1) Conform sursei A putem defini ultimatumul ca o cerință a unui stat către alt stat de a impune prin anumite condiții

efectuarea unor acțiuni.

În cazul sursei A ministrul de exeterne al Austro-Ungariei impune guvernul sârb să accepte cerințele impuse, de altfel vizează desprinderea de
monarh a unor părți din teritoriu ce aparțin.

2) Reeșind din contextul sursei A, motivul declanșării Primului Război Mondial se referă la pretextul asasinării prințul moșteniotor Franz
Ferdinand de către funcționarii sârbi, membrii organizației ,,Norodna Obdrana”, care are loc la Sarajevo in 1914.

3) Poziția ministrului Italiei față de intrarea Austro-Ungariei în război este una de denunțare a tratatului cu Austro-Ungaria, fapt redat în
secvența din sursa B : ,,Italia ...declară nul tratatul său de alianță cu Austro-Ungaria”. Argumentul Italiei constă în nemulțumirea pe care o au
față de acțiunile Austro Ungariei și de neconsultanță cu statele aliate, ulterior în timpul primului război Mondial aceasta (Italia) trece de partea
statelor Antante.

1) Conform surse C Unirea mult așteptată a Basarabia cu România din 1918 are loc după ce teritoriul Basarabean iese din componența Imp. Rus
în 1917, devenind astfel prima regiune care se unește cu România, prin intermediul județului Bălți care devine primul semnatar. Între timp
Bucovina Urmează același exemplu, iar Transilvania aderă ultima din cauza unei neînțelegeri cu Ungaria. O importanță deosebită a avut-o
revoluția bolșevică din 1917, deoarece ea a contribuit la dezmembrarea Basarabiei de IMP. Rus, ca mai apoi să se unească cu România.

2)

1) Conform pactului de neagresiune din 1939 Conform sursei D, deducem din Protocolul adițional secret că URSS subliniează
interesul către partea teritorială dinn Europa de Sud-Est ( Basarabia ), pe când partea germană îți proclamă dezinteresul politic total
în aceste teritorii.

2) Semnarea Pactului Ribbentrop Molotov a fost ca un punct de refer care au creat permisiuni Germaniei și URSS să împartă
Europa de Est în două. Practic în septembrie 1931 atât Germania Nazistă cât și URSS atacă Polonia pe două fronturi una de la
West alta de la Est cu o diferență de circa 10 zile.

1) Confor hărții unirea teritoriilor românia iugoslvavia, ceholovacia au făcut un tratat prin care în cazul unor atacuri militare din
partea statului agresor aflat între acestea (ungaria), se vor ajuta reciproc și vor garanta securitatea în interorul și să amenințe Statu
quo-ul de după 1920.

2) Unirea celor trei teritorii: România, Iugoslavia și Cehoslovacia aveau ca obiectiv organizația unei reacții comune în caz de
declanșare a războiului din partea Ungariei.

Garantarea reciprocă a securității frontierelor.

3) Formarea Micii Înțelegeri a faorizat poztiv legăturile dintre statele alite, provocând astfel o colaborare între ele. Dar din pricina că
economia era scăzută pregătirea militară era slabă , și statele erau la etapa de dezvoltare nimeni din acestea nu a dorit să acorde
ajutorul României din frica de a nu cauza distrugeri pe propriul teritriu.