UTILIZAREA FUNCIILOR EXCEL

Procesorul de tabele Excel include un numar mare de functii predefinite (232), dar ofera si
posibilitatea ca utilizatorul sa-si defineasca propriile functii, potrivit cerintelor de exploatare a
aplicatiilor.
Functiile Excel permit efectuarea de calcule si prelucrari diverse, de la cele mai simple pana la
cele mai complexe.
1.4.1 FUNCII PREDEFINITE

Functiile predefinite reprezinta formule speciale care respectand o anume sintaxa, executa
operatii si prelucrari specifice, fiind destinate rezolvarii unor probleme si aplicatii ce contin elemente
predefinite de calcul.
Unele functii predefinite sunt echivalente formulelor: de exemplu, formula de adunare a
continutului celulelor A1, A2 si A4, adica =A1+A2+A4 este echivalenta cu functia =Sum(A1:A2;A4).
Alte functii (majoritatea cazurilor) nu au echivalent in randul formulelor, rezultatul scontat neputand
fi obtinut decat prin aplicarea functiilor predefinite sau putand fi obtinut pe cale obisnuita, prin
aplicarea succesiva a mai multor operatii si formule.
Folosirea functiilor predefinite este supusa unor reguli foarte stricte, a caror nerespectare
poate conduce la un rezultat incorect sau generator de eroare.
Cea mai mare parte a functiilor predefinite au trei componente:
- semnul "egal"= (sau semnul plus +, pentru compatibilitate cu 1-2-3);
- numele functiei;
- unul sau mai multe argumente;
Nici un spatiu nu este admis ca separator intre cele trei componente ale functiilor predefinite.
Argumentele se afla inchise intre paranteze rotunde si sunt separate printr-un separator zecimal.
Acest separator poate fi virgula sau punct si virgula, dupa cum a fost configurat initial sistemul. n
exemplele luate, se va lua in consideratie ca separator zecimal caracterul "punct si virgula".
Exista si functii care nu au nevoie de precizarea argumentului, de exemplu:=NOW(), =TRUE(),
=TODAY(), etc.
Exemplul urmator ilustreaza diferite argumente care se pot intalni la o functie predefinita:

Functie predefinita Tip argument

=SUM(A2:A7) plaja continua de celule

=SUM(A2:A7;A9;A11:A20) plaja discontinua de celule
=MAX(59;36;84) lista de valori
=DATE(62;10;18) lista de valori data calendaristica
=IF(A1=A2;"Bun";Rau") valoare logica
=INT(SUM(D1:D9) functie predefinita
=UPPER("Ionescu") sir de caractere
=REPT("Ionescu",3) sir si valoare numerica
=FACT(6) valoare numerica

Excel accepta urmatoarele tipuri de argumente:

- o conditie: este o expresie logica care foloseste unul din operatorii logici =, <, >, <>, <=,
>=, NOT( ), AND( ), OR( ) pentru o adresa de celula sau un nume de camp. Conditia argumentului
poate fi deci o formula, un numar, un nume de camp, un text. Functia evalueaza conditia si
procedeaza la diferite operatii in functie de faptul daca conditia este adevarata sau falsa.
- o locatie: este o adresa, un nume de camp, o formula sau functie care genereaza o adresa
sau un nume de camp.
- un text: orice secventa de caractere inclusa intre ghilimele, adresa sau un nume de camp
ce contine o eticheta tip sir de caractere sau o formula sau functie care returneaza o eticheta. Un sir
de caractere folosit intr-o functie trebuie pus intre ghilimele pentru a nu fi confundat cu un nume de
camp.
- o valoare: un numar, adresa sau numele unei celule care contine un numar, o formula sau
functie predefinita care returneaza un numar.
Toate tipurile de argumente pot fi folosite impreuna intr-o functie atunci cand sintaxa este
respectata.
O functie predefinita se poate introduce intr-o celula tastand-o ca atare (conform sintaxei) sau
prin intermediul generatorului de functii.
Cea mai simpla metoda o reprezinta introducerea nemijlocita a functiilor predefinite,
corespunzator sintaxei, in celula unde se va opera calculul respectiv (metoda recomandata).
n cel de-al doilea caz, se activeaza selectorul functiilor predefinite aflat pe bara de editare
sau se activeaza comanda Insert Function (figura 1.52). Apoi, se alege functia respectiva, din
caseta de dialog Paste Function, se valideaza si se completeaza sintaxa generata automat.
Fig 1.52 Etapele inserarii unei functii
Apelarea selectorului de functii se face prin apasarea butonului = (egal) aflat pe bara de
editare, dupa care se deschide lista functiilor predefinite, se alege functia dorita, dupa care se
completeaza interactiv argumentele.

Fig. 1.53/1.54 Asistentul de functii/Exemple de date

Acest procedeu este prezentat in figura 1.53
Functia poate fi aleasa din lista functiilor cele mai utilizate (Most Recently Used), din lista tuturor
functiilor disponibile ordonate alfabetic (All), sau din categoriile de functii specializate (Financial,
Date & Time, Math & Trig, Statistical ...)
n celula din care s-a apelat functia predefinita va apare sintaxa functiei selectate si
validandu-se operatia prin butonul OK se va genera rezultatul respectivei functii.
Generatorul de functii sau mai corect asistentul de functii este prezentat in figura 1.53.
De regula, utilizarea asistentului de functii presupune parcurgerea a doi pasi:
- pasul 1 semnifica alegerea tipului de functie;
- pasul 2 presupune completarea interactiva a sintaxei functiei respective conform exemplului
prezentat in figura 1.54.

Categorii de functii predefinite

Excel poseda un set impresionant de functii predefinite, in numar de 232, grupate pe tipuri
potrivit utilitatii acestora la rezolvarea diferitelor probleme.
Astfel, consideram suficienta in rezolvarea aplicatiilor EXCEL, prezentarea a celor mai
importante 99 de functii predefinite, grupate pe urmatoarele categorii (figura 1.55):
Fig. 1.55 Categorii de functii

1. 1.functiimatematicesitrigonometrice(Math&Trig):
permitefectuareadecalculematematicesimplesicomplexe;
2. 2.functiistatistice(Statistical):permitefectuareaunor
calculestatisticeutilizandseriidevalori;
3. 3.functiideinformare(Information):afiseazainformatii
desprecelulesicampuri;
4. 4.functiilogice(Logical):determinavaloareadeadevar
saudefalscorespunzatoruneiconditii;

5. 5.functiibazadedata(Database):efectueazadiferite
calculeasupraunorrubrici,introbazadedate,corespunzator
unorcriteriidefinite;
6. 6.functiidecautaresiconsultare(Lookup&Reference):
permitlocalizareacontinutuluiuneicelule;
7. 7.functiicalendarsaudatacalendaristica(Date&Time):
manipuleazanumerecarereprezintadatecalendaristicesau
timp;
8. 8.functiitextsausirdecaractere(Text):oferainformatii
legatedetextulexistentincelulesipermitoperatiicu
etichete;
9. 9.functiifinanciare(Financial):permitrealizareade
calculeeconomicofinanciarepredefinite.
n continuare, prezentam cele mai importante functii predefinite, precizand ca cea mai mare
a parte a lor sunt perfect compatibile ca sintaxa si ca semnificatie cu functiile arond aferente
procesorului de tabele LOTUS 1-2-3.

1.4.1.1 FUNCIILE MATEMATICE I TRIGONOMETRICE

Functiile matematice si trigonometrice (Math & Trig) permit efectuarea diferitelor calcule, de
la cele mai simple la cele mai complexe, pentru rezolvarea de aplicatii ce solicita instrumente
matematice si trigonometrice de uz curent.
Fig. 1.56 Functia SUM
=SUM(lista) aduna valorile dintr-o lista precizata ca argument.
Lista poate contine capuri continue sau discontinue referite prin adrese (coordonate) sau prin
nume de camp(uri).
Functia de insumare este completata - spre usurinta utilizatorului - cu butonul Auto Sum.
Functia generata de butonul respectiv insumeaza pe linie sau pe coloana valori adiacente (valorile
nu trebuie sa fie intrerupte in succesiunea lor de celule vide sau de celule care sa contina texte).
Auto-insumarea opereaza astfel pe linie sau pe coloana pana acolo unde se intalneste primul semn
de discontinuitate (figura 1.56).
Pot exista mai multe cazuri (exemplificate in figura 1.56):

- se plaseaza cursorul acolo unde se doreste a

se calcula suma (eventual selectand o plaja de
celule pe linie sau o coloana unde sa se depuna
rezultatele
- calculelor) si se activeaza butonul AutoSum
prin dublu-click;
Fig. 1.57 Functia AutoSum

- se selecteaza plaja de celule de insumat, inclusiv zona unde se vor plasa rezultatele
insumarii (o linie mai jos si/sau o coloana mai la dreapta), dupa care se activeaza butonul AutoSum
prin dublu-click.
=PRODUCT (lista) multiplica valorile continute intr-o lista. Un exemplu edificator este
prezentat in figura 1.58.
=SUBTOTAL(referinta-tip;camp de regrupat) calculeaza un rezultat ce provine dintr-o grupare
a datelor operand diferite operatii specifice (conform referintelor-tip) asupra unui camp de regrupat.

Exemple de referinte-tip ar fi:

1 AVERAGE Medie Fig. 1.58 Functia PRODUCT
2 COUNT Numara
4 MAX Maximum
5 MIN Minimum
6 PRODUCT Produs
9 SUM Suma

n exemplul prezentat in figura 1.59 se calculeaza suma (referinta-tip 9) valorilor produselor

vandute pe 01-Iul-98 (campul de regrupat este E31:E33).
=SUMPRODUCT(lista) multiplica valorile situate in celulele corespondente, aferente unor serii
de campuri, iar apoi aduna rezultatele obtinute. n exemplul prezentat in figura urmatoare se
calculeaza prin functia SUMPRODUCT valoarea totala a vanzarilor, adica suma dintre produsele
cantitatilor (C31:C36) si preturilor (D31:D36).
=SUMIF(camp de evaluat; criteriu; camp de insumat) aduna continutul celulelor potrivit unui
criteriu dat.
n exemplul din figura 1.59 se calculeaza prin functia SUMIF, suma
Fig. 1.59 Functiile SUMTOTAL, SUMPRODUCT, SUMIF

comisioanelor la vanzarile de produse (5% din valoare) pentru valorile vandute de peste 10.000.000
lei. n acest caz campul de evaluat reprezinta valoarea (E31:E36), criteriul este de tip text si anume
>10000000, iar campul de insumat este comisionul (F31:F36).
=ROMAN(numar;format) converteste numerele din format cifric arab in text ce semnifica
numere cu format cifric roman. Formatul cu valori de la 0 la 4- reprezinta gradul de concizie al
numarului roman nou generat. Numarul arab de transformat trebuie sa fie intreg. Un exemplu de
astfel de transformare este prezentat in figura 1.60.
=RAND() returneaza un numar aleator cuprins intre 0 si 1;
=ABS(numar) returneaza valoarea absoluta dintr-un numar;
=LN(numar) calculeaza logaritmul natural
Fig. 1.60 Functia ROMAN
al unui numar specificat ca argument;
=LOG(numar;baza) returneaza logaritmul unui numar intr-o baza specificata;
Fig. 1.61 Functii trigonometrice si POWER si SQRT
=LOG10(numar) returneaza logaritmul in baza 10 dintr-un numar;
=EXP(X) calculeaza baza logaritmului natural ridicata la puterea X. Baza este o constanta si
are valoarea 2,7182818.;
Fig. 1.62 Functii matematice
=MOD(X;Y) calculeaza restul impartirii argumentului X la arg. Y;
=FACT(numar) calculeaza factorialul unui numar pozitiv;
=POWER(numar;putere) returneaza rezultatul unui numar ridicat la putere (figura 1.61);
=SQRT(numar) calculeaza radacina patrata a argumentului;
=SIN(X) returneaza valoarea argumentului X in radiani;
=COS(X) calculeaza cosinusul argumentului X in radiani ;
=TAN(X) calculeaza tangenta argumentului X in radiani;
=ASIN(X) calculeaza arc-sinusul argumentului X in radiani (similar =ACOS(X) si =ATAN(X);
=DEGREES(unghi) converteste radianii in grade;
=RADIANS(unghi) converteste grade in radiani;
=ROUND(X,numar de zecimale) rotunjeste argumentul numeric X la un
Fig. 1.63 Functia de rotunjire
numar specificat de zecimale;

=PI() returneaza valoarea numarului PI;

=INT(numar) afiseaza partea intreaga a argumentului (a numarului real), fara a-l rotunji.
1.4.1.2 FUNCIILE STATISTICE
Functiile statistice (Statistical) permit efectuarea de calcule statistice utilizand serii de valori:
=MAX(lista) returneaza cea mai mare valoare din lista. Lista poate fi compusa din: numere,
formule numerice, adrese sau nume de campuri;
=MIN(lista) returneaza cea mai mica valoare din lista;
=AVERAGE(lista) calculeaza media valorilor din lista;
=GEOMEAN(lista) calculeaza media geometrica a valorilor dintr-o lista
=HARMEAN(lista) calculeaza media armonica a valorilor dintr-o lista;
=MEDIAN(lista) calculeaza valoarea mediana dintr-o lista;
=COUNT(lista) numara celulele ocupate dintr-o lista de campuri;
Exemplul din figura 1.64 ilustraza utilizarea functiilor statistice prezentate:
Fig. 1.64 Functii statistice

1.4.1.3 FUNCIILE DE INFORMARE 34965iqe48plk6q

Functiile de informare (Information) afiseaza informatii referitoare la celule si campuri:
=ISBLANK(X) determina daca X sau amplasamentul definit de argumentul X este sau nu o
celula vida. Functia returneaza TRUE -valoarea logica de adevar- daca amplasamentul este o celula
vida si FALSE valoarea logica de fals- in caz contrar;
=ISNUMBER(X) verifica daca X contine o valoare numerica. Functia returneaza TRUE
adevarat- daca X contine un numar, altfel returneaza FALSE sau fals. Argumentul X poate fi o
valoare, o adresa, text sau o conditie);
=ISTEXT(X) verifica daca X contine un sir de caractere, returnand dupa caz TRUE sau FALSE.
=ISNONTEXT(X) verifica daca X nu contine un sir de caractere, returnand dupa caz TRUE sau
FALSE.
=ISLOGICAL(X) verifica daca argumentul X contine o valoare de tip logic returnand dupa caz
TRUE sau FALSE.
=ISERROR(X) verifica daca argumentul X contine o valoare de tip eroare, returnand dupa caz
TRUE sau FALSE.
O parte din functiile de informare sunt exemplificate impreuna cu functiile logice.

1.4.1.4 FUNCIILE LOGICE

Functiile logice (Logical) determina evaluarea unor expresii si in functie de acestea furnizeaza
actiuni sau rezultate complexe, generand valori de adevar sau de fals - corespunzator unor conditii
(acestea pot fi evaluate si inlantuite cu ajutorul operatorilor logici AND, OR, NOT).
=IF(conditie;X;Y) testeaza argumentul conditie si in functie de rezultatul evaluarii logice,
genereaza argumentul X daca conditia este adevarata sau argumentul Y daca aceasta este falsa.
Argumentele X sau Y pot fi valori, siruri de caractere (plasate intre ghilimele), nume de
campuri sau adrese de celule sau campuri care contin aceste valori. n locul argumentelor X sau Y
se pot imbrica alte structuri conditionale IF, generandu-se potrivit conditiilor ulterioare, X1,Y1 sau
X2,Y2 si asa mai departe.
=AND(evaluare logica1,evaluare logica2,...) returneaza valoarea logica TRUE daca toate
argumentele sunt adevarate si valoarea logica FALSE daca unul sau mai multe argumente sunt false;
=OR(evaluare logica1,evaluarea logica2,...) returneaza valoarea logica TRUE daca orice
argument este adevarat si valoarea logica FALSE daca toate argumentele sunt false;
=NOT(evaluarea logica) inverseaza valoarea argumentului, returnand dupa caz TRUE sau
FALSE;
=TRUE() returneaza valoarea logica TRUE;
=FALSE() returneaza valoarea logica TRUE;
Pentru exemplificarea functiei logice IF, furnizam urmatoarea aplicatie pentru calculul
impozitului pe salariile colaboratorilor angajati cu Conventie Civila de Prestari Servicii:
Astfel, daca salariul brut este sub 500.000 lei, impozitul este de 10% din brut, altfel, daca
salariul brut este cuprins intre 500.000 lei si 1.500.000 lei, impozitul este de 50.000 lei + 20% din
ceea ce depaseste 500.000 lei salariu brut, daca salariul brut este cuprins intre 1.500.000 lei si
2.500.000 lei, impozitul este de 250.000 lei + 25% din ceea ce depaseste 1.500.000 lei salariu brut,
daca salariul brut este cuprins intre 2.500.000 lei si 3.500.000 lei, impozitul este de 500.000 lei +
30% din ceea ce depaseste 2.500.000 lei salariu brut, daca salariul brut depaseste 3.500.000 lei,
impozitul este de 800.000 lei + 40% din ceea ce depaseste 3.500.000 lei salariu brut.
Aplicatia este astfel construita incat sa exemplifice (didactic) toate functiile logice (figura
1.65, 1.66).
ntr-un prim pas s-a construit o coloana de Evaluare logica care returneaza in functie de un
test facut asupra salariului brut, valoarea logica de fals (FALSE) daca salariul brut este text, blank
sau este mai mic ca zero si returneaza valoarea logica de adevar (TRUE) in caz contrar.
Fig. 1.65 Functii logice (I)

ntr-un al doilea pas se calculeaza impozitul pe salarii daca coloana Evaluare logica (s-a
utilizat functia NOT()) nu contine valoarea logica FALSE.
n aplicatia de mai sus s-a construit o structura conditionala imbricata, unde s-a exemplificat
intr-o ramura IF si functia logica AND.
Fig. 1.66 Functii logice(II)
1.4.1.5 FUNCIILE BAZ DE DATE
Functiile baza de date (Database) returneaza actiuni - valori sau etichete
(suma;medie;maxim;minim; cauta;numara) dintr-un camp de date - corespunzator unei baze de
date, dupa o anumita rubrica, conform unui criteriu de selectie
Functiile tip baza de date au in mod invariabil aceeasi lista de argumente:

