ASOCIAȚIA „EDUCAȚIA ESTE PUTERE”

PORTOFOLIU PROFESIONAL
„DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE PENTRU ACTIVITATEA
DIDACTICĂ”

Cursant: Botezatu Mioara

Funcție: prof.pt.înv.primar
Specializare: Bănci și burse de valori
Data evaluării: 13.12.2023
Seria III_Grupa 4
 MODUL I
ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

• REALIZAREA UNEI HĂRȚI MENTALE REFERITOARE LA CONCEPTUL DE

INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ

MODUL II
MODELE ALE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI APLICAREA LOR ÎN
ACTIVITĂȚILE DIDACTICE
• FORMULAREA UNEI OPINII REFERITOARE LA UNUL DINTRE MODELELE
INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

MODUL III
LEADERSHIP EDUCAȚIONAL ȘI BRANDING PERSONAL

• DESCRIEREA BRANDULUI UNEI PERSONALITĂȚI CELEBRE

MODUL IV
O PERSPECTIVĂ INTEGRATĂ ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
PENTRU ACTIVITATEA DIDACTICĂ
• PREZENTAREA UNEI PERSPECTIVE INTERCULTURALE DESPRE
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ, LUÂND ÎN CALCUL TEORIA
INTELIGENȚELOR MULTIPLE
 MODUL I
ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

• REALIZAREA UNEI HĂRȚI MENTALE REFERITOARE LA CONCEPTUL DE

INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ
HARTA MENTALĂ A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

Autocunoaștere Intensitatea emoțiilor

Folosirea emoțiilor Stăpânire

Inteligența emoțională de sine

Gestionarea emoțiilor Conștiință socială

 MODUL II
MODELE ALE INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI APLICAREA LOR ÎN
ACTIVITĂȚILE DIDACTICE
• FORMULAREA UNEI OPINII REFERITOARE LA UNUL DINTRE MODELELE
INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

Modelele inteligenței emoționale au ajutat la dezvoltarea de diferite instrumente pentru evaluarea

constructelor. Fiecare paradigmă teoretică conceptualizează inteligența emoțională din una din
cele două perspective: abilitatea sau modelul mixt.

Modelele de abilitate consider inteligența emoțională ca o formă pură a abilității mentale și deci
ca o inteligență pură.

Modelele mixte de inteligență emoțională combină capacitatea mentală cu caracteristicile

personalității.

Modelele de abilitate consideră Inteligența Emoțională o formă neexploatată a abilității mentale

și deci o inteligență pură.

Modelele mixte de Inteligență Emoțională combină capacitatea mentală cu unele dintre

caracteristicile personalității, referindu-se la percepțiile individuale ale abilităților emoționale
proprii.

În modelul său mixt, Daniel Goleman a definit Inteligența Emoțională drept „capacitatea de a
ne recunoaște atât propriile sentimente, cât și pe ale celorlalți, de a ne automotiva, de a
gestiona bine emoțiile în noi înșine și în toate relațiile noastre” (1998).

„Inteligența Emoțională” – cartea lui Daniel Goleman – a marcat o revoluţie uluitoare în

psihologie prin analiza importanţei covârşitoare a emoţiilor în dezvoltarea personalităţii
umane.

Cele 4 domenii ale IE și competențele-cheie fundamentale corespunzătoare fiecăruia dintre

acestea sunt:

Conștiința de sine:

- Conștientizarea propriilor emoții (autocunoașterea, autoevaluarea precisă, încrederea în sine).

Managementul de sine (auto-reglarea, stăpânirea de sine, managementul personal):

- Autocontrolul în scopul păstrării echilibrului emoțional;

- Adaptabilitatea;

- Orientarea eforturilor;

- Optimismul.

Conștiința socială:

- Empatia;

- Conștiința organizațională;

Managementul (gestionarea) relațiilor:

- Influențarea;

- Gestionarea conflictelor;

- Leadership-ul inspirațional;

- Coaching-ul și mentoratul;

- Colaborarea și lucrul în echipă.

1. ”Conștientizarea emoțională de sine constituie temelia Inteligenței Emoționale și este de

fapt capacitatea de a ne înțelege atât propriile emoții, cât și efectele lor asupra
performanței noastre.” Altfel spus, îți dai seama de modul în care te afectează sentimentele tale
și observi cât de bine te simți, în vreme ce sistemul tău de valori și simțul scopului personal te
ajută să-ți stabilești cursul acțiunilor.

