surpriza
cAnd domnul Perko de la ,,Kombucha House" mi-a spus c[
el a reuqit s[ foloseasc[ miere in loc de zahdl De altfel,
el este persoana care a flcut cele mai multe experimente
legate de Kombucha din cdte am auzit vreodatd,. La ora
actuald, conduce alte experimente, urmdrind s[ constate
efectele polenului din miere asupra culturii de Kombucha.
Dintre toate amestecurile de ceaiuri pe care le-a incercat
de-a lungul timpului, cel folosit de fiecare datd a rlmas
ceaiul de soc. Acesta permite inclusiv inceperea unei culturi
noi de Kombucha. in plus, conferd b[uturii un efect de
qampanie, foarte savurat[ de consumatori. Domnul Perko
are un talent extraordinar gi foarte mult[ experien![ in
privinfa cultivdrii Kombucha-ei.
Dac[ totugi prefera{i mierea in locul zah[rului, se
recomandd s[-i asigurafi culturii o temperatur[ de 28"C.
Poate aqa se explic[ de ce experimentele fbcute in regiunea
tropical[ Queensland au avut mai mult succes decdt ale mele.
Doamna J. G. din Queensland are o metod[ simpl[,
care funcfioneazd foarte bine de mult timp. Pune miere la
fiecare a doua cultur[, astfel incAt ciuperca s[ fermenteze
o s[pt[mdnd cu zahdr gi una cu miere. Folosind mai multe
recipiente, ea are intotdeauna la dispozitie o cultur[ crescutd

102
in miere, pe care o amestecd apoi cu una conven,tional[,
ob,tin0nd un gust excelent.
Domnul B. C. din Queensland mi-a descris intr-o
scrisoare experimentele sale referitoare la cultivarea
Kombucha-ei cu miere: ,,Mintea mea ralionald nu a
putut accepta teoria referitoare la miere, mai ales dacd te
gdndeSti cd zahdrul din trestie nu a tnceput sd jie produs
decdt tn istoria recentd a umanitdyii Si deci nu avea cum
sd fie folosit de strdmo;ii no;tri care cultivau Kombucha.
Temperatura este foarte importantd dacd foloseqti miere.
Singurele probleme pe care le-am avut au fost tn lunile
reci, tn care temperaturile erau foarte variate. Dacd
temperatura este suficient de caldd Si constantd, nu este
nici o problemd. Am folosit intotdeauna ceai verde, la
care am addugat alte plante medicinale, dupd care am
ldsat amestecul sd se rdceascd bine, tnainte de a-l ldsa
sd ajungd la temperatura camerei ;i de a adduga mierea,
astfel incAt enzimele din miere sd nu se piardd. Cantitatea
de miere necesard nu poate fi mai micd de patu linguri
la litru, de preferinld chiar mai mult". Printre plantele
folosite de el (toate proaspete gi culese din grbdina lui)
se num[r[: urzica, p[p[dia, coada-qoricelului qi socul, pe
care le adalugb, la culturd cu 2-3 zile inaintea incheierii
procesului de fermentare. Kombucha este stocat[ apdi in
sticle timp de dou[ luni qi jum[tate, la temperatura camerei
(in climatul tropical din Queensland). Cu timpul, gustul se
imbun[t[feqte, qi in nici sn caz nu devine amar.
ln regiunile mai reci, recipientele cu incilzitoare sunt
absolut necesare dac[ doriji s[ cultivatri Kombucha cu miere

103
in loc de zahdr. Aga se explicd de ce propriile mele incerc[ri
au dat greq qi de ce toate publicatiile din 1[rile cu clime
mai reci afirmd categoric ci mierea nu poate fi folositl in
locul zahbrului. De pild[, Dr. Meixner, cel care a reugit
s[ inlocuiasc1, zahdrul cu man[, recomandb insistent s[ nu
se foloseasc[ miere (la fel qi alfi experfi in Kombucha).

Oletul de Kombucha

Multor cultivatori de Kombucha li s-a int0mplat s[

uite de o cultur5, care a continuat s[ fermenteze s[pt[m0ni
la rdnd. Rezultatul este ob,tinerea unui otet de Kombucha,
care poate fi folosit cu succes, la fel ca orice alt[ varietate
de o[et. Ogetul de Kombucha poate fi folosit ;i pentru
cur[farea culturii atunci cdnd aceasta devine prea lipicioasd
sau c0nd cap[t[ aspect de mucegai.

Pdstrarea Kombucha-ei

Orice om care cultivd corect un lot de Kombucha se

va bucura de o bdutur[ vie, care il va ajuta sd iqi men,tin[
starea de s[nltate gi s[ iqi prelungeascd, viafa. in sine,
ciuperca este o unitate extrem de stabi16. La temperaturi de
peste 18"C ea va fermenta corect, cu condilia s[ dispun[ de
zahdral qi de oxigenul de care are nevoie. DacI dispune,ti
de prea multe ciuperci sau doritri s[ plecafi intr-o c[litorie,
putefi pune la p[strare ciupercile, stocdndu-le in circa 200

104
mI de ceai fermentat qi pun0ndu-le la frigider. Ciupercile
vor intra astfel intr-un fel de hibernare. Recipientul in
care depozitali o ciupercd nu trebuie sd fie umplut dec0t
cel mult pe jum[tate, astfel inc0t ciuperca s[ poat[ respira
cdt de cdt. P[strarea unei ciuperci la frigider pe o perioadl
mai lung[ de trei luni nu genercazd de regul[ nici un fel
de probleme (personal, am p[sffat ciuperci Kombucha la
frigider pin[ la doi ani, f}rrd ca acest lucru sd.le afecteze
cdtugi de pufin).
Exist6 qi opinii potrivit cdrora ciuperca poate fi plstrat[
inclusiv la congelator. Unii expe(i recomand[ acest lucru
(vezi qi scrisoarea din capitolul Pdstrali o ciupercd separatd
pentru cazuri de urgen{d), in timp ce al;ii, cum este Dr.
Meixner, qiau exprimat temerea c[ gheafa ar putea afecta
(datorit6 cristalelor sale ascufite) cultura de Kombucha. Dup[
plrerea mea, nu v[d de ce ar trebui s[ face,ti experimente
de acest tip, cdt[ vreme este unanim acceptat cd o cultur[
poate fi p[strat[ in condilii optime la frigider pe perioade
considerabile de timp.

Amestecarea Kombucha-ei cu &lte bduturi

Kombucha poate fi amestecat[ gi cu alte b[uturi. Spre

exemplu, copiilor le place foarte mult in amestec cu suc
de mere. DupI 3-4 zile, Kombucha fermentatl cu kunze
de zmeur[ seam[n[ foarte bine la gust cu sucul de mere,
gi mulli copii nici nu mai remarc[ faptuI c[ beau altceva.

105
 Siropul de zmeur[ sau de coacdze negre este de
asemenea foarte popular printre cei mici. Tinerii $i b[ffanii
prefer[ deopotriv[ Kombucha amestecat[ cu suc de l[mdie.
Exist6 chiar persoane care suslin c[ whisky-ul merge perfect
in amestec cu Kombucha. in 1brile din Europa de Est,
Kombucha a devenit atdt de popular[ incAt se organizeazd
de multe ori petreceri inchinate acestei b6uturi, la care nu
se serve$te altceva decdt Kombucha la fermentarea clreia
s-au folosit diferite tipuri de plante.

$ampania din Kombucha

La ultima vizitd pe care i-am f[cut-o domnului Perko
din Queensland, am incercat mai multe tipuri diferite de
Kombucha. Cam la fel se petrec lucrurile la degust5rile de
vinuri din Italia sau Austria. Penffu a incheia degustarea,
mi s-a servit qampanie, un produs foarte fin, despre care
am crezut c[ este gi foarte scump. Am rdmas exffem de
surprins sd a"flu c[ qi aceast[ b[utur[ era produs[ tot din
Kombucha. Degi nu mi-a dezvdluit intreaga rcletd, domnul
Perko mi-a spus c[ foloseqte zahdr, miere, flori de soc,
dude qi alte c0teva variet[tri de plante in cantit[ti mici.
ii sunt recunosc[tor c[ mi-a permis s[ gust din aceast[
bEuturd sublim[, ca s[ nu mai vorbim de sticla pe care
mi-a oferit-o la desp6r,tire. Cine gtie, poate c[ intr-o bun[
zi va face public[ releta sa.

r06
Are Kombucha efecte secundare negative?
Aqa cum spuneam in capitolul referitor la diabetici,
in cazul acestora pot aplrea complica,tii dac[ procesul de
fermentare nu este supravegheat cu atenfie. Atunci cdnd este
cultivat[ intr-un mediu de ceai verde sau negru, Kombucha
amplific[ efectele acestor ceaiuri. De aceea, nu este deloc
surprinzltor c[ unii copii nu reu$esc s[ adoarmd dupd ce
beau un pahar de Kombucha seara.
Ceaiurile din plante medicinale folosite pentru
cultivarea Kombucha-ei (de pild[, angelica, mugefelul etc.)
igi p[streaz[ dup[ fermentare at6t efectele vindec[toare cdt
gi pe cele secundare negative.
Am primit din Noua Zeelandd o scrisoare care circul[
pe scar[ larg[ acolo (intitulat[ Elixirul Kombucha sau
ceaiul manciurian - autorul fiind necunoscut) in care
este descris procesul de fermentare a Kombucha-ei 9i
aplicaliile produsului final. Autorul insist[ c[ diabeticii
pot bea respectivul ceai, dar nu gi femeile gravide, f6r[ s[
explice ins[ de ce. Pentru cultur[, el recomandd indeosebi
ceaiul verde.
O alt[ scrisoare din aceeagi categorie (cu autor
necunoscut qi distribuitl impreun[ cu Kombucha) face
urm[torul comentariu referitor la posibilele efecte neghtive
ale ceaiului de Kombucha:
,,Procesul rapid de detoxificare poate cauza inilial
anumite nepldceri, indeosebi dacd se bea prea mult ceai
la inceputul tratamentului. De aceea, se recomandd sd
incepe{i gradat, cu un sfert de pahar (60 ml), impdr{it

107
tn mai multe doze. Astful, dacd veli bea cdte 20 ml de
trei ori pe zi, veli putea evita orice nepldcere. Printre
aceste probleme care pot apdrea se numdrd: durerile de
cap, durerile de stomac, senza{ia de grea;d, oboseala,
amefeala, diareea, constipalia, co;urile, mdncdrimile
;i balonarea. Este vorba de efecte temporare, care nu
dureazd mai mult de cdteva zile maxim, dacd omul este
relativ sdndtos. Pentru a le contracara, se recomandd sd
beyi mai multd apd. Cei care suferd de boli mai grave
pot experimenta crize de vindecare (dacd incep sd bea
prea mult ceai fermentat, prea devreme), foarte greu
de suportat tn anumite cazuri. Efectele Kombucha-ei se
maniftstd mai tntdi la nivelul pdrlilor cele mai slabe
ale corpului, urmate, treptat, de pdryile din ce in ce mai
puternice.
Comentariu: aceste efecte s-ar putea datora foarte bine
cafeinei din ceaiul verde, negru, oolong sau mate.
intrucdt exist[ mii de modalit[1i de a prepara ceai de
Kombucha, este imposibil sd se stabileascd cauza exactl
care a dus la efectele negative menfionate in scrisoare.
Propriet[file ceaiului de Kombucha se pot modifica
in functie de urm[toarele criterii:
1. Dacd dupfi o anumit[ perioad[ de timp ceaiul iqi
p[streaz[ gustul dulce, fhr[ s[ devin[ dulce-acriqor qi acidulat,
inseamn[ c[ cultura dumneavoastr6 nu functrioneaz[. Acest
lucru se poate petrece in cazul in care cultura de Kombucha
pe care aS primit-o a fost supraincdlzitd,intimpul transportului
(sau acas6 1a dumneavoastr[). Cunosc o persoan[ care a pus
cultura in cuptor, ,,ca s[-i p[streze mai bine temperatura"!

108
Vezi qi capitolul intihrlat: Probleme asociate cu procesul
de fermentare a Kombucha-ei.
2. in functrie de ceai (verde, negru, din plante
medicinale etc.). Acesta este criteriul care provoacd cele
mai multe modific[ri ale gustului.
Experienfa m-a invdfat c[ efectele secundare negative
nu se datoreazd culturii propriu-zise, ci INGREDI-
ENTELOR SUPLIMENTARE pe care le adaugd unii qi
procesului de fermentare a 1or.
Ceaiurile din plante medicinale, inclusiv ceaiul negru
qi cel verde, sunt transformate in timpul procesului de
fermentare. Nu uita,ti c[ propriet[.tile lor se amplificI qi
ele sunt mult mai uqor asimilate de organismul uman.
Este greqit s[ credem c[ plantele ne pot face numai bine.
Folosite incorect, ele pot provoca efecte secundare negative.
Vezi qi capitolele intitulate Rafinarea ceaiurilor din plante
medicinale prin procesul de fermentare a Kombucha-ei,
Care ceai este mai bun: cel verde sau cel negru?qi Au
plantele medicinale efecte secundare negative?
Cantttatea de zahdr, perioada de fermentare,
temperatura medie in perioada de fermentare, dar qi
temperatura din perioada de depozitare ;i durata
acesteia - to.ti aceqti factori au efectele 1or.
Deqi foarte mul1i oameni m-au contactat in leg[tur[ cu
cultivarea Kombucha-ei, num[rul celor care mi-au vorbit
de efecte adverse este foarte mic. Consider ins[ c[ este
de datoria mea s[ citez aceste cazui.
Constipa(ie in anumite cazui - au fost folosite ceai
negru gi/sau de muge{el, iar perioada de fermentare nu a

109
fost suficient de lung[ (bdutura era inc6 foarte dulce). Se
qtie c[ ceaiul negru are uneori un efect de constipafie. ln
asemenea cazui, se recomand[ amestecarea sa cu p[ducel,
soc, troscot qi zmeurX.
Hipertensiune, intr-un alt caz - a fost folosit ceai
verde. in asemenea caz:uri, se recomand[ amestecul
cu p[ducel gi cu alte ceaiuri. Vezi qi secliunea despre
hipertensiune.
Candida albicans (cdteva cazui). S-a b[ut prea mult
ceai fermentat gi prea rapid. Vezi sec,tiunea referitoare la
Candida albicans.
Existfl oameni care sus{in cd au suferit de arsuri in
zona inimii qi Ia stomac. Tofi au b[ut ins[ Kombucha pe
stomacul gol. Av0nd un pH de 3-3,5, Kombucha poate
provoca uneori asemenea efecte. Dac[ nu v[ simlitri bine
dupfl ce befi Kombucha pe stomacul gol, nu mai befi
dec0t dup[ ce mdncatri!
Menopauza: existd femei care afirmd c[ le-a revenit
menstruafia regulat[ dup[ ce au inceput s[ bea ceai de
Kombucha. Sfatul meu a fost s[ aib[ grijd s[ nu r[m0n[
ins[rcinate. in dou[ dintre cazri, femeile nu au fost prea
incdntate de comentariul meu. Mi-au spus c[ sunt de-a
dreptul fericite f[r[ menstrua,tie qi m-au intrebat ce pot
face ca s[ scape de acest efect, intruc0t le pl[ceau celelalte
efecte pozitive. Singurul sfat pe care li l-am putut da a
fost fie sd se bucure de noua lor tinere,te, fie s[ renunfe
s[ mai bea Kombucha.
Kombucha poate avea efecte asupra menstruafiei.
in cazul in care constatati cd menstruatia dumneavoastrd

lta
devine mai puternic[ dec0t in mod normal, renunfali sd
mai befi Kombucha cu o s6pt[mdn[ inainte de ciclu. Se
recomandl de asemenea folosirea anumitor ceaiuri din plante
medicinale (specifice pentru aceast[ problem[) atunci c0nd
preparali cultura de Kombucha.
Sfingerarea pe nas mi-a fost relatatd intr-un singur
caz. in asemenea caz:uli., cel mai bine este sE se renun(e
la Kombucha, sau s[ se reducd. doza pin[ la dispari,tia
simptomelor.
Unii oameni sus,tin cd ceaiul de Kombucha are un
efect de sub,tiere a sdngelui. Dac[ folosifi Warfarin, Heparin
sau alte medicamente similare, cel mai bine ar fi s[ v[
consulta,ti medicul inainte de a bea Kombucha.
Atunci c6nd vorbim de efecte negative, trebuie s[ linem
seama de faptul c[ in via![ nu existd aspecte unilaterale.
Chiar dacil marca majoritate a oamenilor oblin rczultate
foarte bune ca ufinare a tratamentului cu Kombucha, pot
exista cd,tiva care s[ manifeste reactii negative, dintr-un
motiv sau altul.
Pentru a testa personal efectele negative ale Kombucha-
ei, am bdut timp de qase s6ptlm0ni doi pdn[ la trei litri
de ceai fermentat in fiecare zi. M-am simfit cdt se poate
de bine, dar asta nu inseamnd c[ orice om care ar face
acest lucru s-ar simji la fel de bine.
Toate efectele negative de care am atzit vreodat[ mi-
au parvenit exclusiv pe cale oral[, in timp ce num5rul uriaq
de relat[ri referitoare la efectele pozitive ale Kombucha-ei
mi-au parvenit intotdeauna in scris.

lIt
 O compara{ie intre medicamentul de tntdrire
q sistemului imunitar numit Interferon ;i
Kombucha

in anul 1987, medicul gi biologul Reinhold Wiesner din

Bremen, Germania, a publicat rezultatele unui studiu in care
a comparat efectele Kombucha-ei cu cele ale cunoscutului
medicament pentru int[rirea sistemului imunitar numit
Interferon. El a folosit pentru studiul sdu 246 de pacienli,
care sufereau de boli precum tulburlri renale, inflamarea
ficatului, reumatism, scleroz[ multipld qi astm. Kombucha
a ob{inut rczultate mai bune dec0t Interferonul (203 prin
compara,tie cu 183) in cazlul astmului. Pentru celelalte boli
rezultatele au fost inc[ qi mai bune: in cazul bolnavilor de
reumatism cr 92Vo, al celor cu tulburdri renale ut 89Vo, al
celor cu inflama,tii laficat ca 817o, iar al celor cu scleroz[
multipl[ ct 80Vo.

