RELIEFUL STRUCTURAL

DIN PIEMONTUL
COTMEANA

Avanu Raluca
Brasoveanu Loredana
Burila Catalin
Carbunaru Ana-Maria

Grupa:301
Cuprins:
1. Asezare si limite
2. Structura geologica
3. Reteaua hidrologica
4. Forme de relief
5. Relieful structural
6. Procese
7. Bibliografie
 1.Asezari si limite:
Piemontul Cotmeana reprezinta regiunea cuprinsa intre raurile
Arges-Topolog-Olt, incepand din dreptul vaii Tutana spre sud pana la
contactul cu Campia Romana, care se realizeaza pe directia nord-
sud

Fig.1 Harta fizică a Podişului Getic

Sursa:http://www.google.ro/imgres?
q=harta+fizica+a+podisului+getic&um=1&hl=ro&sa=N&biw=1280&bih=683&tbm=isch&tbnid=J90tLrt6GdOpWM:&imgreafurl
 Piemontul Cotmeana este cea de-a doua subunitate de
Fig.2. limitele Platformei Cotmena. Sursa: http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/images/Geo_Fiz/Relief/Altii/Pod_Getic/Subc_si_Pod_

dealuri piemontane de pe teritoriul Argesului, delimitata de

Muscelele Argesului la N, valea Argesului la est, Campiile
Pitestiului, Gavanu-Burdea si Boian la sud si sudest si Valea Oltului
la V. Platourile largi si netede, coboara de la 500 metri in N, la 200
metri in sud si sunt drenate de o retea hidrografica densa, dispusa
divergent, vaile Plapcea, Iminogul, Cotmeana si Vedea si-au creat
2. Structura geologica
Piemontul Cotmena s-a
format in Pleistocenul mediu si
superior, cunoscand o mare
dezvoltare in etajul Romanian,
fiind o unitate structurala noua.
Format din:
•roci sedimentare,
•pietriş,
•nisipuri,
•marne,
•argile.

La partea superioara
este acoperit in mare parte de
cateva strate de pietris “Pietrisuri
de Candesti”

Cuverturile groase de
pietrisuri si nisipuri au o
dispunere monoclinala, care
permite infiltrarea apelor si
Fig. 3 Harta geologica. Sursa: Atlasul Republicii Socialiste
deplasarea lor pe directia nord-
 Podisul Cotmeana este format din straturi dispuse de la
cele mai vechi la cele mai noi,ce apartin urmatoarelor ere si
perioade: Burdigalian, Aquitanian, Helvetian, Paleogen, Badenian,
Pontian, Dacian, Romanian, Cuaternar.

Fig.4. Straturile geologice ale Piemontului Cotmeana, Sursa: “Romania podisuri si dealuri”, Mihai Ielenicz, Iulian Sandulache

Sedimentarea podisului s-a facut prin transportul

materialelor aduse din munti de rauri. Aceste materiale sunt
pietrisuri si nisipuri care in partea nordica s-au cimentat formand
marne, conglomerate si gresii.
 3. Reteaua hidrologica
Retea bogata de rauri autohtone si alohtone in concordanta cu
panta generala a reliefului, de la N la S, sau de la NV la SE.
Raurile au o pondere diferita: Olt (28,5%), Arges (12,9%), Vedea
(9,5%), Cotmeana si Topolog, Cungrea, Tezlui.
Lacurile sunt
predominant de
origine antropica,
benturile,
indeosebi in
Podisul Cotmeana,
fiind folosite
pentru, irigatii,
alimentare cu apa
si hidroenergie
5 lacuri pe Olt :
•Ionesti,
•Zavideni,
•Dragasani,
•Strajesti,
•Aricesti,
4 pe Arges:
•Baiculesti
•Valcele
Fig.5. Apele si lacurile de baraj Sursa:Google Earth
 4. Forme de relief
Treptele de relief au rezultat prin ridicarea treptata in
Pleistocen a unei campii piemontane, acumulata in
Villafranchian-Pleistocen inferior.
Structura monoclinala permite scaderea altitudinilor de
la peste 500 m, la sub 200 m, in partea de sud.
Tipul de
relief fluvial este
bine conturat cu
terase şi lunci largi.
Sunt bine
evidentiate formele
tipului de relief
structural:
•platforme (ce
datorita raurilor ce
au scurgere spre
sud, au aspect de
dealuri foarte
alungite)
•cueste (in partea
nordica, de
separare
Fig.6. Relieful Podisului fata de
Cotmeana
Sursa: “Romania podisuri si dealuri”, Mihai Ielenicz,
Subcarpati).
 Terasele
Sunt terase aluviate, cu nisipuri si pietrisuri marunte,
predominant provenite din formatiunile piemontane.

Peste stratul de aluviuni se gasesc conuri de dejectie

(extinse pe podul terasei, de 4-10 m) si materiale coluvio-proluviale.