2. ”Autocontrolul emoțional (cunoscut și sub denumirea de echilibru emoțional) este

abilitatea de a ne ține sub control emoțiile perturbatoare și impulsurile, pentru a ne
menține eficacitatea în condiții stresante sau chiar ostile.” Când te afli în echilibru emoțional,
îți poți recunoaște emoțiile perturbatoare – cum ar fi anxietatea ridicată, frica intensă ori furia
rapidă – și reușești să găsești fără un efort considerabil modalitățile potrivite pentru a-ți gestiona
emoțiile și impulsurile. Rămâi liniștit și senin cu stresul, chiar și în timpul unei crize.

3. ”Optimismul (perspectiva pozitivă) este capacitatea de a vedea latura pozitivă în oameni,

în situații și evenimente.” Înseamnă să fii perseverent(-ă) în urmărirea obiectivelor – în ciuda
tuturor dificultăților și obstacolelor – să poți vedea oportunitatea în situații în care alții ar vedea
numai un pericol pe cale de a deveni devastator, cel puțin pentru ei.

Bibliografie

„Inteligența Emoțională”, Autor: Daniel Goleman

Modele ale Inteligenței Emoționale în cercetare și educație”, Autor: Nicolae Sfetcu

„Conștientizarea organizațională: gândirea sistemelor cu Inteligență Emoțională”, Autor:

Elizabeth Solomon

„Inteligența Emoțională în Leadership: Conversații cu Daniel Goleman despre competența

crucială”
 MODUL III
LEADERSHIP EDUCAȚIONAL ȘI BRANDING PERSONAL

Florin Piersic este unul dintre "monstrii sacri" ai cinematografiei romanesti. A jucat
dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci.

Născut din părinți originari din Bucovina (mama, Vera Piersic, originară din Valea Seacă,
tatăl, Ștefan Piersic, medic veterinar, originar din Corlata), Florin Piersic și-a petrecut copilăria
în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți
nr. 3 (azi Colegiul Național Emil Racoviță). Florin Piersic a fost descoperit de către actrița și
regizoarea Elena Negreanu.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (IATC, astăzi

UNATC), promoția 1957. La doi ani după absolvire, Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului
Național din București obținând rolul titular în Discipolul diavolului. Au urmat Tragedia
optimistă, Oameni și șoareci și Orfeu în Infern, piese care au scos în evidență geniul, naturalețea
și prospețimea actorului. Are o bogată activitate teatrală la Teatrul Național din București).

În anii '60, Florin Piersic se căsătorește cu actrița Tatiana Iekel, care i-a dăruit și primul
copil, pe Florin Jr. A doua soție a fost tot o actriță, Anna Széles, alături de care a devenit tată
pentru a doua oară. În 1985 Anna Széles a cerut și a obținut divorțul și s-a mutat în Ungaria,
luându-l cu ea și pe fiul lor, Daniel. În 1993, după o relație de 7 ani, Florin Piersic s-a căsătorit
cu Anna Török, merceolog, originară, de asemenea, din Cluj. În anul 2009 Florin Piersic
înregistrează un disc de autor la casa de discuri OVO MUSIC: „Florin Piersic - Hoinărind printre
amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov”. Toate cele 10 melodii sunt compuse de Dan Iagnov:
„O poveste de o zi”, „Latino lasciv”, „Anemone mii”, „Femeia e secretul”, „Și ploua...”, „Pe
cărările vieții”, „Poveste cu un saxofon”, „Viața este o poveste”, „Cînd ninge” și „Un pas pe
zăpadă”. Versurile cântecelor „Latino lasciv” și „Anemone mii” sunt scrise de Dan Iagnov.
Versurile celorlalte cântece sunt scrise de Andreea Andrei.
În 26 ianuarie 2011 cinematograful „Republica” din Cluj-Napoca a fost redenumit în
cinematograful „Florin Piersic”.

De-a lungul timpului Florin Piersic a primit titlul de „cetățean de onoare” al mai multor
orașe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, București,
Galați și Iași. La 10 decembrie 2012, prin decretul președintelui Republicii Moldova, Nicolae
Timofti, actorului i s-a acordat cetățenia Republicii Moldova. Florin Piersic a adresat o scrisoare
președintelui moldovean motivând solicitarea prin faptul că acolo este primit foarte bine de
oameni și se simte iubit, iar tatăl lui a activat, în calitate de medic veterinar, atât în Bucovina cât
și în Basarabia (la Cernăuți, respectiv Soroca).

