Tălmăcire zapisului rusăscu.

Di pe ponturile şi legăturile a sfintii pace ce s-au aşădzat între Împărăţie Rusască şi Turcească fiind trebuincioasă di
părţile hotarălor pentru acie noi comisarii plini puternicioşi orânduiţi di la amândoa putinţă aproape de bun pentru
mai bună isprava lucrului şi cuvioas(ă) apropiere numi... a Preluminatei Porţi Turceşti fără zpbavă cu voie de opşti
întri noi apa şi tăbărând pre malul acei ape am pus de în doă părţile între taberile noastre câte on cort de în pre care
şi după câteva împreunare sfade şi vorove spre mai sus numitul lucru la ce de pe urmă cu părere de opşti în chipul
cel mai cuvios şi mai bine s-au aşădzat între noi după zapisul ce s-au dat şi s-au priimit di la comisarii orânduiţi di la
amândoî împărăţiile în anul o mie şapte sute cinci, adică turceşti o mie o sută optsprezece că începutul acestor
hotarălor trebuie să fie din fârşitul hotarălor leşeşti şi pentru semne dintâi numia înspreaceste doă împărăţii esti să fie
dintr-oparte a apei Buhului adecă dispre amiazi-zi care să cheamă turceşti .... movile leşeşti din ceelaltă parte a apei
ce s-au dzis adică miadzi-noapte care să cheamă turceşti Cimilcear ostincă (?) nu pre mare di piatră ce esti aproape
de apă şi di la acesti semne mergând pe malurile Buhului până la Taşlâc care să cheamă .... (Puceşti cu nară?) cel
mare ce este de parte şesi ceasuri de loc pe apă în gios unde cu păreri de opşte am aşezat să s(e) facă doa movili în
patru muchi tocma unde cade apa Taşlâcului la Buh. Şi de acolo să margă pe câmpu spre Mirtovodi (Mirtozodi), iar
după tot sfârşitul lucrului ce s-au scris mai sus. Aceste zapisile noastre după ce s-or aşedza şi pus la zapisile cele
mari carele să va da între noi vom întoarce zapisile aceste ce sintu pecetluit cu pecete noastră şi iscălite de mânule
noastre cu tolcu pre în limba românească. Aceasta s-au făcut în cortul cel de împreunare.
Săpt(emvrie) 12, 7249 (1740), ot Sinăhăuţi ...
Şi eu, Toader cel pit(ar) am fost orânduit de măria sa Gligori voievod pre parte Moldovei.