Primele 3 terase apartin Pleistocenului superior, cea de 60 m

Pleistocenului mediu iar cea de 100 m trecerii de la Pleistocenul
inferior la cel mediu (dupa : Grigore Posea si colab, 1980)

Fig.7. Profil geologic schematic. Sursa: www.google.com

 “Dealurile Cotmenei,
cuprinse intre Valea Oltului si
Valea Argesului, sunt
caracteristice prin divergenta
interfluviilor si vailor, incepand
cu Topologul si continuand cu
intreg bazinul superior al Vedei
si Cotmenei unde depozitele de
Candesti imbraca forma unui
intins con de dejectie” ( dupa:
P. Cotet, “Geomorfologia
Romaniei”, 1973)

regiuni
tabulare
campii interioare fluviatile
cueste
puncte de divergenta
Fig.8. Relieful Cotmenei. Sursa: “Geomorfologia Romaniei, P. Cotet
5. Relieful structural
Piemontul Cotmeana are forma unui triunghi, care are ca
trasaturi principale divergenta retelei de vai, panta in scadere
continua si largirea interfluviilor netede de la Nord la Sud.

Formele de relief specifice

Piemontului Cotmeana sunt:

•Cuestele

•Vaile consecvente

•Vai subsecvente, dar intr-o

proportie mult mai scazuta

Fig.9. Forma de con de dejectie. Sursa: www.google.com

 Cuesta reprezinta un interfluviu specific structurii
monoclinale, punand in evidenta asimetria. Evolutia cuestelor se
declanseaza printr-o retea de vai cu caracter consecvent.
La contactul cu Subcarpatii s-a dezvoltat un puternic
aliniament de frunte de cuesta, care avanseaza in Subcarpati pe
interfluvii si coboara in palnie pe vai.

Fig.10. Cueste si vai Consecvente.

Sursa: “Geomorfologie”, Mihai Ielenic

La vaile consecvente sau cataclinale sensul desfasurarii

coincide cu cel al caderii stratelor acestea fiind simetrice (dupa:
Mihai Ielenicz, “Geomorfologie”)
5. Procese
Piemonul Cotmeana este afectat de procese de degradare
a terenurilor in special alunecari de teren.

Alunecarile se produc in depozitele de nisipuri si pietrisuri

care contin dense lentile de argile. Declansarea procesului este
data de despaduririle intense si de adancirea retelei hidrografice.
Deplasarile de teren sunt frecvente in partea nordica, unde
fragmentarea este mai accentuata.

Tipul reprezentativ de deplasari de teren sunt alunecarile

in valuri ce apar in nordul Piemontului Cotmeana.

Fig.11. Alunecarea de teren. Sursa: http://www.chimiamediului.ro/2010/03/01/alunecarile-de-teren-partea-i/

 In regiunea nordica, pe versantii cu panta mare, cu energie
de relief de peste 100 m, cu alternante de straturi de nisip, pietris,
argile se produc alunecari, curgeri noroioase, torentialitate si
siroire.
In centru si sud, relieful mult mai aplatizat si dezvoltarea
larga a podurilor interfluviale fac ca degradarile sa fie reduse

Pseudogelizarea este de asemenea un proces ce a afectat

in proportie de peste 60% solurile suprafetelor plane interfluviale
si cele ale teraselor.

Fig.12. Siroirea si Torentul. Sursa: “Geomorfologie”, M. Ielenicz

7. Bibliografie
•Badea Lucian, Buga Dragos si Co.- “Geografia Romaniei-Regiuni
pericarpatice”, Academia Romana, 1992.
•Cotet P. – “Geomorfologia Romaniei”, Ed. Stiintifica, Buc. 1974.
•Ielenicz Mihai– “Geomorfologie” vol 3, Ed. Universitara, Buc. 2010.
•Ielenicz Mihai, Ileana Patru – “Romania.Geografie fizica” vol 1, Ed.
Universitara, Buc. 2005.
•Ielenicz Mihai, Sandulache Iulian – “Romania. Podisuri si dealuri” vol
3, Ed. Universitara, Buc. 2008.
• Parichi Mihai – “Piemontul Cotmeana” Ed. Fundatiei Romania de
maine, 2001.
•Posea Grigore– “Geomorfologia Romaniei-Relief-tipuri,
geneza,evolutie, regionare”, editia a II a, Ed. Fundatiei Romania de
maine, Buc. 2005.
• Posea Grigore si Co. – “Relieful Romaniei”, Ed. Stiintifica, Buc.1974.
-Articol : Terra Magazin, nr.11, nov.2005. “Subcarpatii Getici si
Podisul Getic, din pamant, in infinit”, de Marian Ene, pag. 21.
-Surse electronice:
http://regiuni.famouswhy.ro/podisul_getic/
http://www.ebacalaureat.ro/c/11/92/184/0/Podisul--Piemontul--Getic
http://www.podisuri-dealuri.go.ro/1getic.htm
http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/images/Geo_Fiz/Relief/Altii/Po
d_Getic/Subc_si_Pod_Getic.jpg