DREPT PENAL GENERAL

TEMA 2

a) Cauzele care înlătură răspunderea penală a persoanelor fizice

Înălturarea răspunderii penale este determinată de consideraţii de politică penală. Ca mijloc de
realizare a ordinii de drept, răspundrea penală trebuie să intervină numai atunci când apărarea
socială o impune. Există însă o serie de îmrejurări şi situaţii când fie utilitatea socială a răspunderii
penale se dimunează ori dispare, fie în realizarea scopului represiunii apare mai potrivtă şi eficientă
utilizarea altor mijloace.
Astfel, cauzele care înlătură răspunderea penală au fost definite ca instituţii de drept penal destinate
să asigure constrângerii juridice penale, o incidenţî ţi funcţionare care să corespundă scopurilor legii
penale şi scopurilor pedepsei.
Spre deosebire de cauzele care înlătură caracterul penal al faptei şi care sunt anterioare sau
concomitente cu infracţiunea, cauzele care înlătură răspunderea penală sunt întotdeauna
posterioare acesteia.
Cauzele generale care înlătură răspunderea penală trebuie deosebite de cauzele speciale de
înlăturare a răspunderii penale, de aşa numitele cauze de nepedepsire sau de impunitate şi care au ca
efect înlăturarea răspunderii penale doar pentru o anumită infracţiune.
Pe planul dreptului penal material, cauzele care înlătură răspunderea penală au efect extinctiv al
raportului juridic penal. Totodată, cauzele care inlătură răspunderea penală nu au în principiu efect
asupra răspunderii civile a infractorului, acesta fiind ţinut să răspundă pentru paguba pricinuită prin
infracţiune, cu excepţia cazului în care a intervenit impăcarea părţilor, care stinge şi acţiunea civilă.
Cauzele generale care înlătură răspunderea penală sunt situate în partea generală a Codului penal şi
privesc orice infracţiune, deci sunt incidente pentru orice infracţiune. Acestea sunt: amnistia
antecondamnatorie, prescripţia răspunderii penale, lipsa plângerii prealabile şi împăcarea părţilor.
Amnistia este actul de clemență referitor la anumite infracțiuni prevăzute în legea amnistiei și care
au fost savârșite până la data apariției acestei legi.
Astfel, în situația în care legea de amnistie a fost adoptată și intrată în vigoare înainte de a fi
declanşat procesul penal pentru infracţiunea săvârşită, procesul respectiv nu va mai fi declanșat
niciodată; în situația în care procesul fusese deja declanşat anterior intrării în vigoare a legii de
amnistie, acesta va înceta; legiuitorul permite totuși inculpatului să solicite continuarea procesului
în vederea demonstrării nevinovăției sale, procesul putându-se termina chiar cu o soluție de achitare
în situația în care inculpatul este găsit nevinovat de către judecătorul cauzei.
În situația în care legea de amnistie a fost adoptată și intrată în vigoare după condamnare, ea
înlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării, cu
mențiunea că amnistia nu are totuși efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra drepturilor
persoanei vătămate.
În ceea ce privește amenda plătită până în momentul intervenirii actului de amnistie, aceasta nu se
va restitui.
Prescripţia răspunderii penale este o sancţiune pentru pasivitatea organelor judiciare care nu au
întreprins cele necesare tragerii la răspundere penală a infractorului într-un interval rezonabil și care
are ca efect înlăturarea răspunderii penale a infractorului pentru fapta săvârşită.
Astfel, după un interval de timp considerabil scurs de la data savârșirii infracțiunii (interval în care
aceasta nu a fost descoperită și sancționată) se consideră că aplicarea sau executarea unei pedepse
devine ineficientă raportat la scopul sancțiunilor de drept penal.
Subliniez faptul că răspunderea penală a infractorului nu este înlăturată de către lege în legătură cu
infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război (indiferent de data la care au fost comise),
infracţiunile de omor, omor calificat şi infracţiunile intenţionate urmate de moartea victimei.
Lipsa plangerii prealabile
Prin lipsa plângerii prealabile se înţelege fie că o asemenea plângere nu a fost efectiv introdusă de
persoana vătămată sau, prin excepţie de persoanele îndrituite, fie a fost introdusă in termenul legal
de alte persoane neândrituite să facă o astfel de plângere, fie că plângerea prealabilă nu a fost
introdusă in termenul prevăzut de lege.
Lipsa plângerii prealabile, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale
este condiţionată de introducerea unei astfel de plângeri, înlătura răspunderea penala.
Împăcarea părţilor
Împăcarea părţilor constituie un act bilateral, o înţelegere intervenită între partea vătămată şi
infractor cu privire la încetarea procesului penal şi înlaturarea răspunderii penale.
Împăcarea părţilor este posibilă numai în cazurile prevăzute de lege.
Împăcarea operează „in personam”, adică înlătură răspunderea penală numai faţă de infractorul cu
care partea vătămată s-a împăcat, spre deosebire de lipsa plângerii şi retragerea acesteia care
operează „in rem”.
Întrucât împăcarea are un caracter personal, partea vătămată trebuie să precizeze clar, in caz de
participaţie,  care sunt inculpaţii cu care s-a împăcat, cauza de înlăturare a răspunderii penale
operând numai faţă de aceşti inculpaţi.

b) Grilă
Apreciez că răspunsul corect la testul grilă este varianta c).
Participaţia improprie se caracterizează prin aceea că participanţii nu acţionează cu aceeaşi formă
a vinovăţiei: unii cu intenţie şi alţii din culpă sau unii cu intenţie şi alţii fără vinovăţie.