- baza de date: reprezinta tabelul Excel sub

forma unui camp de date, de unde informatia va
fi consultata sau extrasa;
- rubrica: semnifica atributul sau proprietatea
asupra caruia opereaza calculul facut de functia
tip baza de date. Rubrica poate fi identificata
prin numele sau sau prin numarul de ordine al
acesteia in cadrul bazei de date;
- camp de criterii: reprezinta unul sau mai multe
campuri continue in care se pot preciza
restrictiile, care se regrupeaza in criterii de
selectie la care trebuie sa raspunda interogarea
respectiva.
Principalele functii tip baza de date sunt:

=DSUM(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) returneaza suma valorilor unei

rubrici aferente unei baze de date, care raspunde unui criteriu de selectie;
=DMAX(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) returneaza cea mai mare valoare
dintr-o rubrica aferenta unei baze de date, corespunzator unui criteriu de selectie;
Fig. 1.67 Aplicatie pentru functiile baza de date

=DMIN(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) returneaza cea mai mica valoare

dintr-o rubrica aferenta unei baze de date, corespunzator unui criteriu de selectie;
=DAVERAGE(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) calculeaza media valorilor unei
rubrici aferente unei tabele - pentru o baza de date, potrivit criteriului de selectie
specificat=DCOUNT(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) numara celulele ocupate intr-o
tabela baza de date, conform unor criterii specificate;
=DGET(baza de date;rubrica/nr.rubrica;camp de criterii) returneaza continutul unei rubrici
pentru o baza de date, corespunzator unui criteriu specificat. Functia este utila pentru a regasi o
informatie unica; Exemple edificatoare de utilizare a functiilor tip baza de date sunt ilustrate in figura
urmatoare, urmand ca alte aplicatii mai complexe sa fie prezentate in detaliu in capitolul ce trateaza
bazele de date create si exploatate sub Excel.
Pornind de la un tabel definit pe coordonatele A6:H17, considerat a fi o baza de date care
repertoriaza facuturile emise de o firma catre clientii sai, se pot pune in evidenta cu ajutorul
functiilor tip baza de date, informatii calculate potrivit unor interogari specifice.
Prezentam in figurile 1.67- 1.68 cateva exemple de utilizare a functiilor tip baza de date,
utilizand campuri de criterii definite de utilizator potrivit unor cerinte de interogare.

6. 1.4.1.6FUNCIILEDECUTAREI
CONSULTARE
Functiile de cautare si consultare (Lookup & Reference) permit cautarea, identificarea si
referirea continutului unor celule:
Fig. 1.68 Modul de utilizare a functiilor baza de date
=CHOOSE(index-numeric;lista de valori) returneaza in urma unei alegeri dintr-o lista de valori,
o actiune sau o valoare, ce urmeaza a fi activata sau executata,
corespunzator unui index numeric. Indexul numeric determina care valoare (de tip text, numerica
sau referinta celulara) din lista de argumente va fi selectata. Indexul este un numar cuprins intre 0 si
29.
=COLUMN(referinta celulara sau camp) returneaza numarul colanei corespunzatoare referintei
celulare sau numarul primei coloane pentru campul specificat;
=COLUMNS(camp) returneaza numarul de coloane aferente campului specificat ca argument;
=ROW(referinta celulara sau camp) returneaza numarul liniei corespunzatoare referintei
celulare sau numarul primei linii a campului specificat ca argument;
=ROWS(camp) returneaza numarul de linii pe care il ocupa campul specificat ca argument;
=AREAS(referinta celulara) indica numarul de zone contigue dintr-un camp. Daca respectivul
camp contine mai multe zone contigue, atunci argumentul se mai inchide intr-o paranteza
suplimentara;
n figura 1.69 sunt prezentate mai multe exemple de utilizare a functiilor enumerate mai sus.
Fig. 1.69 Aplicatie pentru functiile de cautare si consultare

=VLOOKUP(cheie;camp de consultare;coloana de recuperat) returneaza continutul unei celule

ce figureaza intr-o coloana dintr-un tablou de consultare verticala.
Sintaxa functiei de consultare verticala admite trei argumente si anume:

- cheie: reprezinta valoarea dupa care are loc

cautarea sau consultarea, (adresa
absoluta/relativa sau nume de camp);
- camp (sau tabel) de consultare: este campul
asupra caruia opereaza consultarea prin
cautarea valorii cheii precizate anterior;
- coloana de recuperat: este numarul coloanei
(numerotarea incepe cu 1) de unde va fi
recuperata informatia gasita in tabelul de
consultare, corespunzator valorii cheii de
cautare.

n mod obligatoriu tabelul de consultare va fi sortat crescator dupa coloana care contine
valorile cheii de consultare (comanda Data Sort, iar in rubrica Sort by se va preciza numarul sau
numele coloanei dupa care se va face sortarea)
=HLOOKUP(cheie;camp de consultare;linie de recuperat) returneaza continutul unei celule ce
figureaza intr-o anumita linie a unui tablou de consultare orizontala.
Argumentul cheie (sub forma unei referinte celulare sau nume de camp) va fi cautat in prima
linie a campului de consultare, iar daca valoarea va fi gasita pe un numarul de linie precizat de
ultimul argument, valoarea respectiva va fi returnata de functia HLOOKUP.
n mod obligatoriu tabelul de consultare orizontala trebuie sortat dupa valorile crescatoare
ale cheii de consultare aflate in prima linie (sortare de la stanga la dreapta). Daca valorile cheii nu
sunt sortate, se va selecta tabelul de consultare si se va activa comanda de sortare (de la stanga
spre dreapta): Data Sort, butonul Option si din rubrica Orientation se alege optiunea Sort left to
right.
Daca informatia cautata in tabelul de consultare verticala sau orizontala nu va fi gasita, se va
returna cea mai apropiata valoare (pe vericala sau pe orizontala) de cheia de consultare.
Pentru exemplificarea celor doua functii de consultare propunem urmatoarea aplicatie:
O societate comerciala de distributie intocmeste, cu ajutorul procesorului de tabele EXCEL,
facturi pentru livrarile efectuate.
Optional, respectiva societate efectueaza si transportul marfii comandate la domiciliul
clientului, firma practicand tarife diferentiate in functie de cantitatea transportata (in tone) si de
orasul de destinatie.
Tarifele de transport sunt grupate intr-un tablou in functie de destinatie (prima linie) si de
cantitatea transportata (prima coloana). Tabloul care urmeaza a fi considerat tabel de consultare

orizontala a fost definit pe coordonatele F20:J28 (figura 1.70) si a fost in prealabil sortat de la stanga
la dreapta dupa prima linie, adica dupa destinatie.
Fig. 1.70 Date pentru aplicatia de cautare.
Firma isi are inregistrati clientii intr-o baza de date (definita pe coordonatele E1:I7) (figura
1.71) care regrupeaza elementele de identificare ale acestora (Client, Adresa, Localitate, Cod
fiscal, Cont bancar).
n egala masura exista si o alta baza de date definita pe coordonatele A20:C28 (figura 1.72)
sub forma unui nomenclator de preturi pentru fiecare produs in parte. Cele doua baze de date sunt
sortate dupa valorile crescatoare ale primei coloane si contin informatii pertinente ce concura la
realizarea automata a facturii.
Fig. 1.71 Date pentru aplicatia de cautare
Factura procesata cu Excel are urmatoarea forma (figura 1.73):
Utilizatorul va introduce prin tastare, pentru completarea facturii doar denumirea clientului,
codul produsului facturat, cota de adaos comercial, cantitatea livrata, iar optional daca se doreste
sau nu transport, precum si destinatia transportului. n rest toate operatiile sunt facute automat cu
ajutorul formulelor si a functiilor Excel.
Factura se proceseaza in mod obisnuit, incepand a se calcula intr-un prim timp "Valoarea",
Majorarile, "TVA-ul" si "Valoarea facturata". La
Fig. 1.72 Nomenclatorul de preturi
calculul "Valorii" se va lua in calcul si o cota variabila de adaos comercial (celula D10 a fost fixata cu
adresa absoluta -$D$10- pentru a nu se decala la
Fig. 1.73 Factura obtinuta
copierea formulei ce calculeaza valoarea), precum si cheltuielile de transport. Majorarile de
intarziere se pot calcula pe transe, prin structuri conditionale imbricate. TVA-ul reprezinta 22% din
Valoare + Majorari, iar Valoarea facturii reprezinta suma dintre Valoare, Majorari si TVA.
ntr-un al doilea timp se pot calcula totalurile pe rubricile procesate anterior utilizand clasica
functie SUM.
Interesante de prezentat sunt facilitatile de consultare verticala si orizontala.
La tastarea numelui de client in celula C3, se vor recupera automat dintr-un tabel de
consultare verticala (definit anterior pe coordonatele E1:I7), informatiile legate de acest identificator
si anume: Adresa, Localitatea, Codul fiscal si Contul bancar.
Astfel in celula C4 s-a scris formula de consultare verticala (VLOOKUP) (figura 1.74) pentru
recuperarea adresei clientului, anume: se cauta cheia de consultare (celula $C$3-Client) in tabelul
de consultare definit pe coordonatele $E$1:$I$7 si in caz ca valoarea este gasita, se va recupera
informatia din coloana 2, corespunzatoare cheii de consultare.
Coordonatele cheii si tabelului de consultare au fost blocate prin utilizarea de adrese absolute
pentru ca formula ce contine consultarea verticala sa poata fi copiata fara ca respectivele
coordonate sa se decaleze.

Fig. 1.74 Functia de consultare verticala ql965i4348pllk

Cheia de consultare fiind in acest caz de tip text nu trebuie sa aiba valori vide si nici
numerice. Pentru aceasta, procedura de consultarea verticala a fost completata cu teste facute
asupra celulei care contine cheia de consultare ($C$3). Daca cheia are valoarea vida
ISBLANK($C$3) sau (OR()) daca contine o valoare alta decat text ISNONTEXT($C$3), atunci se va
afisa un spatiu (), altfel se va face consultarea verticala.
n aceste conditii, consultarea verticala va avea urmatoarea forma:
=IF(OR(ISBLANK($C$3);ISNONTEXT($C$3));;VLOOKUP($C$3;$E$1:$H$7;3)), fapt ilustrat si in
figura 1.75.
Fig. 1.75 Functia de consultare verticala
Daca se tasteaza un client care nu exista in nomenclatorul de clienti (in tabelul de consultare
verticala), functia VLOOKUP nu va semnala lipsa informatiei din tabel ci va returna informatia legata
de cea mai apropiata valoare a cheii de consultare. De exemplu, daca s-ar introduce clientul cu
numele Sarmis, se vor recupera prin VLOOKUP informatiile aditionale corespunzatoare celei mai
apropiate valori ale cheii, adica informatiile legate de clientul Star. Functia VLOOKUP nu va
semnala inexistenta cheii de consultare Sarmis. Pentru inlaturarea acestui neajuns, procedura de
consultare verticala a fost completata cu un test de existenta a cheii ce consultare in tabelul de
consultare.
Acest test de existenta verifica daca valoarea cheii de consultare este gasita in prima coloana
a tabelului de consultare. Daca valoarea respectiva exista in tabel inseamna ca s-a gasit cheia de
consultare si in consecinta consultarea verticala se va efectua returnand un rezultat corect, altfel se
va afisa spatiu sau zero (ultimul caz folosindu-se daca celula respectiva participa ulterior la calcule)
sau un mesaj de genul cheie inexistenta.
Formula de testare a existentei cheii de consultare in tabel este urmatoarea:
IF(VLOOKUP($C$3;$E$1:$I$7;1)<>$C$3;;VLOOKUP($C$3;$E$1:$I$7;4)).
Rubricile: Adresa C4-, Localitatea C5-, Cod fiscal C6-, Cont
Fig. 1.76 Consultare verticala.
bancar C7- se vor recupera prin acelasi procedeu de consultare verticala, recuperandu-se dupa
caz, prin functia VLOOKUP continutul coloanelor 2, 3, 4, si 5, corespunzator valorilor cheii de
consultare declarate la adresa $C$3 (figura 1.76).
n mod asemanator se procedeaza si cu a doua consultare verticala, anume: in momentul
tastarii "Codului de produs" este consultat vertical tabelul "PREURI" declarat la adresa A20:C28, si
daca in tabelul respectiv este gasita cheia de consultare "Cod produs" - se vor recupera automat:
continutul coloanei 2 si 3 din tablou, adica "Denumire produs" si "Pret".
Fig. 1.77 Aplicatie de consultare verticala
In figura 1.77 este prezentata procedura completa (cu teste facute asupra celulei ce contine
cheia de consultare si cu test de existenta a valorii cheii in tabelul de consultare) de extragere a
denumirii produsului, prin consultare verticala. Similar se procedeaza pentru extragerea pretului din
tablou, corespunzaror valorilor luate de codul produsului.
Consultarea orizontala a tabelului declarat pe coordonatele $F$20:$J$28 are loc dupa valorile
luate de cheia de consultare - $G$10 Destinatia. Daca cheia este gasita in tablou, se va recupera
numarul de linie care va contine valoarea cheltuielilor de transport corespunzatoare destinatiei
specificate.
n exemplul prezentat in figura 1.78, s-a operat un mic artificiu, anume "Cantitatea livrata"
coincide logic cu numarul de linie de recuperat orizontal din tablou (astfel, nu s-a precizat numarul

liniei recuperate, ci celula care contine livrata, aflata la adresa C13). Datorita faptului ca procedura
de consultare orizontala este operationala incepand cu linia 1 (care contine invariabil titlurile
rubricilor aferente destinatiei), celula Cantitatea livrata va indica numarul liniei de recuperat si va
avea valoarea incrementata cu o unitate pentru a exista o concordanta intre valorile luate de
aceasta si numarul liniei de recuperat. Daca nu s-ar fi operat acest artificiu, numarul liniei de
recuperat ar fi decalat cu o unitate (adica, daca celula C13 Cantitatea livrata ar fi avut valoarea
3, s-ar fi recuperat linia numarul 3 din tabel prima linie contine titlul rubricilor-, adica valoarea
cheltuielilor de transport aferente pentru 2 tone transportate)
Prin functia HLOOKUP s-a consultat deci respectivul tablou, cautandu-se valoarea luata de
Destinatie in celula $G$10, recuperandu-se numarul de linie ce corespunde logic cu Cantitatea
livrata.
Tabloul de consultare trebuie in mod obligatoriu sortat alfabetic dupa prima linie a sa.
Procedura de consultare orizontala poate fi completata si astfel imbunatatita (celula D14) prin
urmatoarele teste:
- un test facut asupra celulelor ce contin: Destinatia (sa nu fie valoare vida sau numerica) si
Cantitatea livrata (sa nu fie valoare de tip text, vida sau zero):
=IF(OR(ISNONTEXT($G$10),ISBLANK($G$10),ISTEXT(C14),ISBLANK(C14),C14=0;0;IF() .
Daca cel putin unul din argumente este adevarat, functia va returna valoarea zero, altfel se vor testa
si alte conditii de indeplinit;
Fig. 1.78 Aplicatie de consultare orizontala
- un test de existenta a Destinatiei (celula $G$10) in prima linie a tabloului de consultare
orizontala: =IF(OR(;$G$10<>HLOOKUP($G$10;$F$20:$J$28;1));0;..). Daca Destinatia este
inexistenta in tablou, functia va returneaza valoarea zero, altfel se procedeaza la consultarea
propriu-zisa;
- un test de existenta a Cantitatii livrate in prima coloana a unui tablou de consultare
verticala:
=IF(OR(C14<>VLOOKUP(C14;$E$20:$E$28;1);.). Daca nu exista valoarea unei cantitati
livrate in tabloul de consultare verticala definit pe coordonatele $E$20:$E$28, functia returneaza
zero, altfel se procedeaza la consultarea propriu-zisa:
(HLOOKUP($G$10;$F$20:$J$28;C14+1));
- procedura ar putea fi completata si cu un test de efectuare a transportului: astfel, daca
transportul este facut de furnizor (celula $D$8 are valoarea da), atunci se procedeaza la testele de
mai sus si se executa in final consultarea orizontala, altfel cheltuielile de transport vor fi zero.
Figura 1.79 indica corespondentele creeate intre diferitele campuri, in procesul de consultare
verticala si orizontala.

