Elemente de stilistica:

Cursul 1 :

Cuvântul are semnificație dar diferite utilizări, acelea sunt sensurile unui cuvânt
care ies dintr un context anume.
Intre fraza si text, exista secvența de text. ( secvențe descriptive, argumentative,
explicative, etc)
Gramatica textului = încercarea de a găsi relații explicative ca intre fraze, intre
secvențe de text.

Retorica = discurs deliberativ sau discurs epidictic

Retorica = elocutie ( cum este discursul organizat, ce cuvinte sunt folosite in
discurs )
Noua retorica = încercarea unor cercetători de a recupera acea parte considerata
prețioasa, a argumentării
Stilistica se ocupa de analiza textului.
Exista doua tipuri de stilistica :
- Stilistica literara – se ocupa doar de textele literare
- Stilistica lingvistica – se ocupa de toate textele, fie ele literare sau nu.
Este apropiata mai mult de sintaxa si morfologie decât literatura
- O alta diferența importanta de reținut, stilistica literara este preocupata de
stilul stilistic al autorilor de opera literară iar stilistica lingvistica este
preocupata de un stil general pe care îl pot folosi mai mulți utilizatori
adică vorbitorul comun de limba.
- Stilul stilistic al unui autor este puternic individualizat iar stilul lingvistic
este adecvat normelor de vorbire de către vorbitorul comun de limba.

 Tipuri de discursuri :
 - Stilul beletristic (este de asemenea un stil general in care putem găsi
individualizări stilistice. )
- Stilul juridic administrativ – texte juridice , texte administrative
- Stilul științific
- Stilul colocvial
- Stilul publicistic – texte de opinie sau informare
- Stilul epistolar intra in categoria acelor sintagme care au stil nervos,
hiperbolizant, stilul specific scrisorilor.
 Domeniile acoperite de fiecare stil sunt foarte vaste
 Aceste stiluri au un caracter istoric care evoluează.
 Stilul juridic administrativ este unul conservator – in texte de lege putem
găsi arhaisme ( cheie mincinoasa ->cheie falsa, contrafăcuta )

https://litere-my.sharepoint.com/personal/claudia_ene_litere_ro/_layouts/15/onedrive.aspx?
id=%2Fpersonal%2Fclaudia%5Fene%5Flitere%5Fro%2FDocuments%2FLMA%2C%20curs
%20Stilistica&ga=1

Analiza de text :

- Citim textul si ne asiguram ca înțelegem ceea ce spune

- Căutam particularitățile cu relevanta stilistica si le analizam
- Sistematizam particularitățile sesizate si redactam analiza
- Esența analizei : privim structura compozițională si identificam un anumit tip de
secvența de text sau îmbinare de secvențe de text ( descrierea, narația, dialogul, care
de obicei sunt întrepătrunse)

- Descriere :

- se spune ca are o anumita schema sintactica si ca privilegiază structura substantiv +

adjectiv si are o tema titlu care trebuie secționata in parți.
- Descriere fizica + morala = portret
- Descriere morala = etopee
- Ex Otilia : descriere fizica – titlul : capul,corpul,mainile....
- Descrierea are un ritm specific
- Este diferita de alte tipuri de text
- Pot predomina comparațiile, metonimiile
 - Relație de punere in relație a elementelor descrise deseori cu elemente mai cunoscute
prin asemănare
- Ex: Otilia este descrisa prin asemănare cu Aurelia – descriere pusa in relație de
asemănare
- Asta da naștere unor figuri de stil cunoscute

Daca este un text mai amplu sau integral este important cum sunt poziționate punctele
importante ale textului : incipitul, finalul.
 E relevant sa menționam si când anumite particularități pe care noi le așteptăm, nu
apar
Ex:
- o poezie fără figuri de stil ( caracteristica non-figurativa)
- in cadrul juridic administrativ găsim note personale deși nu ar trebui deoarece stilul
juridic administrativ este impersonal si emițătorul dar si receptorul ( legea este egala
pentru toți )

- O atenție deosebita trebuie sa i o oferim nivelul morfosintactic si lexicosemantic,

deoarece aici sunt cele mai multe particularități.

“Românii cred despre ei că sunt relativiști și cumsecade. Chiar dacă se înfurie, le trece
repede. Iau lucrurile în ușor, fac bășcălie, se pupă „piața endependenți”. „Să mă ierți și să mă
iubești, că toți suntem români, mai mult sau mai puțin onești!” – iată emblema tandrei
solidarități naționale. Ceea ce însă nu se consumă întotdeauna în fapte se consumă, adesea, cu
mare tapaj, în vorbe. Dacă urmărești viața publică de azi, dacă te uiți la televizor și citești
ziarele, descoperi că voluptatea sudălmii radicale, terfelirea buruienoasă a adversarului,
bălăcăreala groasă sunt de rigoare. În nici o țară civilizată „elitele” conducătoare, elitele în
general, nu vorbesc așa. Niciodată. Cu nici un prilej. La noi, nu e de mirare că până și
cetățeanul obișnuit, forumistul crâncen, publicistul harnic sau moderatorul glandular au
adoptat același model. Cine nu i se supune se umple, la rândul lui, de toate dejecțiile
imaginabile.”

Tema generala : comportamentul romanilor

Caracter descriptiv
Sudalma = ocara, înjurătura