Poate vindeca ceaiul de Kombucha

cancerul?

Kombucha nu poate fi privit[ ca un remediu in

sine al cancerului, dar este vestit[ ca adjuvant in trat'area
acestuia, cel pufin in fdrile vorbitoare de limb[ german[.
Marii experfi in domeniul cancerului, dr. Johannes Kuhl,
dr. Sklenar qi dr. Veronika Carstens, qi-au cdpdtat faima
datorit[ unei terapii in care Kombucha joac[ un rol esential
prin revitalizarca florei intestinale a pacientilor.

112
 Dr. Reinhold Wiesner, medic qi biolog din
Schwanemiinde, Germania de nord, a publicat o lucrare
foarte interesant[. El a testat un produs antiviral prin
comparafie cu Kombucha. Nu a dat ins[ detalii referitoare
la tipul de ceai folosit. De regul[, in Germania se folosegte
ceaiul negru, spre deosebire de Asia qi Japonia, in care se
prefer[ ceaiul verde sau ceaiul Kombu. Dou[ din plantele
cele mai frecvent folosite impotriva cancerului sunt frunzele
de papaya qi/sau gilbenelele (calendula fficinalis).
Iat[ o scrisoare pe care am primit-o de la doamna
R. E. H.:
,,Sora mea mai tilndrd, fu vArsfi de 58 de ani,
fumdtoare, a fdcut acum doi ani o mastectomie- intre
timp, s-a ales cu un cancer la pldmilni, care a cuprins de
asemenea zona coastelor ;i craniul.
I s-a prescris sdfacd chimioterapie. In doud sdptdmdni
dupd prima ;edin{d de chimioterapie ;i-a pierdut complet
pdrul, iar durerile in zona pieptului au devenit insuportabile,
avdnd nevoie de doze foarte mari de moffind pentru a le
putea suporta.
A tnceput sd bea ceai manciurian (Kombucha) in
I
perioada tn care ;i-a pierdut pdrul.
Dupd numai doud zile, a tntrerupt tratamentul cu
morfind, tntrucdt durerile i-au dispdrut complet. I^a fel ;i
insomnia de care suferise. Pdrul a tnceput sd-i creascd din
nou ;i nu i-a mai cdzut, de;i a continuat chimioterapia,
I ficdnd in total patru ;edinle, la un interval de cAte patru
sdpfimilnL A continuat sd lucreze full time, mai pu{in in
l
t prima zi de dupd chimioterapie. Medicamentele pe care
trebuia sd le ia tmpotriva cancerului la oase ar fi trebuit
I

tlj
I
sd ti genereze umfldturi ;i o creStere masivd tn greutate,
dar acest lucru nu s-a tntAmpht, tn pofida unui apetit cdt
se poate de sdndtos! Tumorile din regiunea pldmdnilor
s-au redlts, iar medicul ei i-a spus: ,,Indiferent ce remediu
iei, continud!"
Dintre toli pacienlii care fac chimioterapie aldturi de
ea (29 la numdr), este singura care mai lucreazd. Ceilalyi
au fost nevoili sd renun{e la slujbd din cauza bolii. Sora
mea nu a experimentat efectele secundare ale chimioterapiei
intr-o mdsurd la fel de accentuatd ca ceilalyi. incd nu
i s-au fdcut noi teste referitoare la cancerul osos, dar la
ora actuald aratd foarte bine".
$i o altd scrisoare: ,,Tatdl meu a fost diagnosticat cu
cancer ta pldmAni. intr-unul din cei doi phmilni avea o
tumoare de mdrimea unei portocale mici. Doctorul sdu
i-a spus cd boala este incurabild, dar tratamentul pe care
i-l recomandd ii va face viala suportabild tn perioada de
timp care i-a mai rdmas de trdit. Fratele sdu i-a adus
atunci niste Kombucha, din care a tnceput sd bea imediat,
cdte doud pahare pe zi. Patru luni mai tdrziu, razele X au
ardtat cd nu mai exista nici o urmd de cancer. intreaga
noastrdfamilie este convinsd cd responsabild pentru aceastd
vindecare spectaculoasd este Kombucha".

Bste papaya un remediu tmpotriva

c&ncerului?

Cu numai trei ani in urm[ gtiam cd papaya este un

fruct tropical delicios, care are un efect pozitiv asupra

114
digestiei, dacl este amestecat cu suc de 1[m0ie. Am aflat
de calit[,tile sale terapeutice de la o femeie care a scris o
scrisoare unui ziar german din Australia, Dtie Woche,in care
afirma c[ papaya poate fi folosit[ cu succes in tratamentul
cancerului. Dup[ ce qi-a pierdut orice speranf[ c[ se va
vindeca vreodat[, doamna H. a aflat de un posibil efect
pozitiv al frunzelor de papaya. Scrisoarea mentioneaz[ c[
a incercat acest tratament gi c6, intr-adevdr, s-a vindecat.
Un raport mai detaliat poate fi g[sit in The Weekend
Bulletin (Gold Coast, Australia), care descrie cazul unei
vindecdri de cancer la vezicil, de care suferea doamna K.,
o femeie in vdrst[ de74 de ani. Aceasta a fost operat[, dar
cancerul nu a putut fi inldturat in totalitate, motiv pentru care
ar fi trebuit sd continue tratamentul in Brisbane. Timp de
trei luni ea a consumat frunze de papaya, iar c0nd r[m0nea
fHr[ frunze, folosea pielea fructelor (pe care le fierbea in
prealabil). Cdnd s-a intors la medic pentru un control de
rutini, diagnosticul acestuia a fost o vindecare completd a
cancerului. O nou[ verificare f[cut[ patru luni mai tdrzfii a
confirmat acest rezultat. Monitorizarca tlteioard a doamnei
K. a ardtat c[ aceasta se simte excelent, considerAnd c5
vindecarea ei s-a datorat frunzelor de papaya.
De cealalt[ parte a lumii, Dr. Jerry Mclaughlin, un
savant de la Purdue University, a descoperit o substan![
anti-cancerigend in papaya, considerat[ ,,de un milion de
ori mai puternicd decit orice remediu anti-cancerigen".
Exist[ gi alte rapoarte care descriu vindecdri ale
cancerului cu ajutorul unui concentrat fdcut din frunze de
papaya. Anumite magazine naturiste vdnd un extract din

115
frunze de papaya fermentat in Kombucha. La ora actualS,
concentratul de papaya este manufacturat in Australia.
Flc0nd cercetdri pe marginea acestui subiect, am descoperit
mai mul1i vindec[tori naturigti care au folosit papaya
impotriva cancerului. Din p[cate, nici unul dintre ei nu a
fost de acord s[-mi dea detalii suplimentare, temdndu-se
de eventualele implica{ii legale.
in The Gold Coast Bulletin au ap[rut mai multe
rapoarte, intitulate ,,Calit[,ti1e medicinale ale papaya-ei" qi
,,Papaya are efecte benefice in lupta impotriva cancerului".
Primele indica,tii referitoare la virtutrile vindecltoare ale
papaya-ei au ap[rut in anul 1978. Succesul terapiei a fost
atdt de mare incdt la ora actual5 a devenit destul de greu
s[ mai glseqti frunze de papaya pe piaf[.
Urm[torul raport a fost publicat in The Gold Coast
Bulletin. Mullumesc cu aceastd ocazie direc,tiei Buletinului
pentru c[ mi-a permis sd public aceste informafii in cartea
de faf[.

PAPAYA ARE EFECTE BENEFICE iIV TAPTN,

iruporruvl, CANCERULUI

Grddinarii din Gold Coast au rdspuns apelului

victimelor bolnave de cancer, disperate cd nu gdsesc
suficiente frunze de papaya. Persoana care d afirmat pentru
prima oard, acum 14 ani, cdfrunzele de papaya reprezintd
un potenlial remediu tmpotriva cancerului, a fost depistatd
tntr-un cdmin de bdtrhni din Labrador. Povestea lui Stan
Sheldon, omul care s-a vindecat de cancer folosind un

It6
I

extract din frunze fierte de papaya, a fost relatatd pentru

prima oard tn The Gold Coast Bulletin in anul 1978.
Cercetdri recente ficute in Statele (Jnite au dat acestei
afirmayii un suport ;tiin{ific, dupd ce savantii au izolat
un compus chimic din arborele de papaya despre care se
afirmd cd este mai puternic de un milion de ori fald de
orice alt medicament anti-cancer.
Domnul Sheldon, acum tn vdrstd de 88 de ani, afirmd
cd nu este deloc surprins de aceastd descoperire. ,,Eram pe
patul de moarte, suferind de cancer la amdndoi pldmdnii,
cAnd mi s-a sugerat sd aplic un vechi remediu aborigen,
poveste$te el.Am tncercat remediul timp de doud luni,
dupd care mi s-a cerut sd fac testul de rutind cu raze X la
pldmdni. tn urma testului, mi s-a spus cd amdndoi pldmilnii
sunt perfect curali. Le-am relatat medicilor rezultatul acestui
test, dar nu m-au crezut pAnd cdnd nu mi-au ficut propriile
lor teste. infinal, s-au scdrpinat tn cap ;i mi-au recomandat
sd continui sd beau extractul din frunze de papaya".
Totul se petrecea tn anul 1962. Cancerul lui Stan
Sheldon nu a recidivat niciodatd. De atunci, Stan a
transmis releta multor bolnavi de cancer. ,,16 dintre ei s-au
vindecat", afirmd el. Re{eta domnului Sheldon presupune
fierberea frunzelor proaspete de papaya Si infuTarea"lor
timp de doud ore, tnainte de scurgerea ;i imbutelierea
extrasului. Acesta poate fi pdstrat apoi la frigider, de;i
dupd j-4 zile poate incepe sd fermenteze. Stan poveste$te
cd erau perioade cAnd nu gdsea decAt cu mare greutate
frunze proaspete de papaya. ,,Nu toatd lumea e de acord

1t7
 sd te lase sd le rupi din copacul lor, tntrucilt se tem cd
acesta se va usca".
Din fericire, crescdtorii de papaya din Gold Coast
au rdspuns cu generozitate apelului public de a-i ajuta pe
bolnavii de cancer, dispera{i cd nu pot gdsi remediul dorit.
Mul1i grddinari, o asistentd Si proprietarul unui motel
le-au oferit doritorilor frunze de papaya. Domnul Vern
Forrest din Burleigh Heads ;i-a cdpdtat pe bund dreptate
porecla de Johnny Papaya, tntrucdt a cultivat arbori de
papaya Si le-a oferit frunzele bolnavilor de cancer tncd
din anul 1978, dupd ce a citit pentru prima oard povestea
lui Stan Sheldon. ,,Nu am nici o indoiald cd sunt bune,
qfi.rmd el. Cunosc oameni care ar ft trebuit sd moard de
ani de zile, d.acd ne-am fi luat dupd diagnosticul inifial care
li s-a pus. Tratamentul cu frunze de papaya i-a ajutat tnsd
sd se vindece".
Betty Ellingsworth, o asistentd la un cdmin din Nerang,
le-a permis tuturor bolnavilor de cancer accesul tn grddina
cdminului, in care se aflau patru arbori de papaya. Un
alt caz este cel al lui Pat Washington, care le-a oferit
bolnavilor frunzele arborilor de papaya din grddina sa
din Tallai Hills.
Bob Brinsmead, proprietar al motelului Avocadoland
din Tweed, le-a permis h rAndul lui bolnavilor de cancer
sd se aprovifioneze cu frunze de papaya din grddina
lui. ,,Nu sunt deloc surprins de rezultatele cercetdrilor
americanilor, afirmd el- in Brisbane se produce o alifte din
frunze de papaya care trateazd cu mare succes leziunile
pielii. Odatd, m-am uns cu sevd prelevatd direct din
arborele de papaya pe un nodul care tmi cre$tea hngd

I I8
ureche Si care tncepuse sd md tngrijoreze. in scurt timp,
am scdpat de el".

Cea mai frecvent folositd re{etd de preparare

a extrasului din frunze de papaya

Se iau qapte frunze de papaya, de dimensiuni medii,

nici prea b[trdne, nici prea tinere.
Frunzele trebuie sp[late cu grij[ qi uscate pa(ial. Se
taie apoi cayarza gi se agaz[ intr-un vas, in doi litri de apd.
Se aduce apala fierbere. Procesul continu6 pAnd cdnd
scade Ia jum[tate.
Lichidul rezultat este sffecurat gi imbuteliat in recipiente
de sticl[.
a. Concentratul poate fi pdstrat la frigider timp de 3-4
zile. Dacd. devine opac, nu mai trebuie folosit.
b. Poate fi amestecat cu ceai verde sau alte ceaiuri
medicinale gi fermentat impreund cu Kombucha.
Fermentarea impreund cu Kombucha conserv[
propriet[file frunzelor de papaya intr-o manier[ natural[.
Doza recomandatd. in releta original[ este de 50 ml
de trei ori pe zi. Concentratul poate fi amestecat qi cu
alte sucuri.
in cazul in care concentratul de papaya este fermentat
impreun[ cu alte ceaiuri, doza trebuie calculatX proporfional.
Spre exemplu, dac[ sunt fermentate impreun[ un litru de
concentrat de papaya qi un litru de ceai verde, dozarezultath,
va fi de 100 ml de trei oi pe zi.

119
 Unii oameni folosesc qi fructele de papaya semi-mature
(verzi), cu tot cu seminfe qi coaj[. Se spune c[ acestea au
acelea;i efecte vindec[toare ca gi frunzele. Papaya poate fi
zdrobit[ cu ajutorul unui blender qi amestecath cu a]te fructe.
Rezolvarea vechii enigme referitoare la metoda de
control al naqterilor aplicatd de c[ffe locuitorii din Papua
Noua Guinee gi din alte insule din sud pare s[ fie legat[
tot de papaya. Recent, un cercet6tor din Papua Noua
Guinee mi-a spus c[ ingerarea fructului cu tot cu seminfe
gi coaj[ poate afecta naqterea, provoc0nd un avort spontan.
Important este dozajul. De multe ori, femeile tinere care
iau doze foarte mari nu mai pot rdmdne inslrcinate. Degi
rlmdne ca problema sd fie studiat[ in continuare, nu se
recomand[ totuqi ca femeile ins[rcinate s[ m[n0nce fructe
de papaya necoapte. Chiar dac[ le m5ndnc[ coapte, este de
preferat ca ele sd fac[ acest lucru cu modera,tie qi s[ evite
semin{ele gi cojile. Cercetdri recente efectuate la Londra
au ardtat cX femeile ins[rcinate care m[ndnc[ un fruct de
papaya pe zi pot avorta spontan in decurs de o s6ptlm0nd.
Avortul devine gararfiat dac6 fructele sunt necoapte, cu
o concentrafie mare de papaini (conform Courier Mail
Brisbane 19.02.94).

Detectarea rapidd & cancerului spore$te

;ansele de vindec&re
Cu cdt cancerul este diagnosticat mai rapid, cu atdt mai
mari devin qansele de vindecare a sa. Metodele standard de
diagnosticare actuale nu permit depistarea cancerului decdt
infaze avansate. Potrivit Dr. Sklenar, inainte de declanqarea
fazei acute a cancerului pot fi depistate tot felul de boli,
din care unele au o vechime foarte mare. Dr. Sklenar a
creat un test de depistare rapidl printr-o analizd. a sdngelui,
care permite detectarea cancerului in fazele sale de inceput.
in aceeaqi incercare, el a adoptat gi metoda de
diagnosticare cu ajutorul irisului, pe care o considerl de
o valoare inestimabild. EL a descoperit in irisul pacienfilor
bolnavi pete negre sau maronii care i-au permis s[ trag[
concluzia c[ colonul acestora nu funcfioneazilla capacitate
qi c[ pacientii aflati in etapa pre-canceroas[ au adeseori
probleme digestive. Degi metoda de diagnosticare cu ajutorul
irisului nu are o rat[ a succesului de l00%o (ci doar de
80Vo), ea r[m0ne un instrument prefios de detectare a bolii
in etape de inceput.
Exist[ qi alte metode neobignuite de detectare timpurie
a cancerului. Spre exemplu, am avut la un moment dat
impresia c[ un prieten de-al meu suferea de o problem[
acrtd, Ia ficat. Am consultat un medic naturist, f[r[ s[-i
spun despre ce cred c[ este vorba, iar concluzia sa a fost
c[ persoana in cauzd ar putea avea cancet la ftcat.
Testele efectuate la cdteva spitale faimoase din
Germania qi Elve(ia nu au confirmat aceast[ b[nuial[.
Prietenul meu qi-a fhcut numeroase analize, pentru diferite
alte boli. Abia duph trei ani qi jumdtate de la prima concluzie
a medicului naturist au putut diagnostica medicii oficiali
cancerul prietenului meu, care a gi murit trei luni maitdrzil.

