Planificarea activităţilor de consiliere a părinţilor

1 oră/ săptămână
ANUL ŞCOLAR: 2022-2023
CLASA A IV-A C
PROF.INV.PRIMAR:OPRESCU IZABELA

NR. DATA TEMA ACTIVITĂŢII FORME DE NUME SI SEMNATURA

CRT REALIZARE PRENUME
. PARINTI
PREZENTI
1 20.09.2022 Probleme de readaptare a şcolarului la programul şcolar: --discutii Ghinoiu
-material Elena
informational
2 27.09.2022 Cum ne putem ajuta copiii la teme şi în clasa a IV-a? --discutii Veverita
-material Ionica
informational
3 04.10.2022 Comunicarea părinte-copil bazată pe încredere reciprocă -material Ion
informaţional Dumitrache
-discutii Sandra
4 11.10.2022 Cum câştigă un părinte încrederea totală a copilului său? -discuţii Rizea Elena
-relatari Manole
Maria
5 18.10.2022 Doar dragostea nu e suficienta -material Militaru
informaţional Lavinia
-discutii
6 1.11.2022 Copilul meu este altfel decât cum sunt sigur că este? -material Moise
 informaţional Mihaela
-discutii
7 15.11.2022 Conflictele şi conflictualitatea din mediul şcolar -chestionare Stancescu
părinţi Loredana
-discuţii. Stancu F.
8 22.11.2022 Conflictele între elevi – remediere şi prevenire -material Dumitru
informaţional Simina
-discutii
9 29.11.2022 Sufletul ascuns – copilul meu are taine şi temeri faţă de părinţi/familie? -relatări
-dezbateri
10 06.12.2022 Când vrei să fii cu mine şi când te ascunzi de mine, copilul meu? -material
informaţional
-discutii
11 13.12.2022 Încrederea în sine şi încrederea în ceilalţi/ Stima de sine – prelungire a -material
încrederii în forţele proprii informaţional
-discutii
12 20.12.2022 Cine este Moş Crăciun? – activitate comună cu părinţii şi copiii -activitate
practică
împreună cu
părinţii
Conflicte între elevi
Manifestările conflictuale dintre elevi reprezinta cea mai răspândită formă de violenţă şcolară, dar acest tip de violenţă se
poate manifesta în orice grup de copii şi tineret. Cele mai frecvente forme ţin de domeniul violenţei verbale (certuri, conflicte,
injurii, ţipete)şi sunt considerate situaţii tolerabile şi obişnuite în orice scoală, în contextul actual. În acelaşi domeniu au fost
menţionate şi jignirile cu privire la trăsăturile fizice sau psihice. S-ar mai putea adăuga agresivitatea fizică manifestată de elevi
atât în timpul activităţilor cât şi in pauze.
Violenţa elevilor faţă de profesor se manifestă astfel: absenteism şcolar, indisciplina în clasă sau în recreaţii, ignorarea
mesajelor transmise de cadrele didactice refuzul îndeplinirii sarcinilor şcolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote în
timpul activității didactice. Ca profesor puteţi accepta sau diminua factorii mai sus menţionaţi. De asemenea, poţi contribui la
apariţia şi escaladarea conflictelor prin aşteptări exagerat de înalte faţă de elevi , conducând clasa prin reguli inflexibile,
bazându-vă pe utilizarea autorităţii, instaurând o atmosferă de teamă şi neînţelegere.
Violenţa părinţilor asupra cadrelor didactice se manifestă destul de frecvent chiar dacă aceştia nu sunt permanent la şcoală.
Astfel  de manifestări sunt cele verbale (ironii, discuţii aprinse, ţipete.), iar uneori chiar agresiuni fizice faţă de profesori sau faţă
de alţi elevi ce sunt în conflict cu fiica sau fiul lor şi chiar faţă de propriul lor copil.

Rolul familiei
Problemele copiilor încep în familie şi pot fi rezolvate tot în familie. Când o persoană răneşte sufletul, ea se manifestă prin
comportamente, cum sunt: rezistenţa, resentimentele, respingerea şi revolta. În efortul de transformare, de asimilare a naturii
potrivit aspiraţiilor şi trebuinţelor societăţii se ivesc numeroase conflicte şi contradicţii. Conflictul dintre părinţi şi copii este greu de
controlat. Când copiii deţin controlul, ei scapă de sub cel al părinţilor. Dacă este înţeles, dacă se vorbeşte cu el, dacă i se explică
anumite lucruri, fără a fi mereu considerat „mic”, copilul învaţă să fie cooperanţi acceptă îndrumarea părinţilor. Atât părinţii cât
şi şcoala trebuie să folosească metode adecvate, educative care să îndepărteze cât mai mult aceste conflicte.

