Utilizare Excel Curs ID

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR SI LIMBAJE DE PROGRAMARE
PARTEA i-a curs pentru studentii de la ID si FR
Unitatea de studiu 6
Produse Program. Microsoft EXCEL
I. OBIECTIVE
În această parte a cursului vom prezenta programul Excel care face parte din produsul
software Microsoft Office şi care este util în diverse aplicaţii cu tentă economică dintr-o
societate comercială. Permite realizarea unor documente economice ca de exemplu devize,
facturi etc. Obiectivele principale ale acestui capitol sunt familiarizarea studenţilor cu acest
produs software, invatarea acestora sa foloseasca celulele sale pentru aplicarea unor formule
complexe si pentru realizarea unor grafice diverse.
II. COMPETENŢE SPECIFICE DOBÂNDITE DE STUDENT

Dupa parcurgerea temei studentul este capabil sa editeze execute calcule complexe si
sa traseze diverse grafice folosind acest software pentru calcul tabelar. Totodata el poate
realiza aplicatii de tip economic: facturi, devize, etc.
III. CUVINTE CHEIE

CELULA, FOAIE DE CALCUL, SHEET, VALIDARE, FORM, SQL
IV. STRUCTURA MODULULUI DE STUDIU

• Crearea si editarea fisierelor Excel;
• Scrierea formulelor;
• Crearea si editarea graficelor;
• Validarea datelor;
• Realizarea filtrelor intr-o foaie de calcul.
V. REZUMAT
Microsoft Excel este o aplicaţie pentru realizarea calculelor tabelare, permitand
crearea unor aplicatii complexe, folosind entitati ale bazelor de date, fara sa fie o baza de date.
VI. PREZENTAREA TEMEI
Meniuri
File
Realizat de firma Microsoftşsi integrat în grupul de produse destinate biroticii,
Microsoft Office Excel este cel mai raspândit si mai eficient program de calcul tabelar. El
permite:
▪ păstrarea datelor sub formă de tabele, deci într-o formă simplu de proiectat şi utilizat; ▪
prelucrarea datelor;
146
▪ efectuare de calcule folosind formule;

▪ operatii de căutări, introduceri, eliminari,
operaţii specifice bazelor de date; ▪
raportarea rezultatelor în forme sugestive şi diverse:
6.1 Fereastra aplicatiei Excel

La intrarea în programul Excel, pe ecran apare fereastra din figura 1, ale cărei principale
elemente sunt:
1. meniul;
2. barele cu butoane pentru execuţia directă a unor comenzi;
3. bara pentru introducerea de formule;
4. zona pentru introducerea informatiilor într-un element din tabel (celula);
5. fereastra documentului – conţine zona de lucru.
6.2. Operatii cu registre de lucru
Principalele operatii cu registre în Excel se realizează prin intermediul opţiunilor meniului
File şi sunt urmatoarele:
• deschiderea unui registru nou se face cu optiunea File - New (de fapt, la intrarea într o
sesiune de lucru Excel se deschide implicit un registru nou, numit Book1);
• deschiderea unui registru existent (introdus anterior într-un fişier pe disc) File - Open; •
salvarea unui registru (depunerea continutului într-un dosar, pe disc; altfel, documentul
din memoria internă a calculatorului se va pierde la ieşirea din Excel):
o cu caracteristici noi : File - Save As (de exemplu, se pot schimba numele şi
localizarea fişierului);
o cu aceleasi caracteristici: File - Save;
• închiderea unui registru: File - Close;
• tipărirea la imprimantă: File - Print
• pentru vizualizarea prealabilă a informatiei care urmează a fi tipărită se utilizează
comanda File - Print Preview
147
Se observă că, aceste comenzi sunt analoage cu cele din majoritatea produselor Microsoft
Office folosite uzual, inclusiv Microsoft Word.
Home
6.3. Operaţii cu foi de lucru

Pentru a opera cu foi de lucru (SHEET), se va specifica întâi foaia (sau foile) asupra
căreia se operează - se spune că se selecteaza foaia / foile - şi apoi se va alege opţiunea dorită:
1. selectarea unei/unor foi (folosim mouse-ul)
• o foaie: click cu mouse-ul pe zona care conţine numele foii respective;
• mai multe foi: tasta CTRL apăsată şi click cu mouse-ul pe fiecare dintre foile
respective;
• mai multe foi alăturate: selectarea primei etichete urmată de mentinerea tastei
SHIFT apăsate şi de selectarea ultimei etichete;
2. introducerea unei foi într-un registru - se va utiliza comanda Insert - Worksheet,
care permite inserarea unei noi foi de lucru în registru curenta înaintea foii de lucru
selectate.
3. eliminarea unei/unor foi de lucru - se selectează foaia/foile, apoi se utilizează
comanda Edit - Delete Sheet (sau se alege opţiunea Delete din meniul contextual). 4.
redenumirea unei foi de lucru - se poate realiza prin efectuarea unui dublu click cu
mouse-ul pe numele foii şi tastarea noului nume, sau prin selectarea opţiunii Rename
din meniul contextual.
5. mutarea unei/unor foi (schimbarea pozitiei în cadrul registrului de lucru curent) - se
selectează foaia şi se deplasează cu mouse-ul până la poziţia dorită. O altă posibilitate
148
este de a alege opţiunea Edit - Move or Copy Sheet sau opţiunea Move or Copy din
meniul contextual (se poate muta si în alt registru.)
6. copierea unei/unor foi (depunerea într-un al doilea exemplar în pozitia nouă) - se
selectează foaia, se mentine apăsata tasta CTRL şi se realizează deplasarea mouse-ului
în noua pozitie. Alternativ, pentru a se putea realiza copierea şi în alta registru, se pot
utiliza comenzile prezentate la mutare, activând optiunea Create a Copy.
În concluzie, se poate retine că, cea mai simplă metodă de a executa operaţii asupra foilor
de lucru este folosirea comenzilor din meniul contextual, meniu care se activează printr-un
click pe butonul din dreapta al mouse-ului, dar există comenzi analoage şi în meniurile
principale.
6.4. Celule si domenii

6.4.1. Tipuri de date care se pot introduce în foaia de lucru
Datele dintr-o foaie de lucru sunt organizate sub forma unui tabel în care liniile sunt
numerotate 1, 2, 3, ... reprezintând antetele de linii iar coloanele A, B, C, ... reprezentând
antetele de coloane. Exista 16384 de linii si 256 de coloane (A, ..., Z, AA, ..., AZ, BA, ..., BZ,
IA,..., IV).
Un element de baza din tabel este intersectia unei linii cu o coloană şi se numeşte
celulă. O celulă se identifică prin litera coloanei şi numărul liniei corespunzătoare, de
exemplu A13, D150 etc.
O zonă dreptunghiulară de celule alăturate (adiacente) se numeşte domeniu. El se va
identifica printr-o referinţă care contine adresele celulelor din colţul stânga sus şi coltul
dreapta jos din domeniu, separate de semnul ":". De exemplu, domeniul c2:g7 contine
5*6=30 celule.
Într-o celula se pot introduce douăa tipuri de informatii:
a) valori
b) formule (de calcul cu valori)
a) Valorile sunt date constante de urmatoarele tipuri:
• text (sir de caractere) - succesiune de maximum 255 de caractere tiparibile;
Indiferent de lungimea intrărilor în text, Excel aplică următoarele reguli asupra textului:
✓ textul este automat aliniat la stânga;
✓ textul prestabilit are fontul Arial de 10 puncte (parametri ce pot fi configuraţi după
necesităţi);
✓ dacă aţi scris greşit un cuvânt uzual, veţii observa că programul vi-l corectează,
deoarece cuprinde un set extins de intrări AutoCorecţie, partajate cu alte programe
Office. Se corectează greşelile obişnuite de tastare, utilizarea majusculelor (de
exemplu două litere mari la început de nume) etc.
În cazul textelor lungi:
✓ dacă celula din dreapta este liberă, textul este afişat peste ea;
✓ dacă celula din dreapta este ocupată, textul va fi trunchiat.
149
(-) sau să fie puse în paranteze (); ✓ Implicit
separatorul miilor, sutelor de mii este punctul (.).
✓ Implicit marca zecimală este virgula (,).
✓ La introducerea fracţiilor se foloseşte notaţia 0
1/2, deoarece dacă se tastează ½ Excel o va
interpreta ca o dată calendaristică;
✓ Dacă se doreste ca numărul introdus să fie
interpretat ca text, se tastează un apostrof (‘) în faţa
acestuia (de exemplu ‘56894);
✓ În celule numerele sunt aliniate implicit la
dreapta;
✓ Spre deosebire de text, numerele trebuie să
PROGRAMAREA CALCULATOARELOR SI încapă între marginile celulei; ele nu trec în
LIMBAJE DE PROGRAMARE PARTEA următoarea celulă din dreapta (până la 11 cifre; ce
depăseste va fi afisat în format stiinţific).
i-a curs pentru studentii de la ID • data calendaristică şi marcă de timp/ora.
si FR Orice dată calendaristică se converteste în data de
tip numeric, adica un numar reprezentând
• număr întreg sau real în format cu parte întreaga
si parte fractionara sau în format cu exponent
(stiintific), de tipul n.mmmE{+/-}ee. Programul
Excel stochează un număr cu o precizie de 15 cifre.
Cifrele suplimentare (mai mari de 16) sunt rotunjite
la 0.
✓ numerele negative trebuie precedate de semnul

numarul de zile scurs de la o data de referinta (uzual, 1 ianuarie 1900). De exemplu, datei 1
ianuarie 1900 îi corespunde numarul de zile 1, datei 2 ianuarie 1900 - numarul 2 etc.
▪ logic: TRUE, FALSE (rezultate ale unor functii);
▪ eroare, daca Excel nu poate evalua o formula.
Valoare de Semnificatie Observatii

eroare
##### Valoarea care se afiseazã Se redimensioneazã celula sau

necesitã mai multe caractere se modificã formatul de
decât permite lãtimea celulei. afisare.
#VALUE! Este utilizat un tip eronat de

argument sau operand (care
nu poate fi eventual corectat
de instrumentul de
autocorectare a formulelor,
prin conversii uzuale de tipuri
de date).
#DIV/0! Se încearcã o împãrtire prin
zero.
#NAME? Un text dintr-o formulã nu În afarã de greselile de scriere a

este recunoscut ca referintã. denumirilor este posibil ca un
nume definit anterior sã nu mai
existe.
150
Valoare de Semnificatie Observatii
eroare
#N/A O valoare nu este disponibilã Apare de obicei atunci când se

pentru o functie sau o omit argumente obligatorii
formulã. pentru o functie, când formule
tablou se referã la argumente
cu dimensiuni mai mari sau
când o functie definitã de
utilizator nu este gãsitã.
#REF! O referintã nu este validã. Prin eliminarea unor celule este

posibil ca referintele sã se
deprecieze.
#NUM! Sunt probleme cu un numãr Apare de obicei atunci când se

dintr-o functie sau formulã. trece o valoare nenumericã
pentru un argument numeric
sau când o functie iterativã nu
poate ajunge la un rezultat.
#NULL! Intersectia a douã domenii Apare frecvent atunci când se

este vidã. omite virgula la specificarea
unei reuniuni de domenii.
Umplerea automată serială este similară cu umplerea automată simplă, numai că

Excel oferă completarea, dacă este posibilă, a unei serii de cuvinte sau numere prin funcţia
AutoUmplere(Fill). Ea funcţionează când e vorba de numere, zile ale săptămânii, luni şi date
calendaristice.
De exemplu, dacă prima celulă conţine cuvântul „Luni”, Excel oferă completarea „Marţi,
Miercuri, Joi ş.a.m.d. prin tragerea marcajului de umplere. Indicatorul mouse-ului se va
transforma într-o cruce de culoare neagră.
Exemple de serii de
date:
Folosirea comenzii Umplere
✓ Serii de zile săptămâni, luni, serii trimestriale
151
creştere - seriile se obţin prin înmulţirea
valorilor cu un factor constant
✓ Serii liniare - valorile sunt incrementate sau
decrementate cu o valoare constantă ✓ Serii de
Problemă rezolvată
Să se creeze în Sheet2 începând cu celula A4 o serie numerotată şi una particularizată.
Rezolvare
Pentru introducerea unei astfel de serii inteligente în foaia de calcul există două
metode de lucru:
a) folosirea reperului de manevrare din chenarul unei selecţii;
b) folosirea subcomenzii Fill din meniul Edit (în acest caz se introduce prima valoare din
serie şi apoi se selectează domeniul în care se doreşte umplerea cu seria de valori). Se vor
face următorii paşi:
a)
1. Introducem primul număr sau prima dată calendaristică în prima celulă din domeniu. In
cazul nostru în A4
2. Într-o celulă adiacentă scriem următorul număr sau dată.
3. Selectăm cele două celule şi poziţionăm indicatorul mouse-ului pe reperul de manevrare
(pătratul mic din colţul din dreapta jos al chenarului care cuprinde cele două celule). 4.
Tragem reperul de manevrare pentru a extinde secvenţa.
5. Eliberăm butonul mouse-ului atunci când secvenţa este completă.
b)
1. Se selectează celula a cărei valoare se va copia.
2. Se marchează domeniul care va avea aceeaşi valoare.
3. Se selectează comanda Fill din meniul Home.
4. Se selectează direcţia de umplere.
152
c)
Pentru introducerea unei serii de valori se poate folosi şi opţiunea Series a comenzii Fill.
d) Pentru crearea unei liste personalizate pentru accelerarea introducerii datelor se

procedează în mod similar. În schimb dacă introducem cuvântul Programare şi tragem
marcajul de umplere, cuvânul Programare se va repeta în tot domeniul. Acest lucru se
întâmplă pentru că AutoUmplere recunoaşte doar anumite cuvinte.
Acestea pot fi vizualizate în meniul File-Options-Custom List. Putem adăuga aici o
b) Formulele sunt expresii compuse din operanzi si operatori. Ele se vor introduce precedate
de semnul “= “
Operanzii sunt constante, referinte la celule sau domenii, nume si functii (predefinite
sau definite de catre utilizator).
Referintele sunt constructii care permit identificarea celulelor sau grupurilor de celule.
O referinta se va numi relativa daca apare într-o formula, iar la copierea formulei referinta
respectiva se va modifica corespunzator pozitiei ei relative fata de noua celula. De exemplu,
daca în celula e2 avem formula =sum(a1, c3) si ea se copiaza în celula e3, atunci aici se va
modifica automat în =sum(d2, f4).
153
Pentru a fixa pozitia unei coloane sau linii într-o referinta, o prefixam cu caracterul $
în fata coloanei/liniei. Astfel, obtinem referinte absolute (de exemplu: $A$10, $B$5) sau
mixte, pentru care numai una din specificatiile de linii sau coloane este absoluta iar cealalta
este relativa (de exemplu: $A10, A$10).
Exista referinte care pot adresa:
• date din alte foi de lucru - denumite referinte 3D. Acestea au forma
numefoaie!referinta. De exemplu, Sheet1!$A$2, Sheet2:Sheet5!A5:C8. • date din alte
registre de lucru - denumite referinte externe. Acestea specifica numele registrului si al
foii (calea de directoare este obligatorie daca fisierul nu se gaseste în directorul curent) în
forma 'cale_director[nume_registru]nume_foaie'!referinta.
De exemplu: 'c:\programare\[registrul.xls]sheet3'!$a$4
sau [exemplu.xls]adresa!$d$16 (ultimul fisier se afla în directorul curent).
• date din alte aplicatii - denumite referinte la distanta.
Acestea au forma: nume_aplicatie|nume_doc!referinta.
Numele - pot fi definite pentru a identifica celule sau domenii. Se selecteaza cu mouse
ul zona dorita, apoi se alege optiunea Insert - Name - Define si se introduce numele dorit.
Pentru referirea unui domeniu modificabil care apare în mai multe formule din foaia de lucru,
asocierea unui nume este foarte utila. În acest caz, modificarea domeniului se va realiza o
singura data, prin redefinirea numelui si nu în toate aparitiile adresei sale din foaia de lucru. În
plus, folosirea unor nume sugestive de domenii poate simplifica întelegerea calculelor din
foaia de lucru.
Functii - exista diferite tipuri de functii predefinite :statistice, matematice, pentru
date si ore, pentru baze de date financiare, pentru texte, cautari, logice. Informatii despre
fiecare functie putem obtine cu butonul Paste Function (marcat cu simbolul "fx") sau prin
utilizarea optiunii Insert - Function.
Operatorii - precizeaza operatia/actiunea care se executa asupra operanzilor. În
functie de tipurile operanzilor, acestia pot fi:
1. aritmetici: +, -, *, /, ^ (ridicarea la putere), % (simbolul procent dupa o valoare);
2. pentru siruri de caractere: concatenare & (alaturare);
3. relationali - pentru verificarea relatiilor matematice =, <, >, <=, >=, <> (diferit), având
ca rezultat o valoare logica;
4. pentru referinte la celule sau domenii - combina 2 referinte:
• caracterul ":" între 2 referinte la celule sau domenii creeaza un domeniu (dupa
s-a aratat înainte);
• caracterul spatiu între 2 referinte defineste domeniul comun;
• caracterul virgula (,) între 2 referinte defineste reuniunea celor 2 domenii.
Exemple: sum(a1:e7), sum(a1:f4, b3:d7).