121
 Am convingerea c[ dac[ amicul meu ar fi avut de la
bun inceput o atitudine preventiv[, schimbAndu-qi dieta
alimentarfl, renunldnd la fumat gi schimbdndu-qi pozi,tia
patului, ar fi putut fi salvat.

Kombucha - an remediu vindecdtor

perutru astrnatici

Astmul este o boal[ care se r[spdndegte la ora actual[

cu o ratd alarmant[ de creqtere, declanqat[ de diferifi
factori de mediu. Kombucha are un efect pozitiv asupra
digestiei, prin detoxificarea corpului; in acest fel, ea are
un efect pozitiv inclusiv asupra astmului. Dr. A. Wiesner
a fbcut un studiu exffem de interesant referitor la efectul
Kombucha-ei asupra unui num[r de 246 de pacien{i,
comparind rezultatele cu cele ale medicamentului pentru
int[rirea sistemului imunitar numit Interferon. in privintra
altor boli, rezultatele oblinute prin ingerarea de Kombucha
s-au dovedit inferioare celor oblinute prin administrarea
Interferonului, dar in privinfa suferinzilor de astm ele s-au
dovedit mult mai bune. in general, to,ti bolnavii de astm
descriu o imbundt[,tire considerabilil a stlrii lor de s[n[tate
de indat[ ce incep s[ bea Kombucha. Diferite amestecuri de
plante medicinale amplific[ efectele pozitive ale Kombucha-
ei asupra astmaticilor. Cel mai bine este ins[ s[ descoperi,ti
cauza cate a dus la declanqarea astmului.
Am primit numeroase comentarii referitoare la astm.
Iat[ cdteva dintre ele:

122
 ...in prima sdptdmilnd dupd ce am ?nceput sd beau
ceai de Kombucha, am descoperit cd durerea datoratd unei
artrite la deget a dispdrut complet ;i nu a mai revenit
niciodatd. De doud ori, am fost pe punctul de a muri din
cauza unor crize de astm. De cdnd beau Kombucha, tmi
pot curdya mult mai u;or phmAnii de mucoasele care ti
blocheazd. La numai un minut dupd ce beau din aceastd
bduturd miraculoasd, simt un val de energie care tmi
inundd corpul.
...Kombucha m-a ajutat sd md refac. Sffir de ani
de zile de astm, din cauza lucrului tntr-o fabricd de
tmbrdcdminte.

Tulburdri ale somnului

Un somn s[n[tos este la fel de important ca gi

alimenta.tia. Omul poate supraviefui c6teva s[pt[m0ni f[rd
mdncare, cAteva zile fdrd, b[utur[, dar nu qi f[r[ soilrn.
Perioada de odihnd necesar[ difer6 de la un individ la
altul. Sunt oameni care necesit[ numai 5 ore de somn pe
noapte, in timp ce al1ii nu rezist[ cu mai pufin de 10 ore.
Dou[ din principalele cavze ale tulbur[rilor legate de somn
sunt stresul gi problemele r[mase nerezolvate, la car'e se
adaug[ diferifi factori de mediu, despre care vorbesc pe
larg in capitolul intitulat Patul nostru - principala problemd
de mediu. Cei care beau un pahar de Kombucha ?nainte
de culcare afirm[ c[ reugesc sd adoarm[ in circa 20 de
minute, chiar dac[ inainte sufereau de insomnie.

123
 Sindromul Oboselii Cronice (ME/SOC)

Dupd publicarea primei editii a acestei c[r,ti am primit

un ma.re num6r de comentarii gi sfaturi legate de utilizarea
Kombucha-ei. Multri oameni m-au intrebat de ce nu scriu
nimic despre efectele pozitive pe care le are aceastd b[uturl
asupra Sindromului Oboselii Cronice, dat fiind c[ a fost
singurul remediu care i-a ajttat in acest caz. Am primit
scrisori din Noua Zeelandd qi Anglia care au confirmat
aceste afirmafii. Spre exemplu, o femeie mi-a scris c[ a
suferit de SOC timp de mai mul1i ani, dar starea ei s-a
ameliorat considerabil dup[ ce a bdut cdteva sticle de
Kombucha.
Doamna J. E. B. din New South Wales mi-a scris:
-...Am bdut ceai de Kombucha timp de doud luni, dupd ce
fusesem bolnavd de ME/SOC timp de patru anl Unul din
principalele simptome ale bolii, respectiv durerile de cap
;i amefeala, a dispdrut dupd primele trei sdptdmilni. I-a
ora actuald au apdrut semne cd Si Sindromul Intestinelor
Iritate (care inso{e;te de reguld SOC) este pe punctul de
a se ameliora. Se ;tie insd cd Sindromul Oboselii Cronice
are perioade de remisie ;irecidivd. Speranta mea este cd
recidivele vor deveni din ce tn ce mai scurte, iar remisiile
din ce tn ce mai puternice...".
O alte doamn6, S. H., mi-a scris: ,,... Sufdr de cdfiva
ani de Sindromul Oboselii Cronice. Am tncercat diferite
produse, vitamine etc., dar fdrd efect, pilnd cdnd am
incercat Kombucha... Se pare cd aceasta dd rezultate...".

r24
 Propriile mele observafii legate de SOC m-au condus
la concluzia c[ cei care suferd de aceast[ boal[ dorm in
camere ct raze telurice puternice gi extrem de poluate
electric, lucru care nu poate fi o coincidenl[. De aceea,
recomand cu tdrie efectuarea unor m[sur[tori electrice in
dormitoarele tuturor celor afectati de acest sindrom.

Tulburdri ale prostatei

Una din principalele probleme cu care se confrunt[

b[rbafii atunci cdnd imb[trdnesc sunt tulbur[rile prostatei.
Circa o treime dintre b[rbafi sunt nevoili s[ iqi opereze
prostata, iar o alt[ ffeime au probleme cu aceast[ gland[, de
un fel sau altul. ln regiunile alpine din Europa se folosegte
cu mult succes ceaiul de r[scoage (epilobium roseum qi
epilobium parviflorum) penffu tratarea problemelor asociate
cu prostata. Personal, am inceput sE cultiv aceast[ plant[
in Australia in anul 1983, sub numele de planta-prostatei.
Atunci cdnd este folosit[ impreun[ cu Kombucha,
aceast[ plant[ trebuie amestecat[ cu 80Vo ceai verde. Ceaiul
trebuie s[ fie de cea mai bun[ ca]itate qi s[ nu fie mai vechi
de un an (de la recoltare). Rezultate bune s-au oblinut gi cu
un amestec de coada-calului, g[lbenele gi planta prostatei.
Cunosc o doamn[ in vdrst[ care a suferit decenii la rdnd
de o inflamare a yezicii urinare qi care bea la ora actuald
acest amestec din plante la primul semn de recidiv[ a bolii.
Reugegte astfel sI elimine boala inc[ inainte de a se instala.

125
 Diabeticii si Kombucha

Culturile de Kombucha se transmit de la un om la

altul, gtiut fiind c5 nu au efecte secundare negative. in
intreaga literatur[ referitoare la Kombucha, nu am g[sit nici
o indicalie cd ar avea vreun efect negativ asupra diabeticilor.
Primele informatrii legate de acest subiect le-am descoperit
intr-o carte, intr-un pasaj referitor strict la diabetici.
Pastorul Weidinger a rdspuns la o inffebare referitoare la
acest subiect. Deqi procesul de preparare a Kombucha-ei
presupune folosirea zahdrului, produsul final poate fi folosit
de diabetici, intrucdt fermentarea ii schimb[ caracteristicile,
convertind zahdrul in alte substan,te. Singura premisfl este
ca procesul de fermentare s[ nu dureze mai putin de 8-10
zile. Pastorul Weidinger sus,tine cI este absolut sigur de
acest lucru, intrucdt a fost diabetic el insuqi.
Ce se poate spune ins[ despre bduturile comerciale
care se g[sesc in magazinele naturiste? Pastorul Weidinger
afirm[ c[ ceaiul de Kombucha nu trebuie s[ le dea sperante
false diabeticilor. Comercializarea produsului conduce
uneori la o publicitate de;Enlatd, care afirm[ tot felul de
lucruri, din care numai o parte se dovedesc adevdrate. Dac[
aceste bduturi contrin zahlr nefermentat (indicat de gustul
lor dulce) ele trebuie evitate de diabetici.
Exist[ anumite plante medicina]e care pot fi recomandate
diabeticilor, in amestec cu ceaiul verde: frunzele de afine
(Vaccinium myrtillus I.), troscotut (Polygonum aviculare
L,), brusturul (Arctium lappa L.) qi cicoarea (Cichorium
intybus L.).

126
 Dizolvd Kombucha pietrele la vezica
urinard?

Dr. Herrmann a f[cut un studiu referitor Ia dizolvarea

pietrelor La yezica urinar[ cu ajutorul unui extract de
Kombucha. El a inserat pietre din fosfafi in vezica unor
iepuri de sex masculin, cdrora le-a administrat apoi
Kombucha, timp de c0teva sdptlmdni, de trei oi pe zi.
Rezultatul a fost cI pietrele gi-au redus treptat mdrimea,
fiind apoi eliminate complet prin intermediul vezicii.
Analiza urinei inainte de disparilia pietrelor a ardtat faptul
c[ aceasta avea un con,tinut sporit de calciu gi fosfa,ti.
Savantul din Praga a tras conchzia cd. pietrele formate din
fosfa.ti se dizolv[ in prezenfa acidului gluconic. Celelalte
componente nu se dizolvd, dar leglturile 1or chimice se
rup. Dr. Herrmann afirm[ c[ folosirea zllrncd, a acidului
gluconic de-a lungul anilor este toleratd foarte bine de
organismele animale gi umane. Kombucha cu ceai verde
sau negru produce acest acid pe cale natural[, biologic[.
Din pdcate, la data apariliei acestei cdrtjrcztiltatele studiului
s[u comparativ nu erau incd disponibile.

Sclerozd multipld

tntr-un studiu efectuat, Dr. A. Wiesner a testat

rezultatele Kombucha-ei prin comparafie cu cele ale
produsului pentru ridicarea imunitdlii numit Interferon.

127
Kombucha s-a dovedit cl 807o mai bun[ decdt acest
medicament ,,minune" modern. intr-o scrisoare publicatl
de revista Op Zoek, doamna M.W. din Olanda povestegte
c[ a suferit de scleroz[ multipl[. De cAnd a inceput sI bea
Kombucha, starea ei de s[nfltate s-a imbun[t[tit. A inceput
s[ bea Kombucha in aprilie 1989. De atunci, corpul ei a
ffecut printr-un proces de detoxificare. Nu se mai simte
obositl ;i ;i-a rec[p[tat permisul de conducere. Dup[
cdte afirma in scrisoarea datatd februarie 1990, intentiona
s[ mearg[ din nou la schi, dup[ ce a bdlut Kombucha
numai gase luni! Dorin{a ei este s[ popularizezebenefrciiLe
Kombucha-ei qi in rdndul altor oameni, in speranfa c[ Ei
ace;tia vor avea parte de experienfa ei.

Diaree

Kombucha poate fi folosit[ f[r[ probleme de c[tre

cei care suferl de diaree. in acest caz, se recomandd un
amestec din ceai negru qi ceai de pltlagind. Cercetbtorii
ruqi au flcut o serie de studii, la un laborator din Omsk,
asupra unor copii mici care sufereau de dizenteriebacteiand..
La numai cdteva zlle de la administrarea cdtorva pic[turi
de Kombucha, diareea a incetat. Copiii qiau redobdndit
apetitul gi au cAgtigat rapid in greutate. Dup[ numai o
siptdmdn[ de tratament, bacteria dizenteriei disp[ruse
complet din trupul lor.

128
 Constipalie cronicd

Unul din cele mai remarcabile efecte secundare

in tratamentul cu Kombucha este succesul acestuia in
constipafia cronic[. Revenim din nou la intrebarea: ce
a existat mai intAi, oul sau glina? Reamintim opinia lui
Hipocrate, potrivit clruia: ,,Moartea tncepe la nivelul
intestinelor, iar rdddcina tuturor relelor este digestia
proastd". Chiar qi qtiinla modern[ a ajuns la concluzia cd.
principala cerint[ pentru orice proces de vindecare este o
flor[ intestinal[ bun[.
Datorite bacteriilor qi drojdiilor sale vii, Kombucha
imbun[t[1egte gi asist[ digestia. Alte remedii folosite pentru
constipafie pot conduce la diaree dac[ sunt folosite intensiv.
Nu este ins[ gi cazul Kombucha-ei, carc creeazd.un echilibru.
Am f[cut mai multe incercdri personale in aceastd direcfie
qi am blut peste 2 litrr de Kombucha timp de 14 zile;
rezultatele au fost excelente. Ca de obicei, experienfele
personale sunt cele mai convingdtoare. Aqa am devenit eu
un ,,fanatic" al Kombucha-ei. Am suferit dintotdeauna de
un stomac nervos gi de probleme intestinale, iar constipafia
a fost intotdeauna o problem[ pe,ntru mine atunci c0nd
c[l[toream. ln anul 1982 amfost nevoit chiar s[ m[ op'erez
din catza unei ocluzii intestinale. Toate remediile pe care
le-am folosit in trecut, deopotriv[ chimice gi naturiste, au
avut efecte limitate. Ca s[ obqin rezultatele dorite, trebuia
s[ cresc dozele dup[ o perioad[ scurt[ de timp. Odat[ cu
Kombucha, am descoperit in sf6rqit produsul care d[ cele

129
mai bune rezlltate in permanen![, av6nd totodatd gi un
gust foarte bun.
Iat[ alte comentarii pe care le-am primit de la cititori:
...Am aflat recent de miraculoasa bduturd numitd
Kombucha. Sunt cople;it de eficienla acesteia tn ceea ce
prive;te constipalia ;i durerile de stomac, care nu mii
mai chinuiesc.
...Am suferit de constipalie 20 de ani, dar de cilnd
am tnceput sd beau Kombucha, problema s-a rezolvat de
la sine.
Toate studiile f[cute asupra Kombucha-ei indicd faptul
cI aceasta reduce constipa,tia. Singura excepfie cunoscutil
este cea in care ciuperca este fermentat[ cu ceaiuri care
favoizeazdconstipa{ia. De aceea, nu se recomand[ folosirea
ceaiului negru, a mugefelului, mentei qi p[tlaginii.
Cele mai bune rezultate pentru digestie s-au obfinut
prin ingerarea unui pahar de Kombucha dimineata, W
stomacul gol (dac[ nu suferiti de arsuri stomacale). Nu vi
recomand laxativele dec0t in ultim[ instanfd, dac[ nimic
altceva nu funclioneaz[. Acest lucru este valabil inclusiv
pentru laxativele naturale, precum siminichia.
Puteti folosi in schimb anumite ceaiuri u$oare cu efecte
laxative, precum cel de cruqin. Femeile trebuie s[ fie insi
atente, cdci acest ceai are efecte asupra menstruafiei, pe
care o poate declanqa. Cei care folosesc ceaiuri laxative ar
trebui sd se limiteze la cele ugoare, schimbdnduJe c0t mai
des, pentru a evita efectele secundare negative pe termen
lung. De asemenea, sucul de prune gi prunele uscate nu
trebuie consumate decdt pe perioade scurte de timp.

130
 tn cazulconstipaqiei, primul lucru care trebuie investigat
este cauza bolii. Aceasta ar putea fi dieta alimentarl, dar
qi faptul c[ ,,nu toat[ lumea simte nevoia sd iqi goleasc[
zilnic intestinele". Desigur, aceasta ar fi situafia ideald,
dar nu este nimic greqit dacd vd goliti intestinele o dat[
la trei zile. Mul1i oameni au tendinfa sd intre in panic[
dac[ nu ies zilnic la toalet[ gi se grdbesc s[ ia pastile
pentru a remedia aceast[ situa,tie. Dupd pErerea mea, nu
poate exista rcacfie mai greqit[ decdt aceasta. Nici chiar
remediile naturiste nu se recomand[ s[ fie luate regulat.
De regul[, durerile de cap gi constipafia sunt un indiciu
prefios c[ ceva nu este in regul[ in organism.
De cele mai multe ot'r, catza constipafiei este dieta
alimentard qi lipsa exercigiilor fizice.ln anumite canti,poate
fi vorba de stres sau de efectele secundare ale anumitor
medicamente. De multe ori, oamenii intdrzie s[ mearg[ la
toalet[ pentru c[ nu au timp, iar intestinele lor se obignuiesc
sd fie lenege. Acest gen de probleme pot fi cu uqurinf[
reglate trecdnd la o dietd din alimente integrale, bogatl
in legume gi salate, dar qi in gr[simi naturale, cum sunt
untul sau uleiul presat la rece, la care se adaug[ nucile etc.
Produsele alimentare in stare proasplt[ sau crud[ trebuie
s[ alc[tuiasc[ cel pufin o treime din hrana noastr[ zilnicd,.
O alt[ regul[ importantd pe care ar trebui s[ ne-o facem
este ca o zi pe s[ptlm0n[ s[ nu mdnc[m deloc sau s[ ne
tmitem la crudit[fi (majoritatea religiilor impun aceast[
regul[ plin[ de infelepciune).
Este extrem de important s[ bem dimineafa, pe stomacul
go1, un pahar de Kombucha, pentru a ajuta astfel procesul

131
de digestie. Laxativele nu ar trebui luate dec0t in ultiml
instanf[, dacfl nimic altceva nu funcfioneaz[. Aceastd regul[
este valabil[ inclusiv in ceea ce privegte laxativele naturale,
cum sunt siminichia sau alte produse similare.

