HIPisterii

DINU ADELINA
 HIPisterii

Descriere generală

Când auzim cuvinte precum “hipiot” sau “hippie”, ne gândim că sunt deja concepte demodate, o pagină
interesantă în evoluția oamenirii, pe care o mai regăsim doar în filme, în melodii sau la diferite festivaluri
care s-ar face pentru cei pasionați de cultura aceasta și, bineînțeles, ne-am putea gândi că sunt termeni pe
care să îi asociem, mai degrabă, cu cei de vârsta părinților/bunicilor noștri. De asemenea, atunci când avem
de a face cu termenul de “hipster”, ni se poate părea tot demodat, mai ales dacă este rostit de un tânăr al
anului 2021. Totuși, esența acestor curente se gășește astăzi, paradoxal, într-o categorie de tineri de 20-24
de ani, pe care adesea îi vedem și îi numim, poate, “ciudați”, judecând după înfățișare, dar pe care putem
să ajungem să îi admirăm, atunci când discutăm cu ei. Nu vorbim în lucrarea de față despre hipsterii sau
hipioții autentici, ci despre o nouă categorie de tineri români prin care, aceste curente, se unesc. Tratăm,
așadar, tipologia tânărului cu preocupările, preponderent, ale unui hipster, însă cu o înfățișare care ne trimite
cu gândul la un van plin de tineri care se îndreaptă spre Vama Veche. Trăsăturile curentelor respiră prin
niște tineri adulți care, fără să își dea seama, reînvie chintesența a ceea ce este hippie și hipster, însă într-o
formă modernă, mai soft, reinterpretată, adaptată contextului actual.

Consider că tipologia HIPisterilor este reprezentată cel mai bine de către tinerii cu vârste între 20 și 24 de
ani, prin prisma contextului în care ei au început să se dezvolte, să treacă de la etapa de adolescenți la cea
de tineri adulți. Sunt copiii care în anii 2014-2015 erau la liceu, începeau să descopere și să își petreacă din
ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare, în mediul online, unde li se dădea oportunitatea de a se
exprima mai mult decât cei dinaintea lor, de a fi mai creativi, de a fi mai sociabili, de acunoaște, de a-și
modifica și forma păreri despre o multitudine de teme. Tot prezența în online i-a făcut să își dorească se se
diferențieze de ceilalți de vârsta lor, creându-și o imagine “abstractă” pe care au dezvoltat-o constant, cu
trecerea timpului, păstându-și esența: originalitatea, totuși inspirați de spiritul libertin, viu, pacifist al
hipsterilor anilor ‘60-‘70. În susținerea apertenenței segmentului de vârsta menționat la această categorie
stă chiar o afirmație făcută de către Alin Gălățescu care, în anul 2018, ne spunea că hipsterismul apare în
România cu abia “5-10 ani în urmă”1. HIPisterismul înglobează atât fete, cât și băieți, în mare parte studenți,
într-un procent de aproape 100% din mediul urban, fapt susținut și de literatură: (despre hipsteri) “cei mai
mulți dintre cei care aparțin acestui curent sunt tineri sub 30 de ani, din mediul urban.”2

Dacă doriți să vă faceți o idee mai clară despre tinerii menționați anterior, gândiți-vă la străzile propriului
dumneavoastră oraș, într-o după-amiză de vară. Cu siguranță, undeva, într-un parc, în fața unui Coffee to
Go sau în spatele unui teatru, veți vedea un grup de tineri distincți de ceilalți așezați la masa teraselor
restaurantelor de peste drum. Practic, putem spune că sunt atipici în tabloul care reprezintă principalele
trăsături ale tinerilor, așa cum sunt văzuți de către opinia publică astăzi. Sunt îmbrăcați cu haine care poate
vi se par demodate, în culori pe care nu ați îndrăzni să le purtați vreodață. HIPisterii sun tineri care, înca
din primii ani de liceu, se înscriu în diferite organizații nonguvernamentale în care activează elevi,

1
Dacian Vasincu. Noi practici de consum social și cultural în România. Emergența Hipster, în Punctul Critic,
nr.3(25), Ideea Europeană, p. 102.