Există o ordine prestabilită în care se evaluează operatorii, dată de un tabel al
prioritătii operatorilor. În ordinea descrescătoare a prioritătilor, acesta este: : (domeniu),
spatiu (intersectie de domenii), virgulă (reuniune de domenii), - (operatorul unar de
negativare), % (procent), ^ (ridicare la putere), “*” si “/” (înmultire si împărtire ca operatori
binari cu aceeaşi prioritate), + şi - (adunarea si scăderea ca operatori binari, cu aceeaşi
prioritate), $ (concatenare), operatorii relationali.
Observatie
154
Pentru calcularea unei sume există buton special marcat cu simbolul Σ si nu este
neaparat necesară selectarea domeniului (dacă acesta se poate deduce, fiind situat adiacent pe
o linie sau coloana), ci se realizează o simpla pozitionare în celula situata imediat sub/în
dreapta domeniului.
În introducerea formulelor, pentru ca acestea să calculeze corect valorile dorite, se

recomandă să se acorde atentie modului de adresare. În cazul în care, din greseala, în formula
dintr-o celula apare însasi adresa celulei, va rezulta un calcul infinit, limitat doar de numarul
maxim de iteratii stabilit în optiunile Excel (Tools - Options - Calculation). O asemenea
eroare este semnalata de sistem cu mesajul "Circular Reference".
Pentru rezolvarea unor probleme de adresare mai complexe, cu lanturi de dependente
multiple se pune la dispozitie facilitatea Tools - Auditing. În plus, modificarea valorii unei
celule implicate într-un calcul astfel încât sa se obtina un anumit rezultat final într-o celula
destinatie se poate realiza folosind optiunea Tools - Goal Seek, specificând valoarea finala
dorita si adresa celulei care se doreste modificata (figura 6).
Fig. 6 - Fereastra Goal Seek
În afara de valoarea sau formula introdusa într-o celula, acesteia i se mai poate atasa
un comentariu, care va aparea la deplasarea cursorului mouse-ului deasupra celulei, relevând
semnificatia unor date din foaia de lucru. Introducerea comentariului se poate realiza din
meniul principal cu Insert - Comment sau din meniul contextual al celulei sau domeniului
selectat, cu optiunea Insert Comment.
Fig.7
Comentariile se poate edita cu optiunea Edit Comment (din meniul contextual al
domeniului selectat sau din meniul Insert) si sterge cu Delete Comment (din meniul
contextual).
155
Toate comentariile introduse în foaia de lucru se pot activa (vizualiza) /inactiva folosind
optiunea View - Comments, care afiseaza suplimentar o bara de instrumente destinata
operarii asupra acestora.
6.4.2. Modificarea datelor din foaia de lucru

Odata introduse datele în foaia de lucru, ele pot fi modificate prin operatii de
editare. Editarea valorii unei celule se realiza prin:
• clic dublu cu mouse-ul pe celula respectiva;
• selectarea celulei si apoi selectarea barei de formule;
• apasarea tastei F2.
Dupa ce se realizeaza modificarile dorite, se tasteaza ENTER.
Pentru a realiza operatii de editare asupra unor zone din foaia de lucru, se aplica regula
de baza de a selecta întâi zona supusa prelucrarii, iar apoi de a specifica actiunea dorita.
Selectarea se face prin deplasarea mouse-ului, cu butonul din stânga apasat, peste zona de
celule dorita. O linie sau o coloana se mai pot selecta prin actionarea cu mouse-ul a antetului
lor. De exemplu, daca se doreste selectarea întregii coloane C, se va efectua un clic cu mouse
ul pe zona care contine litera C din partea superioara a zonei de lucru.
Daca se doreste selectarea tuturor celulelor din zona de lucru, se efectueaza un clic cu
mouse-ul pe butonul aflat la intersectia antetului de linie cu antetul de coloana (a se vedea
figura nr.8).
Operatiile de editare posibile sunt descrise în continuare:

Mutarea unei zone selectate se poate realiza prin:
• efectuarea unui clic cu mouse-ul pe una dintre marginile domeniului, mentinerea
butonului mouse-ului apasat si deplasarea în noua pozitie; daca se doreste inserarea între
alte date, se va tine tasta SHIFT apasata (implicit se scrie peste datele existente); •
utilizarea optiunilor Edit - Cut si Edit - Paste;
• utilizarea butoanele Cut si Paste din bara de instrumente.
Copierea unei zone selectate se poate realiza prin:
• efectuarea acelorasi operatii ca si în cazul mutarii, doar ca se mentine tasta CTRL
apasata;
• utilizarea optiunilor Edit - Copy si Edit - Paste;
• utilizarea butoanele Copy si Paste din bara de instrumente.
Observatie:
O facilitate speciala de copiere este oferita prin intermediul optiunii Home - Paste
Special, care permite selectarea unor elemente ce se doresc copiate din sursa marcata: doar
valoarea, formula, formatul, comentariile etc. În plus, în cazul în care sursa este un domeniu,
se pot realiza operatii speciale la destinatie: transpunerea domeniului sau chiar realizarea unei
operatii aritmetice sau matriciale între domeniile sursa si destinatie.
156
Stergerea continutului unei zone selectate se realizeaza prin utilizarea optiunii Edit - Clear cu
una dintre urmatoarele variante:
• All - stergerea întregului continut al zonei;
• Contents - stergerea valorii sau formulei din zona respectiva;
• Formats - eliminarea atributele de formatare a zonei;
• Notes - stergerea comentariilor din zona de celule respectiva.
Observatii:
1. Utilizarea comenzii Clear conduce doar la stergerea continutului zonei selectate, fara a
se elimina liniile/coloanele (deci nu se realizeaza operatii de translatare de linii si
coloane).
2. Eliminarea continutului unor linii/coloane utilizând exclusiv mouse-ul se mai poate
realiza selectând acea zona, pozitionând mouse-ul pe "handle" si deplasând mouse-ul,
cu butonul stâng apasat, în sus pentru coloane, respectiv la stânga pentru linii.
Transpunerea liniilor si coloanelor se poate face la o copiere prin intermediul comenzii Paste
Special, folosind comutatorul Transpose din fereastra de dialog Paste Special (a se vedea
figura nr.5).
Inserarea de celule, linii si coloane vide se realizeaza prin intermediul optiunilor Cells, Rows
si respectiv Columns din meniul Insert. De exemplu, prin intermediul comenzii Insert -
Rows se va insera o linie întreaga înaintea liniei care contine celula curenta (selectata). O alta
posibilitate de a insera o linie/coloana vida este de a utiliza meniul contextual al unei
linii/coloane selectate.
Inserarea simultana a mai multor linii/coloane vide se realizeaza prin selectarea
liniilor/coloanelor înaintea carora se vor realiza inserarile, apoi activarea optiunii Insert -
Rows/ Insert - Columns. Se va insera un numar de linii/coloane identic cu cel selectat.
Eliminarea unor celule, linii sau coloane:
• eliminarea unui domeniu de celule selectat se realizeaza folosind comanda Edit - Delete.
În fereastra de dialog care apare se precizeaza directia deplasarii celulelor din jurul
domeniului (la stânga sau la dreapta) sau daca este vorba de o linie/coloana întreaga;
• eliminarea unor linii/coloane: se selecteaza liniile/coloanele dorite (CTRL + clic pe
antetul fiecareia), apoi se alege Home - Delete sau optiunea similara din meniul
contextual.
Observatie.
Prin utilizarea comenzii Home - Delete, elementele specificate se elimina complet,
celulele înconjuratoare luându-le locul prin translatie.
Identificarea unor celule din cadrul foii de lucru curente dupa anumite criterii (de obicei, un
nume sau o referinta de domeniu) se realizeaza prin comanda Home - Go To si optiunile
ferestrei de dialog cu acelasi nume. Celule identificate vor fi automat selectate.
157
Cautare si înlocuire de valori - se selecteaza grupul de foi în care se face cautarea, apoi se
utilizeaza comenzile Home - Find sau Home- Replace care functioneaza în mod identic cu
cele din Word.
6.5. Facilitati de formatare
Daca dorim ca valorile din foaia de lucru sa apara afisate sub o anumita forma sau cu un
anumit aspect, putem sa realizam acest lucru folosind facilitatile de formatare oferite de Excel.
Formatarea se refera la:
a. modul în care reprezentarea unei valori, dependenta de tipul ei, se reflecta în afisare;
b. aspectul sub care se afiseaza pe ecran.
a. Referitor la modul de afisare, de exemplu, un numar poate reprezenta o suma de bani, un
procentaj, un numar real, o data calendaristica sau un moment de timp.
Pentru reprezentarea valorilor, exista mai multe categorii de formate: • pentru numere:
General, Number, Fraction, Scientific (întreg, real, cu exponent); • pentru date si
ore: Date, Time;
• pentru sume de bani: Currency, Percentage;
• pentru coduri postale, numere de telefon etc.
• definite de utilizator: Custom.
Aceste formate definesc doar valoarea care se afiseaza pe ecran, nu si reprezentarea din
memorie. De exemplu, putem afisa un numar cu doua zecimale dar el se va reprezenta în
memorie oricum cu 15 zecimale. Pentru o precizie cât mai buna, calculele se fac uzual cu
reprezentarea din memorie.
b. Aspectul se refera la forma caracterelor, culoarea lor si a fondului, tipul chenarului (forma,
dimensiune, culoare).
Formatarea se face prin asocierea unor atribute de format atasate celulelor sau chiar
caracterelor din celule, atribute care se refera la aspectele descrise mai sus si intra în actiune în
momentul afisarii valorilor. Atributele de format pot fi schimbate, inclusiv la nivel de caracter.
Asocierea atributelor de format se poate realiza prin utilizarea butoanelor de formatare
continute în bara de instrumente Formatting sau a comenzii Format - Cells si a optiunilor
ferestrei de dialog asociate acesteia (a se vedea figura nr.10).
O combinatie de atribute de formatare alcatuieste un stil. Utilizatorul îsi poate defini,
dupa necesitati, stiluri proprii sau poate folosi câteva stiluri predefinite. Exista de asemenea
facilitati de formatare automata (functia AutoFormat, similara cu cea din Word).
158
6.6. Validarea datelor

Prin validare se verifică dacă o anumită valoare este de tipul dorit.
Formula de validare permite verificarea valorii unor anumite celule. Comanda de
validare se utilizează pentru a stabili o formulă care să verifice celulele pentru valori
particulare sau dacă formula are erori de sintaxă.
Listele de validare permit să se tasteze un domeniu de valori într-o coloană situată
undeva în foaia de lucru şi să se stabilească regulile de validare. Apoi, când cineva începe să
introducă date, apare o săgeată verticală. Făcând click pe această săgeată devine posibilă
alegerea dintr-o listă de alternative valide.
Mesajele de validare permit crearea unui mesaj care va apărea ori de câte ori cineva
face clic pe o celulă. Sunt utilizate pentru a se transmite instrucţiuni sau pentru a se afişa
mesaje de eroare atunci când cineva introduce ceva incorect. Este posibilă alegerea unui
mesaj de eroare care să forţeze retastarea valorii corecte sau doar să avertizeze, permiţând să
se tasteze ceea ce se doreşte.
Pentru a valida date dorite procedăm astfel:
1. În meniul Data alegem opţiunea Validation.
2. Pe fiecare filă, selectăm şi modificăm opţiunile dorite.

Specificarea intrărilor corecte în celule
1. Pentru specificarea intrărilor selectăm celula sau grupul de celule pentru
validare. 2. În meniul Data facem click pe Validation, apoi pe fila Settings.
3. Specificăm tipul de validare dorit din lista Allow.
4. Specificăm dacă celula se lasă necompletată:

adică dacă dorim să împiedicăm introducerea valorilor nule, bifăm caseta Ignore blank
Valori dintr-o listă:
159
In caseta Allow facem click pe lista derulantă;

✓ Pentru a defini lista local, tastăm valorile listei separate prin virgule. ✓ Pentru a utiliza
o zonă de celule cu nume definit, tastăm semnul egal (=) urmat de numele zonei.
Numere între limite

a) În caseta Allow facem click pe Whole number sau Decimal.
b) În caseta Data facem click pe tipul de restricţie dorit. De exemplu, pentru a stabili limite
superioare sau inferioare, alegem between.
c) Introducem valorile minime, maxime sau specifice permise.
Acceptarea datelor calendaristice sau orelor
a) În caseta Allow facem clic pe Date sau Time.
b) În caseta Date se face clic pe tipul de restricţie dorit. De exemplu, pentru a accepta date
calendaristice după o anumită zi, se face clic pe mai mare decât.
c) Introducem data calendaristică sau ora de început, sfârşit sau specifică
permisă. Acceptarea textului de lungime specificată
a) În caseta Allow facem click pe Text Length.
b) În caseta Date se face click la fel pe tipul de restricţie dorit. De exemplu, pentru a se
accepta până la un anumit număr de caractere, se face click pe mai mic sau egal cu (Less
That or equal to).
c) Introducem lungimea de text minimă, maximă sau specifică.
Afişarea unui mesaj de eroare
1. Pentru a afişa un mesaj opţional de intrare când se face click pe celulă, alegem fila Input
Message;
2. Specificăm cum dorim ca Microsoft Excel să răspundă când sunt introduse date
incorecte. Avertizarea la eroare
Facem click pe fila Error Alert.
a. Selectăm una din următoarele opţiuni din caseta Style:
✓ Pentru a afişa un mesaj de informare care nu împiedica introducerea de date incorecte,
facem clic pe Information.
✓ Pentru a afişa un mesaj de avertizare care nu împiedică introducerea de date incorecte,
facem click pe Warning.
✓ Pentru a împiedica intrările de date incorecte, facem click pe Stop.
160
Observaţii:
✓ Dacă nu se introduce un titlu sau un text, titlul implicit este „Microsoft Excel”, iar mesajul
implicit este: „Valoarea introdusă nu este corectă”. Utilizatorul a limitat valorile ce pot
introduse în aceasta celulă”.
✓ Validarea
datelor dintr-o celulă nu formatează celula.
Să se calculeze preţul unor componente de calculator necesare dotării laboratorului

de Informatică. Precizăm că, preţurile nu conţin TVA, iar TVA-ul este 19%.
Produs Categoria Bucati Pret fara TVA
memorii II 15 300
placa de baza I 3 450
hard-disk I 5 185
processsor I 2 900
cooler I 7 45
placa video II 3 115
imprimanta I 1 354
HP
scanner HP I 1 368
✓ Să se redenumească foaia de lucru în „Preţ componente”;
161
✓ Deoarece în laborator există doar 15 sisteme, coloana bucăţi poate avea valori cuprinse
între 0 şi 15;
✓ Să se calculeze valoarea TVA-ului pentru fiecare componentă;
✓ Să se calculeze Totalul cheltuielilor;
✓ Să se marcheze cu culori diferite fiecare coloană;
Rezolvare
1. Deschidem Microsoft Excel
2. Alegem opţiunea New din meniul File sau apăsăm butonul cu acelaşi nume din bara
de butoane standard pentru un a deschide un nou registru.
3. Redenumim foaia de lucru făcând click dreapta pe numele Sheet1 şi selectând Rename.
Dăm foii numele de ‘Preţ componente’
4. Scriem datele în modul prezentat în figura 1 ;
✓ Pentru a pune restricţii asupra numărului de bucăţi selectăm celulele D2 :D9 şi din meniul
Data alegem opţiunea Validation
162
După introducerea resctricţiei putem adăuga în coloana bucăţi doar valori cuprinse în
intervalul 0 – 15. In cazul în care se introduce o altă valoare ce nu aparţine intervalului, pe
ecran v-a apărea un mesaj de eroare.
5. Calculăm valoarea TVA în modul prezentat în figura 4
6. Dacă se doreşte ca
valoarea TVA-ului să apară cu 2 zecimale, după calcularea lui selectăm celulele D2:D9 şi efectuăm un
clic dreapta. Va apărea următorul meniu şi alegem Format Cells – Number iar la Decimal places
alegem cifra 2 (adică un număr cu 2 zecimale)
163
7. Calculul total al cheltuielilor se poate face folosind funcţia SUM( ) din Function sau
funcţia AUTOSUM de pe bara cu butoane.