Psoriazis

Kombucha este recomandat[ chiar de medicii care au

aptcat-o ca remediu vindec[tor pentru psoriazis. Cunosc o
femeie care a suferit de aceast[ boal[ timp de 30 de ani
gi pe care nici un tratament nu a putut-o ajuta. Dup[ ce
a inceput s[ bea Kombucha, pielea ei a redevenit moale
qi catifelat[.
$i iat[ un alt comentariu pe care l-am primit pe
aceast[ tem6: ... Am bdut timp de cituva sdptdmdni ceai de
Kombucha. Sufdr de psoriazis pe difurite pdrli ale corpului.
Una din pete, cea de pe cot, s-a diminuat la jumdtate.

Tulburdri ale stomacului si intestinelor

Unul din efectele benefice recunoscute ale Kombucha-

ei, in amestec cu alte plante, a fost dintotdeauna vindecarea
problemelor stomacale qi intestinale. Singura concluzie care
poate fi trasl este aceea c[ bolile de acest fel sunt doar
nigte simptome, canza lor fiind tulburarea florei intestinale
gi, implicit, o digestie proast[. Indiferent pentru ce scop
folosifl Kombucha, primul efect care apare de regul[ este

ti2
echilibrarea sistemului digestiv. Refacerea florei intestinale
nu vindecd doar tulbur[rile stomacale qi intestinale, ci
reprezintd qi secretul bun6st[rii generale a corpului.

Retenlia lichidelor la nivelul picioarelor

Existfl mai multe rapoarte care afirm[ c[ retenlia

lichidelor la nivelul picioarelor poate fi redus[ prin
tratamentul cu Kombucha. Am ob(inut personal rezultate
foarte bune cu tat[l meu (in vArst[ de 87 de ani la acea
dat[), nevoit s6 mearg[ la doctor de dou[ ori pe s[pt[m0n[
pentru a-i fi eliminat lichidul din regiunea genunchilor. Am
folosit in acest scop Kombucha fermentat[ in ceai amestecat
cu urzic[ vie. in urm[torii opt ani, cdt a mai trlit, tata nu
a mai avut probleme de aceast5 natur[.

Colesterol

Mass-media a publicat numeroase articole referitoare

la colesterol, degi opiniile oamenilor de gtiintr[ nu sunt
unanime in aceast[ privinf[. Hipertensiunea arteiald,, gradul
ridicat al colesterolului din sdnge gi blocarea arterelor
care rezult[ ca urmare a acestuia sunt considerate a fi
principalele canze ale atacurilor de cord. Dr. Herrmann qi
echipa sa de savan(i din Praga au fbcut o serie de studii
pe animale, cdtota le-au crescut cantitatea normal[ de
colesterol din sdnge de 13 ori. Studiile au testat produsul
numit Vigantol R. Dr. Herrmann le-a administrat pisicilor o

133
dozd,letald de colesterol, d0ndu-le simultan s[ bea picdturi
c[ pisicile au supravieguil
de Kombucha. Rezultatul a fost
Raportul continu[ afirmdnd cd aplicarea simultan[ a
produsului Vigantol R qi a Kombucha-ei nu a condus la o
cre$tere a colesterolului din sdnge. Deqi testele pe animale
nu pot fi aplicate intotdeauna qi oamenilor, studiul de fa[h
conduce la aceeagi concluzie pe care au tras-o de mult cei
care folosesc Kombucha. La clinica ruseascl din Omsk,
medicii au raportat o sc[dere a nivelului de colesterol din
sAnge dup[ ce pacienfilor li s-a dat s[ bea Kombucha timp
de trei slpt[mdni.
Toate semnalele pe care le-am primit de la cititori
indicd un efect pozitiv al Kombucha-ei asupra nivelului
de colesterol (in condifiile in care nu au fost utilizate qi
alte ceaiuri din plante medicinale).

Hipertensiune

Hipertensiunea qi bolile asociate cu aceasta se afl[

in fruntea listei celor mai comune boli din societatea
occidental[ de astdzi. Literatura de specialitate indic[
frecvent Kombucha ca un remediu eficient impotriva
hipertensiunii.
Am constatat personal in rdndul prietenilor mei care
sufer[ de hipertensiune o anumit[ imbunhtd,tire a conditiei
lor, dar nu putem vorbi de o vindecare total[. Ceaiul
proasp[t de plducel conduce Iarcntltate mai bune decdt cel
fermentat. De aceea, recomand fermentarea Kombucha-ei

134
impreund cu p[ducelul. Testele f[cute de pacienfii care au
b[ut un asemenea amestec au relevat o tensiune normalizatd
a sdngelui. Am un prieten, M. W., care mi-a spus c[ acest
lucru i s-a pdrut la fel de fantastic ca qi cum ar fi aflat c[
unu qi cu unu fac trei. A incercat iniqial separat, numai cu
Kombucha gi respectiv ceai de p[ducel, dar nu a oblinut
nici pe departe rezultate la fel de bune ca in cazul in
care a reunit cele dou6 tipuri de bduturi. Rezultatul a fost
extraordinar, dar nu cred c[ trebuie generahzat. Un efect
la fel de dispropor,tionat s-a ob,tinut qi cu ceaiul negru,
vestit pentru efectul s[u stimulativ, dar numai in doze mici.
Iatd, ce mi-a scris doamna R. H.: ,,A; dori sd vd
dau un sfat: oamenii care suferd de hipertensiune trebuie
sd reducd numdrul medicamentelor ingerate atunci cAnd
beau Kombltcha". Experienfa a demonstrat ins[ c[ luarea
de medicamente aldturi de Kombucha conduce uneori la
reducerea tensiunii sanguine. in asemenea cazui, bolnavii
ar trebui s[ se consulte intotdeauna cu medicii 1or.
Doamna M. Y. mi-a scris: ,,Am bdut Kombucha cu
ceai de pdducel tn ultimele patru sdptdmAni, cu scopul de
a-mi reduce tensiunea arteriald. Beau aproximativ 200 ml
pe zi, la care adaug doud ce;ti de ceai de pdducel proaspdt.
Combinatria celor doud tipuri de ceaiuri s-a dovedit extrem
de eficientd tn menlinerea unei tensiuni normale a silngilui
;i am putut renunla astfel la medicamentele pe care eram
.4
nevoitd sd le iau. IntrucAt am tnsd ;i o altd problemd de
sdndtate, doresc sd ;tiu cu precizie dacd e bine ce fac
;i vd solicit sfotul tn aceastd direcyie. Ce credeli, este
recomandabil sd beau atAta ceai de pdducel o perioadd

1i5
lungd de timp sau ar trebui sd alternez cu perioade de
odihnd? Dacd tensiunea imi cre$te din nou in timpul acestor
perioade de odihnd, existd o altd substanld alternativd pe
care a$ putea sd o iau?"
Mai intdi de toate, vi recomand sI nu renunfafi cu
ugurinf[ la medicamentele prescrise de doctor pAnI cAnd
nu il consultagi pe acesta. Drama este c[ mul1i medici nu
stiu nimic despre medicina naturist[ gi este posibil s[ vI
sfbtuiasc[ sX nu continuafi cu tratamentele neconvenfionale
(tradilionale). Urm[rifi s[ glsiti in acest caz un medic mai
educat, care s[ cunoascd ambele sisteme de tratament.
Dozajul recomandat pentru hipertensiune este de dou[
cegti pe zi, iar pentru hipotensiune de o singur[ ceagc[ pe
zi. Astfel, 200 ml de Kombucha/p[ducel plus inc[ doud
cesti de pdducel se dovedeqte un dozaj prea mare.
,,Perioadele de pauzd" sunt intotdeauna recomandabile,
intrucAt organismul are nevoie de un anumit timp de
ajustare. Se pare totuqi c5 p6ducelul reprezintd o excepfie
de la aceast[ regul[. Cunosc mulli oameni care iau zilnic
plducel, de cdteva decenii incoace, simfindu-se in continuare
excelent, cu toate avertismentele lansate in ultima vreme
in Australia apropo de alcaloizii confinufi de acesta. Ce-i
drept, supradozele pot produce efecte secundare negative.
La fel ca in cazlul oric[rei alte substanfe, dozajul il poate
transforma dintr-un remediu intr-o otrav[.
Un bun exemplu pe care vi-l pot oferi se referd latatdl,
meu, care a suferit de hipertensiune intreaga vrald' Ndscut
in anul 1899, el s-a inrolat in armat[ la v6rsta de numai
11 anl Medicul s6u militar a recomandat insi l[sarea sa
la vatr6, datoritd bolii de inim[ de care suferea. in ultimii

136
20 de ani de via[[ a b[ut regulat ceai de plducel sau a
luat tincturd de p[ducel pentru a-gi ,tine sub control aceastd
afecfiune. CAnd a fost internat in spital la vdrsta de 95 de
ani, moartea sa fiind iminent[, l-am intrebat pe doctor cdt
mai are de tr[it. Rdspunsul acestuia a fost cd, are o inim[
prea puternic[ gi c[ aceasta il impiedic[ s[ moar[. in
tot acest timp el a luat continuu plducel, mlrind dozajul
in perioadele in care se sim.tea r[u. lqi citea ins[ zilnic
tensiunea. Nu fhcea pauze mai lungi de l-2 zlle, atunci
cdnd starea sa se inr[utdEea, dar qi atunci lua medicamente
homeopatice alternative, cu rezultate foarte bune.

Reumatism

in studiul pe care l-a f[cut, de comparare a Kombucha-

ei cu Interferonul, Dr. Wiesner a descoperit c[ ceaiul
de Kombucha d[ reztltate ct 92Vo mai bune in cantl
suferinzilor de reumatism. Unul din pacienli i-a relatat cd,
deqi a fost tratat ;i cu alte produse, f[r[ nici un succes,
dup[ ce a inceput s[ bea Kombucha, qi-a putut miqca din
nou degetele qi brafele fird, dureri. Dup[ ce a continuat
tratamentul cu Kombucha, reumatismul i-a dispdrut complet.

Artritd
La fel ca qi in cazul reumatismului, exist[ numeroase
rapoarte care indic[ o imbun[t[fire a artritei ca urmare a

f)/
 tratamentului cu Kombucha preparat[ in ceai verde sau
negru. tn acest caz, ceaiul obiqnuit (verde sau negru) pare
s[ fie cel mai bun intre toate.
Deqi aproape toti pacienfii bolnavi de artritd au
menfionat imbun[t[1iri ale afecfiunii lor ca urmare a
tratamentului cu Kombucha, nimeni nu a precizat cdt de
avansat era stadiul bolii. Un lucru este sigur: boala trebuie
tratat6 cit mai de timpuriu posibil, iar bolnavul trebuie
sd fn[ seama gi de necesitatea unei schimb[ri in dieta sa
alimentar[.
Am primit multe m5rturii ale unor oameni care qi-au
tr.atat aftrita bdnd ceai de Kombucha. Iat[ cAteva dintre ele:
Doamna T. din oragul I. mi-a scis: ,,Kombucha m-a
ajutat sd tmi vindec artrita. La ora actuald, nu mai am
durei h mAna cu care scriu".
$i alte comentarii primite in scrisorile de la cititori:
...Am sim{it o u$urare a durerii provocatd de artritd
tn zona umerilor ;i a gAtului... incd din prima sdptdmAnd
cdnd am tnceput sd beau Kombucha, durerea de artritd
de care sufeream la un deget a dispdrut ;i nu a mai
reapdrut vreodatd... De chnd am inceput sd beau ceai de
Kombucha, din data de 18 decembrie 1994, osteoartrita de
care sufeream s-a tmbundtdlit cu cel pulin 507o, ceea ce
imi permite sd md bucur din nou de via{d. M-am gdndit
de multe ori sd imi pun capdt vie{ii ca sd scap de dureri.
Au apdrut ;i alte tmbundtdyiri ale unor afecliuni de care
sufeream, precum diverticulita, o infec{ie la urechi ;i o
serie de probleme intestinale. in ffir;it, pot face exercifii
fi.zice, iar tncheieturile nu mi se mai umfld.

138
 Gutd

Durerile acute de gut[ nu reprezintd" dec6t v6rful

aisbergului, fiind, dup[ cum spunea un naturopat: ,,relultatul
multor gre;eli alimentare". Tulburlrile intestinale pot fi
in anumite cazui genetice. De aceea, cei care qtiu cd au
asemenea antecedente in familia lor trebuie s[ evite cu
orice pref alimentele care amplific[ nivelul de acid uric
din sdnge. Durerile de gut[ se datorcaz[ acumul5rii de
cristale mici de acid uric intr-o anumitd zond a corpului.
Mai demult, guta era renumit[ ca fiind boala boga(ilor,
fiind considerat[ o consecin![ a unei alimentagii excesive.
in ,,anii foametei" de dup[ al Doilea R[zboi Mondial, guta
a devenit una dintre cele mai rar intahirc boli.
Dr. Helmut Golz scrie: ,,...Alcoolul con{ine o substanyd
numitd purind, care este transformatd de ftcat tn acid uric.
Un om sdndtos poate elimina tn mod normal pdnd la o
jumdtate de gram de acid uric.
Eliminarea acidului uric este afectatd de ingerarea
alcoolului, motiv pentru care acesta se acumuleazd ?n
corp, conducAnd in timp la gutd.
Ceaiul negru sau ceaiul ntsesc este ceaiul cu cel mai
tnalt con{inut de purind pe care tl cunosc", afirm[ dr. Golz.
Din acest motiv, la inceput m-am indoit c[ ceaiul de
Kombucha ar putea fi benefic in tratamentul gutei. Am
pornit chiar de la premisa c[ el ar putea avea mai degrab[
un efect negativ asupra bolnavilor de gut[. Dr. H. Golz
explicl faptul c[ ciuperca are nevoie de un mediu bogat in

139
purinA pentru a putea cre$te. Cultura are nevoie de aceastl
substan{d pentru propria sa digestie, dar transform[ acidul
uric (in general foarte greu de dizolvat) intr-o solu{ie apoas[
u;or de eliminat de cdtre organism prin intermediul vezicii.
Pentru a supraviefui, Kombucha are nevoie deopotrivl
de zahdr qi de purin[. Ea transformd insd aceqti compuqi
prin digestie, astfel inc6t ei nu mai sunt toxici pentru
organismul uman.

Afecfiuni renale

lntr-un studiu comparativ fdcut pentru a cerceta

medicamentul Interferon, dr. A. Wiesner a descoperit c[
alimentul biologic Kombucha are o rat[ de eficien![ de 897o.
Dr. Harnisch descrie cazul unui bdtrdn de 60 de ani
ai c[rui rinichi nu au funcfionat bine incd din copillrie:
,,Nivelul acidului uric din silnge era de asemenea foarte
ridicat. Nici un remediu nu l-a ajutat (nici chiar cele
naturiste), pdnd cAnd a inceput sd ia Kombucha. De atunci,
rinichii sdi au inceput sd funclioneze normal".
$i alte cdteva comentarii: ... Sufdr de o tulburare
cronicd la rinichi. De cdnd am tnceput sd beau ceai
de Kombucha, md simt cu aproximativ 80Vo mai bine.
Mullumesc... Func{ionarea rinichilor mei a revenit la
normal...

140
 Rdceald.cronicd

Exist[ un vechi proverb care spune: o r[ceal[ d:ureazd,

de regul[ dou5 s[pt[mdni dac[ mergi la doctor qi dou5
s[ptXm6ni dacd te fiatezi singur. Pdn[ la ora actua]I nu a
fost descoperit nici un remediu care s[ anlleze complet
efectele nepl[cute ale gripei. Virusurile au devenit din ce
in ce mai rezistente, iar lupta impotriva 1or din ce in ce
mai dificil[. Nici chiar consumatorii de Kombucha nu sunt
imuni la r5celi sau la grip[, deqi majoritatea sus,tin c[ se
imboln5vesc foarte rar de aceast[ boal[.
R[celile cronice au cavze diferite, care ar trebui
analizate cu atentie. Una din cauzeLe cele mai comune este
dieta alimentar[ neslnltoas[. in asemenea cazui,Kombucha
se recomand[ de la sine. ln plus, ceaiul de Kombucha este
un antibiotic natural.

Kombucha - un remediu tmpotriva

amigdalitei

La clinica ruseasc[ din Omsk, bolnavii care sufereau

de inflamarea amigdalelor au fost tratafi cu Kombucha.
Ei au fost pugi s[ fac6 gargard, cu ceai de Kombucha de
zece oi pe zi, cdte 15 minute de fiecare dat[. in acest fel,
inflamatia amigdalelor a fost redusd,la care s-a adflugat, ca
in toate cazurile in care este administrat acest remediu, o
vindecare a altor boli gastrointestinale, dar gi a inflama,tiilor
cavit[,tii nazale.

141
 Bronqitd

Ceaiul de Kombucha vindec[ de multe ori brongita,

acesta fiind considerat unul din efectele sale secundare
pozitive cele mai clasice. Un medic din Olanda (Harnisch)
afirm[ c[ dupd ce a experimentat de nenum[rate ori
beneficiile ceaiului de Kombucha, a ajuns sd il recomande
tuturor copiilor care suferd de bronqit[, av6nd de fiecare
dat[ succes.