Strategii de diminuare a conflictelor

Dintre strategiile utilizate pentru a diminua conflictele, enumăr: 

 Cooperare. Elevii învaţă să lucreze împreună, să aibă încredere unii în alţii şi să-şi împărtăşească preocupările.
  Comunicare. Elevii învaţă să observe atent, să comunice cu acurateţe ceea ce au de spus, să-i asculte atent pe ceilalţi.
 Toleranţă. Elevii învaţă să respecte şi să valorizeze pozitiv diferenţele între oameni, să înţeleagă propriile prejudecăţi şi modul în care
acestea acţionează
 Expresie emoţională pozitivă. Elevii învaţă să-şi exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulţumirea, în modalităţi neagresive şi
nedistructive: ei învaţă auto-controlul.
 Rezolvarea conflictelor. Elevii învaţă abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situaţie conflictuală. Cunoaşterea cauzelor care pot
provoca conflictul reprezintă una dintre precondiţiile managementului eficient al acestuia. Principalele cauze ale conflictului la nivelul clasei
sunt:
 Atmosfera competitivă. Elevii au fost obişnuiţi să lucreze individual pe bază de competiţie. Elevilor le lipseşte deprinderea de a munci în
grup, încrederea în colegi şi profesori. Ei nu doresc decât victoria asupra celorlalţi şi dacă nu o obţin îşi pierd stima de sine.Competiţia apare
în toate momentele, chiar în cele în care ea este neproductivă.
 Atmosfera de intoleranţă. În clasă se formează clici. Lipsa sprijinului între colegi duce de multe ori la singurătate şi izolare. Apar
resentimente faţă de capacităţile şi realizările celorlalţi, neîncrederea şi lipsa prieteniei
 Comunicare slabă. Aceasta reprezintă solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neînţelegerii sau percepţiei
greşite a intenţiilor , sentimentelor, nevoilor şi acţiunilor celorlalţi. Elevii nu ştiu să-şi exprime în mod pozitiv nevoile şi dorinţele sau le este
frică să facă asta. Ei nu pot să-i asculte pe ceilalţi. Nu există contextul sau climatul necesar pentru aceasta.
 Exprimarea nepotrivită a emoţiilor. Orice conflict are o componentă afectivă. Conflictele se vor accentua atunci când elevii au sentimente
deplasate, nu ştiu să-şi exprime supărarea sau nemulţumirea într-un mod neagresiv, îşi suprimă emoţiile, sunt lipsiţi de auto-control.
 Absenţa priceperilor de rezolvare a conflictelor. Elevii şi profesorii nu ştiu să răspundă în mod creativ conflictelor. Ei preţuiesc şi
utilizează modalităţi violente de soluţionare a acestora, urmând adesea modele furnizate de filmele de consum.
Raspunsul la conflict
Între agresiune şi inacţiune există o gamă foarte largă de răspunsuri. A câştiga sau a pierde, ca individ, nu sunt singurele ieşiri
posibile dintr-un conflict. Cea mai bună soluţie este cea în care ambele părţi câştigă. Pentru a se ajunge la soluţia câştig-
câştig, profesorul  poate utiliza o serie de tehnici de rezolvare a conflictelor, cum ar fi:
 Potolirea unei  bătăi;
 Medierea;
 Ignorarea;
 Povestirea;
 Răgazul
 Formular de descriere a conflictului;
 Jocul de rol;
 Strategia celor 3R.
Se spune că “în lume sunt  mai multe conflicte decât fire de nisip” şi poate că este adevărat, tot atât de adevărat pe cât este şi
faptul că  însăşi societatea ne influenţează sistemul de valori, principii şi credinţe, comportamentul şi punctele de vedere asupra
conflictelor. Proverbele-mesaj ca ”dinte pentru dinte, ochi pentru ochi”, “cine scoate sabia , de sabie va pieri”, nu pot să nu ne marcheze. O
privire ofensivă, o replică depreciativă sunt capabile să determine un conflict.
Oricine poate şi trebuie să trateze situaţiile conflictuale astfel încât comportamentul atacatorului să nu se accentueze şi respectul faţă de
propria persoană să nu fie lezat.
Profesor Grigore Vastelia
Școala Rotunda
Bibliografie
1. Evaluarea competentelor civice ale elevilor, Ed. Fildner, Bucuresti, 2004
2. Mamagementul conflictului- ghid pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001
3. Interferente didactice – periodic pentru initiative si dezvoltare profesionala in educatie, Ed. Corgal Press –Bacau Nr. 3/ 2006