Pentru calculul automat a cheltuielilor se selectează domeniul G2:G10, unde G10 este o celulă
goală unde va apărea rezultatul funcţiei .
8. Marcarea cu culoare a fiecărei coloane se face alegând din bara cu butoane opţiunea Fill
Color, dar în prealabil am selectat fiecare coloană.
164
Pentru realizarea unei baze de date ce ţine evidenţa locatarilor dintr-un bloc s-au
cerut următoarele date:
- codul numeric personal;
- numele şi prenumele;
- data naşterii;
- sexul;
într-un anumit format şi anume:
• introducerea datelor să înceapă de la celula A 53
• "Cod numeric personal" astfel:(X) (XX - XX - XX) (XX XX XX); • să
nu se accepte valori duplicat a CNP-ului;
• „data naşterii” să fie extrasă din CNP;
• „sexul” se va completa în funcţie de prima cifră din CNP
Rezolvare
1. Pentru a formata "Cod numeric personal" (celulele de la A54:A58) în formatul (X)

(XX - XX - XX) (XX XX XX) selectăm plaja de celule A54:A58 executăm click
dreapta şi alegem Format cells - Number - Custom – Type şi aici formatul (#) (## -
##- ##) (## ## ##)
165
2. Să se valideze "Cod numeric personal" (celulele de la A54:A58) astfel:

- lungimea CNP să fie egală cu 13 cifre
- data naşterii existentă în CNP să fie o dată validă (Ex: (1) (25 - 25 - 25) (184525) nu este o
dată validă pentru că nu există luna 25)
- data naşterii extrasă din CNP să fie mai mică decât data curentă
- CNP să înceapă cu cifra 1 sau 2
- să nu se accepte valori duplicate ale codului numeric personal pe celulele de la A54:A58
Selectăm plaja de celule A54:A58 şi alegem din meniul Data-Validation-Custom-Formula.
In fereastra ce apare scriem formula folosind funcţii referitoare la dată calendaristică, funcţii
de extragere a datelor, precum şi funcţii logice:
= AND (LEN(A54)=13;NOT(ISERROR(DATEVALUE(MID(A54;6;2) & "/" &
MID(A54;4;2) & "/" & MID (A54;2;2)))); DATEVALUE (MID (A54;6;2) & "/" & MID
(A54;4;2)&"/" & MID (A54;2;2)) <= TODAY(); OR (LEFT(A54;1)="1";
LEFT(A54;1)="2"); COUNTIF($A$54:$A$58;A54) = 1)
166
3. Pentru a extrage data naşterii din CNP ne poziţionăm în celula C54 şi folosind
funcţii referitoare la dată vom extrage luna, ziua, anul (vedeţi formula scrisă).
4. Extragerea sexului din CNP şi afişarea rezultatuli în celula D54 este posibilă
folosind funcţia logică IF (vedeţi formula scrisă).
Meniul Insert
Permite introducerea unor entitati., ca de exemplu tabele, imagini, grafice, hiperlynk
6.7 CREAREA GRAFICELOR ŞI A TABELELOR PIVOT

Microsoft Excel permite crearea de diagrame care să reprezinte grafic datele dintr-o foaie de
lucru.
Ulterior, graficele pot fi modificate în diferite feluri, de exemplu să fie adăugate
chenare, titluri, legende sau se poate modifica aspectul diferitelor elemente (fontul cu care este
scris textul, culori etc.). Putem plasa graficul în foaia de lucru sau îl putetem transfera într-un
program de procesare a textelor pentru a-l îmbunătăţi.
De asemenea Excel permite importarea de imagini din alte programe, inserarea de
obiecte de tip desen miniatural, precum şi crearea de diferite forme grafice şi aplicarea unor
efecte folosind instrumente din categoria Drawing.
Într-o diagrama 2D, axa X se numeşte axa categoriilor, iar axa Y este axa valorilor. În
cazul în care diagrama reprezintă un tabel de valori în care liniile şi coloanele au etichete (şi
167
nu o simpla succesiune de valori), vom putea opta între considerarea categoriilor ca linii sau
coloane ale tabelului.
✓ Dacă categoriile sunt linii, atunci elementele de pe coloane vor fi numite serii şi
vor aparea în legendă. Numele lor vor fi selectate din prima linie a domeniului.
✓ Dacă categoriile sunt coloane, elementele de pe linii vor fi numite serii şi vor
aparea în legenda; numele lor vor fi selectate din prima coloana a domeniului. Pentru o
diagrama 3D, axa X va fi axa categoriilor, axa Y - a seriilor iar axa verticala Z - a valorilor.
Cea mai bună metodă pentru construirea unui grafic este folosirea facilităţii Chart
Wizard. Dar înainte de a de crea un grafic trebuie să construiţi foaia de calcul pe care o veţi
reprezenta grafic.
Crearea unui grafic necesită execuţia mai multor paşi.
➢ Primul pas este selectarea domeniului de reprezentat.
După selectarea domeniului de reprezentat, trebuie să vă hotărâţi unde puneţi graficul.

Într-un registru, un grafic poate fi plasat în două locuri:
▪ Încapsulat într-o foaie de calcul. Un avantaj al încapsulări graficelor este faptul că
puteţi observa modificarea lor atunci când modificaţi datele corespunzătoare din
foaia de calcul.
▪ Foaie de calcul - graficul va fi creat în propria sa foaie de lucru, în afara oricăror
date din alte foi.
Pentru crearea unei diagrame, parametrii necesari se precizează în cinci ferestre de dialog
gestionate de asistentul Chart din meniul Insert. În cei cinci paşi se specifică: 1. zona de
date;
2. tipul dorit de diagramă;
3. subtipul de diagramă;
4. modul de alegere a datelor (pe linii, coloane);
5. legendă, titlurile pentru diagrama si axe.
6. La sfârsit, se alege butonul Finish.
De la un pas se poate reveni la anteriorul cu Back, iar la următorul se poate trece cu Next.
Finish declansează crearea graficului, iar Cancel anulează procesul. Pentru diagramele fixate,
la început se va delimita zona în care va aparea diagrama.
6.8. Tipuri de diagrame

Tipul de diagramă dorit se alege în funcţie de aspectele pe care dorim să le evidenţiem
prin reprezentarea grafică: Area, Bar, Column, Line, Pie, Doughnut. Dintre acestea, tipul
histogramă 2D sau 3D (Column sau Bar - "turn") este foarte des folosit.
168
Exemple de diagrame de tip Column si Bar

În figura de mai sus avem:
• dacă categoriile sunt linii (şi seriile - coloane), antetele de linii sunt: 1st Qtr, 2nd Qtr, 3rd
Qtr, 4th Qtr iar antetele de coloane sunt: East, West, North;
• dacă categoriile sunt coloane (si seriile - linii), antetele de linii sunt: East, West, North
iar antetele de coloane sunt: 1st Qtr, 2nd Qtr, 3rd Qtr, 4th Qtr.
In continuare vom prezenta câteva tipuri de grafice.

✓ Grafic liniar. Un grafic liniar este o alegere potrivită atunci când aveţi multe puncte
sau când tendinţa de creştere sau coborâre a valorii datelor este importantă. În acest
caz punctele fiecărei serii apar ca nişte mici marcaje în spaţiul dintre X şi Y, iar
punctele din aceeaşi serie sunt unite printr-o linie.
✓ Grafic cu coloane şi bare. Intr-un grafic cu coloane fiecare valoare este reprezentată
printr-o coloană care are baza pe axa X. Un grafic cu bare este un grafic cu coloane
"răsturant" astfel încât axa X să fie în stânga. Aceste grafice sunt utile atunci când
înălţimea fiecărui punct separat este mai importantă. Aceste grafice trebuiesc evitate
dacă aveţi mai multe date sau mai multe serii, deoarece graficul se poate aglomera şi
este greu de interpretat.
✓ Grafic XY (de împrăştiere). Acest grafic desenează un marcaj pentru fiecare punct şi
169
uneşte cu o linie punctele din aceeaşi serie. În acest caz axa X constă din numere şi nu
din etichete.
✓ Grafic tip plăcintă şi covrigi. Aceste tipuri de grafice - Pie (plăcintă) şi Doughnut
(covrig) se folosesc pentru reprezentarea datelor dintr-o singură serie. Cele două
grafice sunt circulare, dar graficul de tip "covrig" are o gaură în mijloc. Fiecare
valoare a datelor este reprezentată printr-o "felie" dintr-un astfel de grafic circular.
Aceste diagrame nu au axe X sau Y şi nu pot reprezenta decât o singură serie de
numere.
✓ Grafic radar. Acest grafic priveşte datele dintr-un alt punct de vedere, reprezentându le
pe cercuri concentrice. În acest caz etichetele axei X sunt în afara cercului exterior, iar
fiecare valoare dintr-o serie este reperezentată în funcţie de poziţia pe axa X de-a
lungul cercului exterior.
✓ Grafic de suprafaţă 3-D. Acest tip de grafic este mai deosebit, el acoperă cu o pânză datele
dumneavoastră pentru a crea o vedere tridimensională a acestora.
➢ Grafic combinat (Combination). Un grafic combinat afişează două tipuri de grafice într
unul singur. De exemplu, puteţi combina un grafic de tip coloană cu unul linar pentru a
evidenţia similitudinea dintre orientări în două zone diferite.
170
Pentru exemplul de mai jos, s-a ales un grafic de tip functie. Valorile de pe abscise nu s-au mai
specificat în domeniu fiindcă s-au folosit valorile implicite (0,...,10).
6.9. Operatii cu diagrame

Chiar şi după crearea unei diagrame, asupra acesteia se pot realiza numeroase operatii,
cum ar fi: selectare (click), mutare (deplasare cu mouse-ul), redimensionare (deplasarea
marginilor), eliminare (tasta Delete), activare/editare (dublu click). În plus, orice element al
unei diagrame poate fi selectat cu click pe elementul respectiv şi ulterior modificat (putem
folosii opţiunile din meniu sau contextual).
Diagrama poate fi actualizată prin modificarea elementelor ei. Se pot specifica optiuni
de formatare sau chiar se pot schimba modul de interpretare a datelor, tipul şi forma
diagramei. La o diagramă se pot adăuga serii sau categorii noi de date prin deplasarea lor în
zona diagramei.
Aspectul fiecărui element dintr-o diagramă se poate modifica prin operaţii de
formatare (schimbarea dimensiunii sau formei caracterelor, schimbarea culorilor, dimensiunii
şi formei liniilor, orientării textelor etc.).
De asemenea, se pot combina două reprezentari într-o diagrama (diagrame combinate). Cu
butoanele din bara Drawing Toolbar, analoaga celei din Word, se pot desena obiecte grafice
care ulterior se pot prelucra cu facilitatile cunoscute din Word.
171
6.10. Prelucrarea datelor cu operatii specifice bazelor de

date
Un tabel Excel poate fi privit ca o bază de date pentru care numele de date sau
câmpurile sunt numele coloanelor tabelului, iar fiecare set de valori pentru aceste nume
(înregistrare) se găseşte într-o linie a tabelului. Astfel, un tabel Excel implementează în mod
natural ceea ce este cunoscut sub numele de model relational de organizare a bazelor de date.
În Excel, pentru o structura de acest tip se mai foloseste si denumirea de lista (Form).
6.10.1.Operatii cu liste
Actualizarea unei liste - presupune atât operaţii de modificare a valorilor, adăugare
cât şi eliminare de înregistrări din lista. Aceste operatii se realizează foarte uşor folosind
formularele de date.
Un astfel de formular se poate crea prin selectarea butonului - Form din lista cu toate
comenzile Excel. Aceasta se poate accesa executand click pe butonul din dreapta al mouse
ului, pozitionat pe meniu si alegand optiunea, Customize Quick Access Toolbar.
Fereastra formularului permite modificarea valorilor prin operatii uzuale de editare,
adaugarea unei înregistrari (New), eliminarea înregistrarii curente (Delete). După efectuarea
acestor operaţii, modificările corespunzătoare apar şi în foaia de lucru.
Căutarea înregistrării care îndeplineste anumite proprietăti se poate face folosind tot
formularul de date: Form. Butonul Criteria permite specificarea valorilor căutate, care se vor
introduce într-o fereastră de tip înregistrare. Se va realiza pozitionarea pe înregistrarea
(înregistrările) care îndeplinesc conditiile specificate. În cazul mai multor înregistrări, se va
putea trece de la una la alta.
Sortarea înregistrărilor dintr-o listă este operaţia de rearanjare a înregistrărilor, după
valorile unuia sau mai multor câmpuri, numite chei, în ordine alfabetică, numerică sau
cronologică (crescătoare sau descrescatoare).
Sortarea se realizează folosind comanda Data - Sort. În fereastra care se deschide se
specifică cheile de sortare. Primul câmp după care se face ordonarea se numeşte cheie
principală. Dacă există mai multe înregistrări care au aceeasi valoare pentru aceasta cheie,
putem specifica altă cheie de ordonare (secundară). Astfel, în Excel, la o operatie de sortare se
pot specifica maximum trei chei de sortare.
172
Pentru fiecare cheie se poate opta între sortare crescătoare sau descrescătoare
(Ascending/Descending).
6.10.2.Selectarea înregistrărilor care îndeplinesc anumite

proprietăti (filtrare).
Să presupunem, de exemplu că dorim ca toate persoanele reţinute în foaia de lucru din
figura de mai jos şi care au media mai mare decât 9 (Media > 9) săa fie afisate separat în foaia
curenta de lucru.
Aceast tip de prelucrare a informatiilor se realizează prin intermediul comenzii Data - Filter.
Există două posibilităţi de obţinere a rezultatelor dorite:
1) cu AutoFilter - specificăm pentru fiecare câmp valoarea dorită sau o proprietate (fiecărui
câmp i se atasează o listă de forma: All, Custom, lista de valori). În exemplul nostru, pentru
toate câmpurile specificam All în afara de câmpul Media, unde specificam cu Custom conditia
>9 (greater than 9).
2) cu Advanced Filter - se pot introduce domenii de selectare mai complexe. Se va cere:
• domeniul listei din care se face selectia (List range);
• domeniul de criterii (Criteria range). Într-un domeniu de criterii câmpurile pentru care
se specifica conditiile se depun ca şi cap de tabel. Între conditiile din acelaşi rând se
aplica operatorul logic And iar între conditiile din rânduri diferite - operatorul logic
Or.
• eventual domeniul destinatie sau coltul sau stânga sus, dacă nu se doreste ca selectia să
se realizeze în pozitia curentă (Copy to).
173
Exemplu:
Folosim exemplul prezentat mai sus. Să presupunem că dorim să copiem toate
înregistrările studentilor care au media cuprinsă în intervalul [8.5, 9.5] în foaia de lucru
curentă, începând cu celula I30. Câmpurile ferestrei de dialog Advanced Filter se vor
completa după cum urmează: List range va contine întreaga lista ($A$3:$F$24), Criteria
range va contine celulele criteriului de selectie ($H$19:$I$20), iar Copy to va contine locatia
unde se va realiza copierea ($I$30).
Observaţii:
Dacă se doreste reafisarea tuturor înregistrarilor din lista, se alege optiunea Data -
Filter - Show All.
e) Rezumarea datelor
În fiecare grup de înregistrari care au aceeasi valoare pentru un câmp dat, asupra
valorilor unor câmpuri specificate se pot aplica diverse functii de sinteza (medie, numarare,
implicit suma).
Astfel, se pot realiza simplu totaluri şi subtotaluri. În locul funcţiei suma, se pot
specifica si alte functii: numar de elemente (Count), medie (Avg), maxim (Max), minim (Min)
etc. Operatia se poate repeta pentru valorile altui câmp; astfel se va obtine un rezumat al listei
initiale.
Anterior, înregistrarile trebuie sortate dupa câmpul/câmpurile ale carui/caror grupe de valori
egale se urmaresc.
Dacă se doreşte să se realizeze calcule asupra unei liste folosind un domeniu de
conditii (adica sa se prelucreze doar liniile care îndeplinesc acele conditii), se vor utiliza
functiile specifice bazelor de date: DSUM (suma pentru o baza de date), DAVERAGE (medie
pentru o baza de date), DCOUNT (numarare pe o baza de date) etc. Aceste functii sunt
caracterizate de trei parametri: domeniul bazei de date, câmpul pe care se face calculul si
domeniul de criterii care selecteaza liniile implicate în calcul.
174
6.11. Tabele de sinteză