2
Răzvan Mureșan. Economia hipsterului. Analiza unui fenomen social și cultural, Bussiness Magazine, 2013 apud.
Dacian Vasincu. op.cit., p. 104.
ocupându-se cu organizarea de evenimente, acțiuni prin care se militează pentru drepturile elevilor sau care
le facilitează dezvoltarea din punct de vedere psihologic/profesional, acțiuni de voluntariat. Continuă
tradiția și în facultate, implicarea în astfel de organizații și activități devenind deja un stil de viață. Totodată,
au diferite pasiuni, multe dintre ele stând sub umbrela a ceea ce înseamnă arta. Practic, ies în evidență nu
doar prin înfățișare, ci și prin preocupările lor pe care le descoperă și le modelează de unii singuri,
surprinzând, astfel, un spirit autodidadact. Sunt concentrați pe carieră, dar și pe dezvoltarea lor personală,
nu doar pe plan profesional, ci și spiritual. Sunt persoane care nu își fac din bani un scop, mulțumindu-i
chiar și un trai în parametri normali, căci accentul nu cade pe acumularea de bunuri, ci pe experiență,
cunoaștere, explorare.

Tinerii din această categorie promovează valori precum dreptatea, libertatea de exprimare, libertatea în
gândire și în purtare, diversitatea, egalitatea, creativitatea. În același timp, dezvoltă o atitudine negativă față
de superficialitate sau conservatorism, spre exemplu. Totuși, în același timp, sunt persoane cu puternice
conflicte interioare, instabile din punct de vedere emoțional, pesimiste în ceea ce privește propria persoană
și mediul în care trăiesc, nehotărâte, încercate de stări anxioase, dar atunci când sunt într-un grup adoptă,
natural, o stare pozitivă, devin niște magneți care atrg în jurul lor oamenii, stârnindu-le interesul.

Prezența acestor caracteristici sus-menționate, dar și a trăsăturilor care urmează a fi prezentate, împreună
cu o atentă revizuire a literaturii de specialitate, justifică denumirea acestei categorii de tineri între 18 și 22
de ani drept “HIPisteri”. Literatura ne spune că hipsterii “sunt tineri contra curentului, se preocupă de artă,
muzică de club cu influențe retro, dar adaptate modernismului actual, filme abstracte și cauze nobile, sunt
interesați de ecologie, nu-și fac prea multe planuri și nu respect nicio regulă”. 3 Pe lânga asta, un hipster se
evidențiază prin felul în care se îmbracă sau locurile pe care le vizitează, dar și muzica pe care o ascultă,
una necomercială. “Toate aceste trebuie să se combine într-o armonie perfectă care să exprime un spirit
liber, creativ și nonconformist”4 . Componenta hippie a categoriei vine, în mare parte, tocmai din imaginea
sa exterioară. Stilul vestimentar al hipioților este caracterizat de pantaloni evazați, rupți, largi, părul lung
atât la femei cât și la bărbați,5 însă, mai multe despre acest aspect vor fi prezentate într-o secțiune special
destinată acestui aspect.

HIPisterii îmbină cele două stiluri într-o manieră inedită , fie că între ele există atât elemente comune, cât
și opuse, lipsindu-se de anumite caracteristici standard dintre cele enumerate mai sus, precum lipsa
planurilor de viitor sau nerespectarea regulilor-să nu uităm că sunt tineri implicați în viața socială și sunt
preocupați și de propria evoluție.

