Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cuprins
Introducere.............................................................................................................................
.....................3
1. Obiectivele managementului resurselor
umane...................................................................................4
2. Principalele activităţi de
MRU............................................................................................................4
3. Funcţiile managementului resurselor
umane.......................................................................................5
3.1 Selecţia şi recrutarea
personalului....................................................................................................5
3.2 Intervievarea
candidaţilor.................................................................................................................5
3.3
Recompensarea.......................................................................................................................
...........6
3.4
Instruire...................................................................................................................................
..........6
3.5 Relaţii de
muncă................................................................................................................................6
3.6
Comunicare.............................................................................................................................
..........6
4. Rolul managerului de resurse umane: consecinţe privind evaluarea eficienţei
MRU..........................7
Concluzie................................................................................................................................
....................9
Bibliografie.............................................................................................................................
..................10
2
Introducere
Managementul resurselor umane reprezintă ansamblul activităţilor de ordin
operaţional(planificarea, recrutarea, menţinerea personalului) şi de ordin energetic
(crearea unui climatorganizaţional corespunzător), care permit asigurarea organizaţiei
cu resursele umane necesare şiutilizarea eficientă a acestora.
Managementul resurselor umane este un termen relativ nou. Alte denumiri
utilizate sunt:administrarea personalului, relaţii industriale, conducerea activităţilor
de personal, dezvoltareaangajaţilor, managementul personalului.
Rolf Buhner, în funcţie de gradul de dependenţă faţă de strategia firmei, deosebeşte trei tipuri
de strategii de personal, şi anume:
- strategia de personal orientată spre investiţii: resursa umana este privită ca un element de
investiţii pentru dezvoltarea firmei.
- strategia de personal orientată valoric: acordă o importanţă deosebită valorilor relevante într-
o organizaţie.
-strategia de personal orientată spre resurse: posibilităţile de asigurare cu personal
influenţează strategia firmei.
Între cele două obiective există o legătură strânsă de interdependenţă. Cu cât angajaţii
rămân mai mult într-un post experienţa lor creşte şi devin mai capabili să efectueze sarcinile
postului. Cu cât devin mai capabili la locul de muncă cu atât satisfacţia lor şi şansele de a
rămâne pe posturile respective creşte.
3.3 Recompensarea
33.3 Recompensarea
Se referă mai degrabă la cheltuirea banilor decât la obţinerea lor. Cu toate acestea
cheltuielile salariale şi pentru beneficiile angajaţilor sunt necesare pentru atragerea şi
menţinerea dar şi motivarea angajaţilor în firmă şi obţinerea profitului. Ca atare,
recompensarea îşi propune nu doar să cheltuiască bugetul de salarii şi beneficii dar să îl
cheltuiască înţelept, adică la controlul acestor cheltuieli şi obţinerea unui beneficiu maxim de
pe urma acestora.
Sistemul şi nivelul de salarizare trebuie să fie în concordanţă cu cel al altor firme pentru
posturi similare, şi să reflecte diferenţele dintre diverse categorii de posturi.
3.4 Instruirea
3.4 Instruire
Programele de instruire trebuie dezvoltate pentru a creşte productivitatea angajatului,
eficienţa, capacitatea şi stabilitatea sa. Pe lângă orientarea generala a noului angajat şi
instruirea iniţială pe post funcţia de instruire presupune organizarea de programe speciale care
să servească nevoilor angajaţilor de îmbunătăţire a capacităţii lor actuale şi de
deprindere de abilităţi suplimentare, pentru a face fată nevoilor organizaţionale viitoare.
Instruirea este o investiţie.
Costurile ei prezente vor fi justificate de veniturile viitoare.
3.6 Comunicare
Această funcţie se referă la îmbunătăţirea comunicării între managementul firmei şi
angajaţi, prin introducerea unor sisteme de rezolvare a plângerilor, feed back, consiliere.
Domeniul managementului resurselor umane devine tot mai complex devenind oportună
specializarea în cadrul acestui domeniu pe diferite activităţi: planificarea resurselor
umane, legislaţie şi cărţi de muncă, administrarea recompenselor, instruire, recrutare şi
selecţie, relaţii industriale, etc.
Acest lucru arată nu doar importanţa acestei activităţi, ea fiind pusă pe picior de egalitate
cu alte specializări, cum ar fi: asigurarea forţei de muncă, recompensarea, planificare,
instruire, etc. În acelaşi timp, aria de cuprindere a activităţilor de evaluare este de o mare
complexitate, justificând separarea acestora ca specializare distincta în cadrul activităţilor de
personal.
3.6 Comunicare
După punerea în practică a opţiunilor însă, efectele programelor devin o sursă
suplimentară de informaţi. Cea mai bună opţiune se va concretiza în măsuri care vor fi
apreciate ca având eficienţa economică şi socială şi echitatea percepută ca fiind cea mai bună.
Alegerea măsurilor de îmbunătăţire în domeniul MRU se face, cel mai adesea în virtutea
obişnuinţei, managerii optând pentru metodele cu care sunt familiari şi în funcţie de
experienţa proprie, mai degrabă decât pe baza unor analize cost-beneficiu
Concluzie
În concluzie pot spune că personalul este singura resursă din cadrul unei firme care are
capacitatea de a-şi mări valoarea odată cu trecerea timpului, spre deosebire de toate celelalte
resurse, care se uzează dacă nu fizic, atunci moral. Însă pentru aceasta sunt necesare eforturi
substanţiale, sistematice şi susţinute din partea întreprinzătorilor în vederea instruirii
(perfecţionării) şi dezvoltării personalului firmei. În caz contrar, inevitabil, personalul îşi va
reduce din valoarea sa profesională, va degrada.
https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/obligatiile-autoritatilor-si-institutiilor-publice-
cu-privire-la-asigurarea-consilierii-etice-a-functionarilor-publici-si-a-informarii-si-a-
raportarii-cu-privire-la-normele-de-conduita-codul-administr?dp=gi4tcojxgeytema
https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2010/01/Livrabilul-1.3-Politica-publica-in-
domeniul-resurselor-umane.pdf