Tabelele de sinteză sau tabelele pivot (Pivot Table) realizează sintetizarea datelor
dintr-o bază de date Excel din mai multe perspective. Utilizatorul poate alege câmpurile care
să constituie titluri de pagină, de linie sau de coloană, sau câmpuri care să fie utilizate în
realizarea unor calcule.
Vom explica utilizarea tabelelor pivot pe un exemplu concret.
Să presupunem că avem baza de date Studenti care contine înregistrările din figura de mai jos şi dorim să
aflăm câti studenti din fiecare grupă sunt deja memorati în baza de date.
Baza de date Studenti
Se vor efectua următorii pasi:
• se lansează în executie comanda Pivot Table din meniul Data;
• în fereastra de dialog deschisă (Step 1 of 4), se alege opţiunea Microsoft Excel List or
Database şi se va actiona butonul Next;
• în fereastra de dialog deschisă (Step 2 of 4), câmpul Range se completează cu seria de
celule care conţin datele ce vor fi analizate (în cazul nostru, seria este A1:D12) şi se
actionează butonul Next;
• în fereastra de dialog deschisă (Step 3 of 4), se glisează butonul Grupa în câmpul
DATA. Se va afişa Sum of GRUPA (funcţia care realizează însumarea datelor din
coloana GRUPA);
• deoarece nu dorim însumarea datelor din coloana GRUPA, vom realiza un dublu click
cu mouse-ul pe butonul Sum of GRUPA din câmpul DATA. Se afisează o nouă
fereastra de dialog care permite alegerea functiei Excel dorite (în acest caz - Count
pentru numărare);
• după apasarea butonului OK şi închiderea ultimei ferestre de dialog, în câmpul DATA
va fi afisat butonul Count of GRUPA;
• se gliseaza butonul GRUPA în câmpul ROW (linie) pentru a utiliza această denumire ca
titlu de linie. Deasupra câmpului ROW se va afişa butonul GRUPA;
• se actioneaza butonul Next pentru a trece la urmatorul pas;
175
• în
fereastra de dialog nou deschisă (Step 4 of 4), câmpul Pivot Table Starting Cell se
completează cu adresa celulei la care va începe afişarea tabelului pivot (F1) în cadrul foii
de calcul, iar câmpul Pivot Table Name va conţine numele tabelului pivot; • după
actionarea butonului Finish, foaia de calcul va aspectul din figura următoare.
Probleme rezolvate
1.Folosind problema rezolvată în capitolul 1 să se realizeze:

✓ un filtru ce permite vizualizarea înregistrărilor ce au preţul cuprins între 300 şi
1000;
✓ un grafic tip Pie care să conţină titlu şi legendă, Produs în funcţie de Preţ cu
TVA;
176
Rezolvare
✓ Pentru vizualizarea doar a celor înregistrări ce au „Preţul fără TVA” cuprins între 300 şi
1000 vom realiza un filtru.
In acest caz vom efectua următorii paşi:
-selectăm celula E1 care conţine titlul „Preţul fără TVA” şi efectuăm comanda Copy şi
apoi Paste în celulele C12 şi respectiv D12. In celulele C13 şi respectiv D13 putem cele
2 condiţii
-selectăm intreg domeniul B1:G9 şi alegem din meniul Data – Filter – Advanced
Filter. Va apărea fereastra de dialog din figura 10, unde la List range apare domeniul
selectat de noi; la Criteria range - condiţia pusă, iar la Copy to - noua locaţie unde va
fi afişat rezultatul filtrării.
177
Rezultatul va fi:
✓ Pentru a realiza un graficul „Produs” în funcţie de „Preţ cu TVA” selectăm coloana Produs
ţinem apăsată tasta CTRL şi selectăm coloana „Preţ cu TVA”, iar de pe bara cu butoane
alegem Chart Wizard şi urmăm paşii pentru selectarea tipului de grafic, a legendei şi
adăugarea unui titlu. La final vom obţine graficul de mai jos.
Grafic
5355,00
437,92
421,26
memorii
410,55 placa de baza hard-disk
374,85 2142,00
processsor cooler
placa video imprimanta HP
scanner HP
1100,751606,50
2. Se cunoaşte baza de date ce cuprinde vânzarea cărţilor din domeniul informaticii în diferite
oraşe ale ţării prezentată în figura de mai jos:
178
✓ Să se formateze "Data de distribuţie" (plaja de celule A3:A59) astfel: ziua - o literă sau
două dacă este MARŢI - "Ma" sau dacă este MIERCURI - "Mi"; luna - primele trei litere;
anul - din 4 cifre.
Selectăm domeniul A3:A59 şi execuăm click dreapta şi din meniul contextual afişat alegem
Format Cells - Number - Custom şi alegem tipul: DDD MMM YYYY
✓ Să se afişeze numărul de cărţi şi suma valorică a acestora, pe titluri de carte şi pe agenţi de

distribuţie, restricţionând interactiv tabela pe oraşe de distribuţie.
Poziţionăm cursorul într-o celulă a tabelului pe care dorim să-l folosim la realizarea tabelei
PIVOT şi facem următorii paşi:
Pasul 1. Din meniul Data - alegem Pivot Table and PivotChart Report
179
Pasul 2. Fiind deja poziţionaţi în tabelul pe care îl folosim la realizarea tabelei Pivot,
acesta va fi completat automat în fereastra de diaolog următoare:
Tabelul
Pasul 3. Ultimul pas către rezultatul final presupune, în principal, stabilirea locului
unde va fi amplasat rezultatul, precum şi cum se doreşte să arate tabelul rezultat.
Rezultatul este plasat într-un nou sheet pe care-l crează

automat.
Foaia de calcul curentă.
Adresa celulei de început.

Acţionarea butonului Layout ne oferă posibilitatea stabilirii coloanelor, liniilor şi valorilor din
tabelul rezultat. Această fereastră pentru a răspunde cerinţelor din enunţ, folosind tehnica
Drag and Drop trebuie completată astfel:
180
Sum
Observaţie:
Tabelul pivot rezultat poate suporta şi alte modificări în sensul că pe Row se poate
plasa "Agent vânzare", iar pe Column se poate plasa "Titlu carte", alegerea fiind dată de
forma dorită de afişare a datelor.
Acţionarea butonului Options permite specificarea detaliilor de afişare a tabelei pivot

rezultate. Completată aceasta se prezintă astfel:
3
181
Forma tabelului pivot rezultat este prezentat in figura de mai jos (a suportat unele modificări
de formatare a celulelor, precum şi o formatare condiţională ce-mi permite să colorez liniile de
la "Cantitatea vândută" într-un anume fel, iar liniile de la "Valoarea vândută" într-un alt fel).
Meniul Page Layout
Permite definirea caracteristicilor de formatare ca si in Word.
Meniul Formulas
6.7 SCRIEREA FORMULELOR ŞI EFECTUAREA

CALCULELOR
O formulă este un enunţ la fel ca orice expresie dintr-un limbaj de programare. La fel
ca valorile numerice, formulele sunt memorate în celule individuale.
Scrierea unei formule în Excel începe întotdeauna cu semnul de egalitate (=).
Construirea unei formule se face cu oricare din următoarele piese de bază: Formulele sunt
compuse din operatori şi operanzi.
182
a) Operatorii sunt simbolurile care precizează operaţia pe care Excel o va efectua asupra
operanzilor. Unii operatori acţionează asupra unui singur operand (operatori unari) iar alţii
asupra a doi operanzi (operatori binari).
Excel reuneşte patru categorii de operatori:
1. operatori aritmetici: + (adunare), - (scădere), / (împărţire), * (înmulţire), %
(transformarea în procent), ^ (ridicare la putere) care acţionează asupra valorilor numerice şi
au ca rezultat tot valori numerice (putem introduce paranteze pentru a stabili ordinea în care
se vor efectua operaţiile matematice);
2. operatori pentru texte: & care combină prin concatenare două sau mai multe valori de tip
text într-o singură valoare de tip text;
3. operatori relaţionali: = (egal), > (mai mare), < (mai mic), <> (diferit), >= (mai mare sau
egal), <= (mai mic sau egal) care compară două valori de acelaşi tip şi au ca rezultat o valoare
logică: TRUE sau FALSE ;
4. operatori pentru referinţe la celule sau domenii de celule: : (două puncte), , (virgulă), ;
(punct şi virgulă) care combină două referinţe la celule într-o referinţă compusă (exemple:
B5:B15, SUM(B5:B15, D5:D15) sau SUM(B1:B15; D5:D15) etc.).
b) Operanzii acceptaţi de Excel sunt valori constante (tipurile de valori constante, referinţe la
celule sau domenii de celule, nume, funcţii nedefinite sau definite de utilizator. Introducerea
manuală a formulelor se face prin selectarea unei celule, tastarea semnului egal (=) şi
conţinutul formulei care se doreşte să fie introdusă. De exemplu „=A1+A2” este formula care
va aduna două celule adiacente. Dacă această formulă a fost introdusă în celula A3, suma
dintre celulele A1 şi A2 va fi
afişată în celula A3. Excel generează în celulă un mesaj de eroare dacă formula nu respectă
regulile matematice pentru formule.
6.8 Editarea Formulelor

Dacă trebuie să modificăm o formulă, adică operaţia efectuată sau celulele referite,
putem alege dintre mai multe tehnici: putem edita formula fie în bara de formule (Formula
Bar), fie direct în celulă.
Pentru editarea în bara de formule executăm click în celula care conţine formula şi apoi dăm
click în bara de formule. Apăsăm Enter pentru a termina formula.
Pentru a edita formula în celulă, executăm dublu click în celulă sau apăsă tasta F2. Celula
trece în modul de editare şi întreaga formulă devine vizibilă. Putem selecta şi edita formula la
fel ca în bara de formule.
183
Ca să părăsim o celulă fără a efectua nici o modificare sau ca să anulă modificările
efectuate, înainte de a le confirma, apăsăm tasta ESC sau executăm click pe butonul Cancel
(butonul x roşu din stânga barei de formule).
Ascunderea/Reafişarea formulelor se utilizează pentru a face o formulă invizibilă
sau pentru a arăta formula care fusese ascunsă. Pentru a ascunde o formulă trebuie formatate
ca ascunse celulele care conţin formula şi apoi foaia de lucru trebuie protejată. Pentru a
reafişa o formulă ascunsă se deprotejează foaia de lucru care conţine formula.
6.9. Utilizarea funcţiilor

O funcţie reprezintă o metodă de condensare într-un nume a unui număr mare de
calcule. Excel pune la dispoziţie multe funcţii care efectuează o mare varietate de operaţii.
Funcţiile trebuie privite drept formule predefinite care preiau informaţiile introduse şi oferă
un rezultat. Deci, ele reprezintă o metodă rapidă de a introduce formule complexe. Ca şi în
cazul formulelor, funcţiile încep cu semnul (=), urmeate apoi de numele funcţiei, de obicei un
cuvânt scurt, o abreviere care indică ce face funcţia respectivă. După numele funcţiei urmează
un set de paranteze şi în interiorul parantezelor se observă argumentele:
= nume_funcţie (argumentul funcţiei)
Argumentele pot fi numere, adrese, texte, valori logice, matrice, valori de eroare sau
referinţe de celule. Valorile folosite în cadrul argumentelor pot fi: o singură valoare, o
referinţă la o singură celulă, o serie de referinţe la celule, o serie de valori sau un domeniu.
Între argumente pot fi incluse valori constante sau formule.
În cazul unei formule, aceasta poate conţine la rândul ei şi alte funcţii. Dacă
argumentul unei funcţii conţine alte funcţii, el se numeşte imbricat. Separatorul de
argumente este în general virgula, dar el poate fi diferit în funcţie de particularizările de
sistemului de operare.
Există însă şi funcţii care nu au nevoie de argumente (de exemplu: funcţia NOW(),
care returnează data şi ora curentă).
Pentru introducerea funcţiilor în foaia de lucru se procedează astfel:
✓ Se tastează semnul egal (=) urmat de numele funcţiei
Sau
✓ Se alege butonul Insert Function de pe bara de formule
184
sau
✓ Se alege din meniul Insert opţiunea Function iar pe ecran va apărea următoarea
fereastră ce conţine funcţii puse pe categorii.
În continuare vă sunt prezentate cele mai importante funcţii.

➢ Funcţii matematice şi trigonometrice
Funcţia SUM - însumează valorile dintr-una sau mai multe celule, astfel:
= SUM(A1:C5,D15,D20,4.51)
returnează totalul valorilor numerice din domeniul A1:C5, din celulele D15 şi D20 şi numărul
4,51; expresia se tastează în casetă.
Funcţia AVERAGE (listă) - returnează media aritmetică a argumentelor din listă

=AVERAGE (A1:A20, C1:C20)
Exemplu: Să se calculeze vânzările pe ani 1996, 1997, 1998, 1999 şi media pe ani, pentru următoarele trei societăti.
VANZARI (milioane de lei

anual)
Numele societatii Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul1999 INDES 345.00 LEI 123.00 LEI
678.00 LEI 1,234.00 LEI COMPA 456.00 567.00 890.00 1,034.00 BALANTA 123.00 345.00 789.00 245.00 TOTAL
Media pe an
Pentru calcularea totalului de vânzări pe fiecare an, folosiţi funcţia SUM care
însumează valorile celulelor dorite de noi, aşa cum se observă în figura de mai jos.
185
= Sum (D4:D6) returnează totalul de vânzări pe anul 1996 din celulele D4, D5 şi D6.
La fel se calculează şi pentru ceilalţi trei ani.
Pentru a calcula media pe fiecare an, folosiţi funcţia AVERAGE care returnează media
vânzărilor pe fiecare an.
= Average (D4:D6) returnează media vânzărilor pe anul 1996.
Funcţia ABS (număr) - returnează valoarea absolută a unicului său parametru, sub
forma unui număr pozitiv.
= ABS (A1-A2)
Indiferent care din cele două numere este mai mare, rezultatul este totdeauna pozitiv.
Funcţia COS (număr) - returnează cosinusul argumentului. Trebuie să reţineţi că

funcţia COS şi celelalte funcţii trigonometrice primesc ca argumente numere ce reprezintă
radiani şi nu grade. Pentru transformarea gradelor în radiani se foloseşte funcţia RADIANS.
=COS(RADIANS(30))
Funcţia PI ( ) - returnează primele 15 cifre zecimale ale numărului pi. Această funcţie nu
primeşte nici un argument, însă prezenţa parantezelor este obligatorie după numele funcţie
Funcţia INT (număr) - returnează partea întreagă a argumentului

=INT(4.15)
186
va da rezultatul 4. Pentru a obţine numărul asociat datei calanderistice curente se foloseşte

formula
=INT(NOW( ))
iar rezultatul este Today.
Funcţia RAND ( ) - folosită pentru generarea numerelor aleatoare. Funcţia generează

numere aleatoare în domeniul [0 1). Pentru generarea numerelor aleatoare mari se înmulţeşte
sau se însumează un anumit număr la funcţia RAND ( ).
=100*RAND ( )
Funcţia RANDBETWEEN( lim_inf, lim_sup) - returnează un număr aleator cuprins

între cele două limite
=RANDBETWEEN(10,100)
va avea ca rezultat un număr aleator cuprins între [10,100].
Funcţia SQRT (număr) - returnează radăcina pătrată a argumentului

=SQRT (2^3+5^2)
rezultatul va fi 4.
Funcţia MMULT (mat1, mat2) – calculează înmulţirea a două matrici
Exemplu: Se consideră matricile �� = (1 3
4 2)şi �� = (4 5
două matrice.
6 7). Să se calculeze înmulţirea celor