Fig. 1.79 Consultarea verticala si orizontala. Corespondente

7. 1.4.1.7FUNCIILETIPDAT
CALENDARISTICIOR

Functiile tip data calendaristica si ora (Date & Time) manipuleaza si opereaza calcule cu valori
numerice ce reprezinta date calendaristice sau timp:
=NOW() returneaza un numar corespunzator datei curente - cu zecimale ce reprezinta ora;
=TODAY() returneaza un numar-data corespunzator datei curente;
=DATEVALUE("sir de caractere") calculeaza numarul-data corespunzator sirului de caractere in
format data calendaristica (sirul trebuie plasat intre ghilimele);
=DATE(an;luna;zi) calculeaza numarul-data pentru data calendaristica specificata ca
argument;
=YEAR(numar-data) returneaza corespunzator anului, un numar cuprins intre 0 (1900) si 199
(2099) - extragand rezultatul dintr-un numar-data;
=MONTH(numar-data) extrage luna dintr-un numar-data, sub forma de valori cuprinse intre 1
si 12;
=DAY(numar-data) genereaza un numar corespunzator zilei cu valori intre 1 si 31;
=WEEKDAY(X) returneaza numarul zilei din saptamana corespunzator argumentului X care
poate fi de tip numar data calendaristica sau text in format data calendaristica;
=DAYS360(data debut;data sfarsit) calculeaza numarul de zile intre doua date calendaristice
considerand anul ca avand 360 de zile;
=TIME(ora;minut;secunda) calculeaza un numar-timp corespunzator orei, minutului si
secundei;
=TIMEVALUE(sir de caractere) returneaza numarul-timp corespunzator sirului de caractere
specificat in format data/ora (intre ghilimele);
=HOUR(numar-timp) extrage ora dintr-un numar-timp (0,000000 pentru ora 24:00:00 si
9,999988426 pentru ora 23:59:59), sub forma unui numar cuprins intre 0 si 23;
=MINUTE(numar-timp) extrage minutul dintr-un numar-timp, sub forma unui numar intreg
cuprins intre 0 si 59;
=SECOND(numar-timp) extrage secunda dintr-un numar-timp sub forma unui numar intreg
cuprins intre 0 si 59;
Un exemplu edificator de utilizare a functiilor de tip data calendaristica si ora este prezentat in
figura 1.80.
Fig. 1.80 Functiile tip data si ora

1.4.1.8 FUNCIILE TEXT SAU IR DE CARACTERE

Functiile text (Text): permit diferite operatii cu siruri de caractere si furnizeaza in egala
masura informatii legate de textul existent in celule:
=CHAR(cod numeric ASCII) returneaza caracterul corespunzator codului numeric ASCII
specificat ca argument;

=TRIM(text) afiseaza sirul de caractere specificat ca argument in care toate spatiile inutile
sunt anulate (cu exceptia spatiilor care separa cuvintele textului);
=CODE(text) returneaza codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca
argument;
=CONCATENATE(text1;text2;) concateneaza mai multe siruri de caractere specificate ca
argumente, intr-unul singur;
=EXACT(tect1;text2) verifica daca doua siruri de caractere sunt identice. Comparand cele
doua siruri, functia returneaza valoarea logica TRUE daca acestea sunt identice sau valoarea logica
FALSE in caz contrar;
=UPPER(text) afiseaza cu majuscule textul specificat ca argument;
=LOWER(text) afiseaza cu minuscule textul specificat ca argument;
=MID(text;N;X) afiseaza X caractere ale textului specificat ca argument, incepand cu pozitia
N;
=LEN(text) returneaza numarul caracterelor ce formeaza textul specificat ca argument;
=SUBSTITUTE(text-sursa;N;X;text-nou) returneaza un nou sir de caractere (text-nou) la a Na pozitie a textului-sursa, dupa ce au fost anulate X caractere;
=REPT(text;numar de ori) repeta afisarea textului de un numar specificat de ori;
=PROPER(text) determina scrierea cu majuscula a fiecarei prime litere din textul specificat ca
argument;
Fig. 1.81 Exemple de functii text
=VALUE(text) converteste un text ce reprezinta un numar intr-o valoare numerica (numarul ce
figureaza in textul tespectiv, trebuie sa corespunda unuia din formate numerice consacrate);
=DOLLAR(numar;zecimale) converteste un numar in text, folosind un format monetar;
=FIND(text1;text2;N) localizeaza pozitia la care incepe textul1 in textul2 incepand cautarea cu
pozitia N;
Exemplificarile functiilor de tip text sau sir de caractere se gasesc prezentate in figura 1.81.

1.4.1.9 FUNCIILE FINANCIARE

Functiile financiare (Financial) efectueaza o serie de calcule economico-financiare furnizand

prin valorile returnate informatii utile referitoare la amortismente, la rentabilitatea investitiilor,
plasamentelor, imprumuturilor etc.
=PV(rata dobanzii;numar de perioade;marimea platii;[valoare viitoare;tipul]) returneaza
valoarea actuala (present value) aferenta unei sume investite sau depozitate la banca, prin plati
periodice, in conditiile unei rate constante a dobanzii.

Functia financiara PV calculeaza deci valoarea prezenta a unei sume investite, adica valoarea
curenta a unei serii de plati viitoare. Functia se utilizeaza pentru a se determina daca valoarea de
revenire a unei anumite investitii este favorabila sau nu, tinand cont de costul initial al investitiei.
Functia PV (ca si alte functii financiare PMT, FV) este considerata a fi o functie-anuitate, adica
opereaza cu o investitie sau un depozit la care toate platile sunt egale si sunt efectuate la intervale
regulate.
Argumentele functiei PV au urmatoarea semnificatie:

- rata dobanzii reprezinta procentul de dobanda

perceput pentru o anumita perioada;
- numar de periode reprezinta numarul total de
plati periodice;

- marimea platii semnifica valoarea platii facute

in fiecare perioada;

- valoare viitoare reprezinta suma totala care se

doreste a fi realizata dupa ultima plata;

- tipul este un parametru care semnifica faptul

ca plata se face la inceputul perioadei (valoarea
1) sau la sfarsitul perioadei (valoarea 0
implicita).
Daca sunt omise ultimele doua argumente, acestea vor fi considerate ca avand valori nule.

Argumentele rata dobanzii si numarul de perioade trebuie exprimate in aceeasi unitate de

timp luna sau an).
Pentru exemplificarea functiei financiare PV, furnizam urmatoarea aplicatie in figura 1.82.
O persoana fizica doreste incheierea unei polite de asigurare pentru o perioada de 20 de ani
cu o rata anuala a dobanzii de 40%. Asiguratul urmeaza sa plateasca lunar o prima de asigurare de
600.000 lei. Costul anuitatii perceput de asigurator este estimat la 19.000.000 lei. n figura
urmatoare s-a calculat valoarea prezenta cu ajutorul functiei PV.
Fig. 1.82 Aplicatie pentru functii financiare
Din calculul facut (in celula B34), reiese ca valoarea prezenta a anuitatii este de 17.993.120
lei, adica mai mica decat valoarea anuitatii calculate de asigurator care este de 19.000.000 lei. Deci
aceasta investitie nu este rentabila.
Se observa ca rata dobanzii a fost exprimata in luni (rata anuala a fost impartita la 12), iar
numarul de ani pentru care s-a contractat asigurarea a fost exprimat tot in luni (numarul de ani a
fost inmultit cu 12).

De asemenea se observa ca functia PV a returnat un numar negativ. Explicatia acestui

rezultat este legata de faptul ca functia PV semnifica o cheltuiala, o iesire de bani. Pentru ca functia
sa returneze un rezultat pozitiv, ar fi trebuit ca argumentul valoarea platii sa fie introdus ca numar
negativ (de exemplu 600.000).
=FV(rata dobanzii;numar de periode[;marimea platii; valoarea prezenta; tipul]) returneaza
valoarea viitoare (future value) a unei investitii sau plasament in conditii de anuitate (plati si rate ale
dobanzii constante). Argumentele functiei financiare FV sunt identice ce cele ale functiei PV cu
exceptia faptului ca unul din argumente reprezinta valoarea prezenta a investitiei sau plasamentului.
Pentru exemplificarea functiei financiare FV, oferim urmatoarea aplicatie: o persoana fizica
doreste efectuarea unui plasament de 25.000.000 lei pe o perioada de 9 luni la o banca comerciala,
pentru o dobanda anuala de 55%. Persoana fizica urmeaza a depune lunar la banca, alaturi de
depozitul initial cate 1.000.000 lei pe aceeasi perioada.
n figura 1.83 s-a calculat (in celula B42) valoarea viitoare a sumei depuse la banca de
respectiva persoana fizica (48.259037,70 lei).
Fig. 1.83 Aplicatie pentru functii financiare (FV)
=PMT(rata dobanzii;numar de perioade;valoare prezenta[;valoare viitoare;tip]) calculeaza
valoarea lunara sau anuala a platii pentru o investitie sau un imprumut.
Pentru exemplificarea functiei PMT (paiement), presupunem un imprumut la o banca
comerciala pentru achizitionarea unui bun de folosinta indelungata in valoare de 35.000.000 lei.
Rata dobanzii pentru creditele de consum este de 43% pe an, iar durata imprumutului a fost stabilita
la 5 ani.
Fig. 1.84 Aplicatie pentru functii financiare (PMT)

Valoarea lunara a platii catre banca pentru creditul acordat a fost calculata (in celula B49) prin
functia PMT in figura 1.84:
De asemenea s-a calculat costul total al imprumutului ca un produs intre valoarea lunara a
platii si numarul de perioade de plata in luni. Valoarea totala a dobanzii s-a calculat ca diferenta intre
costul total al imprumutului si suma imprumutata.
=RATE(numar de perioade;valoarea platii;valoare prezenta) returneaza rata dobanzii pe
perioada unei anuitati, pentru un imprumut sau o investitie. Pentru exemplificare presupunem
efectuarea unui imprumut printr-un credit de 15 milioane lei pe timp de un an, cu o valoare lunara
de rambursat in suma de 1.800.000 lei.
n figura 1.85 se calculeaza in celula E58, dobanda lunara perceputa de banca, iar in celula
E59 dobanda anuala pentru suma imprumutata.
Fig. 1.85 Aplicatie pentru functii financiare (RATE)

Functiile financiare PMT, RATE si PV prezentate anterior, permit construirea tablourilor de

rambursare pentru imprumuturi, aplicatie exemplificata in figura 1.86.
Un intreprinzator particular solicita unei banci comerciale un imprumut de 15 milioane lei
pentru achizitionarea unui utilaj. Banca acorda creditul pe o durata de 6 luni cu o dobanda de 60%
pe an.

Solicitantul creditului isi poate intocmi in Excel un tablou de rambursare al imprumutului,

altfel spus un scadentar.
Fig. 1.86 Tablou de rambursare a creditelor
ntr-o prima faza, se poate calcula valoarea lunara de rambursare (celula D64) cu ajutorul
functiei PMT.
n a doua faza, se organizeaza tabloul de rambursare pe patru coloane:

- prima coloana (coloana A) contine numarul

lunii pentru care se face calculul dobanzii si
restul de rambursat;
- a doua coloana (coloana B) contine restul de
rambursat, adica suma care ramane de restituit
bancii la sfarsitul lunii in curs. Pentru prima luna
restul de rambursat este egal cu creditul, adica
15 milioane, iar lunile urmatoare se calculeaza
ca diferenta intre restul de rambursat si rata de
plata;

- a treia coloana (coloana C) contine dobanda

lunara calculata cu functia RATE, adica suma
lunara ce reprezinta dobanda calculata asupra
restului de rambursat;

- a patra coloana (coloana D) reprezinta rata de

rambursat, calculata ca diferenta intre valoarea
lunara de rambursare (celula D64) si dobanda
lunara.

mprumutul este complet rambursat la inceputul celei de-a saptea perioada, dupa ce a fost
achitata a sasea rata.
Daca s-ar fi dorit rambursarea integrala a imprumutului in luna a 4-a, deci cand ar mai fi 3 luni
de platit, suma de rambursat ar fi de 8.047.911,48 lei (suma a fost calculata cu functia financiara
PV).
Functiile sunt formule complexe performatate, folosite pentru executarea unei serii de operatii cu un
grup specificat de valori. De exemplu, pentru a calcula suma unei serii de numere din celulele A1-H1
putem folosi functia =SUM(A1:H1) in loc sa fie introdusa formula =A1+B1+C1 si asa mai departe.
Orice functie este formata din urmatoarele trei elemente:

semnul =arata ca ceea ce urmeaza este o formula sau

functie
denumirea functiei SUM, arata ce operatie va fi
efectuata 21927del19uhk1c
argumentul cum ar fi A1:H1 indica adresele celulelor cu
valorile afectate de functie, argumentul este adeseori
un domeniu de celule dar poate fi si mult mai complex
Putem introduce functiile fie scriindu-le in celule, fie cu ajutorul

vrajitorul Function Wizard.

eh927d1219uhhk
AVERAGE
COUNT
COUNTA

=AVERAGE(B4:B9)
=COUNT(A3:A7)
=COUNTA(B4:B10)

IF

=IF(A3>=100,A3*2)

MAX
MIN
PMT

=MAX(B4:B10)
=MIN(B4:B10)
=PMT(rate,nper,pv)

PMT

=PMT(rate,nper,fv)

SUM

=SUM(A1:A10)

SUMIF

=SUMIF(rg,criteria,sumrg)

Calculeaza o medie
Cuantifica valorile numericedintr-un domeniu
Numara toate celulele din grup care nu sunt
goale
Permite punerea unei conditii intr-o formula

Reda valoarea maxima dintr-un grup de celule

Reda valoarea minima dintr-un grup de celule
Calculeaza suma care trebuie
achitata periodic pentru un imprumut, daca se
indica dobinda, numarul perioadelor de plata si
avansul ca argumente.
Calculeaza depozitul care
trebuie constituit in fiecare perioada pentru a
obtine o anumita valoare in viitor
Calculeaza totalul pentru un
domeniu de celule
Calculeaza totalul
dintr-un domeniu rg pentru fiecare celula din
sumrg care corespunde criteriilor specificate

Deoarece Sum este una dintre functiile cel mai frecvent folosite, Excel ofera o metoda de
introducere rapida se face clic pe AutoSum de pe bara cu instrumente standard. Pornind de la
celula selectata in acel moment AutoSum ghiceste care sunt celulele pe care dorim sa le
insumam. Daca AutoSum selecteaza gresit un grup de celule, putem edita selectia respectiva.
Pentru a folosi functia AutoSum, se vor efectua urmatorii pasi:

se selecteaza celula in care dorim sa inseram suma, se

va incerca sa se aleaga o celula la capatul rindului sau
al coloanei cu date, in acest fel, functia AutoSum va
putea sesiza mai usor care sunt celulele pe care dorim
sa le adunam
se face clic pe butonul AutoSum de pe bara cu
instrumente standard, AutoSum va insera =SUM si

adresa grupului de celule din stinga sau de deasupra

celulei selectate

daca grupul selectat de Excel nu este corect, se trage

mouse-ul peste grupul pe care dorim sa-l folosim, sau
se face clic pe bara de formule si se editeaza formula

se face clic pe butonul Enter de pe bara cu formule sau

se apasa tasta Enter, Excel va cauta totalul pentru
grupul selectat

In versiunile anterioare ale Excel atunci cind utilizatorul dorea sa verifice rapid totalul, se
folosea un calculator, sau se introduceau formule temporare in foaia de calcul. Facilitatea
AutoCalculate este foarte facila in acest sens. AutoCalculate permite verificarea rapida a unui total
sau a unei medii, sa numere intrarile sau numerele si sa gaseasca numarul maxim sau numarul
minim dintr-un grup.
In continuare voi prezenta modul de lucru al functiei AutoCalculate. Pentru a verifica un total, se
selecteaza grupul pentru care vrem sa calculam o suma. Excel va afisa automat raspunsul in
sectiunea AutoCalculate. In cazul in care utilizatorul doreste folosirea unei alte functii pentru un grup
de numere, se selecteaza grupul si se face clic cu butonul din dreapta mouse-ului pe sectiunea
AutoCalculate pentru a deschide un meniu de comenzi rapide. Apoi se selecteaza o functie din
meniu. De exemplu se selecteaza Count pentru a numara valorile numerice din grup. Rezultatul va
aparea in sectiunea AutoCalculate.
Desi se poate introduce o functie direct din celula, la fel ca si in cazul formulelor, se poate folosi mai
usor vrajitorul Function Wizard, care ghideaza utilizatorul prin procesul de introducere a unei functii.
In continuare voi prezenta cum se poate folosi Function Wizard:

se selecteaza mai intii celula in care dorim sa inseram

functia
se scrie semnul = sau se face clic pe butonul Edit
Formula de pe bara cu instrumente de formatare. Pe
ecran va aparea Formula Pallete

se selecteaza functia pe care dorim s-o inseram din

lista Functions executind clic pe butonul Functions, in
cazul in care nu vedem in lista functia dorita se
selecteaza More Functions de la sfirsitul listei

se introduc argumentele pentru formula, daca dorim sa

selectam un domeniu de celule ca argument, se face
clic pe Collapse Dialog

dupa ce se selecteaza domeniul de celule se face clic

din nou pe butonul Collapse Dialog pentru a reveni la
Formula Pallete

se face clic pe Ok, Excel va insera functia si argumentul

in celula selectata si va afisa rezultatul

Pentru a edita o functie se face clic pe butonul Edit Formulas. Pe ecran va aparea Formula
Pallete. Daca este cazul, se modifica argumentele si se face clic pe Ok.

BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare

Remus Cmpean

2. Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare

Cuvinte cheie. Functie matematica Excel, suma, produs, produs scalar, factorial, formula de calcul,
Subtotals, SUM, SUMIF, PRODUCT, FACT, SUMPRODUCT, SUMX2MY2, SUMX2PY2, SUMXMY2.

1.1. Apelarea func tiilor matematice Excel

Functiile matematice Excel sunt grupate ntr-un pachet ce poarta denumirea simbolica
Math&Trig. Acest pachet face parte dintr-o colectie de tipuri functii ce pot fi apelate n
Excel. Dintre acestea amintim:Financial, Math&Trig, Statistical, Logical,
Engineering,etc.
Modalitatea de apelare a unei functii matematice Excel este urmatoarea:
1. Deschidem meniul Insert
2. Selectam comanda Function
3. Din fereastra de dialog Insert function ce se deschide, din cmpul Select a
category selectam setul de functii Math&Trig
4. Din lista Select a function alegem functia pe care o dorim.
Aceasta este calea de apelare a tuturor functiilor matematice Excel. Fiecare functie
are particularitatile ei legate de, sintaxa, numarul sau tipul argumentelor. Calea de apelare
nsa este aceeasi pentru toate functiile.
1.2. Calculul sumelor n Excel
Se introduc n foaia de calcul Excel valorile pe care dorim sa le nsumam sub forma
unui vector linie sau coloana, fiecare valoare ocupnd o celula a foii de calcul.
Pentru calculul sumei

n
i

xi
1

, unde xi sunt valorile pe care dorim sa le nsumam, vom

folosi functia matematica Excel SUM. Sintaxa acestei functii este
=SUM(argument 1, argument 2, ...)
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

unde argument 1, argument 2, ... reprezinta numerele ce urmeaza sa fie nsumate.

Aceste argumente pot fi:
Constante. Se trec valorile ce se nsumeaza, 3,125, 23.79,...

Adresele celulelor al caror continut se nsumeaza. De exemplu A1, A22, B3, H6.
Adresa unui vector. De exemplu A1:A30, daca se nsumeaza un vector coloana,
respectiv A1:L1 daca se nsumeaza un vector linie.
Adresa unui domeniu de celule. De exemplu A1:F10 daca se nsumeaza valorile
continute ntr-un domeniu dreptunghiular de celule ale carui vrfuri sunt A1
(stnga-sus), respectiv F10 (dreapta-jos).
Functia Excel Sum se apeleaza astfel:
1. Meniul Insert
2. Comanda Function
3. Se deschide fereastra de dialog Insert function n care din cmpul Select a
category selectam setul de functii Math&Trig
4. Din cmpul Select a function selectam functia SUM
5. Se deschide fereastra de dialog Function arguments aferenta functiei SUM.
Fereastra de dialog pentru apelarea functiei SUM
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

n cmpul Number1 introduceti adresa primei valori a vectorului X urmata

de simbolul :,iar apoi adresa ultimei valori a vectorului X,
de exemplu A1:A7.
Apasati butonul OK.
n celula n care ati pozitionat initial cursorul se va afisa rezultatul sumei.
Exercitiul 1. 1.
Calculati suma , n
10 1
1

N
n
S
n

.
Indicatii
Scrieti cele 10 numere ntrt-o coloana sau linie din foaia de calcul Excel. Scrieti
valorile 1, 1/2, 1/3,, 1/10, fiecare n cte o celula a foii de calcul, organizate pe
o coloana sau pe o linie. Folositi simbolul mpartire / de la tastatura.
Pozitionati cursorul n celula unde doriti sa se afiseze rezultatul.
Apelati functia SUM ca mai sus.
Functia SUMIF
Aceasta functie matematica Excel este de tip aditiv. Ea are rolul de a opera doar
continutul celulelor care respecta un anumit criteriu precizat de utilizator.
Sintaxa functiei este:
=SUMIF(range, criteria, sum_range)
Prin apelarea functiei SUMIF din setul de functii Math&Trig apare fereastra de dialog:
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Fereastra de dialog pentru apelarea functiei SUMIF

unde

Range reprezinta domeniul de celule in care sunt introduse valorile asupra carora
operam.
Criteria este un criteriu care indica ce valori sa fie adunate. De exemplu
introducerea n acest cmp a criteriului <19 va avea ca efect nsumarea doar a
valorilor mai mici dect valoarea 19. Acest criteriu poate fi numeric sau poate
contine o secventa de text.
Sum_range este un cmp care se completeaza optional. Se nsumeaza doar acele
valori ale vectorului sum_range pentru care valorile corespunzatoare din
vectorul range verifica criteriul introdus n cmpul criteria. Vom ilustra
printr-un exemplu utilitatea acestui cmp.
Exercitiul 1.2
Sa ne imaginam situatia n care farmacistul introduce ntr-o foaie de calcul Excel
vnzarile dintr-o Farmacie n ordinea efectuarii lor. Se tine cont de cantitatile vndute.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Medicament
vndut
Cantitate
(cutii)
Aspirina 2
Aspirina 3
Algocalmin 1
Paracetamol 2
Aspirina 1
Distonocalm 1
Nurofen 2
Aspirina 2
Fenosept 4
Dorim sa calculam cantitatea totala de cutii din sortimentul Aspirina care a fost
vnduta.
Indicatiii.
Introduceti tabelul n foaia de calcul Excel. Apelam functia SUMIF.
n cmpul Range trecem adresa vectorului de date de tip text Medicament
vandut.
n cmpul Criteria trecem criteriul de selectare Aspirina
n cmpul Sum_range trecem adresa vectorului numeric Cantitate (cutii)
Rezultatul returnat va fi 8, adica numarul de cutii vndute din sortimentul Aspirina.
Sintetiznd, functia SUMIF a nsumat din coloana a doua doar acele valori pentru care se
respecta n coloana nti criteriul Aspirina.
Comanda SUBTOTALS
Comanda Subtotals apelata din meniul Data are rolul de a calcula sume partiale
dintr-o lista ( vector) de valori. Pentru a ntelege mai bine modul n care opereaza aceasta
comanda sa reluam exemplul de la Exercitiul 1.2 , ntr-o noua abordare.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Exercitiul 1.3
Rezolvati cerinta exercitiului 1.2 utiliznd comanda Subtotals.

Rezolvare.
Primul pas pe care trebuie sa-l facem, nainte de utilizarea comenzii Subtotals este
ordonarea tabelului de date n ordine alfabetica.
Selectati cele doua coloane ale tabelului de date, mai putin capul de tabel.
Din bara de instrumente alegeti si apasati butonul , corespunzator sortarii n
ordine alfabetica. Prin aceasta sortare se pastreaza si corespondenta
medicament-cantitate.
Scopul sortarii tabelului este de a obtine o grupare a datelor n functie de medicamentul
vndut. Se realizeaza astfel o partitionare a tabelului dupa sortimentele vndute. Ceea ce
vom face n continuare va fi sa adunam cantitatile pe sortimente. Altfel spus vom calcula
subtotaluri.
Pozitionati cursorul n tabelul de date sortat.
Din meniul Data apelati comanda Subtotals... Se deschide fereastra de dialog
Subtotal.
Calculul subtotalurilor prin comanda Data/Subtotals...
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

n cmpul At each change in selectati din lista ascunsa alaturata Medicament

vandut.
n cmpul Use function selectati din lista ascunsa alaturata tipul de functie care
va opera asupra datelor numerice corespunzatoare (cantitati). n cazul aplicatiei
noastre vom folosi functia Sum ntruct dorim sa facem adunari. Lista de functii
este mult mai cuprinzatoare. Se pot face produse (product), medii (average),
calculul valorilor extreme (max, min), operatiuni de numarare (count), etc...
n cmpul Add subtotal to vom indica coloana n care va opera functia aleasa,
sum. Astfel, vom bifa comutatorul Cantitate (cutii).
ncheiati dialogul apasnd butonul OK.
Binenteles, rezultatul obtinut este acelasi ca si n cazul utilizarii functiei SUMIF.
1.3. Calculul produselor n Excel
Pentru a calcula n Excel produsul

n
i

xi
1

, unde xi sunt valorile pe care dorim sa le

nmultim, vom folosi functia matematica Excel PRODUCT. Acesta functie se apeleaza
analog cu functia SUM, din acelasi set de functii Excel Math&Trig. Sintaxa acestei
functii este
=PRODUCT(argument 1, argument 2, ...)
unde argument 1, argument 2, ... reprezinta, ca si n cazul functiei SUM, numerele ce
urmeaza sa fie nmultite. Aceste argumente au aceleasi caracteristici ca si n cazul
functiei de nsumare, SUM.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Fereastra de dialog pentru apelarea functiei PRODUCT prin comanda Insert/Function.

Exercitiul 1.4

Sa se calculeze numarul 10! (10 factorial).

Indicatie. Reamintim ca prin n! se ntelege produsul primelor n numere naturale, n?0. n
consecinta 10! se va calcula dupa formula P n N
n

,n
10
1

Scrieti numerele naturale de la 1 la 10 pe o coloana.

Pozitionati cursorul n celula unde doriti sa se afiseze rezultatul.
Apelati functia PRODUCT si calculati produsul celor 10 numere.
Numarul n!, nN, poate fi calculat si direct, prin apelarea functiei matematice Excel
FACT. Argumentul acestei functii este numarul al carui factorial dorim sa- l calculam.
Prin urmare FACT (10) va calcula direct produsul 1210.
Exercitiul 1.5
Sa se calculeze numarul 10! Folosind functia matematica Excel FACT.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

1.4. Alte functii Excel pentru calcul aritmetic

Vom considera, din punct de vedere matematic, doi vectori
X: (x1, x2, , xn), xiR
Y: (y1, y2, , yn), yiR
pe care i introducem n foaia de calcul Excel sub forma a doua linii sau doua coloane cu
acelasi numar de celule. Fiecare celula contine corespunzator cte o valoare a vectorului.
Functiile matematice Excel ce vor fi prezentate n continuare returneaza anumite rezultate
utiliznd valorile corespunzoare ale celor doi vectori.
Functia SUMPRODUCT
Prin produsul scalar al vectorilor X si Y vom ntelege:

n
i

x y x y xn yn xi yi
1

...
n Excel produsul scalar se calculeaza cu ajutorul functiei matematice SUMPRODUCT.
Sintaxa functiei este:
=SUMPRODUCT(array1, array2,...)
unde n cmpul array 1 se introduce adresa domeniului de celule (linie sau coloana) n
care s-au introdus valorile vectorului X, ian n cmpul array2 se introduce adresa
domeniului de celule n care s-au introdus valorile vectorului Y.
1122

BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare

Remus Cmpean

Fereastra de dialog pentru apelare functiei SUMPRODUCT.

Exercitiul 1.6
Se dau vectorii de valori:
X: ( 30, 35, 55, 60, 80, 85, 90 )

Y: ( 25, 40, 45, 65, 70, 75, 85 )

Sa se calculeze produsul lor scalar.
Indicatii
Scrieti cei doi vectori pe doua coloane ale foii de calcul Excel.
Pozitionati cursorul ntrt-o celula n care doriti sa se afiseze rezultatul.
Apelati functia SUMPRODUCT.
Argumentele functiei vor fi adresele celor doi vectori. De exemplu: A1:A10
adresa vectorului X, respectiv B1:B10 adresa vectorului Y.
Vom da n continuare un exemplu ilustrativ pentru utilitateaaplicarii produsului
scalar a doi vectori numerici. Ne vom referi la situatia n care trebuie calculat un Total.
Acesta presupune nmultirea unor cantitati (vectorul X) cu preturile unitare
corespunzatoare (vectorul Y) si apoi nsumarea acestor produse.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Exercitiul 1.7
Utiliznd functia Excel SUMPRODUCT calculati totalul vnzarilor dintr-o farmacie,
presupunnd ca situatia lor a fost introdusa ntr-o foaie de calcul sub forma unui tabel
de forma:
Indicatie. Totalul vnzarilor se calculeaza prin nmultirea cantitatilor cu preturile
unitare corespunzatoare si nsumarea rezultatelor. Aceasta operatie se poate efectua
utiliznd functia SUMPRODUCT.
Functia SUMX2MY2
Cu ajutorul acestei functii matematice Excel se poate calcula suma diferentelor
patratelor valorilor a doi vectori. Daca cei doi vectori sunt notati prin X si Y si ambii au
dimensiunea n atunci putem explicita functia SUMX2MY2 prin expresia

n
i

xi yi
1

SUMX2MY2 2 2

Sintaxa functiei SUMX2MY2 este:

= SUMX2MY2(array_x, array_y)
Cantitate medicament
vndut (cutii)
Pret unitar / cutie
4
5
3
6
9
7
8
2
11
15

15000
89000
123000
78500
72000
20500
34000
126500
147000
64500
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

unde cmpurile array_x si array_y contin adresele vectorilor X si Y.

Fereastra de dialog pentru apelarea functieiSUMX2MY2
Functia SUMX2PY2
Aceasta functie matematica Excel implementeaza formula de calcul pentru suma
sumelor patratelor valorilor corespunzatoare a doi vectori de valori. Considerand cei doi
vectori ca X si Y de dimensiuni egale, n, functia SUMX2PY2 se expliciteaza prin:

n
i1
2
i
2

SUMX2PY2 xi y
Sintaxa functiei este:
=SUMX2PY2(array_x, array_y)
unde cmpurile array_x si array_y contin adresele domeniilor de celule n care au fost
introduse valorile vectorilor X si Y.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Fereastra de dialog pent ru apelarea functiei SUMX2PY2

Functia SUMXMY2
Consideram doi vectori de date numerice X si Y, de aceeasi dimensiune n. Cu
ajutorul functiei matematice Excel SUMXMY2 putem calcula suma diferentelor la patrat
ale valorilor celor doi vectori. Explicitnd, aceasta functie se transcrie prin formula:

n
i

SUMXMY xi yi
1

22

Sintaxa functiei este:

=SUMXMY2(array_x, array_y)
unde cmpurile array_x si array_y contin adresele domeniilor de celule n care au fost
introduse valorile vectorilor X si Y.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Fereastra de dialog pentru apelare functiei SUMXMY2

Exercitiul 1.8
Fie vectorii X: numerele pare de la 2 la 20 si Y: numerele impare de la 1 la 19. Sa se
calculeze valorile:

10
1
2
3
10
1
22
2
10
1
22

3)
2)
1) 1
i
i
ii
i
ii

Sxy
Sxy
Sxy
Indicatie. Pentru punctul (1) se va folosi functia SUMX2MY2, pentru punctul (2) se va

folosi functia SUMX2PY2, iar pentru calculul sumei de la punctul (3) veti folosi functia
Excel SUMXMY2.
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

1.5. Formule de calcul Excel

Prin formula de calcul Excel ntelegem orice expresie matematica, introdusa de la
tastatura de catre utilizator, ntr-o celula a foii de calcul. Formulele de calcul vor ncepe
obligatoriu cu semnul =, altfel programul Excel va interpreta simbolurile pe care le
introducem drept text, neputndu-se efectua nici un calcul. O formula de calcul poate
cuprinde n expresia ei una sau mai multe functii matematice predefinite n Excel. De
exemplu, se poate utiliza functia Excel FACT n corpul unei formule de calcul.
Exercitiul 1.9
Se dau vectorii:
X: (1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19)
Y: (2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20)
Calculati urmatoarea expresie:

n
i
ii
n
i
i
n
i
i

xy
xy
n
E
1
11

!
1
unde n este numarul de pozitii al celor doi vectori. n cazul nostru n=10.
Indicatii
Calculati pe rnd expresiile:

n
i
ii
n
i
i
n
i
i

SUMPROD x y
SUM y
SUM x
FACT n
1
1
1

2
1
!
BioMat Semestrul I Functii Excel pentru calcule aritmetice elementare
Remus Cmpean

Fiecare din aceste rezultate va avea cte o adresa, dupa pozitia celulei n care ati
efectuat calculul.
ntr-o celula a foii de calcul intrroduceti de la tastatura urmatoarea formula de
calcul:
=(1/adresa FACT)*(adresa SUM1*adresa SUM2/adresa SUMPRODUCT)
Tastati Enter.
Puteti realiza calculul expresiei E si fara calculul separat al factorilor componenti ai
expresiei. n formula de calcul pe care o introduceti apelati direct functiile SUM,
PRODUCT si SUMPRODUCT relativ la adresele vectorilor X si Y.
Exercitiul 1.10
Calculati expresia E de la exercitiul precedent scriind o singura formula de calcul.
Apelati n corpul formulei de calcul functiile matematice Excel necesare.
Indicatie. Sa presupunem ca ati introdus cei doi vectori la adresele
A1:A10 pentru X
B1:B10 pentru Y.
Formula de calcul pe care o veti introduce de la tastatura va arata astfel:
=(1/FACT(10))*(SUM(A1:A10)*SUM(B1:B10)/SUMPRODUCT(A1:A10;B1:B10)
MICROSOFT EXCEL 97 - Efectuarea de calcule folosind formule i funcii
MICROSOFT EXCEL 97 - Efectuarea de calcule folosind formule i funcii
Excel a fost proiectat pentru manipularea expresiilor numerice, efectund urmtoarele operaii:
- calcularea de sume pe linii i coloane cu instrumentul AutoSum;
- calcularea de totaluri pe linii i coloane;
- construirea de formule pentru efectuarea de calcule;
- copierea de formule cu AutoFile;
- efectuarea de calcule matematice: scderi, mpriri, nmuliri i
ridicri la putere;
- modificarea limii coloanelor;
- mutarea i copierea celulelor;
- inserarea i tergerea de rnduri i coloane.
Utilizarea funciilor n EXCEL

