Temă de portofoliu MUNTEANU DARIA-MARIA

Războaiele medice (greco-persane)

La începutul secolului al V-lea, cetățile grecești din Asia Mică, ocupate de Imperiul
Persan, s-au revoltat împotriva acestuia pentru a-și recăpăta independența. Astfel războaiele
medice au luat amploare.
Aceste conflicte au fost cauzate de rebeliunea popoarelor ionice, cum am menționat
mai sus, de dorința de expansiune a Imperiului Persan și de un conflict comercial între
cetățile grecești si persani motivat de dorința celor din urmă de a acapara întregul țărm al
Mării Mediterane.
În anul 490 î. Hr. a avut loc bătălia de la Maraton și a marcat sfârșitul primei invazii
a perșilor în Grecia care au fost nevoiți să se retragă în urma înfrângerii. Această bătălie a
demontat mitul invincibilității Imperiului Persan. Obiectivul final al perșilor era pătrunderea
în Atena. În fața acestui pericol, atenienii le-au cerut ajutorul spartanilor. Unul dintre strategii
Atenei, Miltiades, a declanșat atacul într-un mod atipic, grecii înaintând în fugă spre
infanteria persană și pornind o luptă cu săgeți. Atenienii încleștați cu „barbarii” (după
Herodot în „Istorii”) au luptat vrednic, copleșindu-i pe persanii de pe centrul frontului, iar
cele două aripi grecești laterale învăluindu-i pe restul. Pierderile persane erau semnificative:
6400 de morți și 7 corăbii arse de greci.
Bătălia de la Maraton este urmată de cea de la Termopile și are ca rezultat succesul
Imperiului Persan și de o altă victorie a grecilor care are loc la Salamina în anul 480 î. Hr.,
victorie ce pune capăt încercărilor persane de a cuceri lumea greacă. Lupta a fost purtată pe
mare; flota persană era mult mai mare decât cea grecească, însă, navele grecilor erau mai
mici si mai ușor de manevrat în strâmtoarea îngustă. Pintenii de bronz ai galerelor grecești
scufundau navă după navă. Armata grecului Temistocle îngrămădi navele persane, iar o
grupare de 30 de galere egeene ascunse într-un port din apropiere dădu lovitura devastatoare
persanilor. Fără îndurare, grecii și-au aruncat adversarii în mare. Marinarii persani care au
ajuns la țărm au fost, însă, uciși de războinici greci. Această bătălie a fost urmată de încă una,
la Plateea, care se termină tot cu reușita grecilor.
Războaiele medice au avut ca efecte imediate eliberarea cetăților ionice și câștigarea
titlului celei mai puternice cetăți de către Atena. În plus, după aceste conflicte, iau naștere
Liga de la Delos care avea ca obiectiv construirea unei flote permanente împotriva inamicilor
aliaților și Liga Peloponesiacă menită să o combată pe cea menționată mai întâi în ce va urma
să fie Războiul Peloponesian.
Astfel, războaiele medice au fost lupte greu de purtat, grecii fiind dezavantajați de
numărul mai mic de războinici și nave comparativ cu perșii, însă au dovedit măiestria
strategilor acelor timpuri și a curajului războinicesc al grecilor.