Pentru a calcula înmulţirea celor două matrice, vom introduce datele în foaia de calcul
în două blocuri disjunte de celule. Inmulţirea acestora se va realiza astfel: Se selectează
blocurile şi se acţionează comanda de înmulţire a matricelor din meniul aplicaţiei, Multiply;
se delimitează blocurile de celule care vor reprezenta cele două matrice A şi B şi se aplică
funcţia MMULT în zona de editare de deasupra foi de calcul. Folosind combinaţia de taste
CTRL+SHIFT+R, formula va fi introdusă simultan în toate celulele blocului.
Funcţia MINVERSE (mat) – calculează inversa unei matrice

Funcţia MDETERM (mat) – calculează determinatul unei matrici pătratice
Funcţia TRANSPOSE (mat)- folosită pentru calculul transpusei uei matrice
Exemplu: Se dă matricea: �� = (6 8
26 7). Să se calculeze inversa, transpusa şi
determinatul
matricei A.
Pentru calculul inversei, transpusei şi determinatului unui matrice se procedează la fel ca

în exemplu de mai sus, dar în acest caz folosiţi comenzile Minverse, Mdeterm şi Transpose.
187
➢ Funcţii statistice
Funcţia COUNT (listă) - numără valorile conţinute în listă, ignorând celulele goale sau
acelea care conţin valori numerice.
Funcţia MIN (listă) - returnează cel mai mic număr din listă
Funcţia MAX (listă) - returnează cea mai mare valoare din listă
Funcţia MEDIAN (listă) - returnează valoarea mediană a listei, adică valoarea care are
proprietatea că numărul de patru valori mai mari decât ea este egal cu numărul de valori mai
mici decât ea.
=MEDIAN (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11)
mediana este 6.
➢ Funcţii pentru date calenderistice şi ore

Funcţia DATE ( a, l, z) - returnează valoarea care reprezintă acea dată în reprezentarea
Excel
=DATE (00, 4, 1)
reprezintă data de 1 aprilie 2000.
Funcţia YEAR (număr) - returnează anul pe baza numărului de zile asociat, transmis
funcţiei ca argument
=YEAR (36800)
are ca rezultat anul 2000.
Funcţia NOW ( ) - returnează data calenderistică şi ora exactă, furnizată de ceasul
intern al calculatorului dumneavoastră.
Funcţia TIME (h, m, s) - primeşte ca parametri ora , minutul şi secunda şi returnează o
valoare de timp în Excel
= TIME (13,34,0)
are ca rezultat valoarea de timp coprespunzătoare orei 1:34:00 PM
Funcţiile HOUR, MINUTE şi SECOND returnează componentele corespunzătoare ale
argumentelor numerice pe care le primisc
=HOUR (0.80)
rezultatul va fi ora 19
Funcţia WEEKDAY(număr, tip) - returnează un număr care reprezintă o zi a săptămâni.
Din această funcţie nu trebuie să lipsească data calenderistică
=WEEKDAY (DATE(00,04,1))
are ca rezultat 1, deoarece ziua de 1 aprilie 2000 este o zi de duminică.
➢ Funcţii de tip text

Excel vă pune la dispoziţie funcţii care vă permit să manipulaţi intrările de tip text.
Funcţia LEFT (text, număr) - returnează numărul specificat de caractere din text, începând cu
primul caracter din stânga:
=LEFT("Acum",4)
returnează Acum.
188
Funcţia RIGHT (text, număr) - returnează numărul specificat de caractere din text,
începând cu primul caracter din dreapta.
Funcţia MID (text, număr)- returnează caractere de oriunde din interiorul textului.
Trebuie să precizaţi poziţia primului caracter şi numărul de caractere pe care le doriţi returnate
=MID("Conţine", 1,4)
are rezultatul Conţ.
Funcţia LEN (text) - returnează numărul de caractere din text.
= LEN("Conţine")
returnează 8.
Funcţia LOWER (text) - transformă caracterele textului din majuscule în minuscule
=LOWER ("Popescu I.")
are rezultatul popescu i.
Funcţia UPPERR (text) - transformă caracterele textului din minuscule în majuscule,

iar Funcţia PROPER (text) - face ca fiecare cuvânt să înceapă cu majusculă.
Funcţia TEXT (text, format) - transformă un număr în text
Funcţia REPT (text,număr) - realizează repetarea textului de un număr specificat de
ori. =REPT("-",4)
rezultatul va fi apariţia semnului "-" de 4 ori.
➢ Funcţii logice
Aceste funcţii returnează un rezultat adevărat sau fals care poate fi reprezentat în
calculator prin 1 sau 0.
Funcţia IF (condiţie, rez_true, rez_false) - returnează fie rez_true fie rez_false.

Afişează un argument funcţie de o anumită expresie logică. Dacă expresia logică este
adevărată atunci se va afişa rez_true iar dacă expresia logică este falsă se va afişa rez_false.
=IF(2>3,5,10)
returnează valoarea 10 sau
=IF (a>b, a este cel mai mare, b este cel mai mare)
Exemplu:
La o societate comercială se hotăreşte angajarea a 5 agenţi comerciali câte unul pentru
fiecare judeţ. Au fost selectaţi câte doi candidaţi care au dat concurs la două probe.
Rezultatul concursului este ilustrat în tabelele de mai jos.
Numele Proba1 Proba2 Media Numele Proba1 Proba2 Media Cistigator Popescu 6 3 =average(b3,c3) Cismas 4.5 10
=average(f3,e3) =if(d3>h3,a3,e3) Ionescu 7 9 =average(b4,c4) Ioanid 6 8 =average(f4,e4) =if(d4>h4,a4,e4)
Vasile 8 8.5 =average(b5,c5) Muntea 3.25 7.86 =average(f5,e5) =if(d5>h5,a5,e5) Radu 9 7.8 =average(b6,c6) Bivolaru 9.65 8.45
=average(f6,e6) =if(d6>h6,a6,e6)
Numele Proba1 Proba2 Media Numele Proba1 Proba2 Media Cistigator Popescu 6 3 4.5
Cismas 4.5 10 7.25 Cismas
189
Ionescu 7 9 8 Ioanid 6 8 7 Ionescu Vasile 8 8.5 8.25 Muntea 3.25 7.86 5.555 Vasile Radu 9 7.8
8.4 Bivolaru 9.65 8.45 9.05 Bivolaru Cozma 10 6.9 8.45 Costea 5.67 9.54 7.605 Cozma
➢ Funcţii pentru calcul financiar
Funcţia PMT (dobândă, perioade, va, vv, tip) - calculează plata pentru un împrumut
sau suma de încasat pentru economiile depuse într-un cont, ultimii 2 parametri sunt opţionali.
= PMT(10%/12,5*12,50000)
În formula de mai sus se determină valoarea plăţii lunare pentru un împrumut de 50000 $, cu
rata dobânzii de 10% pe an, care se restitue în fiecare lună, pe o perioadă de 5 ani. Rezultatul
va fi de 1,062$ pe lună.
Funcţia PPMT (dobândă, perioade, per#, va,vv, tip) - calculează rata din cadrul unei
plăţi.
=PPMT(11%/12,5*12,1,50000)
Funcţia EFECT (dobândă, perioade) - calculează profitul annual real rezultat dintr-o
rată nominală a dobânzii
=EFECT(6%,12)
➢ Funcţii de căutare
Functiile din categoria Lookup&Reference se utilizează pentru căutarea unor valori
specificate în liste sau tabele precum şi pentru găsirea adresei unei celule. Astfel, se pot
efectua căutari în tabele pe baza unor valori cunoscute sau se poate determina pozitia unei
valori într un sir de date.
Funcţia LOOKUP (valoare căutată, vector de cautare, vector cu valori) Forma vectorială a
functiei Lookup caută într-un vector de căutare (linie sau coloană) o anumită valoare şi
returnează valoarea pozitional corespunzătoare dintr-un alt vector sau din acelasi vector. În
acest fel functia asociază oricare doua siruri de date de aceeasi dimensiune.
Observatii:
- Valoarea cautata poate fi de tip numeric, text, logic sau adresa.
- Vectorii care intervin trebuie să fie unidimensionali, cu acelasi număr de valori (doua linii,
doua coloane sau o linie + o coloana).
- Dacă valoarea căutată nu este găsită în vectorul de căutare, functia Lookup opreste căutarea
în dreptul unei valori mai mici, cea mai apropiată de valoarea căutată. Din acest motiv, pentru
ca rezultatul să fie cel scontat, lista trebuie sa fie ordonata crescător după valorile vectorului
de căutare.
- Dacă valoarea cautată se regaseste de mai multe ori în vectorul de cautare, cautarea se
opreste dupa identificarea ultimei valori, aceasta fiind si valoarea returnata.
- Dacă valoarea cautată este mai mică decât toate valorile din vectorul de căutare, se
returneaza eroare.
190
- Forma Array a functiei Lookup asociază într-o căutare de tip Lookup prima si ultima dintre
coloanele unei matrici; ea se foloseste, de obicei, numai pentru compatibilitate cu alte medii
de calcul tabelar.
FuncţiaVLOOKUP (valoare cautata, matrice, nr.coloana, exact)

Functia asociază într-o căutare de tip Lookup două coloane ale unei matrici. În
majoritatea cazurilor matricea este o lista în sensul specific al mediului Excel.
Argumentele functiei au urmatoarea semnificatie:
- lookup value – este valoarea căutată, similar celor precizate la prezentarea functiei Lookup;
vectorul de căutare este totdeauna prima coloană a matricii selectate;
- table-array – este matricea la care se referă functia; căutarea se face în prima coloană iar
valorile pot fi returnate din oricare coloană aflată la dreapta acesteia
- col.index num. – este un număr care reprezintă pozitia coloanei din care se returnează
valorile faţă de vectorul de căutare; numărătoarea se face spre dreapta, vectorul de căutare
fiind coloana nr.1
- exact – este un argument optional cu valoare True sau False. Valoarea implicită este True,
situatie în care se realizează o căutare aproximativă (în sensul celor precizate la functia
Lookup – valoarea exactă sau valoarea cea mai apropiată mai mică decât ceea căutată).
Argumentul False impune căutare exacta, dacă în prima coloană a matricii nu există exact
valoarea căutată, functia returnează un cod de eroare.
Acest mod de functionare a căutării permite găsirea şi returnarea valorii rezultat
corespunzătoare intervalului dintre două valori consecutive din vectorul de căutare.
Găsirea unei funcţii

Atunci când doriţi să utilizaţi o funcţie, dar nu sunteţi siguri asupra denumirii, sintaxei
folosiţi Function Wizard din meniul Insert sau combinaţia de taste SHift+F3, iar pe ecran va
apărea caseta de dialog Function Wizard.
Selectaţi funcţia pe care o căutaţi şi Function Wizard va copia numele funcţiei în celulă,
împreună cu numele argumentelor, în ordinea corectă.
Introducerea argumentelor sau a funcţiilor imbricate
191
Instrumentul Function Wizard vă poate ajuta să introduceţi oricare dintre componentele

unei funcţii. De exemplu alegem funcţia IF şi pe ecran va apărea următoarea căsuţă.
Se observă că toate argumentele funcţiei sunt afişate, având în dreptul lor un câmp de
editare.
Această metodă este mult mai uşoară decât cea în care scrieţi toate argumentele direct în
formulă, ne mai trebuind să ţineţi socoteala tuturor virgulelor şi parantezelor.
Probleme rezolvate
1. Folosind funcţiile din Excel să se rezolve:

a) se consideră două siruri: sir1=”notiunea de fisier este familiara din sistemul”
şi sir2=”de operare MS-DOS”. Se cere să se concateneze cele două şiruri.
Pentru a concatena 2 sau mai multe şiruri de caractere executăm următorii paşi: ✓ memorăm
şirurile în 2 variabile începând cu celula A3;
✓ în celulele B3, respective B4 introducem textul celor 2 variabile.
Observaţie:
Fiind vorba de şiruri de caractere acestea se pun între ghilimele “ ”
✓ pentru calcul ne poziţionăm într-o celulă goală, respective B5 iar din bara cu formule
Formula Bar alegem fx (Function) şi din fereastra apărută căutăm funcţia de concatenare
CONCATENATE( ) şi alegem OK
✓ în fereastra funcţiei introducem cele 2 şiruri B3:B4
✓ alegem OK, astfel în această celulă apare rezultatul de mai jos
192
b) Utilizând funcţiile matematice să se calculeze:

Valoare Functia
1,3 valoarea absolută a numărului
2;5;76;1;-5 valoarea minimă a unor numere
34;458;-34;56;0 valoarea maximă a unor numere
-0,4564 rotunjire cu un număr de zecimale
1,51253 rotunjire în sus cu un număr de zecimale
1,4265 rotunjire în jos cu un număr de zecimale
23 rotunjire peste primul număr impar
22 rotunjire peste primul număr par
✓ Ne poziţionăm în celula C12, iar de pe bara cu formule Formula Bar alegem fx

(Function) şi în fereastra apărută căutăm funcţiile matematice cerute şi apoi OK. ✓ Sau
putem scrie noi formula. Nu trebuie să uităm că, orice formulă în Excel începe cu semnul
egal ( = ) urmată de denumirea funcţiei şi de argumentul ei.
✓ Rezultatul în figura de mai jos (vezi şi fişierul excel probleme_rezolvate excel1.xls.)

2. Să se rezolve următoarea funcţie, în Sheet2 pe care să o redenumiti “Funcţie logică”
începând cu celula C4.
3 3��−7
��(��) = {(2�� − 4) + �� <= 2
��( �� − 8) �� > 2
✓ Deschidem un nou registru Excel. Ne poziţionăm pe Sheet2 şi efectuăm un

dublu-click pe ea pentru a o redenumi sau selectăm cuvântul Sheet2 click
dreapta şi din meniul contextual apărut alegem opţiunea Rename.
193
✓ Incepând cu celulele C3 respectiv D3 ne creem capătul de tabel şi introducem

valorile pentru x (vezi figura de mai jos).
✓ Pentru rezolvarea funcţiei avem nevoie de funcţia logică IF. Ne poziţionăm în
celula D4 şi de pe bara Formula Bar alegem fx (Function) şi căutăm funcţia IF.
✓ Este
suficient să scriem o singură dată formula. Selectăm apoi rezultatul, ne poziţionăm
cu cursorul mouse-ului în colţul stânga jos a celulei selectate şi tragem apoi peste
celelalte celule. Vom observa cum formula noastră multiplică.
194
3. Să se calculeze următoarea funcţie imbricată.
(]
3 4 ,2
x pt x
⎪
− ∈ − ∞ ⎪ ⎨⎧
12
fx() = 2
()
pt x =
x pt x
+∈
5 2,7
⎪⎪
[) ⎩
2
−+−∈∞
x x pt x
7 6 7,
✓ Selectăm foaia de lucru Sheet3 pe care o redenumim “Funcţii imbricate”; ✓

Ne poziţionăm în celulele F4 respectiv G4 pentru a creea capătul de tabel, iar
începând cu F6 introducem valori pentru x (vezi figura de mai jos); ✓ Ne
poziţionăm în celula G6, iar de pe bara cu formule alegem fx iar din fereastra
apărută selectăm funcţia logică IF;
✓ In fereastra apărută completăm condiţia (Logical test), valoarea adevărată
(Value_if_true) şi valoarea falsă (Value_if_false) care este de fapt funcţia
noastră imbricată.
195
✓ Acţionăm butonul OK şi rezultatul apare în celula în care eram poziţionaţi.