Statement-uri reprezentative

 “Banii sunt un mijloc, nu un scop.“

 “Există încă foarte multă supeficialitate în oameni.“
 “ Este de datoria noastră să luptăm pentru drepturile noastre și ale celor din jurul nostru, un viitor
bun constă în implicare socială.“
 “Ar trebui să existe mai multe investiții în educație, artă și tineret.“

3
Răzvan Mureșan. Economia hipsterului. Analiza unui fenomen social și cultural, Bussiness Magazine, 2013 apud.
Dacian Vasincu. op.cit, p. 100.
4
Silvia Câmpeanu, Hipsterii care își fac credința tendință, în Ziarul Adevărul apud. Dacian Vasincu. op.cit. ,p. 102.
5
A. Makova, V. Kornienko. Hippie. http://elib.sfu-kras.ru/bitstream/handle/2311/11024/s014-
008.pdf?sequence=1
  “Voluntariatul și cititul te vor ajuta foarte mult să te dezvolți.“
 “Prefer să fiu un om de cultură, inteligent, nu un om bogat.“
 “Trebuie să găsești sursa interioară care provoacă problemele pe care le ai acum. Meditează și
consultă un psiholog.”
 “Întrerureperile de sarcină și căsătoriile între persoane trebuie să fie legale, în schimb nu trebuie
tolerate discriminarea și rasismul.“

În analiza psihografică a tinerilor HIPisteri, vom aborda mai multe dimensiuni, de la muzica ascultată, la
stil de viață, până la modalități de petrecere a timpului liber. Precizez că, pe lângă literature de specialitate,
lucrarea are la bază și 3 interviuri individuale, sub forma unor discuții libere, cu trei tineri (două fete și un
băiat) între 20 și 22 de ani din Bacău, foști colegi din organizația “Bacău-Capitala Tineretului din
România”, context în care i-am întâlnit.

Carieră și aspirații

Chiar din primele rânduri, ne putem da seama de faptul că această tipologie de tineri este foarte preocupată
de dezvoltarea personală, de trăirea și explorarea unor experiențe care să contribuie la devenirea lor
profesională și spirituală. Mulți dintre ei aspiră la cariere care au o bază solidă în artă: mulți dintre ei doresc
să devină actori, scriitori, pictori sau graphic designeri, copywriteri. În concordanță cu această idee, stă
ideea emisă de către Dinu Guțu și Ciprian State, conform cărora “hipsterii fac parte și din clasa cu cel mai
mare conținut de muncă imaterială neplătită, muncă ce implică definire și fixare de standarde artistice și
culturale, trenduri, mode, gusturi, și, în mod special, opinie publică” 6, caracteristică pe care o putem extinde,
într-o mare măsură și asupra HIPisteriștilor. Totuși, exstă și posibilitatea ca aceeași tineri să îmbrățișeze
“insecuritatea freelancingului pe viață, unde, pentru a-și susține arta pe care o produc, își iau un job de
barista.”7 Experiența în organizațiile la nivel local în care sunt implicați elevii/studenții care oferă și
posibilitatea exprimării acestui spirit boem, poate dezvolta, în opoziție cu acesta, pasiunea pentru cariere și
activități din domeniul juridic, al dezabaterilor academice, la care ei partcipă, dată fiind curricula
organizațiilor respective, care cuprinde și apărarea/obținerea unor drepturi pentru ceilalți elevi sau studenți,
formularea și expunerea unor poziții publice în legătură cu anumite subiecte importante la un moment dat.
Implicarea în astfel de activități, o caracteristică principlă a HIPisterilor, le dă posibilitatea dezvoltării
anumitor skill-uri precum spiritul de echipă, gândire critică, spontaneitate. . Nu în ultimul rând, un alt
domeniu de mare interes pentru acești tineri sunt științele sociale: psihologia, filozofia, căci problematizarea
și abordarea în profunzime a anumitor teme sunt o reală preocupare.

