Sunteți pe pagina 1din 15

ACTIVITATE

METODICO-ȘTIINȚIFICĂ
TEMA ACTIVITĂȚII:
„Modalități de eficientizare a activității didactice pentru
îmbunătățirea rezultatelor la evaluările naționale 2-4-6-8 și la
examenul de bacalaureat.”
ATELIER DE LUCRU – „CONSOLIDAREA
COMPETENȚELOR DE EVALUARE ALE
CADRELOR DIDACTICE. EXERCIȚII DE
EVALUARE ” Inspector școlar, prof. Anca Iuga

Metodist, prof. Tatiana Ghiță


Conf. dr.
Emanuela Ilie
5. METODE ȘI PROCEDEE UTILIZATE
ÎN STUDIEREA LIMBII ȘI LITERATURII
ROMÂNE
5.2 METODE DE STUDIERE A
LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE
5.2 METODE DE STUDIERE A LIMBII ȘI LITERATURII
ROMÂNE
5.3.30. Metoda termenilor predictivi
5.2.31. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii și Gândirii)
5.2.32. Ghidul de anticipație
5.2.33. Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați
5.2.34. Tehnica blazonului
5.2.35. Tehnica blițului
5.2.36. Tehnica fotolimbajului
5.2.37. Tehnica artlimbajului
Metoda termenilor predictivi/a
termenilor dați în avans/a termenilor-
cheie constă, după cum arată șii
denumirea, în avansarea unui număr

5.3.30. METODA de patru sau cinci termeni-cheie dintr-


un text pe care elevii urmează să îl

TERMENILOR PREDICTIVI asculte sau să îl citească.


Avantajele metodei sunt evidente: ea
(p. 154) antrenează, suscitând capacitatea de
predicție a elevilor, gândirea şi
creativitatea acestora, dar şi spiritul de
competiție.
Promovată începând cu deceniul al IX-lea
al secolului trecut, metoda SINELG este,
după cum o arată şi denumirea, o metodă
specifică activităților care implică lectura.

5.2.31. SINELG (SISTEMUL Prin intermediul ei, se menține trează


atenția elevilor pe tot parcursul lecturii
unui text și se monitorizează gradul de

INTERACTIV DE NOTARE întelegere al conținutului de idei care le-a


fost transmis. Concret, metoda presupune

PENTRU EFICIENTIZAREA identificarea unui set de informații într-un


text citit și, în paralel, marcarea
tabelară, după cum urmează: cu √ (bifa)
lor

LECTURII ȘI GÂNDIRII) se marchează o informație deja deținută,


cu + (plus) se marchează o informație
(p. 154) nouă, cu - (minus) una contradictorie faţă
de ceea ce știu elevii, iar cu ? (semnul
intrebării) o informaţie pe care ei nu o
înțeleg prea bine sau deloc.
Bazată pe teoria trezirii curiozităţii,
detaliată de D. Ausubel tot în deceniul
al IX-lea al secolului trecut, metoda

5.2.32. GHIDUL DE ghidului de anticipație urmăreşte în


principal ca, prin emiterea unor

ANTICIPAȚIE (p. 155) enunțuri anticipative, adevărate sau


false, în legătură cu textul ce va fi
ulterior citit/redat, să se genereze
răspunsuri contradictorii, care să
stimuleze curiozitatea elevilor pentru
acest text.
Şi această metodă propusă de F. Lyman
in ultimul deceniu al secolului trecut
mizată pe participarea activă a elevilor la
propria lor instruire.

5.2.33. Procedura de lucru este foarte simplă:


profesorul lansează o întrebare legată de

GÂNDIȚI/LUCRAȚI ÎN conținutul activităţii respective, elevii


reflectă asupra ei (într-un timp dat), apoi
se grupează în diade pentru a propune și a

PERECHI/COMUNICAȚI discuta între ei răspunsurile optime. În


final, fiecare diadă ia pe rând cuvântul și
(p. 156) își împărtăşeşte concluziile cu privire la
subiectul abordat.
Pentru activitățile de analiză a morfologiei
şi sintaxei personajelor textului narativ sau
dramatic, profesorul de limba și literatura

5.2.34. TEHNICA română poate utiliza tehnica blazonului.


Aceasta presupune completarea unei

BLAZONULUI (p. 157)


reprezentări grafice cu
blazon/stemă a unui personaj/grup de
aspect

personaje, pentru care elevii sunt solicitați


de

să descopere elemente definitorii ale


personalității avute în vedere. Cele mai
simple blazoane ar presupune reflecția
asupra caracterizarii schematice, valorii
dominante și proiectului existențial specific
personajului respectiv, plecând de la o
serie de interogații precum:
Cine este...?
Ce îl definește ca statut
social/familial/psihologic/afectiv?
Dupa cum arată şi numele, este
valorificabilă în momente scurte ale
activităţilor didactice axate pe analiza
textelor lirice, narative sau dramatice.
Imediat după prima lectură expresivă
a textului/fragmentului de text literar,

5.2.35. TEHNICA elevilor le sunt solicitate


impresii sau reacții de lectură, ca
primele

BLIȚULUI (p. 159)


răspuns imediat la următoarele
întrebări: 1. Ce te-a impresionat? 2. De
ce anume aceasta? 3. Ce emoții ai
tráit la prima lectura? (Mariana
Pavelescu). În mod evident, în funcţie
de vârsta elevilor şi specificul textului
avut în vedere, lista intrebărilor poate
fi extinsă sau rafinată.
Această tehnică presupune asocierea bine
argumentată a mesajului unui text literar sau
nonliterar cu o fotografie aleasă dintr-o serie, dar
poate fi folosită şi în activităţile de vector
intercultural.
Varianta propusă de Angelica Hobjilă are câțiva
pași simpli: după analiza, în clasă, a textului
respectiv, elevilor - împărțiți în grupe sau perechi -

5.2.36. TEHNICA li se propune o succesiune de fotografii sau


imagini, numerotate sau însoțite de anumite

FOTOLIMBAJULUI (p. 159) simboluri, pentru a fi mai uşor de diferenţiat.


Fiecare grupă sau pereche asociază mesajului
textului parcurs anterior acea imagine care i se
pare mai relevantă, având grijă să îşi
argumenteze optiunea. Faza finală a activității
este frontală: după ce fiecare echipă îşi clarifică
optiunea şi îşi expune argumentele, profesorul
formulează o serie de concluzii generale.
Dată fiind o deplasare serioasă a
accentului (meta)didactic pe tot ceea

5.2.37. TEHNICA ce inseamnă dezvoltarea componenței


estetice şi culturale (aflată în strânsă

ARTLIMBAJULUI (p. 159) legătură, cu cea de-a


competenţă-cheie a disciplinei limba şi
literatura română: sensibilizare
doua

şi
exprimare culturala), este o variantă
distinctă a tehnicii de mai sus.
Este similară -ca paşi metodologici-
tehnicii descrise mai sus, dar
beneficiază de valențe suplimentare
datorită formelor de discurs artistic puse
în relație, tehnica artlimbajului ar
presupune asocierea argumentată a
mesajului unui text literar/nonliterar cu o
Camille Pissaro, Bulevardul Montmartre într-o operă de artă, aleasă dintr-o serie.
dimineață de iarnă (1897)
BIBLIOGRAFIE
ILIE, EMANUELA
Didactica limbii și literaturii române/ Emanuela Ilie. -Ed. a II-a,
revăzută și adăugită, Iași: Polirom, 2020

S-ar putea să vă placă și