Pentru aflarea rezultatului şi pentru celelalte valori ale lui x, selectăm rezultatul
obţinut, ne poziţionăm cu mouse-ul în colţul dreapta jos şi tragem peste
celelalte celule goale aşa cum se observă în figura următoare.
o Se
observă că, funcţia IF imbricată apare şi pe bara Formula Bar, iar dacă se
doreşte modificarea acestei funcţii este suficient să efectuă un dublu click pe fx.
Data
196
Review
View
VII. BIBLIOGRAFIE COMPLEMENTARA

1. MicrosoftOffice 2010 Tips&Triks, Editura Kompakt, 2012;
2. Office 2013, Pas cu pas, exemple aplicate pe situatii practice, Editura Kompakt, 2014;
3. Introducere in Business Inteligenge, Editura Kompakt 2014;
4. http://www.fundatiacorona.ro/docs/start_up/4.%20Publicatii/2.%20Suport%20curs%2
0IT.pdf
5. http://www.itlearning.ro/
VIII. APLICATIA PENTRU ACASA. PROBLEME EXCEL

Fiecare student va primi in cadrul activitatilor tutoriale, un numar de 6 probleme dintre cele 40
ale temei, pe care le poate rezzolva pentru examen pentru examen.
Problema Nr 1
În Sheet 3 realizaţi următoare structură (după ce aţi redenumit Sheet 3 în Foaie de lucru):
Crt Numele Prenumele Nota

Nr. b) nr.crt. se va Nota
a) introduceţi 3 completa automat
1 Nota 2 4Media Calificativ
înregistrări
Nota 3
c) datele din coloanele Nota1, Nota2, Nota3 si Nota 4, trebuie sǎ fie >0 şi <=10
d) calculaţi media aritmetică a celor 4 note
e) daca media este mai mică decât 5 se va afişa automat în coloana „Calificativ” cuvantul
Respins, altfel daca Media>=5 si Media<= 7 se va afişa „Admis cu rezultat slab”, in
caz contrar se va afisa Admis cu rezultate bune.
f) se va realiza un filtru în foaia de calcul care va afişa acele înregistrǎri care au Nota1,
Nota2 şi Media >5;
g) Se va realiza graficul de tip „Line” care va afisa coloanele „Numele”, „Nota 1”, „Nota
2”, „Nota 3” si „Nota 4”
197
Problema Nr 2
Creaţi un sheet nou cu numele de „Examen” şi apoi creaţi în aceasta următoarea structură:
Nr. Nume Prenume Ore de Venit / oră Venit total Statut
Crt lucru
Popescu Ioan 12 89.999
Ionescu Florin 8 69.999
Georgescu Vasile 10 79.999
Popa Marin 5 89.999

a) Nr.Crt. se va completa automat;
b) În coloana „Venit total” se va calcula automat venitul (Venit/oră*ore de lucru) în
funcţie de orele de lucru şi venit / orǎ;
c) În coloana „Statut” se va completa automat cu „Permanent” dacă orele de lucru sunt
mai multe de 9 sau „Sezonier” dacă orele de lucru sunt mai puţine de 9; d) Se va realiza un
filtru care va afişa numele celor care au numǎrul de ore de lucru > 9 şi venitul/orǎ
>80000;
e) Sa se realizeze graficul „Nume” functie de „Venit total”
Problema Nr 3
Să se creeze un tabel Classic3 cu următoarea structură:
Nume produs Cantitate Preţ fără TVA TVA Preţ cu TVA
a) să se completeze tabelul cu minim 5 înregistrări cu restricţiile cantitate >20 şi preţ >100000

b) Coloana „TVA” se va completa automat după formula:„Preţ fără TVA” * 0,19 iar coloana
„Preţ cu TVA” se va completa automat după formula: „Preţ fără TVA” + „TVA” c) Să se
creeze un grafic tip Pie al produselor din tabel (câmpul nume produs) funcţie de cantitate;
d) Să se creeze la o adresă oarecare diferită de adresele tabelului un filtru pentru produsele
care se află în cantitate şi preţ cu TVA mai mare decât o valoare definită de către utilizator.
Problema Nr 4
Să se întocmească următorul tabel în care se vor calcula funcţiile:
Nr Crt Funcţia X Funcţia
1 Sinus 30
2 Cosinus 45
3 Tangentă 60
4 Cotangentă 90
5 Factorial 4
Coloana Nr crt se va completa automat. Se va colora fiecare coloană diferit şi se va

realiza graficul Funcţia(x). Se vor afişa incepand cu o adresa de celula oarecare, printr-un
filtru funcţiile trigonometrice sin şi cos existente în tabelul anterior. Datele din coloana X se
vor valida fiind cuprinse intre 0 si 100. Să se realizeze un formular pentru gestionarea datelor
din tabela.
Problema Nr. 5
198
Să se întocmească următorul tabel:
Nume & Prenume Nota 1 Nota 2 Nota 3 Medie
Popescu Ion 4,72 5,55 5,30
Dumitru Iancu 5,82 8,95 7,52
Popa Gheorghe 9,77 9,77 8,35
Procopie Vasile 8,50 8,56 4,34
Radu George 7,43 9,54 9,45
Oprea Ovidiu 9,12 4,89 7,71
Turcu Florin 8,80 5,67 7,19
Media notelor
Datele din câmpurile Nota 1, Nota 2, Nota 3 trebuie sǎ fie >0 şi <=10. Se va realiza un
formular pentru introducerea datelor. Coloana Medie se va calcula în Excel la fel ca şi linia
„Media notelor”. Sa se traseze graficul Nume(medie). La o altă adresă din foaia de calcul se
vor afişa numele celor care au Nota 1 >7 şi Nota 3>7 şi Media > 7.
Problema Nr. 6
Să se întocmească următorul tabel în Sheet 2 care va fi redenumit în „Foaie de lucru”:
Nume & Prenume Nota Nota 2 Nota 3 Nota 4 Medie Admis/Respins
1
Radu George 7,43 9,54 9,45 10,00
Avrămescu Geo 3,54 5,22 5,76 3,12
Nemes Dorin 10,00 4,66 5,67 10,00
Vasilescu Nicu 4,72 7,77 3,50 1,23
Oprea Ovidiu 9,12 4,89 7,71 8,80
Turcu Florin 8,80 5,67 7,19 10,00
Sǎ se scrie un formular pentru introducerea datelor. Dacă media notelor unui candidat
este mai mare decât 6 atunci candidatul se consideră admis, iar dacă media notelor unui
candidat este mai mică decât 6 atunci el va fi considerat respins. Calculul mediei şi afişarea
rezultatului la examen se va realiza folosind funcţii proprii mediului Excel. Aranjaţi datele în
ordine alfabetică după câmpul medie şi Nume&Prenume. Se va crea un filtru prin care se vor
afişa Numele din înregistrǎrile care au Nota1 şi Nota2 şi Nota3 >=5. Se va realiza graficul
Nume(medie).
Problema Nr. 7
IV. Să se întocmească următorul tabel în care să se calculeze suma care trebuie restituită lunar
la un împrumut de o anumită valoare în cazul în care se cunoaşte dobânda anuală şi perioada
pe care se face împrumutul:
Nume Valoare
Dobânda pe an Pperioada
Suma care trebuie
împrumut
în ani
plătită pe lună
Popescu 20.000.000 40% 10
Ionescu 10.000.000 30% 8
În câmpul „valoare împrumut” datele trebuie sǎ fie validate şi mai mari decât 5.000.000. Se va
trasa graficul Nume (Suma care trebuie plǎtitǎ pe lunǎ). Se va realiza un filtru care va afişa la
o anumită adresă din foaia de calcul numai împrumuturile cu perioada mai mare de 9 ani.
199
Problema Nr. 8
Să se creeze un tabel care va calcula următoarele expresii:
X Y Z Expresia
2 1 3 (sin(x)+cos(y))/tg(z)
2 3 5 √(��2 ∗ ��2 ∗
��3)
4 5 3 ex+ey+ez
Se vor impune urmǎtoarele reguli de validare : X>=2, Y>0, Z>=3. Fiecare coloană va
avea o culoare distinctă. Să se realizeze graficul Expresie(x). Să se realizeze un filtru prin care
sunt vizualizate valorile expresiei pentru x>2 y>3 şi z>1
Problema Nr. 9
În Excel, să se întocmească următorul tabel:
Luna Precipitaţii Temperatu Precipitaţii Temperatu
l/m2 ra medie media/trim ra
0 media/trim
C
Ianuarie 10 -13
Februarie 20 -15
Martie 30 -4 Trim I Trim I
Aprilie 20 3
Mai 10 8
Iunie 0,5 15 Trim II Trim II
Iulie 0,1 20
August 0,2 30
Septembrie 10 17 Trim III Trim III
Octombrie 5 12
Noiembrie 30 5
Decembrie 10 -1 Trim IV Trim IV
Se va scrie un formular pentru introduceea datelor în tabelǎ. Datele din coloana temperatura
medie sunt cuprinse intre -50 si +50 iar din coloana precipitatii intre 0 si 100. Se vor trasa
următoarele grafice:
a) al temperaturilor medii din fiecare lună; al mediei precipitaţiilor pe trimestru
b) al mediei temperaturilor pe trimestru
Pe baza datelor din tabelǎ se vor crea 4 filtre separate in care se vor afisa datele din: Trim I,
Trim II, Trim III, Trim IV.
Problema Nr. 10
Sǎ se creeze un formular pentru introducerea valorilor lui X. Coloana « Rezultat se va colora

diferit. Numele foii de calcul va fi « Funcţii ». Valorile din coloana X se vor valida cu condiţia
să fie cuprinse în intervalul [-10, 100]. Să se traseze în Excel, graficul funcţiilor:
200
Funcţia X Rezultat
2�� − 1 �� < 0 5
��(��) = {
0 �� = 0
2�� + 1 �� > 0
√2�� − 1 �� > 0 4
��(��) = {
0 �� = 0
5�� + 1 �� < 0
3 -8
3 ��
2�� + 7�� − 1 �� < 0
��(��) = {
0 �� = 0 0
��( 3�� + 1) �� > 0
3
�� < 3
3 2
√8�� − 7�� + 11�� − 6
��(��) = {
0 �� = 0
��( 3�� + 1)
+��2+1
�� > 3
Să se creeze un filtru prin care dintr-o adresă oarecare a foii de calcul se vor vizualiza
rezultatele funcţiei cuprinse între două valori stabilite de către student.
Problema Nr. 11
Să se creeze un tabel tip Simple3 cu următoarea structură:
Nume produs Intrări Ieşiri Stoc Stoc
siguranţă
a) Sǎ se creeze un formular prin care se va completa tabelul cu minim 5 înregistrări. În

câmpul „Intrǎri”, „Ieşiri” datele vor fi pozitive.
b) Coloana Stoc=Intrări-Ieşiri
c) Coloana Stoc siguranţă = 100.000 – Stoc
d) Să se creeze un grafic tip Pie al stocului fiecărui produs la care să adăugaţi titlul şi
legenda;
e) Să se realizeze un filtru prin care vor fi vizualizate într-o adresă oarecare din foia de
calcul acele înregistrări pentru care stocul este cuprins între două valori definite de
către student.
Problema Nr. 12
Creaţi tabelul cu următoarea structură:
Nr.Crt. Numele şi Vârsta Starea Civilă Salar
Prenumele
a) Creaţi un formular prin care introduceţi minim 5 înregistrări cu restricţiile „Vǎrsta”>20
şi „Salar”>1000
b) calculaţi vârsta medie a persoanelor
c) afişaţi persoana care are vârstă maximă
d) Dacă salarul este mai mare de 2500, tipăriţi în dreapta tabelului, în dreptul persoanei
respective, textul „Salar foarte mare”, daca este cuprins intre 2000 si 2500 tipariti
„salar mare”, daca este cuprin intre 1500 si 2000 tipariti „salar mediu” altfel tipariti
„salar mic”
e) Trasaţi graficul Numele şi Prenumele (Salar)
201
Problema Nr. 13
Să se creeze în Excel următorul tabel:
Luna Precip/Trim Temperat Temp Precip
l/m2 uri 0C
I II III IV Lunare Media
a) în câmpul luna se vor introduce lunile anului care se vor completa automat in engleza;
b) în câmpul Precip/trim se vor introduce precipitaţiile aferente lunilor din Trim I, II, III,
IV care trebuie sǎ fie pozitive;
c) în câmpul Temperaturi lunare se va introduce temperatura din fiecare lunăcare trebuie
sa respecte conditiile >-50 si <50 grade;
d) pe ultimele coloane se va calcula media precipitaţiilor anuale şi media temperaturilor
anuale
e) Se va crea graficul temperaturilor şi al precipitaţiilor pentru fiecare lună; f) În aceeaşi
foaie de calcul se vor vizualiza separat informaţiile din tabel aferente timestrului II
Problema Nr. 14
Să se creeze în Excel tabelul cu următoarea structură:
Luna Angajat Salar Bonus Total
a) în câmpul luna se vor introduce lunile anului
b) se va realiza un formular prin care se vor introduce minimum 6 angajaţi; c) daca salarul
este mai mic de 2.000.000 angajatul va primi automat un bonus de 500.000, dacă salarul
este mai mare de 2.000.000 angajatul va primi automat un bonus de 300.000;
d) să se întocmească graficul angajat funcţie de salar;
e) Se va realiza un filtru în foaia de calcul prin care se vor vizualiza salariatii dintr-o
anumitǎ lunǎ
Problema Nr. 15
In foaia de calcul Sheet1 care va fi denumită Cantitate creaţi următoarea structură:
Denumire Nr.de Cant. existentă în Cantitatea Diferenta coloanelor
material bucăti stoc solicitată 4 şi 3
1 2 3 4 5
introduceţi 5 înregistrări cu restricţiile Cant. Existentǎ în stoc >10 şi <1000; coloana

a doua se va completa automat ştiind cǎ este o progresie aritmeticǎ cu raţia 10 calculaţi
în afara tabelului numărul de bucăţi de un anumit tip de material; ordonaţi tabelul
funcţie de numărul de bucăţi şi trasaţi graficul cantităţii existente în stoc funcţie de
denumirea materialului;
Fiecare coloană a tabelului va avea altă culoare;
Se vor vizualiza separat acele materiale care au nr de bucǎţi cuprins între douǎ valori
date.
Problema Nr. 16
In Sheet 4 creaţi următoarea structură:
202
Denumire produs mfd md Productivitate
20 10
a) adaugaţi 5 înregistrări în tabel folosind un formular;

b) Schimbaţi numele Sheet4 în Productivitate1. Mfd şi md se vor complecta automat fiind
progresii aritmetice cu raţia 5 respectiv 4. Valorile iniţiale sunt cele din tabel. c) calculaţi
productivitatea în funcţie de gradul dotării, unde p=��
��∗ 100;
d) ataşaţi un comentariu celulei în care apare valoarea productivităţi;
e) folosind aceste date creaţi un grafic “pie” care să cuprindă productivitatea funcţie de
denumirea produsului
Problema Nr. 17
In foaia de calcul Media creaţi următoarea structură:
Numele Prenumele Nota Nota Nota 3 Media Rezultat
1 2 notelor
1. introduceţi cu ajutorul unui formular minim 5 înregistrări;
2. tabelul va conţine urmǎtoarele restricţii: Nota1, Nota2, Nota3>0 şi <=10 3. Pentru nota1<5,
5< nota2>7 si nota 3>8, media se va calcula dupa formula: Media = nota1*1,5
+nota2*0,75+nota3*1,25
altfel
Media=(nota1+nota2+nota3)/3;
4. Dacă media>=5, in coloana “Rezultat” va apare mesajul “ADMIS”, alfel va apare mesajul
“RESPINS”
5. folosind aceste date creaţi un grafic media funcţie de nume care să cuprindă titlu şi legendă
6. realizati un filtru prin care se vor vizualiza acele date din tabela pentru care Media, Nota1,
Nota2 si NOta 3 sunt mai mari decat 5
Problema Nr. 18
Creaţi în Sheet4 următorul tabel
Nume oras Numar Tip oras Marime
locuitori
a) Daca în coloana “Număr locuitori” avem valori <100000 în coloana “Tip oraş apare
cuvăntul “oras”, iar în coloana Mărime cuvântul “Mic”
b) Daca în coloana “Număr locuitori” avem <100000valori <200000 în coloana “Tip oraş”
apare cuvăntul “Municipiu”, iar în coloana Mărime cuvântul “Medie”
c) Daca în coloana “Număr locuitori” avem valori >200000 în coloana “Tip oraş” apare
cuvăntul “Reşedinţă de judeţ”, iar în coloana Mărime cuvântul “Mare”
d) Se va ordona tabelul după numărul de locuitori iar în partea inferioară a coloanei “Număr
locuitori” se va afisă numărul total de locuitori. Fiecare linie a tabelului se va colora cu
altă culoare
Problema Nr. 19
In Sheet 3 creaţi următoarea structură:
203
Numele şi Prenumele Nota ex1 Nota ex2 Nota ex3 Media
1. Realizaţi un formular prin care introduceţi 5 inregistrări, cu restricţiile Nota ex1>4,
Nota ex2>0, Nota ex3>5;
2. calculaţi media notelor folosind formula: media=0,2*Nota1+0,5*Nota2+0,3*Nota3
dacǎ nota ex1>7
şi cu formula
media=0,1*Nota1+0,6*Nota2+0,3*Nota3 in caz contrar
3. folosind aceste date creaţi un grafic Radar care să cuprindă titlu şi legendă; 4. Creaţi din
tabelul iniţial un alt tabel care sǎ cuprindǎ Numele acelor înregistrǎri care au Nota ex1>7
sau Nota ex2>7 sau Nota ex3 >7.
Problema Nr. 20
In Sheet1 creaţi următoarea structură:
Luna Procent de crestere Suma Valoare finală

225.789
a) Lunile anului se vor completa automat;

b) Procentul de crestere este de 2,5% pentru primele 7 luni iar pentru restul de încă 2%.
Calculati valoarea finală pentru fiecare lună pornind de la suma dată.
c) Folosind aceste date creaţi un grafic Surface luna(suma) care să cuprindă titlu şi
legendă;
d) Realizaţi un filtru prin care sunt vizualizate lunile din primul semestru.
Problema Nr. 21
1. In Sheet1 creaţi următoarea structură şi introduceţi minim 5 înregistrări:
Denumire Dimen Mat Timp Nr. Durab Necesar kg Necesar
sculei princi parte masina pie <<T>> /1000 total ( Nc)
aschietoare pal e activa [tm],min se ore ore
scula masina
(buc)
unde:
- necesar/1000 = Nr.piese/durabilitate
- necesar total (Nc) = (Timp masină*Nr.piese*kg) / (durabilitate*60)
Probleme pentru familiarizarea cu comenzile Excel
Problema Nr 22
1. Creați fişierul 92.xls.
2. Ascundeţi bara de formatare.
3. Modificaţi marginile foii de calcul stânga-dreapta, sus-jos la 2.5 cm.
4. Selectaţi primele 5 celule şi subliniaţi cu o linie dublă datele din acestea.
5. Salvaţi registrul de calcul în directorul 92 cu denumirea excel92.xls.
6. Salvaţi registrul din nou, dar acum se va numi excel.html. Deschideţi fişierul excel92.xls
din directorul 92.
204
7. Introduceţi în celula E1 semnificaţia erorii #DIV/0!