Activități și stil de viață

Aspirațiile pe care le au HIPisterilor anticipează anumite activități pe care ei le îndrăgesc.Foarte mulți, încă
din liceu, fac parte din trupe de teatru, majoritatea înființate la nivel local, ori din diferite cluburi de lectură,
de poezie sau, pur și simplu, se înscriu la licee de arte, unde învață să deseneze, să cânte vocal sau la un
instrument. Cititul ocupă un loc important pentru ei. O altă particularitate este constituită de participarea la

6
Dinu Guțu, Ciprian State. Introducere. Hispteri și de la capăt, în Hipsteri, bobos și clase creative, Cartier, Chișinău,
2019, p. 22.
7
Ibidem., p. 22
diferite festivaluri, fie de muzică, fie de street food, culturale etc., pentru care, de multe ori, se înscriu drept
voluntari, ajutând la organizarea lor. Cei mai mulți se ghidează după un stil de viață sănătos, cultivă o relație
specială cu natura și chiar pledează pentru ecologism, totuși, încă de la vârste destul de mici, încep să
fumeze sau, unii dintre ei, chiar să consume droguri ușoare, ocazional, la petreceri, în grupuri. Le place să
fie înconjurați de oameni, în special de cei care sunt asemenea lor, dar, dată fiind natura lor meditativă,
introspectivă, au și tendința de a se izola pentru perioade limitate de timp. Traiul lor este, în principal, unul
modest, facând activități simple, care nu necesită cheltuieli foarte mari. Chiar și călătoriile reflectă același
lucru, destinațiile nu sunt unele de lux sau foarte mainstream. Un exemplu potrivit de astfel de locație este
Vama Veche, ale cărei mituri și practici deja stereotipizate se potrivesc perfect acestor tineri. Un subpunct
foarte important de cuprins în această secțiune este reprezentată de utilizarea tehnologiei și a rețelelor de
socializare. HIPisterii nu sunt deloc străini de ele, fiind o modalitate foarte folosită de exprimare. Astfel, ei
joacă rolul unor mici creatori de conținut la nivel micro: alcătuiesc diferite texte pe care să le postează, pe
teme sociale sau nu, distribuie fotografii/melodii care le scot în evidență gusturile nonconformiste și
pasiunile, își diferențiază foarte bine imaginea față de ceilalți tineri de vârsta lor chiar prin pozele cu ei
înșiși. Nu se evidențiază prin posesia unor gadget-uri neobișnuite.

Religie, spiritualitate, credințe

Un aspect care particularizează în mod special acest tip de tineri este dat de atitudinea lor față de
spiritualitate, religie. Într-un studiu realizat în anul 2019 despre religiozitatea tinerilor, un procent
considerabil declară că religia, pentru ei, este importantă într-o mică măsură sau deloc și au o activitate
religioasă „foarte slabă sau nulă”8. Acestei practici i se alătură și HIPisterii, ba mai mult, o mare parte dintre
aceștia promovează un trend din ce în ce mai popular în rândul subculturii lor- acela de a se considera și
declara atei. În schimb, sunt foarte interesanți din punctul de vedere al credinței lor în ”forme de religie
marginală”, precum viața după moarte, telepatie, nemurirea sufletului sau reîncarnare9, dat fiind faptul că,
împrumutând din toleranța și nonconformismul caracteristice atât hipioților, cât și hipsterilor, ei sun foarte
deschisi către alte religii, aplecându-se asupra meditației, practicării de yoga. Tot în această direcție se
încadrează și pasiunea pentru zodii, pe care le iau în considerare în relațiile lor sociale, dar și credința în
talismane. Un obiect încă prezent în viața acestor tineri, specific hipioților este plasa de vise10 , folosit chiar
și drept accesoriu sau print pe haine. Așadar, putem declara despre HIPisteri că sunt, mai degrabă, spirituali
și mai puțin religioși.