O celul poate conine text, numere, formule sau funcii predefinite, cu ajutorul crora se efectueaz calcule
matematice i logice, prelucrri de text sau cutri de informaii.
Funciile sunt dependente de una sau mai multe variabile numite argumente, ce sunt separate prin virgul i
mrginite de paranteze. Argumentele pot fi opionale sau obligatorii i sunt de urmtoarele tipuri:
Argument Tipul argumentului Argument Tipul argumentului
text text serial - number numr
value valoare logical logic
num numeric orray matrice
reference referin de celul
Exist dou zone de ecran de unde se pot genera funcii:
bara de instrumente STANDARD;
bara de formule.
Tipurile de funcii coninute de EXCEL sunt:
Funcii referitoare la baze de date i administrarea listelor;
Funcii referitoare la dat i timp;
Funcii financiare;
Funcii informaionale;
Funcii logice;
Funcii de cutare i de referin;
Funcii matematice-inginereti;
Funcii statistice;
Funcii referitoare la text;
Funcii trigonometrice.
Funcii referitoare la baze de date i administrarea listelor
Argumentele acestor funcii sunt: baz de date, cmp i criteriu. Funcii sunt:
Nr.
crt.
Funcia
Efectul funciei
1.
DAVERAGE (baz de date, cmp, criteriu)
Calculeaz media numerelor din cmpul indicat al bazei de date, care respect criteriul dat. Exemplu:
DAVERAGE (B12: H534), "Zile", Criteriu. Vnzri); argumentul baz de date se afl n domeniul B12: H534,
cmpul cruia i se calculeaz media are titlul Zile, iar criteriul se gsete ntr-un domeniu cu numele Criteriu.
Vnzri. Atunci cnd se utilizeaz un titlu de coloan pentru argumentul cmp, trebuie pus ntre ghilimele.
2. DCOUNT (baz de date, cmp, criteriu) Numr nregistrrile numerice din cmpul bazei de date care
satisfac un criteriu. Dac argumentul cmp este omis, sunt numrate toate nregistrrile din baza de date
care satisfac criteriul.
3. DCOUNT (baz de date, cmp, criteriu) Numr celulele care au coninut unul din cmpul bazei de date,
pentru acele nregistrri care satisfac un criteriu.
4. DGET (baz de date, cmp, criteriu) Extrage din baza de date o singur nregistrare care respect un
criteriu.
5. DMAX (baz de date, cmp, criteriu) Este gsit numrul maxim din cmpul bazei de date, pentru
nregistrrile care respect un criteriu.
6. DMIN (baz de date, cmp, criteriu) Este gsit numrul minim din cmpul bazei de date, pentru
nregistrrile care respect un criteriu.
7. DPRODUCT (baz de date, cmp, criteriu) nmulete toate valorile din cmpul bazei de date pentru
nregistrrile care respect un criteriu. Funcia este similar cu SUM (), cu diferena c valorile sunt
nmulite, nu adunate.
8. DSTDEV (baz de date, cmp, criteriu) Calculeaz abaterea standard a unui ealon de date, pe baza
numerelor dintr-un cmp al bazei de date, pentru nregistrrile care respect un cirteriu.

9. DSTDEVP (baz de date, cmp, criteriu) Calculeaz abaterea standard a ntregului set de date, pe baza
numerelor dintr-un cmp al bazei de date, pentru nregistrrile care respect un criteriu.
10. DSUM (baz de date, cmp, criteriu) nsumeaz toate numerele dintr-un cmp al bazei de date, pentru
nregistrrile care respect un anumit criteriu.
11. DVAR (baz de date, cmp, criteriu) Calculeaz abaterea estimat (sau se abate un eantion de la
medie) a unui eantion de date, pe baza numerelor dintr-un cmp al bazei de date, pentru nregistrrile care
respect un criteriu.
12. DVARP (baz de date, cmp, criteriu) Calculeaz abaterea ntregului set de date, pe baza numerelor
dintr-un cmp al bazei de date, pentru nregistrrile care respect un criteriu.
13. SUBTOTAL (baz de date, cmp, criteriu) Calculeaz o sum parial pentru o list sau pentru o baz
de date.
Funcii pentru dat i timp
Programul Excel nregistreaz valorile de tip dat i or ca numere seriale, avnd posibilitatea s numere
zilele care au trecut de la nceputul anului 1900.
Argumentele de tip dat i or se pot introduce utiliznd formatele (10/12/98 sau 9-Sep-98). Funciile uzuale
pentru dat i timp sunt:
Nr.
crt.
Funcia
Efectul funciei
1.
DATE (an, lun, zi)
Returneaz numrul serial pentru data specificat.
2. DATEVALUE (dat-text) Execut corecia datei introduse ca text n numr serial. Exe...

4.4 Formule i funcii

Formulele i funciile sunt oferite de programul Excel pentru efectuarea de calcule folosind
coninutul unor celule dintr-o foaie de calcul sau din mai multe foi de calcul n conformitate cu
proiectarea i cerinele aplicaiei.
Definiie.
Formulele sunt expresii formate din operanzi (constante i/sau referiri de celule),
operatori matematici (aritmetici i relaionali) i funcii; formula este precedat de semnul =;
funcia este o formul complex predefinit identificat printr-un nume i conine ntre paranteze
o list de argumente ce reprezint o expresie.
Cea mai simpl formul este cea care conine o valoare (constant numeric sau text).
Formulele mai complexe sunt construite cu ajutorul expresiilor matematice, dar care sunt precedate
de semnul =. n cazul n care formula nu este precedata de semnul =, expresia matematic
este interpretata ca o dat (numeric sau de tip text).
Orice formul trebuie scris ntr-o celul a foii de calcul i va aprea scris n bara

formulei (Formula Bar). Formula se termin prin tasta <CR>, i ca efect n celul nu va fi afiat
formula , ci rezultatul calculelor n conformitate cu expresia corespunztoare formulei.

Exemplu de mai sus este preluat din foaia de calcul Orders ataat la cartea Excel 97 pas
cu pas, Microsoft Press, 1998 (http://www.microsoft.com/mspress).
n practic, exist dou moduri diferite de a crea (scrie) o formul:
1. tehnica traditional se selecteaz celula n care trebuie s fie creat formula i se
introduce formula scriind adresele de celul ale tuturor celulelor care urmeaz a fi
introduse n formul; nu se recomand pentru formulele complexe, deoarece pot aprea
erori prin tastare;
2. tehnica de tip indicare se selecteaz celula unde trebuie s apar rezultatul i se
tasteaz semnul =; introducerea formulei se face prin repetarea urmtoarei aciuni: se
efectueaz click pe celula ce este operand n formul i se tasteaz semnul pentru
operatorul corespunztor, pn la terminarea ntregii formule; se ncheie formula prin
apsarea tastei <CR>;
n cazul tehnicii de tip indicare, dac este necesar referirea unor celule la mare distan
unele de altele, se recomand atribuirea de nume pentru aceste celule i apoi referirea numelor

atribuite.
Denumirea domeniilor de celule este o facilitate prin care utilizatorul poate aplica un
nume pentru a desemna o celul sau un grup de celule (rolul variabilelor ntr-un limbaj de
programare), n loc de a folosi adresele de celule ca referine.
Numele definite prezint multiple avantaje:
numele sunt mai descriptive i mai uor de memorat dect adresele de celule;
cnd o celul este deplasat, numele este deplasat o dat cu celula;
se poate folosi un nume n locul unei celule sau al unui domeniu de celule ntr-o formul
sau n argumentul unei funcii, similar utilizrii unei etichete de rnd sau de coloan;
la copierea unei formule care folosete un nume, efectul este acelai ca i cum s-ar folosi o
referin absolut de celul.
Numele pot avea maximum 255 de caractere i pot include litere, cifre, liniue de subliniere i
puncte, primul caracter trebuie s fie o liter sau un caracter de subliniere, deci diferit de cifre
i punct. Un nume definit nu poate folosi adrese valide de celule.
Un domeniu de celule poate fi denumit n trei moduri:
1. folosind caseta Name Box se selecteaz domeniul de celule ce urmeaz a fi
denumit i se efectueaz click n caseta Name Box din partea stng a barei de
formule; se tasteaz un nume valabil i se apas <CR>;
2. folosind caseta de dialog Define Name - se selecteaz domeniul de celule ce
urmeaz a fi denumit i se efectueaz Insert Name Define care deschide
caseta de dialog Define Name ce ofer o list de nume deja folosite n toate foile
de calcul ale agendei de lucru; n casta de text Names and workbook se tasteaz un
nume valabil de domeniu, dup care se efectueaz clik pe butonul Add; se poate
realiza tergerea (delete) unui nume deja introdus folosind butonul Delete; la
ncheierea operaiunii se efectueaz click pe butonul OK;

3. folosind caseta de dialog Create Names se poate atribui un nume unei celule din
textul existent ntr-o celula, chiar dac textul nu este o etichet de coloan sau de
linie; se selecteaz domeniul de celule ce urmeaz a fi denumit; se includ celulele al
caror coninut urmeaz a fi folosit ca nume, fie pe primul sau pe ultimul rnd, fie pe
prima sau pe ultima coloan selectat; se selecteaz opiunea Insert Name
Create din bara de meniuri pentru a deschide caseta de dialog Create Names; n
caseta de text Create name in , se selecteaz rndul (Top-sus sau Bottom-jos)
i/sau coloana (Left-stnga sau Right-dreapta) care conine etichetele ce urmeaz a
fi folosite pentru a denumi domeniul selectat; se efectueaz click pe butonul OK
pentru a aplica numele.

Numele de domeniu se poate folosi ca argument pentru o funcie oferit de programul

Excel. De asemenea, numele ndeplinete un rol de navigare, cu precdere n agendele de lucru i
foi de calcul de mari dimensiuni. Pentru a comuta la sau pentru a selecta un domeniu cu nume,
oriunde n interiorul agendei de lucru, se efectueaz click pe sgeata orientat n jos din caseta
Name i se selecteaz numele din lista.

C
ompletarea formulelor este operaia prin care trebuie s se utilizeze facilitaile Excel pentru
copierea coninutului unei celule ce reprezint formule de calcul, i n alte celule vecine, dar
calculele se refer la celule corespunztoare unor rnduri sau coloane. Operaia de completare este
un fel de operaie de copiere . Aceast operaie se utilizeaz i cnd celula conine numere sau
text.
Indicatorul de mouse (cursorul) va lua mai multe forme n timpul deplasrii ntr-o foaie de
calcul, i anume :
cruce mare n aceast form se poate utiliza pentru activarea sau selecia celulelor ;

sgeat aceast form se va obine cnd se deplaseaz spre marginea unei celule active;
cnd indicatorul are aceast form, se poate utiliza mouse-ul pentru deplasarea celulei
(copierea coninutului celulei n alt celul-mutarea celulei) ;
cruce mic neagr se va obine aceast form cnd mouse-ul se deplaseaz spre
indicatorul de celula (colul jos-dreapta = ptrat min negru ;instrument de umplere), forma
ce se utilizeaz pentru a comunica utilizatorului c este permis operaia de completare.

n timpul lucrului n Excel, utilizatorul trebuie s urmareasc frecvent forma indicatorului. O

deplasare de mouse egal cu a 32-a parte dintr-un inch (aproximativ 0.8 mm) reprezint diferena
ntre operaiile de selectare, deplasare i copiere.
Pentru completarea unei formule (este o operaie de copiere), se selecteaz celula care
conine formula ce se dorete a fi copiat. Se deplaseaz indicatorul de mouse n direcia
instrumentului de umplere pn cnd indicatorul capt forma indicatorului de umplere (cruce
mic neagr). Se apas butonul de mouse i se trage de indicatorul de completare pentru a selecta
celulele unde se dorete copierea formulei. Se elibereaz butonul de mouse i astfel formula va fi
copiat i n celulele selectate.
nsumarea pe rnduri i pe coloane este o metod de creare a totalurilor pe rnduri i pe
coloane, dintr-un singur pas folosind butonul AutoSum ( -nsumare automat) de pe bara de
instrumente Standard. Acesta apeleaz funcia SUM.
De exemplu, dac exist un tabel de numere i se dorete realizarea totalurilor valorilor pe
fiecare rnd i pe fiecare coloan, se selecteaz celulele care conin ntregul tabel, se poate include
i celula vid care va conine totalul. Dup aceea, se efectueaz click pe butonul AutoSum. Excel
va insera n celula vid o formul de calcul (indiferent dac acest celul a fost selectat sau nu) i
va calcula totalul. Dac se dorete inseria unui rnd alb naintea totalurilor, se selecteaz dou
celule suplimentare. Totalul se va plasa n ultima celul vid selectat.
Dup cum se va vedea din imaginea urmtoare, pentru tabelul ce conine numere n
domeniul B4:G14, automat n celula I4 se va crea formula =SUM(B4:H4), n celula I5 se va crea
formula =SUM(B5:H5), .a.m.d., iar n celula I16 se va crea celula formula =SUM(B16:H16).
Deliberat, coloana H este cu celule vide, iar rndul 15 conine, de asemenea celule vide. Prin
utilizarea butonului AutoSum calculul totalurilor n coloana I i n rndul 16 se va realiza
automat i imediat.

Modificarea formulelor (revizuire/actualizare) poate interveni n diverse situaii :

s-a introdus o formul incorect ;
au fost adugate date noi i este necesar modificarea formulei pentru reflectarea datelor
noi introduse.

U
tilizatorul se poate deplasa n celula care conine formula i s creeze o nou formul, scriind
formula corect, sau poate edita formula existent. La efectuarea unui dublu click pe o formul
pentru a o deschide n vederea editrii, programul Excel va desena fiecare adres de celul sau
adres de domeniu ntr-o culoare diferit i va amplasa o margine de aceeai culoare n jurul
celulei sau a domeniului. Marginea are numele de identificator de domeniu (Range Finder). O alt
modalitate este aceea de a selecta celula care conine formula i apoi se selecteaz bara de formule

unde se face click pe ea. Dac se dorete modificarea unor referine, utilizatorul poate folosi
tastatura, fie identificatorul de domeniu. Pentru a folosi tastatura, se selecteaz referina din
formul i apoi fie se efectueaz click pe celula cu care se dorete a se face nlocuirea, fie se
tasteaz adresa celulei de nlocuire. Pentru a folosi identificatorul de domeniu, se apuc
marginea identificatorului de domeniu i se deplaseaz n celula corespunztoare. Dac este
necesar includerea n domeniu a unui numr mai mare sau mai mic de celule, se trage de
instrumentul de selecie situat n partea de jos a indentificatorului de domeniu pentru a extinde sau
pentru a reduce selecia. Dup ncheierea editrii formulei, se apas pe <CR> sau se execut click
pe butonul Enter.

Observaie.
Dac referina care se dorete a fi modificat este un domeniu de celule, referina este
construit lexical din prima celul din domeniu (un col), dou puncte : i ultima celul din

domeniu (cellalt col diagonal), adic n cazul de mai sus, dac este considerat ntregul tabel ,
vom avea B16:H16. Pentru a modifica aceast referina ntr-o formul, se selecteaz ntreaga
referin i apoi se trece n foaia de calcul i se trage pentru a selecta domeniul de celule pentru
noua formul, sau se deplaseaz i apoi se extinde identificatorul de domeniu.

Exerciiu. S se considere tabelul de numere din exemplul precedent, s se nlocuiasc

cuvntul Total cu Media i s se realizeze aciuni pentru ca pe rndul 16 i pe coloana I s
apar valorile medii ale numelor din tabel. Se va folosi funcia AVERAGE (medie) oferit de
programul Excel prin butonul Paste Function (fx).

Utilizarea funciilor Excel este o facilitate puternic i performant a programului Excel.

O funcie este o formul predefinit, prin care utilizatorul economisete timp pentru efectuarea
unor calcule complexe. De asemenea, pentru a economisi timp, se recomand utilizarea
referinelor la alte celule, n loc de a include toate caluculele care determin rezultatele n aceste
celule. Utilizarea butonului AutoSum () are ca efect apelarea funciei SUM.
Funciile sunt formule, deci dac se apeleaz o singur funcie, aceasta trebuie s fie
precedat de semnul = . Dup semnul egal urmeaz numele funciei, urmat de unul sau mai
multe argumente separate prin virgule sau ; i incluse ntre paranteze :
=Nume_funcie (<lista-argumente>)
De regul, funciile sunt operani n expresiile care constituie formula.

P
rogramul Excel ofer utilizatorului sute de funcii (235) care se pot apela pentru a calcula rezultate
folosite n finane, contabilitate, statistic, matematic, inginerie sau n alte domenii tiinifice,
economice, sociale. Funciile sunt proceduri (programe structurate) care calculeaz un anumit
rezultat cu o precizie foarte mare innd seama de performanele actualelor microprocesoare cu
care sunt nzeztrarte sisteme de calcul.
Categorii de funcii Excel

Categorie

Exemple

Financial (financiare)

Calculeaz rata dobnzii, rata lunar de

rambursare a mprumutului, valoarea
uzurii, etc. (17 funcii)

Date & Time (data i

ora)

Determin ora curent, ziua din

sptamn sau din an, ora sau data

Math
&
(matematic
trigonometrie)

Calculeaz valoarea absolut, rdcina

ptratic, suma, funcia exponenial,
funcia
logaritmic,
funcii
trigonometrice, etc.