Candida Albicans

Exist[ persoane care sufer[ de o infectare cu candida

albicans gi care au o rectie negativ[ numai la gAndul de
a ingera o ciuperc[ sau o drojdie. intr-un interviu acordat
revistei Search for Health, expertul in Kombucha Giinther
Frank afirmd c[ drojdiile din Kombucha nu favonzeazd
candida, ci ajutd in lupta impotriva acesteia. Drojdiile din
Kombucha (Schizosaccharomyces) nu au spori qi contribuie
la neutralizarea drojdiilor cu spori.
Sus,tin[torii acestor afirmalii insist[ asupra faptului cl
drojdiile din Kombucha au ins[ nevoie de timp penffu a
neutraliza alte drojdii. Ei recomandd s[ nu se bea caritit[fi
foarte mari de Kombucha. Drojdiile care plutesc prin ceaiul
de Kombucha nu trebuie strecurate (lucru valabil ;i pentru
cei care nu sunt bolnavi de candida). Aceste drojdii tropicale
care se inmultresc prin diviziune celulard (nu prin spori)
au cea mai inalt[ rat[ de fermentare exact la temperatura

1+Z
s0ngelui, factor care faciliteazd, prehnrea controlului asupra
altor tipuri de drojdii. (Golz).

SIDA

Dou[ dintre cele mai frecvent menlionate beneficii

ale tratamentului cu Kombucha sunt dinamizarea energiei
organismului gi stimularea sistemului imunitar. Existl
multe mdrturii potrivit cdrora Kombucha le poate fi de
folos bolnavilor de SIDA, dar p6n[ la ora actuald nu existl
rapoarte gtiinfifice care s[ ateste acest lucru.
ln anii din urm[, terapia cu Kombucha a inceput s[
fie folosit[ din ce in ce mai intensiv in comunit[,tile de
oameni bolnavi de SIDA. Unii afirm[ c[ ea poate inversa
simptomele SIDA-ei. in Statele Unite ale Americii, unde
exist[ peste un milion de oameni infectafi cu virusul HIV,
se vorbeqte tot mai insistent de un adevdrat miracol in acest
domeniu. Diferite publica.tii suslin c[ o serie de substanfe
componente din Kombucha ,,inactiveazd pa(ial anumite
virusuri", inverseazd nivelele foarte ridicate de antigenp24,
mdresc num[rul de celule-T din sdnge qi sporesc greutatea
corporal[ cu 5-7 kilograme. Toate acestea reprezintd.indicii
ale unor imbunltdliri evidente ale bolii. Mulli dintre cei
care au supravieluit pe termen lung SIDA-ei afirm[ cd, i-a
ajutat foarte mult Kombucha. Ciuperca este transmis[ de la
un prieten la altul, ca poten{ial remediu impotriva SIDA-ei,
dar gi pentru gustul ei delicios, faptul c6 nu produce efecte
secundare qi cd este aproape gratuit[.

14i
 Recomand totuqi folosirea ceaiului de Kombucha de
c[tre bolnavii de SIDA numai cu acordul specialigtilor.
Extrase din revistele Positive Living, Los Angeles US;
With Compliments, Sydney Australia; Whole Lift Times,
Malibu Califurnia USA:
,,Kombucha ar fi r[mas probabil un aliment cunoscut
doar de suslin[torii teoriei holistice, dac[ nu ar fi fost
numlrul din august 1995 al revistei Positive Living, publicat[
de AIDS Project Los Angeles (APLA). Aceasta a publicat
un articol cu titlul ,,M-am n[scut a doua oar[ la data de 4
iulie", prezentdnd fotografia qi povestea lui Joe Lustig, un
blrbat din Long Beach bolnav de SIDA. Iat[ ce povestegte
acesta in articolul respectiv:
Mi-am petrecut cea mai mare parte a anului 1993 in
pat. Nu m[ puteam duce nici pdn[ la toalet[ f[rd ajutorul
unui asistent'.
Lustig a fost glsit pozitiv la testul impotriva SIDA
inc[ din anul 1985, fiind diagnosticat cu aceast[ boal[ in
anul 1990, dup[ ce a fhcut o pneumonie datoratd virusului
pneumocytis carini (PCP). Au urmat un qir de infectii, din
ce in ce mai periculoase: meningit[, encefalitd, pancrcatitil,
gi chiar demen![. ,,Eram intr-o stare at6t de disperat[ c[
nu-mi mai puteam pl[ti nici mlcar facturile. Md simfeam
tot timpul obosit gi bolnav. Era o senzafie extrem de greu
de suportat, pe care o simfeam in permanenfd, dimineafa,
imediat dup[ ce mdtrezeam, dar qi seara, la culcare". Dupd
numai o s[pt[mdn[ de cdnd a inceput s[ bea Kombucha,
Lustig afirm[ cd s-a simfit deja mai bine. ,,Pe vremea
aceea, nu mi se mai pXrea de mult c[ viala merit[ s[ fie

144
tr[it[. intr-o dimineaf[, m-am trezit totugi cu g0ndul c[
am murit qi am ajuns in paradis. Depresia imi disp[ruse
qi m[ simfeam excelent".
Lustig s-a dat jos din pat gi a fhcut ce nu mai f[cuse
de ani de zlte: a iegit la o partid[ de jogging. El insist[
asupra faptului c[ nu a luat nici un fel de medicament care
s[ justifice aceastd schimbare miraculoasd. La ora actual[,
Lustig merge pe biciclet[ cAte 8-10 kilometri zllnic, dispune
de mult mai mult[ energie, doarme mai pu,tin, iar funcfia
cognitiv[ i s-a imbunlt[fit. A renunfat chiar la unul din
medicamente. ,,Nu am mai luat Nizoral (un medicament
impotriva aftelor) de zece s[pt[mdni", poveste$te el, de
c0nd am inceput s[ beau Kombucha"'. (New Age Journal,
November 1994.)

Doamna R.D. mi-a scris urm[toarea scrisoare; ,,Am

aflat pentru prima oard de Kombucha atunci cAnd am
primit o culturd-mamd de la un prieten american, bolnav
de SIDA de 11 ani. Era foarte incdntat de efectele ei ;i
mi-a spus cd bea deja de noud luni, tn principal pentru
a-;i menline constant numdrul de celule-T. Trebuie sd
recunosc cd aratdfoarte bine, are un aer sdndtos ;i robust,
o atitudine pozitivd asupra vielii, un mod de viald moderat
;i o dietd sdndtoasd. Prietenul meu afirmd cd de cArid a
tnceput sd bea ceai de Kombucha, se simte incredibil de
bine, avhnd mult mai multd energie. De circa Ltn an, aceastd
bduturd a schimbat dramatic in bine lumea bolnavilor de
SIDA din America, fiind consideratd la ora actuald unul
din remediile naturiste cele mai eficiente tmpotriva bolii".

145
 $i o alth scrisoare pe care am primit-o: ,,... in ceea
ce priveSte ceaiul dumneavoastrd (Kombucha), am tnceput
sd ?l beau de acum trei luni ;i mi s-a pdrut cd md ajutd
foarte mult. Cu cinci ani tn urmd am fost diagnosticat cu
HIV+. In inceput, numdrul de celule T4 era de 660. in
ultimii ani s-a redus la 390. Dupd numni doud luni de
cdnd am tnceput sd beau ceai de Kombucha, numdrul de
celule T4 a ajuns la 570 - nu a mai fost atilt de mare
de doi ani Si jumdtate. in plus, Kombucha m-a ajutat
h alte doud probleme de care sufeream: o artitd ;i o
problemd cu sinusurile. in week-end-ul acesta am citit
rapid cdrticica dumneavoastrd despre Kombucha, pe
care mi-a ?mprumutat-o sora mea. Mi s-a pdrut extrem
d.e interesantd".

Folosirea ciupercii sub formd de compresd

Ciuperca poate fi folosit[ inclusiv sub formb de

compresd, dup[ cum indic[ una din scrisorile pe care
le-am primit:
,,Acum cdteva luni am primit de la un prieten o
culturd-mamd, pe care am tnmulsit-o ;i am ddruit-o mai
departe. Doresc sd vd povestesc cazul unei bdtrAne "de
66 de ani din Q., care a folosit ciuperca tntr-o manierd
mai pu{in obi;nuitd, obyindnd tnsd rezultate exceplionale.
De mai bine de doi ani, Christine a trdit intr-o stare
de mare stres. De luni de lile, suferea de dureri constante
la nivelul Soldului sfing ;i al pdrlii inferioare a piciorului.
Recent, i-am fdcut o vizitd scurtd ;i am constatat cd nu

146
se mai putea tntinde tn pat din cauza durerilor. Noaptea,
era nevoitd sd stea intr-un fotoliu, tncercdnd sd doarmd
pulin. Din pdcate, suferd de hiperglicemie, a;a cd s-a
temut sd ia Kombucha pe cale internd. De aceea, s-a
decis sd foloseascd ciuperca in sine, punAnd-o ca un fel
de cataplasmd pe ;old. A acoperit-o apoi cu un bandaj.
in numai cdteva minute, durerea insuportabitd de pdnd
atunci a tnceput sd cedeze. in noaptea respectivd s-a culcat
in pat, la ora 9:00 seara, ;i a reu;it sd doarmd pdnd la
4:00 dimineala. A fost afit de tncdntatd de acest rezultat,
incdt de atunci cultivd Kombucha in numeroase recipiente,
continuAnd sd aplice ciuperca sub formd de cataplnsmd
ori de cArc ori ti revin durerile.
Christine suferd de asemenea de constipalie. De
aceea, tntr-o seard, inainte de culcare, Si-a aplicat o
ciupercd pe abdomen. $i de data aceasta metoda s-a
dovedit foarte eftcientd, intestinele ei revenind imediat la
normal. Christine are o piele foarte sensibild, iar pe fa;d
ti crescuse un nodul, hngd urechea stdngd. A aplicat de
cdteva ori Kombucha pe zona respectivd, iar umfldtura
a dispdrut complet. De altfel, draga noastrd prietend nu
este deloc strdind de metodele naturiste de vindecare,
fiind pre;edinta unui grup de Terapie Naturistd. Ani
de zile, a incercat toate metodele alternative de care a
aflat, dar nici una nu s-a dovedit la fel de eficientd ca ;i
KOMBUCHA! Cazul ei mi-a demonstrat dincolo de orice
tndoiald cd acest ferruent are un potenlial incredibil de a
alina durerea ;i de a vindeca bolile. Speranya mea este
cd ve{i publica acest exemplu, pentru a le fi de folos ;i
altor persoane in suferinld."
 $i o alt[
scrisoare: ,,...4m tnceput sd beau de pulinrt
vreme ceai de Kombucha ;i
am constatat deja o mare
tmbundtdsire a stdrii mele de sdndtate (suftr de cancer la
gurd de 14 ani). Aproape cd nu mai puteam sd vorbesc-
Dupd ce am inceput sd beau ceai de Kombucha, vocea
mi-a revenit la normnl, fiind la fel de puternicd cum era
odinioard. in plus, starea mea de sdndtate generald s-a
tmbundtdlit h rAndul ei. A; dori sd tmi trimitetri cartea
dumneavoastrd, pentru a afla mai multe detalii despre
aceastd terapie. De asemenea, m-ar interesa un studiu
referitor la frunzele de papaya.
Solul meu suferd de artritd reumatoidd la genunchiul
drept. A fost operat de mai multe ori in ultimii cinci ani,
dar genunchiul a continuat sd-l doard cumplit, umflAndu-se
din cAnd fu cdnd. Sunt zile tn care nu reu;e;te nici mdcar
sd meargd sau sd doarmd din cauza durerilor.
O prietend comund ne-a dat o ciupercd de Kombucha
;i ne-a recomandat sd o aplicdm pe genunchiul soyului meu.
Am pus-o direct, ca pe o compresd. in primele minute, solul
meu a simlit o durere acutd tn zona tncheieturii. Treptat,
aceasta a dispdrutinsd. Efectul de alinare ainceput aproape
imediat. in scurt timp, solul meu s-a simyit incredibil de
bine. Am ldsat ciuperca pe genunchi ;i peste noapte,- ca
sd vedem ce efect are. Pentru prima oard tn cdteva luni,
soful meu a putut dormi lini;tit. Evident, avem intenlia sd
continudm aceastd terapie, pentru a vedea dacd aceastd
boald cumplitd poate fi deftnitiv vindecatd."

148
 $i inc[ o scrisoare: ...Sunt foarte impresionat de
acest ceai (Kombucha). Nu mai sunt tdndr. Am 77 de
anl De cdnd am tnceput sd beau ceai de Kombucha,
digestia mea a devenit mult mai bund ;i dispun de mai
multd energie. O prietend cu doi ani mai tdndrd decilt
mine a reusit sd i;i reducd tabletele pentru hipertensiune
la jumdtate. in acest fel, efectele secundare ale tabletelor,
manifustate sub forma unei iritayii ingrozitoare a pielii,
s-au diminuat considerabil. in plus, prietena mea a reu;it
sd scape de un cheag de sdnge la picior prin aplicarea
unor comprese cu ceai timp de trei nopli la rdnd. A fost
tntotdeauna predispusd la asemenea probleme circulatorii,
care dureazd 3-4 sdpfimAni ;i ti provoacd mari dureri.

Rdni ;i ulceralii
Kombucha este vestit[ inclusiv pentru vindecarea
r[nilor qi ulcera.tiilor. O femeie din Queensland mi-a povestit
c[ a suferit mu[i ani de ulcerafi la un picior. Dup[ ce gi-a
aplicat o ciuperc[ de Kombucha pe ran[, inf[gurdnd-o apoi
cu un bandaj, ulcerafia i-a disp[rut intr-o sdpt[mdn[ qi nu
a mai recidivat niciodat[. Puteli aplica aceeaqi terapie gi
in caz de lovire.

Folosirea Kombucha-ei pentru scopuri cosmetice

Cdnd am atzit prima oar[ de miracolul numit
Kombucha am fost foarte sceptic. Ideea c[ ciuperca ar
putea reduce ridurile mi s-a p[rut exagerat5. Eram convins
cd, odatd, instalate, ridurile nu mai pot disp[rea. Realitatea
avea s[ md conttazic[ ins[. Pe de altd parte, trebuie s[

149
 precizez de Ia bun inceput cI ridurile nu vor disp[rea
numai cu ajutorul Kombucha-ei.
Mai intdi de toate, trebuie s5 facem o distinclie
intre o piele nesdn[toas[ gi aspr[, gi ridurile produse de
ffis. Principalul motiv al unei pieli nes[nltoase este dieta
gregitl sau digesti a proastd. in acest caz, Kombucha se
poate dovedi o minune, dat fiind c[ stimuleazd atdt de
bine procesul digestiv.
in cazul ridurilor, ingerarea exclusiv[ a Kombucha-ei nu
este suficient[ pentru a impiedica formarea 1or. Publica,tiile
care afirm[ acest lucru uit[ s[ menfioneze adesea c[
prevenirea ridurilor nu se face numai prin ingerarea internl
a Kombucha-ei, ci gi prin aplicarea ei extern[. Dac[ afi
cultivat o cantitate suficient de mare de ciuperc[, aceasta
poate fi folosit[ la producerea unei alifii. Procesul este cAt
se poate de simplu. Ciuperca este extrem de gelatinoas[,
aEa c[ poate fi scoas[ cu ugurinfl din mediul s[u lichid qi
transformat[ intr-o creml cu ajutorul unui mixer obi;nuit,
in numai c0teva secunde. in acest fel, afi obtinut un
produs cosmetic (gi terapeutic) pe cdt de ieftin, pe atdt
de eficient. Aplicafi aceastd creml pe locul dorit, l[satri-o
sI acfloneze timp de 20 de minute, apoi clflti1io cu ap[
cdlduf[. Simultan, crema va acfiona ca hidratant, hrdnind
totodat[ pielea cu un mare numdr de componente vii ale
drojdiei. Dac[ ingredientele active din cremele cosmetice
at6t de scumpe au efecte atdt de benefice asupra pielii,
cele aplicate direct din produsul viu vor avea efecte de-a
dreptul miraculoase.
in cazul celulitei, la aplicarea cremei se mai poate
adluga un masaj zilnic cu ceai de Kombucha.

150
 Bdile cu Kombucha

Pastorul Kneipp, unul dintre cei mai faimoqi vindec[tori

naturigti din ![rile de limbd german[, a pus la punct o mare
varietate de terapii cu ajutorul apei, aplicate la ora actual[
in mai bine de 6.000 de spitale qi clinici private. Corpul
uman este capabil s[ absoarb[ substan,tele vindec[toare
inclusiv prin intermediul pielii. De aceea, adlugarea unei
jum[tdfi de litru de ceai de Kombucha la baia dumneavoastrl
permite activarea intregului corp gi imbundt[,tirearapidd, a
senzaliei generale de bun[stare.
incazul b[qicilor, eczemelor qi ciupercilor, se
recomand[ compresele cu Kombucha. Spilarea pe cap cu
ceai de Kombucha ajut[ la oblinerea unui pdr frumos qi
rezistent.

Se poate sldbi cu ajutorul Kombucha-ei?