Din 2013, Florin Piersic a început să-și asocieze numele cu mai multe branduri. El a apărut în
mai multe reclame printre care hipermarketul Billa, magazinul Cocor, curățătoria Nufărul, Astra
Asigurări.

Distincții

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în
domeniul artei dramatice”.Actorul Florin Piersic a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul
național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera
artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe
scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.Florin Piersic a fost distins cu Ordinul
național Steaua României în grad de ofițer, conferit de președintele Klaus Iohannis

Teatru

,,Act venetian” ,,,Zbor deasupra unui cuib de cuci”,,,Gaițele”,,,Logodnicele aterizează la Paris”,

,,Oameni și șoareci”,,,Străini în noapte”,,,Cartea lui Ioviță”,,,Dulcea pasăre a tinereții”,

,,Heidelbergul de altădată”.

Teatru TV

,,Visul unei nopți de iarnă”,,,Ultima haltă în paradis”,,,Jocul de-a vacanța”,,,Fată fără zester”

Filmografie

Debutul cinematografic s-a produs cu filmul Ciulinii Bărăganului din 1958, interpretând rolul lui
Tănase. Și-a evidențiat talentul în ceea ce privește filmele istorice în Neamul Șoimăreștilor din
1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut De-aș fi... Harap
Alb (1965), regizat de regizorul Ion Popescu-Gopo.

Printre rolurile sale celebre din filme s-au numărat haiducul Anghel Șaptecai, haiducul Grigore
Pintea și Mărgelatu.

Ciulinii Bărăganului (1958)

O poveste obișnuită... o poveste ca în basme (1959)

Flăcăul și focul (1960)

Aproape de soare (1961)

Drum nou / Lada cu zestre (1961)

S-a furat o bombă (1962)

Celebrul 702 (1962)

Pași spre lună (1964)

Neamul Șoimăreștilor (1965) - Minski

De-aș fi... Harap Alb (1965) - Harap-Alb

Răscoala (1965)

Tunelul (1966)

Șapte băieți și o ștrengăriță (1967)

Frumoasele vacanțe (1967)

Kampf um Rom I (1968)

Columna (1968) - Sabinus

Kampf um Rom II - Der Verrat (1968)

Eliberare (Osvobozhdenie) (1968) - Otto Skorzeny

Mihai Viteazul (1971) - Preda Buzescu

Haiducii lui Șaptecai (1971) - Anghel Șaptecai

Zestrea domniței Ralu (1971) - Anghel Șaptecai

Săptămîna nebunilor (1971) - Anghel Șaptecai

Aventuri la Marea Neagră (1972)

Explozia (1972)

Parașutiștii (1973)

Frații Jderi (1974) - Cristea Jder

Agentul straniu (1974) - George Aldea

Un August în flăcări (1974)

Bălcescu (1974)

Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Cristea Jder

Elixirul tinereții (1975)

Comoara din Carpați (1975)

Instanța amînă pronunțarea (1976)

Pintea (1976) - Grigore Pintea

Roșcovanul (1976)

Tufă de Veneția (1977)

Cuibul salamandrelor (1977) - Dan

Războiul Independenței (Serial TV) (1977)

Regăsire (1977)

Eu, tu, și... Ovidiu (1978) - directorul Răducanu

Ultima frontieră a morții (1979) - Moise Gâldău

Arta apararii individuale (1980)

Rug și flacără (1980)

Drumul oaselor (1980) - Mărgelatu

Rețeaua S (1980)

Trandafirul galben (1982) - Mărgelatu

Misterele Bucureștilor (1983) - Mărgelatu

O lebădă iarna (1983)

Galax (1984)

Rămășagul (1985) - zmeul

Masca de argint (1985) - Mărgelatu

Racolarea (1985)

Colierul de turcoaze (1986) - Mărgelatu

Totul se plătește (1987) - Mărgelatu

În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)

 MODUL IV
O PERSPECTIVĂ INTEGRATĂ ASUPRA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
PENTRU ACTIVITATEA DIDACTICĂ

• PREZENTAREA UNEI PERSPECTIVE INTERCULTURALE DESPRE

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ, LUÂND ÎN CALCUL TEORIA
INTELIGENȚELOR MULTIPLE

Inteligența emoțională, poate una dintre cele mai populare și aprofundate cercetări ale secolului
XX nu are nevoie de nicio introducere. Importanța și relevanța sa în diferite domenii au fost
cercetate și afirmate științific. Cu toate acestea, relevanța interculturală a conceptului rămâne încă o
zonă neexplorată. Emoțiile fiind predominant specifice culturii, aplicabilitatea diferitelor teste propuse
de teoreticieni de-a lungul culturilor ridică întrebări pertinente.