8. Creaţi în celula E2 o referinţă mixtă către celula A2.
9. Selectaţi celulele B1:D4 şi modificaţi fontul acestora în Courier New, modificaţi
dimensiunea fontului la 15.
10. Formataţi celulele A1:A4 astfel încât textul să se încadreze pe mai multe linii în jurul unei
celule (wrap).
12. Setaţi marginile de sus - jos sau stânga dreapta ale paginii astfel încât să înceapă la 4
cm. 13. Introduceţi în celula E1 semnificaţia erorii #N/A!.
14. Utilizaţi instrumentul de căutare pentru a găsi valoarea 125.
15. Inlocuiţi această valoare cu valoarea 456.
16. Selectaţi 2 celule din coloana B şi încadraţi-le într-un chenar mov.
17. Adăugaţi culorile roşu galben şi portocaliu graficului din fişier.
18. Printaţi în fişier cu numele dumneavoastră.
19. Salvaţi registrul, închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
20.Inchideti aplicatia de calcul tabelar.
Problema Nr 23
2. Ascundeţi bara standard de meniuri.
3. Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind My
Documents. 4. Introduceţi o săgeată în interiorul grupului de celule A9.D14.
5. Coloraţi săgeata în albastru.
6. Creaţi un nou document numit 871.xls.
7. Copiaţi foaia 1 de calcul din primul document în documentul 871.xls. 8. In
documentul 87.xls creaţi în celula F2 o referinţă absolută către celula A4. 9.
Ştergeţi din foaia de calcul săgeata creată.
10. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia realizaţi diferenţa din celulele B1:B4.
11. Adăugaţi un subsol aliniat la dreapta în care scrieţi adresa dumneavoastră de mail şi
numele foii de calcul.
12. Selectaţi celulele B1:E4 şi formataţi-le astfel încât să aibă câte două zecimale şi semnul $.
13. Selectaţi celulele B1:E4 şi modificaţi fontul acestora în Verdana, modificaţi dimensiunea
fontului la 12.
14. Creaţi un registru de calcul nou şi copiaţi datele în noul registru de calcul
creat. 15. Salvaţi fişierul nou cu denumirea back-up.xls ca fişier în format html.
16.Introduceţi în fişier în a treia pagină de calcul imaginea 87.jpg.
17. Codificaţi formatul paginii din A5 în A4.
18. Imprimaţi fişierul la o imprimantă disponibilă.
19. Salvaţi registrul de calcul.
20.Inchideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 24
1.Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar.
2.Creați fişierul 88.xls.
3.Introduceţi următoarele date din figura alăturată.
205
4. Fixaţi pe ecran în prima pagină a fişierului prima coloana.

5. Selectaţi coloana C şi aliniaţi datele la stânga.
6. Selectaţi 2 celule de pe rândul al treilea şi scrieţi datele din acestea
îngroşat. 7. Salvaţi documentul cu denumirea excel88.xls
8. Ştergeţi rândul 6.
9. Modificaţi dimensiunea rândurilor la 17.
10. Sortaţi descrescător coloana D.
11. Căutaţi valoarea 1.4 şi înlocuiţi-o cu valoarea 1.2.
12. Selectaţi cuvântul Maşini şi scrieţi-l subliniat cu culoarea portocaliu.
13. Introduceţi în celula E1 semnificaţia erorii #NULL!
14. Creaţi în celula E2 o referinţă relativă către celula A11.
15. Schimbaţi culoarea chenarului în albastru.
16. Formataţi grupul de celule B1 :D4 astfel încât cifrele să apară cu 2 cifre după virgulă.
17. Introduceţi în antet aliniat la centru data şi ora curente.
18. Printaţi în fişier cu numele dumneavoastră.
20. Inchideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 25
1.Creați fişierul 90.xls.
2.Salvaţi fişierul cu extensia .txt.
3.Inchideţi fişierul text şi deschideţi fişierul 90.xls.
4.Modificaţi marginile foii de calcul stânga-dreapta, sus-jos la 3 cm.
3. Selectaţi primele 3 celule şi subliniaţi cu o linie dublă datele din acestea. 4. Salvaţi registrul
de calcul în directorul 90 cu denumirea excel90.xls. 5. Salvaţi registrul din nou, dar acum se
va numi excel.html. Deschideţi fişierul excel90.xls din directorul 90.
6. Introduceţi în celula E1 semnificaţia erorii #DIV/0!
7. Creaţi în celula E2 o referinţă mixtă către celula A2.
8. Copiaţi imaginea din foaia a doua de calcul în foaia a treia de calcul începând cu celula
A20.
9. Formataţi grupul de celule B1:E4 din foaia 1 de calcul astfel încât cifrele să apară ca
procent.
10. Formataţi celulele A1:A4 astfel încât textul să se încadreze pe mai multe linii în cadrul
unei celule (wrap).
11. Modificaţi orientarea textului din celula A1 astfel încât acesta să apară înclinat cu 15 de
grade.
12. Adăugaţi un subsol aliniat la stânga în care scrieţi numele dumneavoastră şi data
curentă. 13. Adăugaţi un titlu graficului din foaia 1 de calcul.
14. Adăugaţi graficului culorile albastru, verde, mov şi galben.
15. Imprimaţi rândul 1 pe fiecare pagină.
206
16. Printaţi foaia de calcul în două exemplare.

17. îmbinaţi celulele E1 şi F1 astfel încât conţinutul celulei din E1 să apară într-o singură
celulă. 18. Salvaţi registrul de calcul şi închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 26
1. Creați fişierul 9l.xls.
2. Folosind instrumentele de mărire şi micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 75%
3. Selectaţi toata foaia de calcul şi modificaţi fontul caracterelor în Garamond 4.
Aplicaţi rândurilor 5, 6, 7, 8 formatarea rândurilor 1,2,3, 4.
5. Copiaţi datele din prima foaie de calcul în a doua foaie de calcul începând cu celula
A5. 6. In a doua foaie de calcul schimbaţi orientarea textului la 3 grade.
7. Sortaţi crescător coloana B.
8. Redenumiţi foaia 2 cu numele Date copiate
9. Introduceţi în celula D9 din prima foaie de calcul o formulă cu ajutorul căreia calculaţi
media aritmetică a celulelor D5:D8 dacă în celula B5 se află valoarea 100 şi maximul
celulelor D5:D8 dacă în celula B5 nu se află valoarea 100.
10. Mutaţi şi redimensionaţi imaginea din foaia trei de calcul astfel încât să se încadreze în
grupul de celule A10:C13.
11. Creaţi în celula E2 din prima foaie de calcul o referinţă absolută către celula A7 din
foaia a doua de calcul.
12. Selectaţi coloana 8 din foaia a doua de calcul şi modificaţi culoarea de umplere în verde.
13. Modificaţi formatul paginii asupra tuturor paginilor din fişier din Landscape în
Portrait. 14. Creaţi un grafic coloană cu datele cuprinse în celulele A1:D4 din prima foaie
de calcul. 15. Adăugaţi graficului titlul "Grafic categorii".
16. Mutaţi graficul în a doua foaie de calcul şi puneţi-l începând cu celula
G5. 17. Imprimaţi fişierul la o imprimantă disponibilă.
18. în subsolul fişierului introduceţi-vă adresa dumneavoastră de mail.
20. închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 27
1. Creați printr-una dintre metodele cunoscute fişierul 92.xls.
2. Fixaţi pe ecran în prima pagină a fişierului primul rând.
3. Modificaţi dimensiunea de vizualizare a paginii la 85%.
4. Afişaţi pe ecran bara de instrumente de desen.
5. Selectaţi coloana 3 din foaia a doua de calcul.
6. Modificaţi dimensiunea caracterelor la 18.
7. Schimbaţi culoarea caracterelor în albastru.
8. Introduceţi în registrul în a treia foaie de calcul imaginea 92.jpg.
9. Adăugaţi un chenar de culoare portocalie acestei imagini.
10. Introduceţi cifra 200 în celula E3 din prima foaie de calcul.
11. Copiaţi foaia 1 de calcul în registru.
12. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia determinaţi elementul maxim din
celulele B1:B4
13. Formataţi grupul de celule B1:E4 astfel încât să cifrele să apară cu 1 cifră după virgulă.
14. Formataţi celulele AV.A4 astfel încât textul să se potrivească prin reducere în cadrul unei
celule.
15. Adăugaţi o formulă în celula E1 în care să se calculeze suma între celula B1 şi D1.
16. Selectaţi celulele B1:D4 şi adăugaţi-le un chenar verde
207
17. Copiaţi formula din celula E1 în celulele E2:E4.

18. Formataţi celulele E1:E4 astfel încât să arate semnul % şi să nu conţină zecimale.
19. Imprimaţi foaia de calcul în fişier.
20. Salvaţi registrul de calcul si închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 28
2. Modificaţi numele utilizatorului ca fiind Costin.
3. Ştergeţi foaia a treia de calcul.
4. Modificaţi dimensiunea rândurilor 1:5 din prima foaie de calcul la
15. 5. Salvaţi fişierul ca fişier în format csv.
6. Introduceţi 0.3 în celulele B3, C4, D2.
7. Scrieţi subliniat valorile acestea.
8. Utilizaţi instrumentul de căutare pentru a găsi în întreaga foaie de calcul valoarea
3.9. 9. Formataţi grupul de celule B1:E4 astfel încât să aibă 2 zecimale.
10. Scrieţi în celula F1 de câte ori aţi găsit valoarea 3.9 în prima foaie de
calcul. 11. Introduceţi în celula G1 semnificaţia erorii #VALUE!.
12. Creaţi o etichetă care să realizeze o referinţă fixă către celula B2.
13. Modificaţi dimensiunea hârtiei din A4 în Letter.
14. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia număraţi câte elemente se află în
celulele B1.B4.
15. Selectaţi coloana B şi aliniaţi datele la dreapta.
16. Selectaţi celulele B1:E4 şi adăugaţi-le un chenar violet.
17. Adăugaţi un antet la stânga, în care scrieţi data curentă.
19. Salvaţi toate registrele de calcul existente.
Problema Nr 29
2. Ascundeţi bara standard de meniuri.
3. Fixaţi pe ecran în prima pagină a fişierului al doilea rând.
4. Mutaţi imaginea din foaia a doua de calcul în prima foaie de calcul începând cu celula
A7. 5. Copiaţi tabelul în foaia 2 de calcul.
6. Utilizaţi instrumentul de căutare pentru a găsi valoarea 214.
7. Inlocuiţi valoarea găsită cu 7.7.
8. Introduceţi o nouă foaie de calcul.
9. In celula E1 din foaia nou introdusă creaţi o formulă prin care adunaţi conţinutul celulelor
B1 :D1 din prima foaie de calcul.
10.Formataţi grupul de celule B1:D4 astfel încât să cifrele să apară ca procent. 11. Introduceţi
în celula F3 din foaia a doua de calcul o formulă cu ajutorul căreia calculaţi diferenţa
celulelor C1:C4 dacă în celula B1 se află valoarea 12 şi produsul celulelor C1:C4 dacă în
celula B1 nu se află valoarea 100.
12. Copiaţi formula din celula F1 în celulele F2.F4,
13.Creaţi în celula G2 din prima foaie de calcul o referinţă relativă către celula A2 din foaia
de calcul introdusă.
14. Creaţi un grafic coloană cu datele cuprinse în celulele B1 :D4 şi salvaţi-l ca o nouă foaie
de calcul pe care o numiţi Grafic.
15.Salvaţi fişierul nou cu denumirea excel94.xls ca fisier in format txt.
208
16. Verificati corectitudinea gramaticala in cadrul registrului de calcul.

17. Modificaţi formatul paginii din Portrait în Landscape.
Problema Nr 30
2. Selectaţi întreg textul din document şi modificaţi caracterele în Verdana. 3.
Folosind instrumentele de mărire şi micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 73%. 4.
Adăugaţi un chenar celulei H1.
5. Ştergeţi celelalte foi de calcul astfel încât fişierul dumneavoastră să nu mai conţină decât o
singură foaie de calcul.
6. Redenumiţi foaia 1 cu numele Informaţii litere.
7. Selectaţi cuvântul din celula A3 şi scrieţi-l subliniat.
8. Schimbaţi culoarea cuvântului în maro.
9. Selectaţi coloana C şi centraţi datele.
10. Creaţi o diagramă disc cu datele cuprinse în celulele A1:B4.
11. Adăugaţi semnul % pe segmentele diagramei disc.
12. Modificaţi culorile graficului în nuanţe de roşu, galben, verde, negru.
13. Adăugaţi un antet în care introduceţi imaginea 95.jpg.
14. Introduceţi în subsolul documentului locul unde este localizat fişierul. 15.
Mutaţi graficul în foaia de calcul astfel încât acesta să înceapă cu celula A7. 16.
Modificaţi marginile foii de calcul sus si jos la 1,5 cm.
17. Imprimaţi coloana A pe fiecare pagină.
18. Printaţi foaia de calcul în trei exemplare.
19. Salvaţi registrul de calcul creat.
Problema Nr 31
1. Creați fişierul 96.xls
2. Afişaţi pe ecran bara de instrumente Chart.
3. Folosind instrumentele de mărire şi micşorare stabiliţi dimensiunea paginii la 87%.
4. Selectaţi rândul 3 şi adăugaţi-i culoarea negru.
5. Schimbaţi culoarea caracterelor din rândul al treilea în alb.
6. Modificaţi dimensiunea rândului 2 la 16.
7. Copiaţi tabelul în foaia 2 de calcul.
8. Utilizând funcţia Help căutaţi informaţii despre Columns. Copiaţi un fragment în celula
F1 a foii trei de calcul.
9. întorceţi-vă la prima foaie de calcul şi sortaţi crescător coloana D.
10. Adăugaţi un chenar de culoare galbenă întregului tabel din prima foaie de
calcul. 11. Redenumiţi foaia 1 cu numele Pomi.
12. Setaţi marginile de stânga - dreapta ale paginii astfel încât să înceapă de la 3,5
cm. 13. Creaţi o etichetă care să realizeze o referinţă fixă către celula C2.
14. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia realizaţi diferenţa valorilor din 54 şi
76.
15. Redimensionaţi coloana 1 astfel încât aceasta să cuprindă în întregime textul existent.
16. Formataţi rândul 5 astfel încât numerele negative să apară scrise cu culoarea roşu
17.Selectaţi toate celulele din foaia a doua de calcul şi adăugaţi-le o culoare de umplere.
209
18.Printaţi în fişier foaia de calcul cu numele dumneavoastră.