DouI proverbe vestite spun cd ,,ceea ce este acru

inveseleqte" qi ,,ceea ce este acru sl[bqte". Asta nu inseamn[
neapdrat c[ oamenii slabi sunt automat gi veseli. Mai int0i
de toate, trebuie s[ intelegem ce inseamn[ sI fii slab,
Dorinta de a fi suplu a devenit atdt de mare in epoca
modern[, ingroqdnd profiturile industriei de profil, incdt
este tot mai greu s[ iei o decizie corect[ in cantl in care
te consideri ,,supraponderal". Numai in anul 1993, in
Germania s-au investit 65,6 milioane de mdrci pentru a
face publicitate produselor,,de sl[bire" (Wirschaftswoche,

151
Hamburg, numdrul din 12/193). Dietele speciale, fitness-ul
;i,,produsele light" au prezentat in acelagi an o cifr[ de
afaceri de peste 23,4 mlliarde de mflrci.
Greutatea ideal[ difer[ de la un individ la altul.
Important este ca organismul sb fie sdn[tos qi s[ iqi poat[
indeplini scopurile. Multe femei iqi fac singure vtata grea,
propundndu-qi obiective incorecte gi incerc0nd diferite diete
alimentare. De cele mai multe ori, succesul este de scurtl
durat[ sau insignifiant. Deloc intdmpl[tor, toate ziarele qi
revistele sunt pline cu noi qi noi cure de sl5bire qi diete
miraculoase. Nimeni nu a g[sit ins[ secretul fericirii
p0n[ acum. Dimpotriv[, mulfi oameni nu reuqesc decdt
sd se imboln[veasc[ din catza unor diete nes[n[toase.
Nu exist[ tratamente miraculoase care s[ permit[ cuiva
sI atingh o sffuctur[ osoas[ puternic[ qi, simultan, corpul
unui manechin.
Pe bun[ dreptate, se pune intrebarea ce doreqti: s[ fii
suplu, dar bolnav, sau mai plinuf, dar s[n[tos? Desigur,
greutatea excesiv[ este la fel de periculoas[ ca ;i a fL ,,prea"
slab. Ca in atdtea alte caz:uri, calea de mijloc rcprezintd,
solufla ideal[. Extremele de orice fel nu pot avea decAt
efecte negative. Ce leglturfl existd ins[ intre toate aceste
lucruri qi Kombucha? R[spunsul este simplu.
Pe termen lung, starea de s[n[tate qi greutatea ideal[
nu pot fimenfinute dec6t cu ajutorul unei diete corecte.
Penffu ca ceaiul de Kombucha s[ ajute procesul de sl[bire,
el trebuie fermentat circa 14-15 zile. in mod firesc, va
deveni astfel mai acru. ln acest caz, trebuie consumat cdte
un pahar, inainte de mas[ (de trei ori pe zi). Cantitatea nu

152
trebuie s[ fie mai mic[ de 100-200 de ml; in schimb, putefi
bea mai mult, dac[ dorifi. Circa 5Vo dintre consumatorii de
Kombucha afirmd cd sufer[ de arsuri la inim6 dac[ beau
Kombucha pe stomacul go1, inainte de mas[. tn asemenea
czutr1., se recomand[ ingerarea ceaiului de Kombucha in
timpul meselor sau dup[ mese. Pierderea in greutate este
de regul[ lent[ qi se produce pe o perioad[ de 1-3 luni.
Kombucha asist[ procesul digestiv, ajut6nd astfel la
dobdndirea unei greut[,ti ideale. Ea are un efect ugor purgativ,
iar dacd este b[ut[ inainte de mas[, acest efect devine
ceva mai puternic. Spre deosebire de laxative, efectul nu
este amplificat de mlrirea dozei de Kombucha. ln epoca
modern[, in care oamenii nu mai fac suficient exercidu fizic,
au ocupa,tii din ce in ce mai sedentare, m[ndnc[ in grabl
gi neregulat, consumdnd alimente cu conservanEi chimici,
Kombucha este recomandatd mai mult ca oricdnd. Un intestin
bolnav conduce la constipa,tie, suprapon-derabilitate qi la
toate celelalte simptome derivate din acestea. Principalul
efect pozitiv al Kombucha-ei asupra st[rii noastre de s5n[tate
este legat de regenerarea florei intestinale. Toti oamenii de
gtiint[ sunt de acord in aceast[ privin!6.
Atunci c6nd am scos pe pia{[ caseta video intitulatd
,,tnapoi la natur[ cu ajutorul plantelor medicinale", in anul
1984, am f[cut o serie de precizdi legate de greutdtea
ideal[. Acestea au atras atenfia unei faimoase reviste
pentru femei, care mi-a luat un interviu. Ziaista a r[mas
impresionat[ de afirmafia mea potrivit cdreia metoda pe
care o aplic are succes in absolut toate cantile. intrucdt
arrt rcfuzat s[ accept ideea unei cure de sl[bire particulare,

r53
revista a rcfirzat ins[ s[-mi publice interviul. De atunci $i
pAnd la ora actual[, respectiva revist[ - gi multe altele - au
publicat un numdr imens de cure de sl[bire, sporindu-qi
semnificativ vAnz[rile. Pe termen scurt, este posibil ca o
dietd restrictiv[ qi unilateral[, lipsit6 de fructe gi legume
proaspete, sd conducd la o anumit[ sc[dere in greutate, dar
pe termen lung nu poate conduce decdt la boal[. SXn5tatea
inseamn[ mai presus de orice o stare de echilibru.
Orice om care doregte si-gi vindece o boal[ sau sX-qi
reducd surplusul neslnltos de greutate trebuie sd aib[ o
dietd echilibrat5.

Kombacha pentru tinerii

de peste 80 de ani

Kombucha a devenit popular[ peste noapte dupl

aparitria unui raport potrivit cXruia un b[rbat in v6rst[ de
130 de ani qi o femeie de 80 de ani au procreat ?mpreun[
un copil sdnltos. Este greu de qtiut dac[ vdrstele respective
sunt adev[rate. Cert este c[ foarte mulf, oameni in vdrstd
consider[ cd motivul pentru care qi-au p[strat o via16 activ[
este ceaiul de Kombucha pe care il beau zilnic. Chiar
si Dr. Sklenar, un medic militar din Rusia vestit pentru
cercet[rile sale asupra Kombucha-ei, vorbegte de oameni cu
v6rste foarte inaintate pe care i-a cunoscut qi care continuau
sd-gi tr[iascd. via[a plini de energie, in regiunile in care se
consum[ mult[ Kombucha. Aceast[ b[uturi are un puternic
efect de detoxificare, ajut[ digestia gi conferi foarte mult[

154
energie, ajut0nd astfel oamenii vdrstnici s[ se simt[ in
putere qi s[n[toqi. Pe de altd parte, nu ag merge atdt de
departe incdt s[ afirm c[ ceaiul de Kombucha reprezintd
unicul remediu pentru b[tr0ne1e. Este evident c[ exist[ gi
alfi factori de care v0rstnicii trebuie s[ tin[ seama.

Kombucha - un remediu tmpotriva

impotenlei

Mulfl b5rba.ti considerd potenta sexuald m[sura s5n[tEfii

gi vitalit[1ii lor.
Numai in Germania, oamenii au cheltuit in anti L992
790 milioane de m5rci (conform revistei Stern rumdrul
l2ll992). Asta inseamn[ aproape 10 mdrci de persoand,
incluzdnd nou-n[scufii gi str[bunicii 1or. Printre catzeLe
descreqterii apetitului sexual se numlr[ stresul, dieta
nes[n[toas[, factorii de mediu gi efectele secundare ale
medicamentelor.
Dr. Sklenar vorbeqte de regiunea in care a descoperit
Kombucha, afirm6nd c[ b[tr6nii [fuaru din aceast[ zond,erau
inc[ foarte activi din punct de vedere sexual. Ei atribuiau
aceast6 potenf[ ceaiului de Kombucha pe care ?1 bea*.
Naturistul gennan Jost Kuessner afirm[ la rdndul
lui: ,, Ciuperca ajutd tmpotriva impoten{ei. Existd deja
numero;i tineri de sex masculin care au probleme erectile.
Dupd numai o sdptdmAnd, Kombucha ti poate ajuta sd t;i
men{ind mult mai mult timp erec{ia".

155
 ,rDoparea" ctt Kombucha
Atingerea anor performan{e sportive
de excepfi,e

Una dintre cele mai mari organizatii ,,sportive" din

lume, armata ruseasc[, iqi pune ,,membriioo s[ bea regulat
Kombucha. Fiecare regiment are propria sa re,tet[ secretd
de preparare a bluturii.
Chiar qi armata german[, ,,Bundeswehr", a f[cut
experimente in aceastl direcfie. Profesorul Dr. Simon Gerrit
de la Scoala de Sport a Armatei din Warendorf a testat
Kombucha qi a ajuns la concluzia c[ acest ,,ceai biologic
pur are un efect de tntdrire a organismului, tmbundtdyind
performanlele atleyilor".
Atlefii ruqi, vesti,ti pentru performanfele lor, beau in
mod regulat Kombucha.
La Centrul Olimpic din Warendorf s-au f[cut o
serie de teste qtiinfifice, cu rezultate excepfionale. Deqi
antrenamentul sportivilor este extrem de dur, atlefli qi-au
sporit performanfele gi nu au mai avut dureri musculare.
Regula era s5 bea cdte 200 ml de Kombucha de trei ori
W zi.Toli timpii de antrenament s-au imbunlt[{it rapid.
Echipa de medici cate a condus testele a ajuns la
concluzia cd slrurile acidului lactic se reduc prin ingerarea
de Kombucha. Se qtie c[ efortul frzic foarte mare conduce
la o creqtere dramatic[ a confinutului de asemenea s[ruri,
care sunt eliminate prin transpira,tie.

156
 Atle.tii care au b[ut Kombucha au cdpdtat o atitudine
mai pozitivd qi s-au recuperat mai rapid in urma alerglrilor
de lung[ durat[. Oamenii de qtiinf[ au ajuns la concluzia
c[ starea de bun[stare qi performantele sporite ale atlefilor
se datorau schimbului pozitiv de energie dintre celule,
datorat Kombucha-ei.
Cineva care mi-a pus o grdmadd de intreb[ri
referitoare la Kombucha mi-a spus c[ el produce 15 litri
de ceai fermentat pentru familia sa. Pornind de la criteriul
consumului mediu individual, am calculat c[ ar trebui s[
aib[ o familie de circa 30 de membri. La intreb[rile mele,
mi-a rlspuns c[ iqi hrdneqte astfel caii de rasd, pentru un
surplus de energie. ,,Dupd pdrerea mea, performanlele
Kombucha-ei sunt mdsurabile in funcyie de timpii de
alergare", mi-a spus el. ,,Doparea" cu Kombucha inainte
de o competifie sportiv[ nu trebuie f[cut[ cu ceai fermentat
negru, verde, sau cu orice alt ceai care contine cafein[.
Aceasta este consideratd o substanf[ ilegal[ in competitriile
sportive. CAnd au fost testafi, caii persoanei in cauzd au
iegit pozitiv la testul de cafein[ din sAnge.
Exist[ m5rturii cI animalele care particip[ la cursele
de c[mile din ![rile arabe primesc in mod legal ceai
fermentat de Kombucha, dup[ cum scrie revista elvefianl
de naturism ,,Natiirlich", intr-un articol intitulat ,,Doparea
biologicd mdre;te performan{ele cdmilelor".
73%o din producfia de Kombucha a Elvefiei este
exportat[. Ingredientele qi detaliile procesului de fermentare
sunt considerate secret de productie.

157
 Acest lucru imi aminteqte de un preparat secret
administrat ani de zile pacientilor din diferite t[ri (in
principal din Australia) qi care in cele din urm[ s-a dovedit
a nu fi altceva decdt Kombucha.

Kombucha a fost adoptatd de veterinari

Procesatorii de alimente au fost supuqi unei presiuni

din ce in ce mai mari in ultimii ani, indeosebi din cauza
folosirii de substanfe chimice. Recent, cererea de alimente
biologice a devenit tot mai mare. Produsele biodinamice qi
metodele alternative de vindecare tind s[ devind populare
chiar qi in rdndul medicilor veterinari. Printre aceste produse
se numlr[ gi Kombucha. lntr-un experiment f[cut pe oi qi
pe vi,tei, s-a dovedit c[ ceaiul de Kombucha poate vindeca
diareea in propor,tie de l00Vo. in cazul animalelor s[n[toase,
rata de inmullire a crescut ct 15Vo prin administrarea de
Kombucha in alimentagia acestora.
Cifrele economice au qi ele importanla 1or. Procesul
de fermentare a Kombucha-ei presupune mari cantit[,ti de
z:.bLr. La ora actual[ exist[ o supraproducfie de zahdr, cdreia
nu i se g[seqte o intrebuin{are. Oare nu s-ar putea folqsi
aceste cantit[tri suplimentare de zahdr pentru prepararea
de Kombucha? Nu ar fi normal s[ inlocuim tratamentele
hormonale ale animalelor cu ceai de Kombucha, care este
un produs mult mai s[n[tos?

158
 Iat[ o scrisoare pe care am primit-o de la J.M.A: ,,...
Cel mai uimitor caz de vindecare miraculoasd de care am
auzit vreodatd a fost cel al cAinelui nostru, un ciobdnesc
german care a suferit tn ultimii ani de o eczemd care ti
provoca mhncdrimifoarte mari ;i care a condus la pierderea
pdrului pe o porliune destul de mare in regiunea cozii.
Anul acesta i-au apdrut chiar o serie de noduli. intrucAt
era greu sd-l obi;nuiesc sd bea ceai de Kombucha, i-am
administrat tn fiecare zi o bucatd de ciupercd, pe care
i-am amestecat-o cu restul alimentelor. S-a obi;nuit afit
de tare cu ea ?ncdt acum abia a;teaptd sd t;i primeascd
doza zilnicd. Pdrul de pe spate i-a crescut la loc $i md
a$tept ca nodulii sd-i dispard ;i ei tn cel mai scurt timp.
Inten{ionez sd-i administrez Kombucha chiar ;i dupd ce
ace;tia vor dispdrea. inainte, tncepuse sd sldbeascd. Acum
;i-a redobAndit complet vigoarea.

t59
 EPILOG

Starea de sdndtate tnseamnd inainte de toate

o sture de echilibru

FEr[ nici o excepfie, tofi cercet[torii in domeniul

Kombucha-ei recomand[ metodele holistice de vindecare.
Dac[ dore;ti o restaurare de ansamblu a st5rii de sln[tate,
este imposibil s[ izolezi o boal[ qi tratamentul ei. in anii
din urm6, metodele de vindecare holistic[ au inceput s[
fie din nou redescoperite qi apreciate.
SfAnta Hildegard din Bingen, Germania, Dr. Kneipp,
Ayurveda etc. nu qi-au schimbat niciodat[ tratamentele
(in funcfie de o boal6 sau alta), tocmai pentru cE acestea
aveau o abordare holisticd (vindecau organismul, nu boala).
Kombucha nu trebuie privit[ ca un remediu vindec[tor
izolat, ci ca un aliment viu, extrem de valoros si dltltor
de s[n[tate.
Dac[ ii intrebi pe b[tr6nii infelepli ai acestei lumi
cum au reuqit s[-gi p[streze o stare de s[n[tate bunb, nu
vei primi din partea 1or decdt o privire pdtnmzdtoare. Dac[
totugi sunt de acord s5-1i dezvhluite ,,taina", vei descoperi
cI secretul constl intr-o alimentafie s[n[toas6 qi echilibrat[.

161
 Metodele ,,Noii Epoci (New Age)" - metodele
cele mai vechi ale amanitdtii

Metodele vindec[toare ale curentului ,,New Age" sunt

extrem de variate. Atunci cdnd sunt traduse dintr-o limbd
in alta, ele par citeodatl neclare. Blocajele energetice
sunt rezolvate prin reiki, investigarea aurei se face cu
ajutorul fotografiilor Kirlian sau al aparatelor cu plasm[,
temerile sunt vindecate prin intermediul ,,regresiei in viefile
anterioare", prezentul gi viitorul sunt controlate prin nume-
rologie sau astrologie, pentru vindecare se folosesc sunete,
culori, arome, acupunctur[, cristale etc. Toate acestea
nu sunt altceva dec0t tradigii vechi, cunoscute de mii de
ani qi redescoperite. Revolufia in comunicalii a permis
rdspAndirea acestor metode cu o vitez[ mult mai mare
in intreaga lume.
Asta nu inseamn[ c[ metodele de vindecare moderne
trebuie neap[rat respinse sau c[ nu trebuie s[ folosim
decdt o singur[ metod[. Important este s[ trinem seama de
potenfialul tuturor metodelor qi s[ aplic[m o varietate cdt
mai mare dintre ele.