Inteligența emoțională (IE) subliniază rolul emoțiilor în succesul sau eșecul unei persoane la locul de
muncă și în viață. Popularizat de Goleman (1995), conceptul de IE a inspirat cercetarea aplicată în
toate domeniile, fie că este vorba de management, academicieni, științe ale vieții sau psihologie.
Deși există multe definiții și construcții care clasifică abilitățile referitoare la inteligența emoțională,
trei modele au fost recunoscute ca fiind utilizate pe scară largă și acceptate, și anume:

• „Modelul de abilitate” al lui Mayer și Salovey

• „Modelul de competență” al lui Goleman, și
• „Modelul de trăsătură” al Bar-On.
Una dintre definițiile IE este, „… capacitatea de a percepe cu exactitate, de a evalua și de a exprima
emoția; capacitatea de a accesa și / sau genera sentimente atunci când facilitează gândirea;
capacitatea de a înțelege emoția și cunoștințele emoționale; și capacitatea de a regla emoțiile pentru
a promova creșterea emoțională și intelectuală.” (Mayer și Salovey, 1997).

Modelul cu patru ramuri al IE al lui Mayer și Salovey, este axat pe percepția emoțională, asimilarea
emoțională, înțelegerea și managementul. Aptitudinile sunt evaluate prin „Scala de inteligență
emoțională multifactorială” (MEIS). Până în prezent, acesta este singurul model care adoptă o
abordare pur cognitivă.

Goleman (1998) a mers, pe de altă parte, pe sensibilitatea emoțională, autocontrol, empatie,

rezolvarea problemelor, gestionarea conflictelor, conducerea, etc., drept caracteristici ale unei
persoane inteligente din punct de vedere emoțional. Elaborată de Howard Gardner în anul 1983,
teoria inteligenţelor multiple a fost considerată drept cea mai importantă descoperire pedagogică
după Jean Piaget. Gardner considera inteligenţa ca fiind capacitatea de a rezolva probleme şi de a
realiza produse în situaţii concrete, de viaţă. Această teorie deschide cadrelor didactice noi
perspective de abordare a elevilor, prin prisma particularităţilor acestora. Pentru a obţine
performanţe, elevii au nevoie de încurajare, sprijin, instruire adecvată. Se disting nouă tipuri de
inteligenţă:

1. INTELIGENŢA VERBAL-LINGVISTICĂ.

Cei care posedă acest tip de inteligenţă gândesc în cuvinte, folosesc limba pentru a exprima şi
a înțelege realităţi complexe, au sensibilitate deosebită în ceea ce priveşte sonoritatea şi ritmurile
limbii, sensul şi ordinea cuvintelor. Elevii cu o astfel de inteligenţă învaţă repede limba maternă,
citesc cu plăcere, povestesc, folosesc metafore, se delectează cu jocuri de cuvinte şi îşi aleg cariere
pe baza calităţilor lingvistice.

2. INTELIGENŢA LOGICO-MATEMATICĂ. Elevii cu această dominantă analizează cauzele şi

efectele, înţeleg uşor relaţiile dintre acţiuni, obiecte, idei, recunosc modelele abstracte, au abilităţi de
gândire deductivă şi inductivă, au capacităţi critice şi creative, clasifică, anticipează şi stabilesc
priorităţi.

3. INTELIGENŢA MUZICAL-RITMICĂ. Astfel de copii gândesc în sunet, ritmuri, melodii, rime,

sunt sensibili la tonalitatea, intensitatea, înălţimea şi 2 timbrul sunetelor, se implică într-o ascultare
activă, stabilesc legătura între muzică şi emoţii.

4. INTELIGENŢA SPAŢIO-VIZUALĂ. Copiii gândesc în imagini, percep cu acurateţe lumea

vizuală, au abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a realiza experienţe vizuale, de a lucra cu
obiecte.