Trig
i

Statistical (statistic)

Calculeaz medii, maxime i minime,

abateri medii ptratice, cuantile, etc.

Look & Reference

(cutare i referin)

Caut i returneaz valori dintr-un

domeniu, creeaz hiperconexiuni n
reele sau documente din INTERNET

Database (baz de date)

Prelucreaz valori dintr-o baz de date

(tabel) din Excel

Text (text)

Convertete text n majuscule sau

minuscule, elimin caractere din dreapta
sau stnga, concateneaz iruri de
caractere, etc.

Logical (logic)

Evalueaz o expresie logic i

returneaz o valoare TRUE (adevrat)
sau FALSE (fals), folosit pentru diverse
aciuni
sau
pentru
formatare
(condiionat)

Information
(informaie)

Returneaz informaii din programul

Excel sau Windows, referitoare la
starea unei celule, a unui obiect sau
mediu n ansamblu

Engineering (inginerie)

Calcule inginereti, funcii incluse n

Office 2000, dar trebuie instalate
separat din Analysis Toolpack

Observaie.
Evident, nu este necesar memorarea tuturor funciilor dintr-o categorie, dar utilizatorul
trebuie s se informeze despre existena acestor funcii i s cunoasc funciile de baz i s aib
suficiente informaii despre alte funcii pentru a le putea apela atunci cnd este nevoie. Este
posibil accesarea tuturor funciilor prin utilizarea paletei de formule (Formula Palette).
Daca trebuie s se apeleze o funcie mai rar folosit, se folosete butonul Paste Function
(fx) de pe bara de instrumente Standard care deschide caseta de dialog Paste Function ce ofer
lista categoriilor de funcii (Function category) i lista numelor de funcii din categoria selectat
(Function name). Caseta de dialog Paste Function se poate deschide i prin comanda Insert

Function.
Lista categoriilor de funcii include categoria funciilor cel mai recent utilizate (Most
Recently Used) i categoria tuturor funciilor (All).

nainte de a apela o funcie, utilizatorul trebuie s cunoasc rezultatul returnat (ntors) de

funcie, ce argumente trebuie sa aib funcia (tipul i semnificaia lor) i modul de apelare al
funciei. Prin regimul de asisten (Help) programul Excel ofer toate aceste aspecte pentru fiecare
funcie, utilizatorul urmnd s fie n cunotin de cauz n ceea ce privete oportunitatea accesrii
unor funcii n cadrul aplicaiei la care lucreaz.
De exemplu, dac se dorete valoarea unui mprumut sau a unei investiii ntr-un moment
de timp viitor, dup efectuarea tuturor plilor, utilizatorul trebuie s cunoasc faptul c exist n
categoria funciilor financiare (Financial) funcia FV (future value ; valoare viitoare) ce se
apeleaz cu argumentele :
rate de tip number ; rata dobnzii la mprumut ;
nper (number of periods) de tip number ; numr de perioade (numr de luni, ani, zile
sau alte uniti) ;
pmt (payment) de tip number ; plat ; sum platit periodic ca rat la mprumut ;
pv (present value) de tip number ; valoarea actual ; valoarea iniial a unui mprumut ;
type de tip number ; tip avnd valoarea 1 sau 0.
Apelul funciei se va face sub urmtoarea form : FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type).

Observaie. Cnd se lucreaz cu funcii financiare, trebuie verificat dac toate argumentele unei
funcii sunt bazate pe aceeai perioad de timp : o zi, o lun sau un an.
Numele funciilor oferite de programul Excel pe categorii de funcii sunt :

Financial DB, DDB, FV, IPM, IRR, ISPMT, MIRR, NPER, NPV, PMT, PPMT,
RATE, SLN, SYD, VDB ;

Date & Time DATE, DATEVALUE, DAY, DAYS360, HOUR, MINUTE, MONTH,
NOW, SECOND, TIME, TIMEVALUE, TODAY, WEEKDAY, YEAR ;

Math & Trig ABS, ACOS, ACOSH, ASIN, ASINH, ATAN, ATAN2, ATANH,
CEILING, COMBIN, COS, COSH, DEGREES, EVEN, EXP, FACT, FLOOR, INT, LN,
LOG, LOG10, MDETERM, MINVERSE, MMULT, MOD, ODD, PI, POWER,
PRODUCT, RADIANS, RAND, ROMAN, ROUND, ROUNDDOWN, ROUNDUP, SIGN,
SIN, SINH, SQRT, SUBTOTAL, SUM, SUMIF, SUMPRODUCT, SUMSQ, SUMX2MY2,
SUMX2PY2, SUMXMY2, TAN, TANH,TRUNC ;

Statistical AVEDEV, AVERAGE, AVERAGEA, BETADIST, BETAINV, BINOMDIST,

CHIDIST, CHIINV, CHITEST, CONFIDENCE, CORREL, COUNT, COUNTA,
COUNTBLANK, COUNTIF, COVAR, CRITBINOM, DEVSQ, EPONDIST, FDIST,
FINV, FISHER, FISHERINV, FORECAST, FREQUENCY, FTEST, GAMMADIST,
GAMMAINV, GAMMALN, GEOMEAN, GROWTH, HARMEAN, HYPGEOMDIST,
INTERCEPT, KURT, LARGE, LINEST, LOGEST, LOGINV, LOGNORMDIST, MAX,
MEXA,MEDIAN, MIN, MINA, MODE, NEGBINOMDIST, NORMDIST, NORMINV,
NORMSDIST, NORMSINV, PERSON, PERCENTILE, PERCENTRANK,PERMUT,
POISSON, PROB, QUARTILE, RANK, RSQ, SKEW, SLOPE, SMALL,
STANDARDIZE, STDEV, STDEVA, STDEVP, STDEVPA, STEYX, TDIST, TINV,
TREAD, TRIMMEAN, TTEST, VAR, VARA, VARP, VARPA, WEIBULL, ZTEST ;

Look & Reference ADDRESS, AREAS, CHOOSE, COLUMN, COLUMNS,

GETPIVOTDATA, HLOOKUP, HYPERLINK, INDEX, INDIRECT, LOOKUP, MATH,
OFFSET, ROW, ROWS, TRANSPOSE, VLOOKUP ;
Database DAVERAGE, DCOUNT, DCOUNTA, DGET, DMAX, DMIN, DPRODUCT,
DSTDEV, DSUM, DVAR, DVARP ;
Text CHAR, CLEAN, CODE, CONCATENATE, DOLLAR, EXACT, FIND, FIXED,
LEFT, LEN, LOWER, MID, PROPER, REPLACE, REPT, RIGHT, SERCH,
SUBSTITUTE, T, TEXT, TRIM, UPPER, VALUE ;
Logical AND, FALSE, IF, NOT, OR, TRUE ;
Information CELL, ERROR, TYPE, INFO, ISBLANK, ISERR, ISERROR,
ISLOGICAL, ISNA, ISNOTEXT, ISNUMBER, ISREF, ISTEXT, N, NA, TYPE.

Tabelul funciilor Excel utilizate mai frecvent n aplicaii

PV,

I
nainte de a introduce o funcie(formul), utilizatorul trebuie s se asigure c celula n care se
dorete afiarea rezultatului, este activ (selectat). Sunt dou modaliti, ori se execut click n
caseta Formula Bar i se tasteaz = i apoi coninutul formulei, ori se execut click pe
butonul (=) Edit Formula (editare formul) din bara de formule pentru a deschide paleta de
formule. n ultimul caz, caseta Name aflat n partea stng a barei de formule (Formula Bar), se
va transforma n caseta Function (funcie), afind numele ultimei funcii folosite i o lista cu cele
mai recente funcii utilizate, dac se execut click n lista derulant a casetei Function. Dac
funcia dorit se afl n list, se selecteaz i astfel programul Excel va scrie funcia n bara de
formule i n paleta de formule. Paleta de formule include o descriere a funciei i una sau mai

multe casete de text pentru fiecare argument al funciei. Pentru unele funcii care folosesc un
singur domeniu de celule apare i descriere domeniului, deoarece se intuiete argumentul.
Casetele corespunztoare argumentelor trebuie completate pentru a utiliza funcia apelat.
De exemplu, dac n foia de calcul (tabel) din imaginea precedent se dorete ca n celula
G21 s se calculeze media valorilor de pe coloana G, deci din domeniul G12 :G20, se selecteaz
celula G21 i apoi se execut click pe butonul Edit Formula i apoi se selecteaz funcia
AVERAGE din caseta Function. Se va deschide paleta de formule, i anume caseta pentru funcia
AVERAGE aa cum apare n imaginea urmtoare. Automat apare primul argument domeniul
G12 :G20. Dac selecia este corect se confirm prin efectuarea unui click pe butonul OK. n
cazul n care se doresc alte argumente, n casetele de texte Number 1, Number 2, etc. se pot tasta
sau introduce alte argumente. Se poate utiliza butonul Colapse Dialog (Inhibare caset)

Ca n cazul oricrei formule, rezultatele funciei sunt afiate n celula activ, iar
funcia este afiat n bara de formule (Formula Bar), n momentul cnd celula respectiv
este activ (selectat).
Exista doua tipuri de functii/formule :
Functii obisnuite la care rezultatul va fi returnat doar intr-o celula, adica sunt functii
de tipul f : D1 x D2 x x Dn D ;
Functii matriceale la care rezultatul va fi returnat intr-o zona de celule(domeniu),
adica sunt functii de tipul
f : D1 x D2 x x Dn E1 x E2 x x Em ;
n acest caz argumentele funciei pot fi :
a) un domeniu(o regiune) n : m,
unde , {A,B, , Z} si n, m {1,2, 65536} ;
b) un nume de domeniu/regiune ;
c) o matrice numerica data sub forma
{ <linia_1> ; <linia_2> ; ;<linia_n>}, unde <linia_i> este
lista elementelor liniei i separate de virgula;
EXEMPLE.
a) Calculul determinantului si inversei unei matrice(se utilizeaza functiile MDETERM si
MINVERSE)
Consideram A o matrice 3 x 3 si sa calculam determinantul matricei.
In celulele domeniului A4 :C6 se introduc elementele matricei A, apoi se selecteaza celula
E4 unde se doreste sa apara rezultatul, dupa care in bara de formula se tasteaza
=MDETERM(A4 :C6) sau se apeleaza functia MDETERM indicandu-se argumentul ce
este domeniul in care sunt elementele matricei A.
Pentru calculul inversei, se va selecta domeniul A10 :C12 care in final va stoca inversa
matricei, apoi se apeleaza functia MINVERSE cu argumentul A4 :C6, dupa care se apasa
combinatia de taste <CTRL> + <SHIFT> + <CR>.
b) Calculul puterilor unei matrice(se va utiliza functia MMULT). Pentru A2 se va selecta
zona G4:I6 unde se va stoca matricea rezultat, apoi se va apela functia MMULT
indicandu-se argumentele A4 :C6, respectiv A4 :C6, dupa care se apasa combinatia de
taste <CTRL> + <SHIFT> + <CR>. Asemanator se va proceda pentru A3, A4, , An.
det(A
)

matricea A

19

72

A*A

382

154

87

61

66

30

inversa
A

A*A*
A

0.194
44

7720

3136

0.208333

0.5

1.819
44

1848

824

-0.08333

0.527
778

1344

552

0.083333

Opiunea AutoCalculate (calcul automat) oferit de programul Excel permite efectuarea

anumitor verificri referitoare la coninutul unor celule (ce conin constante sau valori ca rezultat
al unei funcii sau formule). Se poate cere afiarea automat n bara de stare a calculului pentru
sum, medie, etc. a unor valori dintr-un domeniu de celule. Pentru activarea acestei opiuni se
selecteaz regiunea (domeniul) de celule care urmeaz a fi verificate i se efectueaz click cu
butonul drept pe bara de stare. Se afieaz un meniul local (meniu rapid) ce va permite selectarea
funciei dorite de utilizator. Efectul apelrii funciei solicitate se va afia n bara de stare.

Formulele i funciile utilizate ntr-o foaie de calcul fac referine la diferite celule sau
domenii de celule. Aceste referine pot fi destul de complicate pentru unele foi de calcul complexe,
astfel c urmrirea lor poate fi anevoioas.
Programul Excel ofer utilizatorului diferite mijloace grafice destinate verificrii
interdependenei celulelor. Aceste mijloace pot fi utilizate cel mai simplu prin afiarea pe ecran a
barei de unelte (Auditing Toolbar) care este destinat verificrii (Auditing) formulelor i
funciilor. Prin comanda Tools Auditing se deschide un meniul din care se alege comanda
Show Auditing Toolbar (afiarea barei de unelte pentru verificare).
Uneltele din aceast bar trebuie utilizate numai dup ce a fost selectat celula
corespunztoare. Comenzile (uneltele) acestei bare sunt :
Trace Precedents celula actual va fi legat cu sgei (de culoare albastr) de
celulele precedente (folosite la determinarea coninutului celulei active) ; se indic

acele celule, la care formula sau funcia din celula activ face referine (celulele
precedente, adic ascendenii celulei active) ;
Remove Precedent Arrows tergerea sgeilor care indic celulele ascendente
de nivel cel mai nalt pentru celula activ ;
Trace Dependents indicarea acelor celule care utilizeaz informaia din celula
activ (celulele care depind de celula activ, adic descendenii) ;
Remove Depentent Arrows - tergerea sgeilor care indic celulele descendente
de nivel cel mai nalt pentru celula activ ;
Remove All Arrows tergerea tuturor sgeilor de indicare a
interdependenelor ;

Trace Error indicarea celulei sau celulelor care cauzeaz eroarea n celula
activ ; comanda poate fi utilizat dac celula activ conine o valoare ce indic o
eroare ;
New Comment ataarea unui comentariu celulei active ;
Circle Invalid Data ncercuirea datelor invalide (n context cu comanda de

validare a datelor) ;
Clear Validation Circles tergerea cercurilor de validare .

Referine absolute i relative de celule

Operaia fundamental de copiere a celulelor n Excel este o operaie mai special innd
seama c o celul poate conine valori de date (constante - numere, text) sau formule (apeluri de
funcii i expresii). Dac o foaie de calcul este mai complex (volum mare de date i calcule
complexe), este incomod s se repete introducerea unor formule n mai multe celule. De exemplu,
dac trebuie s se realizeze suma valorilor pe mai multe linii sau pe mai multe coloane, ar trebui
s se introduca acelai tip de formul de mai multe ori, schimbndu-se doar
coordonatele(referinele) unor coloane sau linii.
Pentru a fi un instrument puternic n calculul tabelar, programul Excel a introdus referine

de celule absolute i relative.

Fa de metodele fundamentale de copiere n Office 2000, utilizatorul va detecta cteva
diferene la copierea i deplasarea celulelor i a domeniilor de celule n Excel :
dac se insereaz celulele deasupra unor date existente, aceste date vor fi suprascrise, prin
urmare trebuie s existe suficiente celule vide pentru a se accepta selecia ce urmeaz a fi
inserat ;
decuparea i lipirea, precum i copierea i lipirea au efecte diferite n Excel fa de
pachetul Office 2000 ; este imposibil copierea, apoi interclasarea unor operaii i apoi
lipirea ; datele trebuie inserate imediat, altfel decuparea sau copierea sunt anulate ;
la decuparea unei celule n Excel, aceasta este copiata n memoria Clipboard, dar nu este
eliminat din foaia de calcul dect n momentul inserrii ei n noua locaie prin apsarea
tastei <CR> sau efectuarea unui click pe butonul Paste ;
la decuparea unei selecii, aceasta poate fi lipit o singur dat, nu se pot realiza copii
multiple ; copierea i lipirea sunt operaii care se pot repeta ; la apsarea tastei <CR> la
sfritul unei operaii de lipire, programul Excel va goli memoria Clipboard, deci se poate
folosi butonul Paste pentru a insera prima, a doua, i a n-a copie ; se apas <CR> numai la
inserarea ultimei copii.
Dac se selecteaz o regiune (domeniu) de celule pentru a fi copiate n alt loc din foaia de
calcul, dup selectare se folosete butonul Copy care are ca efect ncadrarea domeniului cu un
dreptunghi cu laturi din linii ntrerupte mictoare.

Utilizarea facilitilor de tragere i aezare (drag and drop) este eficient n operaiile de
copiere i n acest caz. Aceast metod este folosit dac celulele care urmeaz a fi copiate, ct i
destinaia lor, sunt vizibile pe ecran.
Dup selectarea celulelor, se deplaseaz mouse-ul ca s indice spre laturile indicatorului
de celul(domeniu), cu excepia instrumentului de completare (unde indicatorul de mouse se va
transforma ntr-o sgeat). Se menine apsat butonul drept i se trage de celule n noile lor locaii.
La eliberarea butonului de mouse, se va deschide un meniu rapid, care permite opiunea ntre
deplasarea (mutarea) i copierea celulelor.