Efectal miraculos descoperit de medicina

modernd - efectul placebo

Efectul placebo nu se incadreazd deloc in viziunea

strict[ a qtiinfei. Dacd ar fi s[ foloseasc[ termeni din
vocabularul general, medicina modern[ ar trebui sI

162
numeasc[ acest efect: ,,efectul miraculos". S[ te vindeci
cu NIMIC este imposibil din punct de vedere qtiinfific.
Vindecarea prin cuvdnt sau printr-o atingere nu este luat[
in calcul de qtiinf[, fiind considerat6 posibil[ doar in Biblie.
F[cdnd cercetdri extinse, medicina modern[ a descoperit
metoda auto-vindec[rii sau efectul placebo. Poate fi
considerat acesta un remediu miraculos, gi mai ales, poate
fi demonstrat el din punct de vedere qtiinfific? Deqi nu
confin ingrediente active, remediile de tip placebo reu$esc
s[ vindece o mare varietate de boli.
Cercet5rile referitoare la eficacitatea remediilor placebo
se fac de peste 50 de ani. Un grup de pacienfi prime;te un
remediu nou, in timp ce un alt grup primegte un remediu
care aratil la fel, dar nu con,tine ingrediente active. Dac[
este folositd metoda ,,dublei testdri oarbe", nici medicul
gi nici pacienlii nu gtiu care grup a primit remediul cu
ingrediente active.
Dac[, spre exemplu, dou[ treimi dintre pacienfii
care sufer[ de dureri de cap rcacfioneaz[ la placebo, iar
aceast[ propo(ie este p[strat[ gi in grupul care a primit
medicamentul real, concluzia care se trage nu este automat
aceea cd remediul funcfioneaz[.
Orice om doregte s[ fie anesteziat afilnrci cAnd merge
la dentist. Cum crede,ti cd. va reacliona pacientul dac[ dup[
tratament medicul ii va spune c[ anestezicul administrat
a fost ap[ simpl[?
Circa 30%o dintre pacienfi obfin acelea;i rezultate cu
placebo ca qi cu medicamentele propriu-zise. Este interesant
de remarcat c[ efectele secundare negative se p[streaz[ gi

16i
ele in aceeaqi proporfie, indiferent dac[ sunt administrate
medicamente reale sau placebo-uri. Concluzia nu poate
fi decflt una singur[: efectul vindecltor a] unui placebo
depinde de capacitatea de auto-vindecare a pacientului. Cu
cf,t increderea acestuia este mai mare, cu atit rczultateLe
obfinute vor fi mai bune.
in mod evident, creierul uman este capabil sd vindece
corpul fizic. Atunci cdnd lu6m un medicament, noi ne
a$tept[m sI ne vindec[m. Cel care ne vindec[ este insl
subconqtientul nostru. Dac[ auto-vindecarea mental[ este
atAt de puternic[, nu ar fi mai simplu s[ o practiclm in
permanenf[, cu atdt mai mult cu cdt nu are niciodatd efecte
secundare negative?
Informafiile referitoare la placebo-uri pe care le-
am primit dup[ publicarea primei edifii a cffii au fost
extrem de interesante. O asistentd medical[ care a lucrat
mul1i ani intr-un spital in schimburi de noapte mi-a spus
cd administrarea de placebo-uri pacien{ilor era o practic[
curent[. Pacientii igi primeau doza regulat[ de medicamente
penffu somn inainte de a adormi, dar mul1i dintre ei mai
cereau o pastil[ in timpul nop,tii. Doza maxim[ penffu o
noapte era de o singur[ pastilfi, aqa c[ asistentele erau
nevoite s[ le dea vitamina C, care ardta la fel ca pastila
pentru sofiln. Rata de succes era intotdeauna de 1007o, degi
vitamina C are un efect de stimulare, nu sedativ. Cdnd am
intrebat-o cum era posibil, asistenta a ridicat din umeri gi
mi-a r[spuns: ,,Pur ;i simplu func1iona".
Concluzia nu poate fi decdt aceeagi intrebare pe care
mi-am pus-o mai sus: de ce se cheltuiesc miliarde de

164
dolari pentru inventarea de noi medicamente, in loc sl
fie folosite pentru cercet6ri referitoare la efectul placebo,
care este cvasi-gratuit qi nu are efecte secundare negative?
Discut6nd cu o alt[ sor[ medical5 despre efectul
placebo, aceasta mi-a spus: ,,Ar trebui sd-i vede{i pe cei
cdrora li se administreazd o injeclie cu moffind (tn
realitate, cu apd). Nu v-ar veni sd credeli cdt de bine
funcyioneazd".
Pentru informafii suplimentare, v[ recomand cartea
,,Maximizafi-vi puterea minfii - Un manual de auto-
hipnozl'6, de Noel Eastwood.

inlocuifi sinuciderea cu furculi,ta ;i culitul

printr-an post sdndtos

Problemele dietetice au devenit mai mari ca oricdnd.

Milioane de oameni mor zilnic din cauza foametei
in anumite f[ri, in timp ce ?n altele mulgi oameni se
imbolndvesc din cauza supraalimentafiei. Care moarte
credefi cI este mai pl[cutd: cea prin infometare sau cea
prin exces alimentar?
Poate pdrea ciudat, dar postul este considerat una din
cele mai eficiente metode de vindecare. Odihna stomacrilui
gi intestinelor permite inimii s[ se regenereze. Efectul pozitiv
al postului este recunoscut de majoritatea religiilor, care
recomand[ o zi de post negru pe s[pt[m6n[ sau cdteva
s[pt[mdni de post partjal, in care nu pot fi mdncate decdt
anumite alimente.

t05
 Atunci cdnd se imbolnlvesc sau cdnd sunt supuse unor
perioade prelungite de efort frzic, animalele se vindec6 prin
post. Bufni{ele gi somonii nu mdndncd niciodati atunci chnd
c5l[toresc pe distanfe lungi, in perioadele de imperechere.
P6sdrile migratoare pot cil[tori mii de kilometri fEr[ s[
mlndnce nimic.
Postul reprezintd. una dintre cele mai eficiente
metode de prevenire a bolilor. in lumea occidental[,
bolile intestinale, gr6simea excesiv[ qi hipertensiunea sunt
principalii factori de risc. in 6rite lumii a ffeia cu greu
putem g6si aceste boli. Dac[ occidentalii ar tine post o zi
pe s[pt[m6n[, d6nd mdncarea lor fdrilor slrace, ambele
probleme s-ar rezolva: nu ar mai exista nici oameni care
sI moard de foame, nici allii care s[ moar[ din cauza
supraalimenta,tiei.

Casa noastrd este cea mai mare problemd de

mediu cu care ne confruntdm

Ave{i cumva probleme cu somnul? Suferi,ti de stres,

de incapacitatea de a v[ concentra, o lips[ de motivafie,
dureri musculare, palpita,tii ale inimii, alergii? V[ simfi,ti
tot timpul indispus, depresiv, lipsit de energie?
Care credeli c[ este ca:uza acestor st[ri? Propria
dumneavoastr[ casd!
tn mediul modern in care tr[im suntem bombardagi tot
timpul cu un ,,smog" alc[tuit din c0mpuri electromagnetice,
sarcini electrostatice, frecvenfe radio, microunde etc.

166
Arhitectura modern[ nu fine cont de zonele de stres naturale
ale p[mdntului. Noi ne petrecem o treime din via![ in
pat, inconjurafi de acegti factori, exact in perioada in care
organismul ar trebui s[ se auto-repare in timpul somnului.
Problemele globale ale mediului exterior nu pot fi
schimbate cu uqurint[, dar orice om iqi poate modifica
mediul in care trlieqte (propria sa cas[).
Starea noastr[ general[ de bun[stare este tulburat[ de
mult prea multe perturbafii electrice, magnetice, radioactive
qi geologice, care genereazd riscuri de cele mai multe ori
nenecesare, intrucdt pot fi evitate gi eliminate cu ugurin15.
HATDETT SA SCSIUBAM CE PUTEM SCHTMBA!

CAUpURILE MAGNETICE: toate cablurile qi

aparatele prin care trece un curent electric produc cdmpuri
magnetice. Din cauza caracterului 1or alternativ (in special
cele cu o frecvenld de 50 Hz), c6mpurile magnetice
influenfeaz[ procesele biologice la nivel celular. Cdmpurile
magnetice statice pot fi provocate de un cadru metalic al
patului in care dormifi, de arcurile unei saltele, de barele
de o.tel din scheletul casei etc., crednd o distorsiune care
poate merge pdn[ la 100 grade, in condiliile in care un
singur grad rcprezintd 1 miliGaus.

CAwIpUnfLE ELECTRICE: majoritatea oamenilor

nu qtiu cd aparatele electrice blgate in pizd., dar care nu
funcfioneaz[ (care rdmAn in stand by), creeaz[ totuqi un
c0mp electric, care induce la rOndul lui un voltaj in corpul

10/
uman. Aceste cdmpuri trebuie descoperite qi anihilate,
indeosebi in dormitor.

ELECTROSMOGUL: este un termen care incepe

s[ devin[ din ce in ce mai popular in lumea occidentalI.
Reprezint[ suma tuturor radiafiilor electromagnetice produse
de aparatele create de om, inclusiv de cablurile electrice,
transformatoare externe qi aparatele din cas[, care creeazd
cAmpuri electromagnetice. Neput0ndu-le sesiza, noi tr[im
in mijlocul acestor cdmpuri, fbr6 s[ ne d[m seama cd ne
fac rlu (inclusiv animalelor pe care le finem pe ldng[ noi).

ELECTROSTRESTIL: atunci cdnd se confrunt[ cu un

cflmp electromagnetic, corpul nostru aclioneazd. ca o anten[,
putdnd crea prin inducfie un voltaj cu o magnitudine de
c6teva mii de milivolli.
Voltajul optim pentru dormitorul nosffu este de 0 mV.
El nu ffebuie s[ depfueasc[ in nici un cM 100 mV. Spre
exemplu, dac[ inchidem o p[turd electric[, dar nu o scoatem
din priz5, corpul poate acumula un voltaj de pdn[ la 50.000
mV, adicd de 50V. Aceast[ va]oare este atdt de mare incdt
un voltmetru plasat pe corpul nosffu ar incepe sd oscileze,
aprinzdnd un eventual bec conectat la el (in condiliile ?n
care un singur mV poate determina o contrac,tie a mugchiului
cardiac). Nu trebuie sd ne mirlm c[ in asemenea condi,tii,
delicatul nosffu sistem electic este dat peste cap, cre0ndu-ne
stiri de oboseal[, stres, gi de multe ori chiar boli grave.
Detectarea qi eliminarea c0mpurilor elecffomagnetice
din dormitor elimin[ rapid transpirafia nepl5cut[, insomnia,

r68
durerile musculare, depresia, cogmarurile, palpitagiile
cardiace, udarea patului etc.

Yoltajul corpului uman: un voltaj mai mare de 100

mV in dormitorul dumneavoastr[ dep[qegte cu mult limitele
admise, put0nd avea un impact dezastruos asupra sistemului
nervos gi asupra proceselor chimice la nivel celular. Acestea
conduc in timp la disconfort, stres gi boal[. Solufia este
cdt se poate de simpl[: aflarea cauzei qi eliminarea ei.
M[surAnd electricitatea corporal[ in diferite case, am
descoperit c[ sarcina electric[ a organismului uman se poate
schimba intr-o singur[ secund[, atunci cdnd persoanele intr[
dintr-un cdmp electric in altul, de pild[, prin intreruperea
alimentlrii cu curent a p5turii electrice. Acest lucru este
dovedit experimental. Din catzd. c[ organismul uman
func,tioneazd la fel ca o anten6, sarcina sa electricl devine
disproporfionat de mare intr-un c6mp de stres geopatogen
decdt in zone care nu confin asemenea radiafii telurice.
Mulfi oameni sunt sceptici c0nd aud asemenea lucruri, dar
la ora actual[ exist[ aparate electronice care pot mlsura
oazele de s[nltate ;i de boal[ din orice cas[.
Ori de cAte ori sunt chemat s[ fac o anaLizd. a unei
case, folosesc mai intdi clasica ,,ans[". Practic, nu exist[
cas[ in care s[ nu existe m[car o singur[ persoanl care
nu crede in aceste lucruri. La fel ca qi animalele, oamenii
sunt inzestrati cu un ,,al qaselea sim!". Spre exemplu, in
timpul unei analize f[cute intr-o cas[ din Queensland,
le-am cerut proprietarilor s[ nu-mi spun[ nimic despre
ceea ce simt in diferite zone din cas5, pentru a nu putea

169
fi influenfat. Am inceput apoi prin a verifica exteriorul
casei, spundndu-le unde consider eu c[ exist6 zone de stres
geopatogen in interior. Anahza din exterior mi-a permis s[
aflu directia razelor telurice. ln interior, acest lucru este mai
complicat de stabilit, din catza polu[rii datorate omului,
care interfereazd ctt radiaqiile naturale. Cel mai important
loc din cas[, in care nu ar trebui s[ existe deloc radia,tii
(pe cdt posibil), este dormitorul. ln cazul de care vorbesc,
dormitorul era foarte mare, iar patul era plasat exact pe
punctul de intersecfie al unor raze teltice. La numai doi
metri de el exista un loc f[r[ nici un fel de radiafie teluric[.
Ir-am recomandat proprietarilor s[ iqi mute patul in locul
respectiv, asigurOndu-i c[ vor dormi mult mai bine. P0nd
la acel moment nu mi-am folosit decdt instinctul, ajutdndu-
mE gi de ans[. Evident, nici una din persoanele de faf[ nu
inclina prea mult s[ m[ cread6. Am folosit apoi aparatul de
mlsurare a electricit[1ii corpului qi le-am cerut proprietarilor
sE se ageze pe pat. indoielile lor au dispdrut rapid, dupd
ce au constatat c[ aparatul indica un curent electric de
2500 mV deasupra patului, in locul valorii recomandate
de 80 mV. M[sur[torile f[cute in alte case mi-au permis
s[ descop5r chiar valori de 30.000 mV, absolut uriage.

STRESUL GEOPATOGEN: p5mdntul pulseaz[.in

mod natural cu o intensitate de 500 mG gi o frecven![
de aproximativ 7,83 Hz, cunoscutl qi sub numele de
frecvenfa Schuhmann. Fiind natural[, aceast[ frecven![
este considerat[ beneficd. Ea poate fi distorsionat[ ins[ de
anumitri factori, provoc0nd aqa-numitul stres geopatogen.

170
Acest fenornen se produce de pild[ in punctele de intersecfie
a liniilor geomagnetice, deasupra curenfilor subterani de
apd,, a depozitelor minerale, in caztl unor
distorsiuni ale
liniilor magnetice etc. Loca.tiile geopatogene (de la gei =
p[mdnt, qi patogen = boa][) pot fi m[surate prin diferite
modatt[fi, printre care se numdrd cregterea radioactivit[1ii,
intdrzierea cregterii materiei vii qi aparifia cancerelor la
plante, animale qi oameni.

,,Nu se recomandd sd vd stabilisi in locurile in care

nu cresc plante ;i nu trdiesc animale. Aceste locuri sunt
nesdndtoase. Stabilindu-vd tn ele, nu veli experimenta decAt
dizarmonie ;i dezechilibru. in schimb, dacd veli gdsi un
loc tn care trdiesc oameni fericiyi, sdndto;i, care dispun de
multd energie, precum Si multri bdtrAni care se simt foarte
bine, stabiliyi-vd aici. Veli constata rapid cd nu veli mai
avea nevoie de doctor Si de medicamente. Misterioasele
forye ale pdmAntului vd vor restabili starea de sdndtate".
Michel Nostradamus

Existd foarte multe lucruri d[undtoare pentru s[nfltate

pe care le aplicdm in dormitorul nostru, de pild[, folosirea
vopselelor toxice. Cdnd subconqtientul incearc[ s[ ne
protejeze, avertiz0ndu-ne printr-o stare de insomnie sair o
durere de cap, noi lulm un somnifer sau ne inec[m amarul
intr-un pahar cu alcool. Somn ugor!
Pentru redobdndirea stlrii de s[n6tate, este esenfial
s[ depist[m potentialele surse de radia.tii toxice, elimin6nd
astfel din start cauzele bolilor. Un biolog experimentat de

171
apartament poate studia casa incare locui,ti, oferindu-vl
apoi solu,tii prin care putefi rczolva problemele depistate.
Pentru informafii suplimentare referitoare la razele I
telurice gi la m[sur6torile energetice din casa dumneavoasff[,
vI recomand lucrarea mea: ,,Razele telurice Si poluarea
I
ficutd de om". I
1
'i

172
 MuQumiri ;i mdrturii
Le multrumesc tuturor celor care mi-au scris
pe tema acestei cdrli, oferindu-mi informayii
suplimentare pentru a ji publicate in aceastd
noud edi;ie.

Comentarii pe care mi le-au trimis cititorii care

folosesc Kombucha

Comentarii referitoare la gust:

...delicios; ...copiii mei au crezut cd este suc de mere;
...tmi place foarte mult Kombucha, pe care o consider
unica bduturd fdrd efecte secundare negative; ...md simt
tntotdeauna excelent dupd ce beau Kombuchn; a ajuns sd-mi
placd mai mult decdt berea sau vinul, iar a doua zi dupd
ce o beau md simt mult mai bine (decAt in cazul tn care
aS fi bdut aceste bduturi alcoolice); ...cultiv Kombucha
de un an Si continui sd descopdr noi refete, care mai de
care mai delicioasd; nu cred sd mai existe o altd bduturd
atdt de sdndtoasd, ;i tn acelasi timp atAt de delicioasd;
...am preparat Kombucha din ceai de coacdze negre ;i am

173
descoperit cd are un gust fantastic. Nu mai simt nevoia sd
beau o tdrie atunci cAnd md intorc obositd de la lucru.
Kombucha este mult mai bund - nu tmi dd dureri de cap
$i md ajutd sd dorm mult mai bine.