5. INTELIGENŢA NATURALISTĂ. Cei care posedă această inteligenţă dominantă iubesc

natura, stabilesc relaţii ecologice, clasifică şi categorisesc.

6. INTELIGENŢA KINESTEZICĂ. Elevii înzestraţi cu acest tip de inteligenţă gândesc prin

senzaţii somatice, au nevoie de jocuri de rol, jocuri de construcţie, experienţe tactile, flexibilitate,
forţă şi echilibru.

7. INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ. Aceşti copii gândesc despre alţii, îi înţeleg, au empatie,

recunosc diferenţele dintre oameni, sunt sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor.

8. INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ. Elevii au o gândire şi o înţelegere a sinelui,

conştientizează punctele tari şi cele slabe, planifică în mod inteligent pentru a atinge obiectivele
personale, monitorizează şi controlează eficient gândurile şi emoţiile, au abilitatea de a gestiona
relaţiile cu ceilalţi.

9. INTELIGENŢA EXISTENŢIALĂ. Persoanele cu această inteligenţă au sensibilitatea şi

capacitatea de a aborda întrebări profunde despre existenţa umană, sensul fericirii, începutul
universului, adevărul absolut, spiritualitate. Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr mare de
instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul poate realiza centrarea demersului didactic pe
elev. Tehnicile şi materialele care pot fi folosite în predare-învăţare-evaluare prin valorificarea
inteligenţelor multiple sunt de o mare diversitate: manuale, cărţi, jurnale, fişe de lucru, publicaţii
pentru lecturi, diagrame, filme, fotografii, dramatizări, audiţii muzicale, cooperarea în grup, exerciţii
de creativitate, simulări, studiul independent, reflexia, autoevaluarea, centrele de interes, etc
În schimb, Reuven BarOn (2002) a fost de acord că IE se referă la calitățile conștiinței emoționale de
sine, actualizarea de sine, relația interpersonală, testarea realității, toleranța la stres, optimismul,
fericirea etc., deoarece acestea decid inteligența emoțională a unei persoane. Modelul de abilitate
mixtă propus de Reuven Bar-On subliniază modul în care trăsăturile de personalitate influențează
bunăstarea generală a unei persoane, în timp ce modelul lui Goleman se concentrează pe succesul
la locul de muncă.

Modelul lui Goleman este măsurat de Inventarul de competențe emoționale (ECI), iar modelul lui
Bar-On este evaluat folosind inventarul de cotați emoțional (EQ-i) (1997).

Ca un concept nou, cu doar 20 de ani de istorie, modelele teoretice nu s-au concentrat prea mult pe
aspectul intercultural al emoțiilor. Cultura joacă un rol important în decizia răspunsului unei persoane
la orice situație dată, și este recunoscut că procesele psihologice de bază depind de practicile și
semnificațiile socioculturale. Cultura are un rol crucial în înțelegerea și exprimarea emoțiilor.

În linii mari, cultura poate fi clasificată ca fiind colectivistă sau individualistă. Într-o cultură
colectivistă, indivizii se văd interdependenți de grupurile lor (familie, prieteni, societate, trib, țară
etc.), în timp ce, într-o cultură individualistă, oamenii sunt independenți și acordă mai multă
importanță scopurilor și nevoilor personale. Țările asiatice intră, în general, sub sfera culturii
colectiviste, în timp ce America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, pentru a numi câteva, sunt
clasificate în cultura individualistă.

Expresia explicită a sentimentelor puternice, cum ar fi furia, iubirea, frustrarea etc. sunt considerate
nesigure și sunt restrânse în public în culturile colectiviste, dar același lucru este considerat esențial
în culturile individualiste. Cu alte cuvinte, culturile individualiste acordă o importanță mai mare
autointeresului, în timp ce culturile colectiviste pun în prim plan interesul de grup.

„Sinele” este cuvântul cheie și este inseparabil de inteligența emoțională. Cuvântul „Sine” are
semnificații potențial diferite pentru oameni din diferite culturi și, prin urmare, joacă un rol crucial în
înțelegerea și aplicarea inteligenței emoționale între culturi.

Biliografie

Sursa: N. Gayathri și K. Meenakshi, Emotional Intelligence – Universal or Culture Specific? An

Analysis with Reference to the Indian Philosophical Text, the Bhagavad-Gita