Dup cum se poate vedea din exemplele precedente, copierea valorilor s-a realizat obinuit
conform metodei generale oferite de pachetul Office 2000.
In cazul n care este vorba de copierea unei formule dintr-o celul n alta, programul Excel
modific automat fiecare referin de celula din formul.
Exemplu demonstrativ. S presupunem c celula H18 conine formula =SUM(C18 :G18)
care calculeaz suma valorilor din domeniul de celule C18 :G18 i dorim s copiem celula H18 n

celula J20. Indiferent de modalitatea de copiere, n final n celula J20 se va obine valoarea 0, iar
formula afiat n bara de formule va fi =SUM(E20 :I20). Aceste efecte sunt rezultatul modificrii
automate a referinelor de celule din formula continut n H18. Evident, n celula J20 se obine
valoarea 0 deoarece domeniul E20 :I20 este vid. Se poate observa din imaginea de mai jos c
referinele au fost translatate. Translaia referinelor este identic cu translaia celulei J20 fa de
celula H18 care conine formula iniial. Acest tip de referin se numete referin relativ.

Prin urmare, n procesul de copierea a celulelor care conin formule, referinele celulelor
din formula copiat sunt translatate n funcie de poziia destinaiei fa de celula copiat. Prin
copiere se poate ajungei la cazuri n care unele referenieri de formule devin invalide, cnd se
afieaz textul #REF ! .
n exemplul urmtor (imaginea urmtoare) vom ilustra procesul de refereniere absolut a
celulelor unei formule.Vom selecta celula H18 i o vom edita (se execut click dublu pe ea sau
click simplu pe ea i apoi click simplu n bara de formule) prin trecerea la fiecare referin de
celul, cnd se apas tasta <F4> care face ca n faa literei de celul i n faa numrului liniei s
apar simbolul $ ( sau se va tasta efectiv simbolul $ ). Dup aceasta editare se apas tasta

<CR> i astfel rezultatul n celula H18 va fi acelai ca cel anterior. Dac se repet procesul
anterior de copiere a formulei H18 n celula J20, rezultatul obinut n celula J20 va fi identic cu
valoarea din H18, iar n bara de formule va fi afiat formula nemodificat.

n acest caz s-a utilizat referenierea absolut, formula copiat refereniaz (acceseaz),
fr nici o translatare, celulele originale.
Exist posibilitatea utilizrii i a referinelor mixte. n acest caz, componenta n faa creia
este plasat simbolul $ este o referin absolut , iar componenta care nu este precedat de
simbolul $ este o referin relativ.
Exercitiu. Folosind referine mixte, vom genera un tabel al nmulirii numerelor (Tabla
nmulirii) . n domeniul de celule A2 :A19 vom introduce n ordine numerele 1, 2, , 19 ( se
recomand utilizarea seriilor de valori ; Edit Fill Series), iar n domeniul B1 : M12 aceleai
valori. n celula B2 vom introduce (edita) formula =$A2*B$1 , dup care vom selecta celula

B2 i executm Copy. Vom selecta domeniul ntreg B2 : M12 i executm lipirea (Paste) i asfel
se va genera tabelul nmulirii (Tabla nmulirii) din imaginea care urmeaz.

Universitatea din Bucuresti 2002.

No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest,
except for short quotations with the indication of the website address and the web page.
Comments to: Vlada Marin; Text editor: Vladimir Ioan Vararu and Magdalena Bostan; Last update: November, 2002

Pentru a folosi comanda Goal Seek se formuleaz nti problema, se introduc variabilele i formulele
n foaia de calcul. Celula cu rezultate trebuie s conin neaprat o formul iar formula respectiv
trebuie s conin referiri la alte celule din foaia de calcul, celule care conin variabile de intrare.
Pentru gsirea valorii de intrare care s conduc la un anumit rspuns se vor parcurge urmtoarele
etape:
1. Se selecteaz celula rezultat, care trebuie s conin o formul i n care vrem s obinem o
anumit valoare.
2. Se aplic comanda Tools, Goal Seek. Pe ecran apare caseta de dialog Goal Seek (figura 1).
3. Caseta Set Cell conine celula selectat n etapa 1. Dac s-a srit peste etapa 1, se scrie n
aceast caset referina celulei rezultat. n caseta To value se introduce soluia la care vrei s
ajungei. n caseta By changing Cell se scrie referina celulei de intrare. Aceast celul trebuie s
contribuie la valoarea formulei din celula rezultat, specificat n Set Cell.

4. Se selecteaz butonul OK.

Goal Seek nlocuiete valoarea de intrare astfel nct soluia s se apropie ct mai mult de soluia
cerut.
Aplicaie Goal Seek
O persoan depune o sum la o banc pe termen de o lun cu o rat a dobnzii de 7%. S se
calculeze, pentru un orizont de 12 luni suma din cont la nceputul i sfritul fiecrei luni. S se
calculeze valoarea din cont la sfritul perioadei pentru mai multe valori a sumei depuse. S se
determine ce sum trebuie s fie depus astfel nct la sfritul perioadei suma din cont s fie de
10.000 lei ?
Se va crea urmtoarea foaie de calcul (figura 2):
Suma la nceputul lunii 1 este chiar suma depus deci n B5 vom introduce formula =B1.
Suma la sfritul unei luni este suma de la nceputul lunii la care se adaug dobnda, deci formula
din celula C5 va fi =B5+B5*B$2/12.
Suma la nceputul lunii 2 este suma de la sfritul lunii 1, deci n B6 vom introduce formula =C5.
Se copiaz pe coloan formulele din B6 i B5. Suma de la sfritul perioadei este n celula C16.
Valoarea din aceast celul depinde n mod indirect de suma depus din B1.
Dac se modific suma depus automat se modific i valoarea din C16. De exemplu, pentru o
sum depus de 30.000 se va obine la sfritul perioadei o sum de 32.168 lei.
S rezolvm acum urmtoarea ntrebare: Ce sum trebuie depus astfel nct la sfritul perioadei
suma final s fie de 10.000 lei ?.
Rezolvare:
1. Se selecteaz celula C16.
2. Se aplic comanda Tools, Goal Seek
3. Caseta Goal Seek se va completa n modul urmtor:
Set Cell C16 Celula care conine suma pe care vrem s o obinem
To Value 10.000 Suma pe care vrem s o obinem (suma depus)
By Changing Cell B1 Celula care variaz ca s obinem rezultatul
4. Se selecteaz butonul OK
Excel rezolv problema n mod invers, suma care trebuie depus fiind de 9.325 lei.
Efectuarea de analize What if cu scenarii
Multe din analizele economice implic efectuarea de analize de tipul Ce se ntmpl dac?. Pentru
a rspunde la astfel de ntrebri se modific valorile din celulele care conin datele iniiale ale
problemei. La schimbarea acestor valori se modific i rezultatele. Cu ct exist mai multe scenarii,
cu att urmrirea diferenelor dintre rezultatele acestora este mai dificil. Excel ofer o facilitate
care permite urmrirea acestor scenarii: Scenario Manager (managerul de scenarii).
Crearea unui scenariu
Un model cu scenarii trebuie s aib un set de valori de intrare i un set de valori rezultat (care se
schimb n funcie de intrri).
Pentru a crea un scenariu se vor efectua urmtorii pai:
1. Se aplic comanda Tools, Scenarios. Pe ecran apare caseta de dialog Scenario Manager (figura
11.5).
2. Din caseta Scenario Manager se selecteaz butonul Add. Pe ecran apare caseta de dialog Add
Scenario (figura 11.6).
3. n caseta Scenario Name se specific numele scenariului.
n caseta Changing Cells se indic celulele sau domeniul de celule care vor fi modificate pentru
fiecare scenariu.
n caseta Comment se pot scrie informaii suplimentare. Automat Excel introduce n aceast caset
numele utilizatorului i data la care a fost creat scenariul.
Pentru a evita efectuarea de modificri n celulele din foaia de calcul se selecteaz optiunea Prevent
Changes din seciunea Protection a casetei de dialog. Pentru a ascunde datele din celule se

selecteaz opiunea Hide.

4. Se aplic un clic pe butonul OK.
Pe ecran apare caseta de dialog Scenario Values (figura 11.7), n care se introduc
datele pentru fiecare celul din scenariu.
Dup introducerea datelor se selecteaz butonul OK. Pe ecran apare caseta de dialog
Scenario Manager. Denumirea noului scenariu creat apare n lista Scenarios. La
selectarea unui scenariu din list n cmpul Changing Cells vor fi afiate adresele
celulelor din scenariu, iar n cmpul Comments comentariile introduse.
5. Pentru a vedea scenariul se selecteaz denumirea lui din list i se execut un clic
pe butonul Show. Excel va afia valorile din toate celulele din foaia de calcul. n cazul
n care caseta de dialog acoper o parte din date, se trage cu mouse-ul bara de titlu a
casetei de dialog spre marginea ecranului.
6. Pentru a reveni n foaia de calcul se execut un clic pe butonul Close. Excel va afia
n foaia de calcul valorile stabilite n scenariu.

Configurarea unei foi de calcul

I.1 Configurarea unui nou dosar de
calcul.
Deschideti un nou dosar de calcul

In bara cu instrumente Standard, efectuati clic pe butonul New.

Salvati noul dosar de calcul

1. In bara cu instrumente Standard, executati clic pe butonul Save. Se
deschide fereastra de dialog Save As.
2. In caseta Save In alegeti calea F:\Excel\Cursanti
3. In fereastra deschisa scrieti numele fisierului: Factura ITC. urmat de
numele dvs, pentru a va putea deosebi fisierul cu care lucrati de fisierele
altora
4. Executati clic pe butonul Save.

Eliminati foile de calcul inutile

In mod normal, dosarul de calcul contine trei foi: Sheet 1, Sheet 2, Sheet 3.
Pentru a mai descongestiona dosarul, stergeti foile inutile ulterior puteti sa
adaugati altele daca este necesar.
1. Executati clic pe eticheta Sheet2, tineti apasata tasta SHIFT si executati
clic pe eticheta Sheet3. Foile de calcul Sheet2 si Sheet3 sunt selectate.
2. Folositi butonul drept al mouse-ului pentru a executa clic pe una dintre
etichetele selectate. Apare un meniu flotant .
3. Executati clic pe Delete. Se deschide o fereastra cu un mesaj unde
trebuie sa confirmati stergerea foilor de calcul.
4. Faceti clic pe OK. Foile in plus sunt eliminate.

Redenumiti o foaie de calcul

Numele unei foi este important. El este folosit in formule si poate fi antetul
prestabilit pentru pagina tiparita. In acest exemplu vom redenumi foaia cu
numele Factura.
1. Executati dublu clic pe eticheta Sheet1.
2. Scrieti Factura si apasati ENTER.

I.2 Construirea unui sablon

(document Template)
Modelul de factura va fi un formular standard, pe care personalul
departamentului de vanzari al firmei Island Tea & Coffee il va putea completa,
tipari si expedia prin posta sau fax.
Vom construi factura prin introducerea etichetelor si aranjarea lor in foaie. In
continuare se vor adauga formule asa incat calculele sa fie efectuate automat si,
in final, veti aplica formatari pentru a conferi sablonului un aspect profesionist.

Introducerea datelor

Introducerea etichetelor cu informatii despre clienti

Veti crea etichete pentru celulele in care se introduc informatii despre clienti.
1. In celula A1 scrieti Nume Client dupa care apasati ENTER.
2. In celula I1 scrieti Data, dupa care apasati ENTER.
3. In celula A2 scrieti Adresa, dupa care apasati ENTER.
4. In celula A3 scrieti Oras, dupa care apasati ENTER.
5. In celula D3 scrieti Tara, dupa care apasati ENTER.
6. In celula G3 scrieti Cod, dupa care apasati ENTER.
7. In celula A5 scrieti Telefon, dupa care apasati ENTER.
Introducerea etichetelor pentru informatii referitoare la comenzi.
In continuare veti eticheta informatiile despre comenzi.
1. In celula A8 scrieti Cant (Cantitate), dupa care apasati ENTER.
2. In celula B8 scrieti Descriere, dupa care apasati ENTER.
3. In celula I8 scrieti Pret, dupa care apasati ENTER.
4. In celula J8 scrieti Total, dupa care apasati ENTER.
Introducerea etichetelor pentru zona subtotalurilor si a totalului.
In acest exercitiu veti introduce etichete pentru zona totalului si subtotalului.
1. In celula I23 scrieti Subtotal, dupa care apasati ENTER.
2. In celula I24 scrieti Transport, dupa care apasati ENTER.
3. In celula I25 scrieti TVA, dupa care apasati ENTER.
Introduceti o formula de incheiere.
In celula A29 scrieti Multumim pentru oportunitate!, dupa care apasati
ENTER.

Aranjarea etichetelor
In exercitiile ce urmeaza veti alinia etichetele si veti stabili latimile coloanelor,
astfel incat structura facturii dvs. sa utilizeze cat mai eficient suprafata foii.
Aliniati articolele de text
In mod normal, Excel aliniaza textul la marginea din stanga a celulelor. Puteti
modifica aceasta aliniere.
1. Selectati domeniul de celule A1:A5, dupa care executati clic pe butonul
Align Right din bara de formatare. Datele din celulele respective cor fi
aliniate la dreapta.
2. Selectati celulele I23:I26 si executati clic pe butonul Align Right din bara
de formatare.
3. Selectati celula D3, tineti apasata tasta CTRL si selectati celulele G3 si I1,
dupa care executati clic pe butonul Align Right din bara de formatare.

4. Selectati celula A8, tineti apasata tasta CTRL si selectati celulele I8 si J8,
dupa care faceti clic pe butonul de aliniere Center.
5.
Selectati celulele de la B8 la H8, dupa care executati clic pe butonul
Merge and Center
din bara cu instrumente de formatare. Continutul
celulei B8 este centrat pe spatiul tuturor celulelor selectate.

Stabiliti latimea coloanelor

In continuare veti stabili latimile coloanelor in vederea utilizarii optime a
suprafetei paginii.
1. Trageti cu mouse-ul de marginea din dreapta a antetului coloanei A pana
cand continutul celulei A1 incape in celula.
2. Trageti marginea din dreapta a fiecarei coloane pentru a modifica manual
latimea, astfel:
Coloana Latime
B 16
C2
D5
E5
F2
G3
H 12
3. Folositi butonul drept al mouse-ului pentru a executa clic pe coloana I.
Aceasta coloana este selectata si apare un meniu flotant.
4. Executati clic pe Column Width (latimea coloanei)
5. Scrieti 12, dupa care executati clic pe Ok. Latimea coloanei e stabilita la
valoarea 12.
6. Repetati etapele 3-5 pentru a modifica latimea coloanei J.
7. In bara cu instrumente faceti clic pe butonul Save.

I.3 Documentarea sablonului pentru

alti utilizatori.
Factura pe care o creati va putea fi utilizata de mai multi agenti de vanzari. Puteti
asigura utilizarea corecta a acesteia prin adaugarea unor instructiuni utile si a
unor reguli de validare a datelor in foaia de calcul. Validarea datelor poate
preveni introducerea unor date incorecte (de exemplu, introducerea de text intr-o
celula in care trebuie introduse numere) sau poate sa permita introducerea
oricarui tip de date, afisand insa un mesaj de eroare in cazul scrierii unui tip de
date necorespunzator. Aceasta facilitate va permite sa pastrati controlul asupra
introducerii datelor.

Adaugati un comentariu

O metoda simpla de a introduce data curenta intr-o celula este sa apasati tastele
CTRL+; si apoi ENTER. Puteti ajuta utilizatorul formularului furnizandu-le aceasta
informatie sub forma unui comentariu. In continuare veti adauga un comentariu
unei celule ce va contine data calendaristica.
1. Selectati celula J1.
2. In meniul Insert, executati clic pe Comment. In foaia de calcul apare o
caseta de comentariu cu chenarul hasurat, continand numele dvs. de
utilizator.
3. Scrieti instructiunea Apasati CTRL+; pentru a introduce data curenta
dupa care executati clic in afara casetei de comentariu. Comentariul este
introdus in celula. Puteti citi noul comentariu mentinand indicatorul mouseului deasupra celulei respective. O celula cu comentariu are un mic
triunghi rosu in coltul din dreapta-sus.

Controlarea inregistrarilor prin validarea datelor.

Uneori corectitudinea datelor introduse intr-o celula este esentiala. De exemplu,
firma Island Tea & Coffee vinde produsele la kilogram, cantitatea minima
comandata dintr-un sortiment fiind de 10 kg. Va puteti asigura ca intr-o factura
cantitatile respecta aceste cerinte adaugand validarea datelor pentru celulele din
coloana Cant. In acest exercitiu veti adauga validarea datelor pentru celulele
Cant.
1. Selectati celulele intre A9 si A22
2. In meniul Data, executati clic pe Validation. Se deschide fereastra de
dialog Data Validation
.
3. Deschideti lista derulanta Allow, dupa care alegeti optiunea Whole
Number (numar intreg).
4. Deschideti lista derulanta Data, dupa care alegeti Greater Than Or Equal
To (mai mare sau egal cu)
5. In caseta Minimum scrieti 10.
6. Executati clic pe eticheta Error Alert, si apare sectiunea Data Validation.
Asigurati-va ca in caseta Style apare Stop.
7. In caseta Title scrieti Valoare inacceptabila, dupa care, in caseta Error
Message, scrieti Trebuie sa introduceti un numar intreg mai mare sau
egal cu 10.