Comentarii referitoare la efectele biuturii:

...avea tendinla sd relind lichide; acum este suplu Si
gleznele i s-au dezumflat; ...hipertensiunea mea d revenit
la normal; ...petele maronii de pe piele mi-au dispdrut;
tnainte, urina mea era murdard ;i intunecatd la culoare,
acum a devenit clard; ...dupd numai doud sdptdmdni, am
inceput sd dorm mai bine; ...cunosc un bdrbat de 79 de
ani care a inceput sd bea ceai de Kombucha de doud luni
si a cdrui circula{ie sanguind la nivelul mdinilor s-a
imbundtdlit dramatic; tnainte, mdinile sale aveau o culoare
nesdndtoasd, vine{ie, acum au revenit la normal; ...am
scdpat de o durere de artritd la nivelul umerilor Si gdtului;
...urina mea s-a clarificat, tmi este mult mai u$or acunx
sd-mi menlin greutatea; ...pur ;i simplu md simt mult mai
bine; ..nm mai multd energie s,i mobilitate; joc din nou
tenis; ...intestinele mele au tnceput din nou sd lucreze
regulat; ...petele datorate razelor solnre mi-au dispdrut;
...mi-au dispdrut puseurile de cdldurd; ...stdrile proaste,
de mdnie Si iritabilitate, de dinainte de menstruafie, au
dispdrut; ...nu md mai simt obositd; ...Kombucha mi-a dat
foarte multd energie; ...este singurul remediu care mi-a
putut echilibra digestia; ...pielea mea a redevenit catifelafd;
-..nu md simt bine decdt atunci cAnd beau Kombucha; ...
Kombucha este cel mai bun somnifer; ...diareea mea a
 dispdrut; ...colesterolul mi-a revenit la normal; ...nu mai
simt acea iritayie a vezicii; ...am primit recent miraculoasa
ciupercd Kombucha. Nu-mi vine sd cred ce rezultate am
obtrinut cu ea - constipalia ;i durerile de stomac mi-au
I
dispdrut fu cdtuva zile; ...am suferit ani de zile de obosealii
cronicd. Dupd ce am bdut doud sticle de Kombucha, am
simlit deja o mare diftrenfd; ...am suferit ani de zile de
oboseaki cronicd. Am tncercat tot felul de produse, vitamine
etc., dar nu am simtrit nici o tmbundtdtrire. Singurul produs
care mi-a fdcut tntr-adevdr bine a fost Kombucha; ...tn
liceul nostru a devenit o adevdratd modd sd bei Kombucha-
Adolescensii se dezvoltd rapid Si se plilng tut timpul cd se
simt obosili. De cAnd beau Kombucha, to{i afirmi cd
dispun de mult mai multd energie. Mii de mulyumiri; ...
tumoarea canceroasd la pldmdni mi s-avindecat; ...cumpdr
de 18 luni acest remediu (Kombucha) de la un magaTin
naturist. Pot spune cd m-a salvat atAt pe mine cdt ;i pe
so{ul meu de la moarte; ...Kombucha mi-a alinat artrila.
Pot scrie din nou cu mdna; ...doresc sd vd informez cd
cei care suferd de hipertensiune tSi pot reduce medicalia
dacd beau Kombucha. Este valabil ;i pentru hipotensiune;
...am suferit patru ani de oboseald cronicd. in ultimele
doud luni am bdut ceai fermentat de Kombucha. Deja,
durerile de cap ;i ameleal.a, mi-au dispdrut de doud
sdptdmdni, Si au apdrut semne cd Simptomul Intestinelor
Iritate, care apare de reguld odatd cu cel al oboselii
cronice, este pe punctul de a se vindeca h rAndul lui.
Sindromul Oboselii Cronice are perioade de remisie ;i
de recidivd, dar eu sper ca primele sd fie din ce in ce

r75
 mai lungi iar cele din urmd sd fie din ce in ce mai scurte;
...sunt foarte impresionat de acest ceai (Kombucha). Nu
mai sunt tdndr. Am 77 de ani. Digestia mea s-a imbundtdyit
foarte mult. O prietend de-a mea, cu doi ani mai tdndrd
decAt mine, Si-a redus la jumdtate tabletele pentru
hipertensiune. Efectele secundare ale acestor tablete ti
dirleau o urticarie foarte supdrdtoare pe tntregul corp.
Acum, aceasta a dispdrut. in pus, a reu;it sd scape de un
cheag de sAnge la picior, aplicAndu-Si pe locul respectiv
comprese cu ceai, timp de trei zile. A fost tntotdeauna
predispusd sd facd asemenea cheaguri, care dureazd 3-4
sdptdmdni Si ti prov o ac d dureri insup ortabile ; . . Kombucha
.

m-a ajutat foarte mult. Dupd numai o sdptdmdnd de

tTatament md simt deja mult mai bine. Intestinele mele
lucreazd regulat, am mai multd energie, dorm mai bine;
...beau ceai fermentat de circa o lund Si am constatat o
tmbundtdyire a yenelor varicoase de care sufir de mult
timp la piciorul drept; ...cultiv ;i beau Kombucha de trei
luni. Am multd energie ;i dispun de o sdndtate perfectd;
...Kombucha cu ceai verde mi-a reglat hipotensiunea; ...
de cAnd beau Kombucha tnainte de culcare, dorm mult
mai bine ;i md simt mult mai proaspdt diminea;a; ...am
ob{inut rezultate excelente in privinsa unor pete uscate ale
pielii, pe care le aveam pe spate ;i pe picioare. Medicul
mi-a spus cd este o formd premergdtoare unui cancer la
piele ;i cd trebuie supravegheate indeaproape. Acum mi-
au dispdrut aproape complet, dupd numai trei sdptdmAni
de tratament cu Kombucha; ...sufdr de o boald cronicd
la rinichi. De cAnd beau acest ceai, starea mea s-a

176
tmbundtd;it cu circa 80Vo. Mulsumesc; ...tncd din primele
sdptdmdni de tratament cu Kombucha, durerea de artritd
pe care o aveam la un deget mi-a dispdrut ;i nu a mai
revenit niciodatd. De doud ori, era sd mor din cauza unor
crize de astm. La ora actuald, mucoasele din phmAnii
mei se elimind mult mai u;or. La numai un minut dupd
ce beau Kombucha, simt un val de energie care md
cuprinde; ...dncd nu a; fi vdzut cartea dumneavoastrd intr-o
librdrie din ora;ul meu, nu a; fi obyinut niciodatd aceste
rezultate minunate. Vd mul\umesc pentru eforturile
dumneavoastrd, care mi-au permis sd aflu mai multe despre
acest remediu atdt de minunat - Kombucha; ...de foane
mulsi ani, ori de cAte ori md tmbolndveam de rdcealrt,
trebuia sd md tratez cu antibiotice. De trei luni am tnceput
sd beau Kombucha, iar rdceala mi-a dispdrut tn doud zile.
Slavd Cerului! Vd mullumesc; ...beau de cilrcva sdpfimAni
ceai de Kombucha. Corpul meu este acoperit de pete de
psoriazis. Una din ele, situatd in zona cotului, avea un
diametru de circa 8 centimetri; acum s-a redus la jumdtate;
...sunt medic Si am tnceput sd le recomand pacien{ilor mei
ceai de Kombucha. Aplic aceastd metodd de qase luni.
Iatd rezultatele pe care le-am oblinut pAnd acum: 1.
cre$terea nivelului energetic. 2. pierderea surplusului de
greutate. 3. reglarea mi;cdrii intestinel.or. 4. vindecafea
unui pacient de o afecliune cronicd a stomacului. 5.
reducerea alunilelor. 6. rezultate foarte bune tn eliminarea
mucoaselor din zona sinusurilory ..nm folosit Kombucha
tn timpul sezonului alergiilor ;i m-am simyit mult mai bine
ca de obicei. Singura problemd a fost o erup{ie pe piele,

177
 atunci cAnd am bdut o cantitate prea mara Suntem 50 de
familii care bem la ora actuald Kombucha (tn cartier); ...
am observat o imbundtd;ire tn tratamentul timpuriu al
cancerului; ...beau de cdteva sdptdmhni ceai de Kombucha.
Am avut tntotdeauna unghii fragile, care se rupeau u$or.
De cind cu ceaiul, unghiile mele au crescut mult mai
rapid;i au devenit mult mai puternice. Sunt doud sdptdmAni
de cilnd nu mi s-a mai rupt vreo unghie; ...beau tmpreund
cu soful meu Kombucha de doud luni. Soyul meu suferd
dz dureri cronice. In ora actuald a renunlat la medicamente,
fuffucAt a scdpat de depresia care tnso{ea aceastd boald;
.-.in aprilie 1993 am fost tntr-o excursie tn Tibet, dar am
suferit o cddere puternicd din cauza rdului de altitudine.
Trei luni mai tdrziu am contractat o artrild reumatoidd.
Am fost tratat de un reumatolog care mi-a dat o medicayie
severd, pe care trebuia sd o respect cu strictele. in iunie/
iulie 1994, cineva mi-a povestit de Kombuch.a, pe care am
Si tnceput sd o iau de atunci. in luna decembrie i-am ftcut
vizita de rutind specialistului meu, care mi-aficut analizele
sdngelui ;i mi-a spus cd am scdpat de artritd. in ultimele
trei luni nu am mai luat alte medicamente decAt doud
tablete seara ;i un comprimat cu ulei de primuld seara.
Md simt excelent; ...ini1ial, am privit cu netncredere
Kombucha, cdci sunt un alcoolic recuperat ;i md temeam
de procentul de alcool pe care tl con1ine. Din fericire, am
ajuns tn toli ace;ti ani sd tnleleg natura alcoolismului ;i
cdpdtdnd tncredere tn calitdyile Kombucha-ei, am inceput
sd beau ceai fermentat. intrucAt lucrez in schimburi, sunt
nevoit de multe ori sd dorm tn condiyii adyerse (zgomot,

178
 cdldurd etc.). in ultimele doud zile somnul mi s-atmbundtdyit
dramatic. Solia mea bea ;i ea ceai de Kombucha Si se
simte mult mai bine, mai odihnitd, mai rdbddtoare cu
copiii no;tri ;i mai tncrezdtoare tn viitor; ...de chnd am
tnceput sd beau ceai de Kombuchn, din data de 18 decembrie
1994, osteoartrita mea s-a tmbundtdyit cu cel pulin 50Vo
;i am ajuns sd md bucur din nou de viald. inainte, aiunsesem
sd md gilndesc frecvent sd-mi pun capdt zilelor, din cauza
durerilor. Alte afecliuni de care sufeream: o diverticulitd,
o infec{ie la ureche ;i o serie de probleme cu stomacul,
s-au vindecat la rdndul lor. Pot din nou sd fac exercisii
fi.zice, iar tncheieturile nu mi se mai umfld; ...am pierdut
tn greutate, ;i acest lucru a redus presiunea asupra
incheierurilor mele, astfel tncAt acum md simt mult mai
bine. Pielea mea a devenit mai catifulatd, iar pdrul ;i-a
recdpdtat pe trei sferturi culoarea naturald. Amfost extrem
de surprinsd de acest efect, la fel ca ;i sotrul meu. La ora
actuald folosesc ceaiul (dar qi ciuperca) direct pe picior,
unde sffir din cauza unui cheag de sAnge; ...Ie-am povestit
tuturor doamnelor de la clubul de supraveghere a greutdlii
corporale despre acest produs minunat, iar cArcva dintre
ele au tnceput sd cultive Kombucha. Altele s-au limitat sd
incerce produsul final (deocamdatd); ...mama mea avea
pdrul alb ca zdpada. Acum a devenit ;aten deschis. Petele
maronii de pe mAini i-au dispdrut. De cdnd a tnceput sd
bea un pahar de ceai fermentat cu o ord tnainte de culcare
numai are nevoie de somnifure; ...am scdpat de problemele
nazale pe care le aveam de ani de zile; ...tmi place foarte
mult, cdci este delicioasd; ...amtnceput sd beau Kombucha

179
de la Crdciun. Durerile de spate ;i cele musculare de care
sufeream de ani de zile au dispdrut complet. Am inceput
sd merg la sala de gimnasticd ;i sd lucrez cu greutdyi, fac
exerci;ii de aerobic, nata{ie, iar seara ies la plimbare.
Soful meu merge ;i el la sald ;i se bucurd cd a scdpat de
durerile de genunchi, ca sd nu mai vorbim de senzalia
de bundstare pe care o simte. Avem amdndoi vdrsta de
6l de ani; ...problema de sdndtate de care sufeream s-a
vindecat in mod miraculos cu ajutorul Kombucha-ei; ...
tmi place foarte mult Si md simt tot mai bine cu fiecare
zi care trece. Am mai multd energie Si md simt mai fericit.
Chiar ;i dispozilia mea generald s-a imbundtdlit; tnainte,
obi;nuiam sd fiu cam morocdnos; ...i-am dat prietenei
mele o ciupercd de Kombucha, cdci a fost foarte bolnavd
;i a luat foarte multe medicamente, fiind cu moralul la
pdmdnt. Mi-a spus cd darul primit i-a fost trimis de
Dumnezeu. De atunci, qi-a redus dramatic medicalia,
spunAndu-mi cd se simte excelent. Trebuie sd recunosc cd
aratd foarte bine; ...md simt plin de energie ;i incredibil
d.e fericit. intreaga viald mi s-a schimbat. Kombucha md
ajutd foarte mult; ..iupd ce am primit de la un prieten
o ciupercd de Kombucha la tnceputul lunii ianuarie, am
bdut ceaiul produs de ea tn fiecare zi. Ca sd tnyelegeyi
mai bine ce s-a tntdmplat, trebuie sd vd povestesc cdte
ceva despre mine. in anul 1977 mi s-a conftrmat cd sufir
de o anemie pernicioasd, fiind nevoit sd tmi fac injecTii
lunare cu vitamina 812. incd tnainte de aceastd boald,
picioarele mi-au devenit din ce tn ce mai amoryite, de la
tdlpi ;i phnd deasupra genunchilor. Dupd cArcva injectrii

180
cu vitamina 812, picioarele mele au revenit la normal, cu
excep{ia tdlpilor, pe care nu le mai simleam deloc. Erau
ca de lemn. Timp de 18 ani doctorii mi-au spus cd nu
trebuie sd md a$tept la vreo tmbundtdyire, cdci terminaliile
nervoase erau probabil prea afectate. I-am ascultat ;i nu
m-am mai gAndit la acest subiect, inclusiv h mAncdrimile
pe care le simyeam tn zona gleznei, ca efect al injecyiilor
cu vitamina B12.
SdptdmAna aceasta m-am trezit cu o durere ascutitci irt
pna degetelor de la picioore, ior cArtd nt-artt tlu[ irrr ,i''1'
pat, mi-am dctt seama cii pot sirtti dirt noLt tL.\!:tt'.; -
lucru care nu s-a mai intdntplat de.ft,tu'!, ii..,.' -",. -' . .
timp, durerile att dispdrut, iar otlatd cl c.t -ri -.,1.- /'.:-.,-.
de dinainte. La fel ;i mAnciirirnile dirt :otta gle-rte'ior.
Nu a; fi crezut vreodatd cd acest lucru se mai poate
futAmph, dupd 18 ani de amorleald a tdlpilor. Singura
concluzie este cd ceaiul de Kombucha a fdcut tn cazul
meu un miracol.

Dacd ali trdit alte experienle legate de

Kombucha sau dacd dispuneyi de informa;ii
pe marginea acestui subiect (pozitive sau
negative), vd rog sd mi le trimiteli pe adresa
Harald W. Tietze Publishing Pty. Ltd.
P.O. Box 34 Bermagut 2546 Australia
http ://www.wi se-mens-web. corn
e-mail: komtrucha@wise-mens-web.com

181
 Cercetdri ;tiinffice referitoare la
Kombucha

1. Nu s-au ftcut niciodat[ studii complete referitoare

la Kombucha, pentru simplul motiv cd aceasta nu reprezintE
un produs de piafd, precum medicamentele, care sd justifice
(din punct de vedere financiar) asemenea studii.
2. in mod traditional, Kombucha este fermentatl acas[.
3. intrucdt existd nenum[rate modalitItri de a prepara
Kombucha, afirmafiile potrivit c[rora aceast[ b[uturd
vindec[ diferite boli nu sunt justificate decdt in m[sura
in care oferd gi informafii referitoare la ceaiurile folosite
(inclusiv la amestecurile de ceaiuri medicinale). Chiar dac[
sunt folosite numai ceai negru sau ceai verde (care provin
de la aceeaqi plantd), diferenfele pot fi enonne.
a. in functie de originea ceaiului, procentul de
cafein[ din el difer[ dramatic (lucru valabil gi pentru alte
substan{e componente).
b. Cercet[rile f[cute pdn[ la ora actual[ indicl
faptul c[ ceaiul negru poate ridica tensiunea afienald,la
anumite persoane, avAnd gi un efect de cregtere a greut[fii.
Ceaiul verde are efecte opuse.

183
 4. Kombucha reprezint[ o culturd de microorganisme
intr-un mediu de fermentare a acidului lactic, la care se
adaug[ propriet[,tile ceaiurilor folosite. Eventualele efecte
secundare negative au intotdeauna la bazd nerespectarea
regulilor de baz6: o temperaturd prea mic[ sau prea mare
etc., la care se adaug[ tipul de ceai folosit.

Ajuta{i-md! Vd solicit ajutorul tn dorinla de a afla cdt

mai multe fapte reale cu privire la Kombucha!
V[ rog sI completa,ti chestionarul de mai jos qi s[-l
trimiteti pe adresa:
Kombucha Research
P.O. Box 34, Bermagui Sth. NSW 2546 Australia

Dac[ dorili s[ distribuili chestionarul qi prietenilor

dumneavoastrd, pute[i obline gratuit alte copii de la
.Kombucha Research".

184
 Cultura de Kombucha reprezintb simultan un
proces alimentar gi o manier6 de nelaxare, la fel ca
g6titul. Difenenfa const6 in faptul cE exist6
posibilitSfl diferite de a cultiva Kombucha. De
regul6, aceasta este cultivatd in ceai negru sau
verde. Orice alt ceai este ins6 la fel de potrivit
pentru a cregte Kombucha ?n el, mai ales dae6 este
amestecat cu ceai verde.
La fel ca numeroase alte remediivindec6toane
naturiste, Kombucha nu trebuie pnivitd ca un
panaceu. Nu existd un remediu natunist care sd
poat6 oferi singur o vindecare deplinS. Starea de
sbn5tate reprezint6 un raport armonios pi
echilibratintre minte gi tnup.

Citind aceast6 carte vefii afla de ce Kombucha

este numit6 gi ,,ciuperca minune", ,,ciuperca
magicd", ,,ciuperca eroicd", ,,ciupenca d6tdtoane de
via65 lungS" sau ,,elixir de via[E lungd".

www.edituramix.ro EortuRa urx @

@
c-/vCxar.a dzmnta/.rl
tsBN 978-973 -847 1 -40 -5