19.Salvaţi registrul de calcul.
20.Inchideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 32
1. Creați printr-una din metodele cunoscute fişierul 97.xls
2. Salvaţi fişierul 97.xls ca fişier în format html.
3. Inchideţi noul fişier salvat. Deschideţi fişierul 97.xls
4. In fişierul 97.xls ascundeţi bara standard de meniuri.
5. Introduceti o coloană între C şi D.
6. Selectaţi celulele B1:D4 şi modificaţi fontul acestora în Albertus.
7. Selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 8.
8. Combinaţi celulele E1 şi F1 astfel încât conţinutul celulei din E1 să apară într-o ngură
celulă.
9. Selectaţi celulele B1:B4 şi aliniaţi datele stânga - dreapta.
10. Modificaţi orientarea textului din celula A3 astfel încât acesta să apară înclinat cu10 de
grade.
11. In celula F1 introduceţi o formulă prin care adunaţi conţinutul celulei B1 cu conţinutul
celulelor C1 şi C2.
12. Introduceti în celula E1 semnificaţia erorii #N/A!
13. In registru creaţi un grafic pe baza datelor din celulele A1:C4.
14. Introduceţi în antetul foii de calcul numele fişierului.
15. Copiaţi formula din celula F1 în celulele F2 şi F3.
16. Modificati dimensiunea hârtiei din A4 în Letter.
17. Adăugaţi imaginii un chenar punctat de culoare galbenă în locul chenarului existent.
18. Verificaţi corectitudinea gramaticală în cadrul registrului.
20. Salvaţi registrul de calcul şi închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 33
1.Creați o aplicaţie de calcul tabelar şi Creați fişierul 98.xls.
2.Stabiliţi calea implicită unde se vor salva fişierele ca fiind My
Documents. 3.Mutaţi prima foaie de calcul după a treia foaie de calcul.
4.Afisati pe ecran bara de instrumente de desen.
5.Introduceţi cuvintele Telefon +00 401 300 0000 în subsolul foii de calcul aliniat la dreapta.
6.Formatati grupul de celule B1:E4 astfel încât să cifrele să apară cu 2 cifre după virgulă.
7.Folosind instrumentul de căutare căutaţi în foaia de calcul "Australia". 8.Selectati
coloana 1 si modifcati culoarea de umplere in verde.
9. Selectaţi celulele B1:E4 şi adăugaţi-le un chenar verde.
10. Creaţi un grafic coloană cu datele cuprinse în celulele B1:D4.
11. Mutaţi graficul în foaia de calcul astfel încât acesta să înceapă cu celula
G1. 12. Modificaţi formatul graficului din grafic coloană în grafic linie.
13. Introduceţi în celula F1 semnificaţia erorii #REF!
14. Introduceţi în celula C5 o formulă cu ajutorul căreia calculaţi suma celulelor C1:C4 dacă
în celula B1 se află valoarea 50 şi maximul celulelor C1:C4 dacă în celula B1 nu se află
valoarea 50.
15. Formataţi celulele A1:A4 astfel încât textul să se potrivească prin
reducere. 16. Adăugaţi un chenar tabelului existent.
17. Imprimaţi foaia de calcul fişier.
210
18. Fixaţi grosimea chenarului la 1 punct.

19. Salvaţi registrul de calcul creat.
20. închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 34
1. Creați fişierul 99.xls existent în subdirectorul 99.

2. Salvaţi fişierul 99.xls ca fişier în format xlt.
3. Inchideţi noul fişier salvat.
4. In fişierul 99.xls ascundeţi bara standard de meniuri.
5. Introduceţi o nouă foaie de calcul pe care o numiţi foaie introdusă.
6. Tastaţi în noua foaie în celula A1 următorul titlu:Redimensionare.
7. Modificaţi dimensiunea coloanelor in prima foaie de calcul la 12.
8. Selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 8.
9. Selectaţi textul şi aliniaţi-l stânga - dreapta (Justified).
10. Introduceţi în celula B5 o formulă cu ajutorul căreia determinaţi elementul minim din
celulele B1:B4.
11. Formataţi grupul de celule B1:E4 astfel încât să cifrele să apară cu 1 cifră după virgulă.
12. Selectaţi primul rând şi scrieţi-l cu caractere îngroşate.
13. Adăugaţi o formulă în celula C5 care să calculeze diferenţa celulelor C1:C4 şi copiaţi
formula în celula D5.
14. In celula F1 adăugaţi o formulă care să calculeze raportul celulei B1 la B5.
15. Copiaţi formula din celula F1 în celulele F2:F4 păstrând fixă celula B5.
16. Creaţi un grafic linie cu datele cuprinse în celulele B1:D4.
17. Adăugaţi graficului titlul Informaţii diverse.
18. Introduceţi în antetul foii de calcul data curentă.
20. Salvaţi registrul de calcul şi închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 35
1. Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar.
2. Deschideti fisierul 100.xls.
3. Ştergeţi chenarul existent în dreptul imaginii din fişier din foaia a doua.
4. Intorceţi-vă la prima foaie de calcul şi selectaţi celulele C1:C3
5. Introduceti un rand nou intre randurile 2 si 3.
6. Introduceti o noua foaie de calcul in registrul de calcul.
7. Salvaţi registrul sub denumirea excel100.xls
8. Creați un nou registru de calcul şi copiaţi foaia 1 în acesta.
9. In celula E1 introduceţi o formulă prin care adunaţi, conţinutul celulelor A1:C1.
10. Selectaţi primul rând şi scrieţi caracterele îngroşat.
11. Modificaţi dimensiunea coloanelor la 15.
12. Introduceţi în celula E2 semnificaţia erorii #NULL!
13. Formataţi grupul de celule B1:D4 astfel încât să cifrele să apară cu 2 cifre după virgulă, ca
procent.
14. Selectaţi coloana B şi aliniaţi datele la stânga.
15. Selectaţi celulele B1:D4 şi modificaţi fontul acestora în Comic Sans MS, modificaţi
dimensiunea fontului la 13.
16. Salvaţi noul registru de calcul sub denumirea registrunou100.xls
17. Creaţi în celula E3 o referinţă relativă către celula A2.
211
18. Modificaţi formatul paginii din Portrait în Landscape.

19. Printaţi foaia de calcul în două exemplare.
20. Salvaţi toate registrele de calcul deschise şi închideţi aplicaţia de calcul tabelar.
Problema Nr 36
2. Utilizând funcţia Help căutaţi informaţii despre Insert Columns.
3. Afişaţi pe ecran bara de instrumente Picture.
4. Modificaţi numele utilizatorului în Popescu.
5. Creaţi o etichetă care să realizeze o referinţă fixă către celula B2 din foaia a treia de calcul.
6. Introduceţi în foaia a doua de calcul imaginea 89.gif începând cu celula E7. 7. In prima
foaie de calcul selectaţi tot textul şi modificaţi dimensiunea caracterelor la 14. 8. Selectaţi
coloana B din foaia a treia de calcul şi aliniaţi datele la dreapta. 9. Introduceţi în celula G5 din
prima foaie de calcul o formulă cu ajutorul căreia calculaţi suma celulelor C1:C4 dacă în
celula B3 se află valoarea 100 şi maximul celulelor C1:C4 dacă în celula B3 nu se află
valoarea 100.
10. Formataţi grupul de celule B1:D4 din foaia a treia de calcul astfel încât să cifrele să apară
ca procent cu două zecimale.
11. Modificaţi orientarea textului din celula A1 astfel încât acesta să apară înclinat cu 15
grade. 12. Creaţi un grafic linie cu datele cuprinse în celulele B1:D4.
13. Adăugaţi graficului titlul Informaţii.
14. Modificaţi culorile graficului în nuanţe de verde.
15. Modificaţi formatul graficului din grafic linie în grafic coloană.
16. Mutaţi graficul în foaia de calcul astfel încât acesta să înceapă cu celula
A11. 17. Verificaţi corectitudinea gramaticală în cadrul registrului de calcul.
18. Imprimaţi doar prima foaie de calcul a registrului.
Problema Nr 37
Deschideti un registru de calcul nou in folderul EXCEL de pe desktop.
1. Salvati registrul cu denumirea test1.
2. Introduceti date in table: trei coloane a cinci randuri cu nume de persoane. 3.
Folositi comenzile Undo pentru anularea ultimei operatiuni facuta si Redo pentru
readucerea informatiei la forma initiala.
4. Selectati a doua coloana din registru si ingrosati caracterul de scriere ales 5. Selectati al
treilea rand din registru si modificati tipul scrisului in Italic (inclinat) 6. Selectati celulele
B2-B3 si modificati culoarea caracterelor in verde 7. Selectati intreaga foaie de calcul si
modificati marimea caracterelor la dimensiunea 14 8. Copiati continutul celulei B4 in
celula E7
9. Mutati continutul celulei A2 in celula A6
10. Mutati intregul continut al liniei 3 pe linia 8
11. Copiati continutul coloanei B pe coloana D
12. Stergeti datele din celulele A6 si E7
13. Completati cu alte nume celula A2
14. Stergeti continutul liniei 8
15. Incepand cu celula A7 introduceti pe verticala numere de ordine de la 1 la 30 (cu
selectare automata
212
16. Introduceti numere de ordine incepand de la 10 in ordine descrescatoare pana la 1, pe

verticala incepand de la celula F1
17. Introduceti numere de ordine pe orizontala, de la 1 la 5, incepand din celula A7 18.
Folosind functia Find (Cautare), descoperiti in continutul registrului de cate ori apare
cifra 1
19. Inlocuiti peste tot in registru continuturile celulelor in care apare cifra 8 cu cifra
0 20. Sortati datele de pe coloana F in ordine crescrescatoare
21. Introduceti o linie noua dupa linia 5
22. Introduceti o coloana noua inaintea coloanei D
23. Stergeti continuturile randurilor 11 si 7
24. Modificati latimea coloanei C la dimensiunea 15 pixeli
25. Modificati inaltimea liniei 10 la dimensiunea 30 pixeli. Salvati. Inchideti aplicatia.
Problema Nr 38
1. Creati un nou registru de calcul cu denumirea test2 in folderul Excel de pe Desktop
2. Inserati in registru doua noi foi de calcul
3. Redenumiti foile de calcul 1, 4 si 5 cu denumirile doc1, doc2 respectiv doc3
4. Stergeti foile de calcul 2 si 3. Salvati.
5. Creati pe Desktop un nou folder cu numele Excel1. Creati un nou registru de calcul in
acest folder si numiti-l test3
6. Mutati primele doua foi de calcul din registrul test 2 din folderul Excel de pe Desktop
in registrul test3 din folderul Excel1 de pe Desktop
7. Copiati in acelasi registru test3 prima foaie de calcul
8. Salvati registrul test3 apoi repetati operatia de salvare ca pagina web cu denumirea
test4, in folderul Excel1 de pe Desktop. Inchideti aplicatia.
Problema Nr 39
1. Lansati in executie aplicatia Excel si deschideti un registru de calcul nou.
2. Pe prima foaie de calcul introduceti valori in spatiul de lucru A1 :E3 3. In
celula F1 calculati suma elementelor cuprinse in celulele A1:E1
4. In celula B4 calculati diferenta elementelor cuprinse in celulele B1:B3
5. In celula G8 calculati operatia (A1+B2+C3)-A2
6. In celula C5 introduceti operatia (A2-B2)/(A3+B3)
7. Scrieti in celula A8 insemnatatea erorii #DIV/0
8. Introduceti o referinta relative celulei A2 in celula A6
9. Introduceti o referinta absoluta celulei C3 in celula F3
10. Introduceti o referinta mixta Celulei G8 in celula F5
11. Stabiliti o eticheta celulei B3 si introduceti o referinta cu ajutorul acestei etichete in
celula A10
12. Calculati suma elementelor liniei 2 intre celulele A2 si E2 in celula
F2 13. Calculati media aritmetica a celulelor E1 :E3 in celula E4
14. Calculati numarul de elemente al seriei A3:E3 in celula F9
15. Calculati valoarea sin (45) in celula H2
16. Daca valarea celulei G8 este mai mare ca valoarea 25 sa se afiseze, cu ajutorul unei
functii, in celula H4 valoarea 10 in caz contrar sa se afiseze valoarea 100
Problema Nr 40
213
1. Selectati aria de lucru A1 :E3 si schimbati formatul numerelor in numere cu doua

zecimale
2. In aceeasi arie de lucru schimbati tipul fontului in Arial Black la dimensiunea 14 si
inclinat
3. Schimbati culoarea fonturilor celulelor : A1 in rosu, C2 in galben si A6 in albastru 4.
Scrieti in celula A20 propozitia: « Modulul Excel este cel mai simplu. » Incadrati textul in
singura celula A20.
5. Copiati continutul celulei A20 in celula A22. Lipiti celulele in care se incadreaza textul
6. Inclinati continutul celulei A3 la 15 grade fata de orizontala
7. Aliniati la centru continutul celulei A22.
8. Introduceti o bordura celulei A22 de culoare rosie, linie dubla si chenar de jur-imprejur.
214

Utilizare Excel Curs ID

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizare Excel Curs ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR SI LIMBAJE DE PROGRAMARE

PARTEA i-a curs pentru studentii de la ID si FR

II. COMPETENŢE SPECIFICE DOBÂNDITE DE STUDENT

III. CUVINTE CHEIE

IV. STRUCTURA MODULULUI DE STUDIU

VI. PREZENTAREA TEMEI

▪ efectuare de calcule folosind formule;

6.1 Fereastra aplicatiei Excel

6.3. Operaţii cu foi de lucru

6.4. Celule si domenii

✓ numerele negative trebuie precedate de semnul

Valoare de Semnificatie Observatii

##### Valoarea care se afiseazã Se redimensioneazã celula sau

#VALUE! Este utilizat un tip eronat de

#NAME? Un text dintr-o formulã nu În afarã de greselile de scriere a

#N/A O valoare nu este disponibilã Apare de obicei atunci când se

#REF! O referintã nu este validã. Prin eliminarea unor celule este

#NUM! Sunt probleme cu un numãr Apare de obicei atunci când se

#NULL! Intersectia a douã domenii Apare frecvent atunci când se

Umplerea automată serială este similară cu umplerea automată simplă, numai că

valorilor cu un factor constant

✓ Serii liniare - valorile sunt incrementate sau

decrementate cu o valoare constantă ✓ Serii de

d) Pentru crearea unei liste personalizate pentru accelerarea introducerii datelor se

Exemple: sum(a1:e7), sum(a1:f4, b3:d7).

În introducerea formulelor, pentru ca acestea să calculeze corect valorile dorite, se

Fig. 6 - Fereastra Goal Seek

6.4.2. Modificarea datelor din foaia de lucru

Operatiile de editare posibile sunt descrise în continuare:

6.5. Facilitati de formatare

6.6. Validarea datelor

2. Pe fiecare filă, selectăm şi modificăm opţiunile dorite.

4. Specificăm dacă celula se lasă necompletată:

In caseta Allow facem click pe lista derulantă;

Numere între limite

Să se calculeze preţul unor componente de calculator necesare dotării laboratorului

placa de baza I 3 450

placa video II 3 115

✓ Să se redenumească foaia de lucru în „Preţ componente”;

funcţia AUTOSUM de pe bara cu butoane.

1. Pentru a formata "Cod numeric personal" (celulele de la A54:A58) în formatul (X)

2. Să se valideze "Cod numeric personal" (celulele de la A54:A58) astfel:

Permite introducerea unor entitati., ca de exemplu tabele, imagini, grafice, hiperlynk

6.7 CREAREA GRAFICELOR ŞI A TABELELOR PIVOT

După selectarea domeniului de reprezentat, trebuie să vă hotărâţi unde puneţi graficul.

6.8. Tipuri de diagrame

Exemple de diagrame de tip Column si Bar

In continuare vom prezenta câteva tipuri de grafice.

6.9. Operatii cu diagrame

6.10. Prelucrarea datelor cu operatii specifice bazelor de

6.10.2.Selectarea înregistrărilor care îndeplinesc anumite

6.11. Tabele de sinteză

1.Folosind problema rezolvată în capitolul 1 să se realizeze:

✓ Să se afişeze numărul de cărţi şi suma valorică a acestora, pe titluri de carte şi pe agenţi de

Rezultatul este plasat într-un nou sheet pe care-l crează

Foaia de calcul curentă.

Adresa celulei de început.

Acţionarea butonului Options permite specificarea detaliilor de afişare a tabelei pivot

Permite definirea caracteristicilor de formatare ca si in Word.

6.7 SCRIEREA FORMULELOR ŞI EFECTUAREA

6.8 Editarea Formulelor

6.9. Utilizarea funcţiilor

În continuare vă sunt prezentate cele mai importante funcţii.