Mărci și stil vestimentar

Vestimentația acestei categorii este un element foarte important de discutat, conturând componenta hippie
cea mai accentuată. Astfel, unele articole vestimentare, inspirate de ținutele tinerilor din anii ‘60-‘70 sunt
prezente și astăzi. Foarte prezenți sunt pantalonii largi, evazați, tricourile lungi, cămășile atât la fete, cât și
la băieți, rochiile lejere ori fuste scurte sau crop top-uri pentru fete. Toate au motive geometrice sau florale,

8
Manuela Gheorghe. Particularități ale religiozității tinerilor din România. Studiu de caz, în Revista română de
sociologie, nr. 5–6, Bucureşti, 2019, p. 8.
9
Ibidem, p. 7.
10
https://pandi-julia.wixsite.com/miscarea-hippie/blank-c1zsv
dar și culori vii. Deși atât femeile cât și bărbații din această categorie își purtau părul lung11, lucrurile s-au
schimbat astăzi în privința fetelor care preferă o tunsoare scurtă, accesorizată cu flori sau împletituri,
totodată, mulți dintre ei își fac dread-uri. Speciale sunt și tatuajele temporare sau permanente făcute pe corp,
specifice culturii hippie. Cea mai des întâlnită reprezentare este soarele sau diferite simboluri florale
africane sau de inspirație indie. Nici hipsterii și nici hipioții nu acordă importanță produselor de brand, cu
toate acestea, tinerilor HIPisteri nu le sunt cu totul indiferente, cele mai populare în rândul lor fiind Adidas,
Nike, Jordan. Totuși, preferă să își cumpere sneakerși, jachete, hanorace sau alte articole vestimentare din
outlet-uri, second hand-uri, târguri vintage, într-un mod foarte asumat. Se pare că nu au scăpat nici ei
tendințelelor cultivate pe platformele de socializare pe care le folosesc sau opiniilor altor tineri de care sunt
înconjurați.

Muzică

Deși am fi tentați să credem că HIPisterii au gusturi muzicale foarte restrânse, am fi surprinși să vedem că,
deși nu sunt adepții trupelor și soliștilor mainstream, sunt toleranți din punctul acesta de vedere, Așa că, pe
lângă soliști hippie consacrați precum Bob Dylan sau Jimmy Hendryx, jazz sau beat-urile care au scopul de
a crea o atmosferă relaxantă, preferă muzica electronică, techno, practicând stiluri de dans precum Shuffle
sau DnB la petrecerile și festivaluri la care participă.

Concluzii

Astfel, printr-o fuziune între creativitatea, responsabilitatea socială, nonconformismul hipsterilor și stilul,
precum și spiritul libertin al hippioților, se ridică la suprafață tânărul care acaparează atenția prin înfățișare,
inteligență și simțul artistic ascuțit, fin, poate, de multe ori, abstract. Sunt viitorii sau actualii creatori de
conținut, graphic designeri, actori și regizori, formatori de opinie. Nu doar că pot crea o imagine pentru un
brand, însă ei, în sine, sunt un brand, o imagine. Pe de altă parte, sunt consumatori valoroși, prin prisma
pluralității domeniilor de care sunt interesați, prin dorința de a încerca lucruri noi, de a trăi cât mai multe
experiențe și, mai ales, prin faptul că provoacă la creativitate, la inedit.

11
A Makova, V. Kornienko, ibidem.
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe, Manuela. Particularități ale religiozității tinerilor din România. Studiu de caz, în Revista
română de sociologie, nr. 5–6, Bucureşti, 2019, p. 8.

2. Guțu, Dinu, State, Ciprian. Introducere. Hispteri și de la capăt, în Hipsteri, bobos și clase creative,
Cartier, Chișinău, 2019

3. Makova, A, V. Kornienko. Hippie .http://elib.sfu-kras.ru/bitstream/handle/2311/11024/s014-

008.pdf?sequence=1

4. Vasincu, Dacian. Noi practici de consum social și cultural în România. Emergența Hipster, în
Punctul Critic, nr.3(25), Ideea Europeană

5. https://pandi-julia.wixsite.com/miscarea-hippie/blank-c1zsv