8. Executati clic pe OK.

9. Selectati celula A6, scrieti 9 dupa care apasati ENTER. Este afisat un
mesaj de eroare continand textul pe care l-ati introdus in fereastra de
dialog Data Validation.

10. Executati clic pe Retry, scrieti 10 dupa care apasati ENTER.

11. Selectati celula A16, dupa care apasati DELETE pentru a sterge continutul
celulei.
12. Salvati ceea ce ati lucrat pana acum.

Adaugarea unei imagini grafice la foaia de calcul

O metoda de a imbunatati aspectul este de a adauga emblema companiei la
factura.
1. Folositi butonul drept al mouse-ului pentru a efectua clic pe antetul liniei 1.
Linia este selectata si apare un meniu flotant.
2. Din meniul flotant, efectuati clic pe Insert. In partea superioara a foii de
calcul, deasupra liniei selectate, este inserata o noua linie.
3. Selectati celula A1.
4. In meniul Insert,, alegeti Picture, apoi clic pe From File. Se deschide
fereastra Insert Picture.
5. In caseta Look In, cautati directorul F:\Excel\Profesor apoi faceti dublu
clic pe fisierul Logo. Emblema firmei Island Tea & Coffee este lipita de
foaia de calcul. Marcajele acesteia de pe laturi va va indica faptul ca
imaginea este selectata si ca o puteti muta sau redimensiona.

6. Folositi butonul drept al mouse-ului pentru a executa clic pe imagine, dupa

care executati clic pe Format Picture din meniul flotant.
7. Executati clic pe eticheta Properties, selectati checkbox-ul Dont Move Or
Size With Cells, apoi faceti clic pe OK.
8. Deplasati sageata mouse-ului intre anteturile liniilor 1 si 2 pana cand
aceasta devine o sageata cu doua capete, apoi trageti in jos marginea
antetului pana cand inaltimea liniei o depaseste pe cea a imaginii (aprox.
110).
9. Salvati ceea ce ati lucrat.

i4n6nx
II. Scrierea formulelor
In continuare veti invata sa scrieti formule in Excel, adaugandu-le facturii
anterioare, ce urmeaza sa devina sablon. Veti adauga formule pentru calcularea
automata a numarului total de articole, a subtotalurilor, a taxelor de vanzare si a
costului total. De asemenea, veti invata sa denumiti celulele si sa scrieti formule
folosind aceste nume si etichete.

Adaugati date fictive pentru a testa

formulele
Atunci cand scrieti o formula, e bine sa verificati daca este scrisa bine verificand
corectitudinea rezultatului pe niste date fictive.
1. Selectati celula A10
2. Scrieti 20, apasati TAB, scrieti Ceai Lipton, dupa care apasati ENTER.
3. Repetati pasul 2 pentru a introduce o comanda de 30 kg din sortimentul
Ceai Gold, respectiv o comanda de 100 kg de Cafea Jacobs.
4. Selectati celula I10
5. Scrieti 4.85, apoi apasati ENTER.
6. Repetati pasul 5 pentru a introduce pretul per kilogram al sortimentului
Ceai Gold (10.15) respectiv al sortimentului Cafea Jacobs (5.25)

Scrieti o formula care sa calculeze pretul total al unui articol

Pentru scrierea formulei trebuie sa inmultiti pretul unui articol cu cantitatea sa.
1. Selectati celula J10
2. Scrieti =, executati clic pe celula A10, scrieti *, executati clic pe celula I10,
apoi apasati ENTER.

Copiati formula in alte celule folosind caracteristica AutoFill

Toate celulele din coloana Total trebuie sa utilizeze formula pe care ati scris-o.
Copierea celulelor una cate una cere timp, insa tehnica AutoFill va permite sa
faceti acelasi lucru mai simplu si mai repede. Ea va permite sa copiati formula
intr-un domeniu de celule alaturate, ajustand automat adresele celulelor, astfel
incat rezultatele noilor formule sa fie corecte. In exercitiul de mai jos veti folosi
tehnica AutoFill pentru a copia rapid formula creata in exercitiul anterior in o
serie de alte formule.
1. Selectati celula J10.
2. Deplasati indicatorul mouse-ului deasupra micii casute negre, marcajul de
umplere (Fill Handle), situata in coltul din dreapta-jos al celulei active,
pana cand indicatorul se transforma intr-o cruce neagra.
3. Trageti marcajul de umplere in jos pana la celula J23 inclusiv, dupa care
eliberati butonul mouse-ului.
Formula este copiata in celulele de la J11 la J23. Celulele intre J13 si J23
afiseaza zerouri deoarece programul Excel interpreteaza celulele goale de la
A13 la A23 si de la I13 la I23 ca avand valoarea zero.

Adaugati o formula SUM pentru a calcula o suma totala

In continuare veti scrie o formula care va insuma preturile totale ale articolelor
comandate. Pentru scrierea rapida veti folosi instrumentul AutoSum.
1. Selectati celula J24
2. In bara cu instrumente standard, efectuati clic pe butonul AutoSum
Instrumentul AutoSum insereaza o
formula care utilizeaza functia Sum,
afiseaza un chenar miscator in jurul
domeniului pe care doriti sa-l insumati si
insereaza adresa domeniului in formula
dvs. In cazul de fata, domeniul selectat
de catre program (J10:J23) este corect.
3. Apasati ENTER. In celula destinata
subtotalului, apare rezultatul formulei
SUM, care este 926.5.

Calculati taxa de vanzare

Firma Island Tea & Coffee percepe o taxa de
7% din valoarea tuturor comenzilor si doriti
ca factura sa calculeze automat aceasta
taxa. In acest exercitiu, veti scrie o formula
care sa calculeze taxa de vanzare pe baza
celulei care contine subtotalul.
1. Selectati celula J26
2. Scrieti =, executati clic pe celula J24,
scrieti *.07, dupa care apasati ENTER. Formula taxei este introdusa in
celula.
3. Salvati ceea ce ati lucrat

Utilizarea numelor si
etichetelor pentru mai buna
intelegere a formulelor
Atunci cand cititi o formula, nu este evident care sunt marimile si valorile ce
intervin in formula. Pentru a identifica precis celulele si domeniile de celule, le
puteti atribui nume, pe care apoi sa le folositi in locul adreselor, la scrierea
formulelor. De exemplu, formule =A16*I16 nu va spune prea multe, dar formula
=Pret*Cantitate va fi inteleasa imediat.
In continuare veti denumi cateva dintre celulele facturii, dupa care veti scrie
formule folosind noile denumiri.
Denumiti celulele pe care urmeaza sa le folositi in formule
Veti denumi in continuare celulele Subtotal, Transport, TVA.
1. Selectati domeniul de la I24 la J26.
Acest domeniu contine etichetele Subtotal, Transport si TVA,
precum si celulele in care sunt afisate datele corespunzatoare.
Aveti grija sa selectati atat celulele care contin etichetele, cat si
cele care contin datele.
2. In meniul Insert, alegeti comanda Name, apoi Create. Se
deschide fereastra Create Names (creaza nume).
Caseta de validare Left Column este selectata, deoarece programul Excel
recunoaste ca etichetele sunt situate in coloana stanga a domeniului selectat.
3. Executati clic pe OK.
Celulele de la J24 la J26 sunt denumite cu etichetele din celulele de la I24 la
I26.
4. In bara de formule, executati clic pe sageata orientata in jos din lista
derulanta Name Box. Se afiseaza denumirile pe care le-ati creat.
5. Executati clic pe Subtotal.

Scrieti o formula folosind numele celulelor

Mai departe, veti scrie in celula Total o formula care va insuma celulele
nominalizate.
1. Selectati celula J27 si scrieti =. Lista Name Box este inlocuita de lista
Functions.
2. In lista Functions, executati clic pe SUM.
Se afiseaza paleta de formule, care va ajuta sa scrieti formula SUM. Caseta
Number1 este evidentiata.
3. Executati clic pe celula J24, numita Subtotal. Numele celulei este inserat
in caseta Number 1.
4. Apasati TAB, executati clic pe celula J25 (numita Transport), apasati TAB,
dupa care executati clic pe celula J26 (numita TVA). Numele celulelor sunt
inserate in paleta de formule

5. Execut
ati clic
pe OK.

Formula SUM este introdusa in celula Total. Acum este simplu sa

identificati celulele care intervin in calcule deoarece le puteti citi numele in
formula.

Folositi etichete in cadrul formulelor

Atunci cand aveti etichete de identificare in apropiere, puteti sa le folositi in
cadrul formulelor in locul adreselor si al denumirii celulelor. Utilizarea etichetelor
este o metoda mai rapida decat folosirea numelor, deoarece nu mai este
necesara parcurgerea etapelor suplimentare pe care le implica denumirea
celulelor. Exista totusi situatii in care folosirea numelor este mai eficienta. De
exemplu, daca trebuie sa introduceti intr-o formula eticheta unui domeniu de
celule, veti fi nevoiti sa trageti intregul domeniu; in schimb, daca domeniul are un
nume, ii puteti insera numele, pur si simplu. De asemenea, puteti sa denumiti un
domeniu de celule nealaturate, pe care insa nu-l puteti eticheta.
In foaia de calcul Factura ITC, programul Excel recunoaste automat etichetele
coloanelor Cant si Pret. In momentul in care introduceti o eticheta in formula,
Excel stie ce celula sa foloseasca in calcule. In acest exercitiu, veti rescrie
formula pentru pretul total utilizand etichete.
1. In celula J10, scrieti =Cant*Pret si apasati ENTER.
Noua formula de lucru cu etichete este mai clara decat vechea formula care
utiliza adresele celulelor; in plus, daca schimbati eticheta din foaia de calcul,
(de exemplu, inlocuiti Cant cu Cantitate in celula A10), formula se modifica
automat pentru a folosi noua eticheta.
2. Folositi caracteristica AutoFill pentru a copia noua formula in celulele de la
J11 la J23.
3. Salvati ceea ce ati lucrat.

Calcularea unui cost specific

Sa presupuneti ca doriti sa automatizati calcularea taxei de expeditie
corespunzatoare unei comenzi, astfel incat sa nu fie necesar sa o calculati
manual pentru fiecare factura. In acest exemplu veti scrie o formula care
calculeaza greutatea totala a comenzii (in coloana Cant), dupa care aplica o taxa
de expeditie redusa in cazul comenzilor care depasesc 50 de kilograme si o taxa
mai ridicata pentru comenzile ce depasesc 50 kg.
Pentru a scrie formula corect, va trebui sa folositi o functie IF (functie logica ce
evalueaza daca un enunt matematic este adevarat sau fals). In cazul in care

enuntul este adevarat, formula IF returneaza o anumita valoare; daca

enuntul este fals, functia IF returneaza o alta valoare.
Exemplu:

=IF (A3<5,100,350)
Daca relatia este adevarata, returneaza 100, daca este falsa, returneaza 350.
In exercitiul ce urmeaza veti scrie o formula IF care determina taxa de transport
(10 sau 20) pe baza greutatii comenzii (sub, respectiv peste 50 kg). Formula IF
va determina greutatea comenzii folosind o functie SUM imbricata. O functie
imbricata este o functie cuprinsa in interiorul altei functii; in cazul de fata, functia
SUM va fi continuta in functia IF. Excel va calcula intai functia SUM, dupa care
va calcula functia IF folosind rezultatul functiei SUM.
Denumiti domeniul Cant
In primul rand, veti denumi domeniul de celule din coloana Cant deoarece
numele este mai eficient decat eticheta atunci cand insumati un domeniu de
celule.
1. Selectati domeniul intre A10 si A23.
2. In bara de formule, executati clic pe caseta Name. Adresa celulei este
evidentiata.
3. Scrieti Greutate, apoi apasati ENTER. Noul nume apare in caseta Name.
Nu uitati sa apasati ENTER inainte de a executa clic in alta celula.
Calculati taxa de transport folosind o celula nominalizata
Pasul al doilea va consta in scrierea formulei care va stabili taxa de transport.
1. In bara de formule, executati clic pe sageata orientata in jos din lista
derulanta Name, dupa care executati clic pe Transport. Celula Transport
devine celula activa.
2. Scrieti =, dupa care executati clic pe sageata orientata in jos din lista
derulanta Name, care acum se numeste Functions, deoarece ati inceput
sa scrieti o formula.
3. In lista Functions, executati clic pe IF.
Paleta de formule se deschide pentru a va ajuta sa scrieti formula IF. Punctul
de inserare se afla in caseta Logical_Test, care este primul dintre cele trei
argumente sau componente, cerute de functia IF.
4. Scrieti sum(Greutate)<50, dupa care apasati TAB.
Enuntul sum(Greutate)<50 este introdus atat in paleta de formule, cat si in
formula, iar punctul de inserare se muta in caseta Value_If_True. Functia
imbricata, SUM(Greutate), a fost inserata in formula IF.

5. In caseta Value_If_True, scrieti 10, dupa care apasati TAB.

6. In caseta Value_If_False, scrieti 20, dupa care executati clic pe OK.
Formula IF care calculeaza taxele de incarcare si transport pe baza greutatii
incarcaturii este introdusa in celula Transport
Indicatie
Atunci cand scrieti numele unei functii, cum ar fi SUM, folositi litere mici. In
cazul in care numele este scris corect, va fi convertit automat la majuscule atunci
cand introduceti functia. Daca ramane in litere mici si este afisat un mesaj de
eroare, verificat daca ati scris corect numele functiei.

III. Formatarea profesionala a foii

de calcul
III.1 Formatarea celulelor
In continuare veti exersa formatarea cu fonturi, si veti invata sa folositi stiluri
pentru a economisi timp la modificarea formatarii celulelor. De asemenea, veti
exersa formatarea chenarelor si a umbririi celulelor, precum si stabilirea
marginilor paginii, astfel incat factura sa ocupe centrul unei singure pagini.
Formatati fonturile
In acest exercitiu veti schimba fontul pentru una din etichete si apoi veti aplica
formatarea si celorlalte etichete.
1. Selectati celula A9.
2. In bara de formatare, executati clic pe sagata orientata in jos din caseta cu
lista derulanta Font si selectati fontul Times New Roman.
3. In bara de formatare, executati clic pe sagata orientata in jos din caseta cu
lista derulanta Size si selectati marimea 12.
4. In bara cu instrumente de formatare, executati clic pe butonul Bold.
5. Avand celula A9 inca selectata, executati dublu clic pe butonul Format
Painter,
in bara standard.
Indicatorul mouse-ului ia forma imaginii de pe butonul Format Painter. Pana
in momentul in care veti executa din nou clic pe butonul Format Painter
pentru a-l dezactiva, formatarea din celula A9 va fi aplicata fiecarei celule in
care executati clic.

6. Executati clic in celulele B9, I9 si J9. Noua formatare este aplicata tuturor
celulelor selectate.
7. In bara standard, executati clic pe butonul Format Painter, pentru a-l
dezactiva.
Creati stiluri pe baza unui exemplu
Daca trebuie sa aplicati aceeasi formatare mai multor foi de calcul, si de mai
multe ori, ea poate deveni obositoare. Sa presupunem ca intr-un dosar de calcul
aveti mai multe foi de calcul cu aceleasi tipuri de etichete (cum ar fi titlurile si
subtitlurile) si trebuie sa schimbati formatarea tuturor etichetelor. Puteti
economisi timp aplicand un stil in locul unei formatari: modificati pur si simplu
definitia stilului, in loc sa reformatati fiecare celula in parte.
Un stil este o colectie de atribute de formatare, cum ar fi fontul, marimea
lui, caracterisiticile bold sau italic, culoarea, etc; este simplu de creat, aplicat si
modificat. Daca modificati un atribut de formatare, acel atribut este modificat
automat in toate celulele carora le-a fost aplicat stilul respectiv.
1. Selectati celula A9.
2. In meniul Format, executati clic pe Style.
Se deschide fereastra de dialog Style, avand evidentiata caseta Style Name.
Aceasta caseta de dialog cuprinde atributele asociate stilului afisat in caseta
Style Name.

3. In caseta Style Name, scrieti Eticheta, dupa care faceti clic pe OK.
Formatarea aplicata celulei A9 este acum disponibila sub forma unui stil,
numit Eticheta.
4. Executati clic in celula B9, dupa care tineti apasata tasta CTRL si faceti
clic in celulele I9 si J9. Toate cele trei etichete sunt selectate.
5. In meniul Format, executati clic pe Style. Executati clic pe sageata
orientata in jos, din lista derulanta Style Name, selectati Eticheta, dupa
care faceti clic pe OK. Stilul Eticheta este aplicat tuturor celor patru
etichete.
6. Selectati celulele de la B8 la H9, dupa care faceti clic pe butonul Merge
And Center. Textul Description este centrat, iar stilul Eticheta este aplicat
in continuare.
Modificat definitia unui stil

In continuare veti schimba fontul etichetelor prin modificarea stilului Eticheta.

1. Executati clic in celula A9.
2. In meniul Format, executati clic pe Style. Se deschide fereastra Style.
3. In fereastra de dialog Style, faceti clic pe Modify. Se deschide fereastra
Format Cells.
4. Executati clic pe eticheta Font, selectati Arial in lista Font si 10 in lista
Size.
5. Executati clic pe OK, apoi inca o data clic pe OK.
Aplicati chenare
Pentru a face factura mai usor de citit, ati hotarat sa impartiti factura in zone clar
separate. In continuare veti aplica chenare pentru a delimita vizual zonele cu
informatii.
1.