ACTIVITATE

METODICO-ȘTIINȚIFICĂ
TEMA ACTIVITĂȚII:
„Modalități de eficientizare a activității didactice pentru
îmbunătățirea rezultatelor la evaluările naționale 2-4-6-8 și la
examenul de bacalaureat.”
ATELIER DE LUCRU – „CONSOLIDAREA
COMPETENȚELOR DE EVALUARE ALE
CADRELOR DIDACTICE. EXERCIȚII DE
EVALUARE ” Inspector școlar, prof. Anca Iuga

Metodist, prof. Tatiana Ghiță

Conf. dr.
Emanuela Ilie
7. EVALUAREA LA ORA DE LIMBĂ ŞI
LITERATURĂ ROMÂNĂ
 7.3 PRINCIPALELE METODE ŞI
INSTRUMENTE EVALUATIVE
7.3.1. Instrumente tradiţionale de evaluare

7. 3. 2. Procedee şi i nstrumente alternati ve de evaluare

7.3.1. INSTRUMENTE TRADIŢIONALE DE EVALUARE

PROBE ORALE: PROBE SCRISE:

conversaţia de verificare (prin întrebări şi extemporalul (lucrare scrisă neanunțată);

răspunsuri): activitatea de muncă independentă în

interviul; clasă;

proba cu suport vizual; examenul oral (cu lucrarea de control (anunţată);

acordarea unui anumit timp de gândire); lucrarea scrisă semestrială (teza):

redarea (repovestirea): descrierea şi tema pentru acasă;

reconstituirea: examenul scris (testarea naţională,

descrierea/explicația/instructajul: bacalaureatul);

completarea unor dialoguri neincheiate: testul.

seminarul;
colocviul.
7.3.2. PROCEDEE ŞI INSTRUMENTE ALTERNATIVE
DE EVALUARE
7.3.2.1. Portofoliul
7.3.2.2. Jurnalul reflexiv
7.3.2.3. Tehnica 3/2/1
7.3.2.4. „Răspunde, aruncă,
interoghează!" (RAI)
7.3.2.5. Eseul de cinci minute
7.3.2.6. Hărțile conceptuale
7.3.2.7. Posterul
7.3.2.8. Colajul
7.3.2.9. Turul galeriei
7.3.2.10. „Unul stă, ceilalți
circulă”
7.3.2.11. Cutia cu provocări
7.3.2.12. Banca de
reflecţii/idei/aforisme
7.3.2.13. Banca de personaje
 Este considerat în ultima vreme un
pact între elev şi profesorul care
trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze. Profesorul discută cu
elevul despre ce trebuie să ştie şi ce
trebuie să facă acesta de-a lungul

7.3.2.1. PORTOFOLIUL
(p. 225)
procesului de învăţare. La inceputul
demersului educativ se realizează un
diagnostic asupra necesităţilor de
învăţare ale elevilor pentru a stabili
obiectivele şi criteriile de evaluare.
Diagnosticul este făcut de profesor si
e discutat cu elevul implicat in
evaluare.
 Jurnalul reflexiv (reflexive diary) este
o metodă alternativă de evaluare ce
conține însemnările elevului asupra
aspectelor legate de procesul
7.3.2.2. JURNALUL cunoaşterii, deoarece cuprinde
reflecțiile sale despre propriul proces
şi

REFLEXIV (p. 228) de învățare, sentimentele trăite în

cursul acestuia, se poate aprecia că
jurnalul reflexiv este o excelentă
strategie de evaluare pentru
dezvoltarea abilităților metacognitive.
 Tehnica „3/2/1” este o metodă
alternativă de evaluare prin care se
pot aprecia rezultatele unei secvențe
sau a unei întregi activități instructive.
După cum o arată şi denumirea, ce

7.3.2.3. TEHNICA constă în notarea, de către elevi, la

sfârşitul secvenței/lecţiei, a:
3 noțiuni (concepte) pe care le-au

„3/2/1” (p. 229) învățat/dobândit

secvența/lecția respectivă;
în

2 idei (supoziţii/impresii) în privința

a ceea ce vor învăța în continuare;
1 capacitate (abilitate/deprindere)
pe care au deprins-o/dobândit-o
în urma activității de predare-
învăţare.
 RAI dezvoltă, printr-o suită de
interogaţii şi răspunsuri cu aparență
ludică, capacitățile elevilor de
autoevaluare, de reflecţie asupra

7.3.2.4. „RĂSPUNDE, activităţii

consecinţelor
de predare-învăţare
acesteia. Ea
şi
se

ARUNCĂ, desfăşoară ca un joc lingvistic, dar şi

cu elemente motrice, în care se
foloseşte o minge uşoară, pe care

INTEROGHEAZĂ!" (RAI) elevii o aruncă de la unul la altul și

formulează în acelaşi timp interogaţii
(p. 229) legate de aspectul/conceptul/
problematica evaluată.
 Înrudită cu jurnalul reflexiv sau cu
tehnica 3/2/1, eseul de cinci minute
este o metodă evaluativă utilizată în
faza de reflecție, prin care elevii sunt
solicitați să noteze într-un minieseu un

7.3.2.5. ESEUL DE aspect (un concept) aflat în acea

secvență, respectiv o nedumerire sau

CINCI MINUTE (p. 230)

o întrebare legată de acest concept.
Dacă elevii sunt astfel determinați să
își valideze practic cunoașterea (prin
revizuirea succintă a celor învătate şi
clarificarea noțiunilor reținute),
profesorul beneficiază de un feedback
eficient şi care ii poate servi în
planificarea viitoarelor activități.
 Descrise pentru prima dată de
psihopedagogul Joseph Novak în 1977,
hărțile conceptuale (conceptual
maps), numite și hărți cognitive
(cognitive maps), sunt oglinzi ale

7.3.2.6. HĂRȚILE modului de gândire,

înțelegere ale celui care le elaborează;
simțire și

CONCEPTUALE (p. 230)

ele constau într-o reprezentare
vizuală a unor structuri de cunoaştere.
Esențialul metodei se referă la felul în
care, în această reprezentare, se
rearanjează, pe baza unor relații
stabilite între ele, notiunile deja
acumulate.
 Este o metodă interactivă prin care se
realizează investigarea aprofundată a
unor teme, concepţii, situaţii; practic,
prin această metodă se canalizează
reflecţiile şi confruntările elevilor către
exprimări metaforice prin suporturi
vizuale, create exact în scopul fixării
opiniilor personale ale elevilor.

7.3.2.7. POSTERUL (p. 233) Avantajul ei principal provine din

faptul că stimulează imbinarea mai
multor tipuri de capacități/abilități ale
elevilor.
Timpul necesar aplicării acestei
metode este o oră didactică. Concret,
elevii sunt împărţiţi în prealabil în
grupuri şi li se indică sarcina de lucru -
realizarea unui poster cu o temă dată,
după care o duc la îndeplinire.
 Este o altă metodă interactivă prin
care se realizează fixarea unui
termen/concept (în cazul disciplinei
noastre, lingvistic sau literar), eventual
fixarea şi aprobarea unei idei, a unor
citate selectate, versuri, proverbe,

7.3.2.8. COLAJUL (p. 234) maxime, cuvinte semnificative,

apelând la mijloace de natură vizuală.
Are aceleaşi avantaje ca metoda
posterului. Metoda se poate desfăşura
într-un interval de lucru de 50 de
minute (optim). Ca modalități de
organizare a activității didactice, sunt
recomandate cele mixte : lucru
individual/in perechi/în echipă.
 Este o altă metodă activă/interactivă
recomandată tipului de activități care
se finalizează cu realizarea unui produs
de tip poster sau colaj. Ea presupune
împărțirea clasei de elevi în grupuri de
câte trei-patru evaluatori ai produselor
unor activități interactive.

7.3.2.9. TURUL Foarte utilă în momentele de evaluare

a rezultatelor unor sarcini de lucru ce

GALERIEI (p. 235)

presupun realizarea unor reprezentări
grafice complexe, această metodă are
un rol semnificativ şi în procesul
autoevaluării elevilor; după turul
galeriei, ei îşi vor reexamina propriile
produse cumulând observaţiile
referitoare la celelalte produse și
comentariile colegilor privitoare la ale
lor.
 În orele de evaluare sau în faza de
reflecție a unei activități de învățare-
predare obişnuite se poate apela la
această metodă considerată de unii o
variantă a turului galeriei. Este
recomandată tipului de activități care
se finalizează cu realizarea unui
7.3.2.10. „UNUL STĂ, produs de tip poster sau colaj și
presupune împărțirea clasei de elevi

CEILALȚI CIRCULĂ”(p. 235) în grupuri

numerotaţi
de
de
câte
la 1
patru
la 4.
elevi,
După
realizarea produsului finit de lucru,
profesorul stabileşte regula de rotaţie
a grupurilor, care justifică de altfel şi
numele metodei: fiecare număr 1, 2 şi
3 se deplasează în grupul următor, iar
fiecare număr 4 rămâne pe loc.
 Atât in orele de evaluare interactivă,
cât şi în secvenţa finală a unei
activităţi de predare-învățare-
evaluare obișnuite se poate apela la o
formă neconvențională de evaluare

7.3.2.11. CUTIA CU intercolegială. Fiecare dintre

serie pe un bilețel o sarcină de
elevi

PROVOCĂRI (p. 236)

evaluare propusă ca un joc
provocare: „Te provoc să...”. Toate
bilețelele sunt adunate şi amestecate
tip

într-o cutie prevăzută cu o fantă, din

care copiii care se oferă să participe
sau solicitați expres de profesor işi
extrag „provocarea”.
 De-a lungul studierii unei unităţi de
învățare (sau într-o perioadă de timp
stabilită de profesor: patru
săptămâni/o lună de şcoală etc.),
elevii îşi notează pe bilețele pasajele

7.3.2.12. BANCA DE preferate din textele narative,

special literare, parcurse în intervalul
în

REFLECŢII/IDEI/AFORISME respectiv.
În activitatea de evaluare propriu-

(p. 236) zisă, câțiva elevi „împrumută”, pe rând,

câte un aforism extras din cutia-
bancă ori seif, pe care trebuie să îl
citească şi să il comenteze cât mai
convingător în fața clasei.
 Variantă a procedeului prezentat mai
sus, banca de personaje presupune
respectarea aceloraşi timpi metodici,
cu diferenţa că pe bilețelele introduse
în bancă elevii vor scrie numele
personajelor (principale, secundare
sau episodice) din textele narative

7.3.2.13. BANCA DE sau dramatice studiate de-a lungul

unei unități de învăţare.

PERSONAJE (p. 237) Miza extragerii constă în realizarea

succintă și convingătoare a unui profil
al personajului, fie în funcție de
criteriile şi mijloacele de caracterizare
învățate anterior, fie în funcție de
reperele textuale pe care elevul
evaluat le consideră emblematice sau
de unele perspective critice.
 BIBLIOGRAFIE
ILIE, EMANUELA
Didactica limbii și literaturii române/ Emanuela Ilie. -Ed. a II-a,
revăzută și adăugită, Iași: Polirom, 2020