Dezvoltarea Economiei

Sectorul Industrial Politici și Reglementări

Dezvoltarea economică este un proces care implică formarea și creșterea economiei unei națiuni.
Aceasta se realizează printr-o serie de schimbări interdependente în structura cererii și ofertei,
precum și în componența societății și a instituțiilor sale. Aceste schimbări îndeplinesc obiectivele
mai largi de a asigura mai mult distribuția echitabilă a veniturilor, o mai mare ocupare a forței de
muncă și reducerea sărăciei.

Prin urmare, industria rămâne crucială pentru economia europeană, oferind unul din cinci
locuri de muncă și asigurând peste 80 % din exporturile UE. În special industria prelucrătoare
joacă un rol crucial în stimularea productivității și a inovării în întreaga economie. Ea este
responsabilă pentru 64 % din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare și pentru 49 % din
cheltuielile pentru inovare din sectorul privat. Mai mult, fiecare loc de muncă suplimentar din
industria prelucrătoare creează între 0,5 și 2 locuri de muncă în alte sectoare.

Prin politica sa în domeniul industriei, Uniunea Europeană (UE) s-a străduit să creeze
condiții care să conducă la accelerarea dezvoltării industriale și creșterea competitivității
industriei din 1992. Industria europeană rămâne o piatră de temelie a economiei, oferind un loc
de muncă din cinci, și este responsabilă pentru cea mai mare parte a exporturilor și investițiilor
UE în cercetare și inovare. În prezent, obiectivul politicii UE este de a permite o tranziție reușită
spre o industrie europeană digitală, bazată pe cunoaștere, decarbonizată și mai circulară. Pentru a
realiza acest obiectiv, UE sprijină, coordonează sau completează politicile și acțiunile la nivelul
statelor membre, în special în cercetare și inovare, IMM-uri și tehnologiile digitale.

Industria este privită ca un sector de vârf pentru dezvoltarea economică. Putem avea
economie de scară prin aplicarea tehnologiei avansate și a diviziunii muncii și a
managementului științific. Astfel, producția și ocuparea forței de muncă vor crește rapid.
Acest lucru va aduce creștere economică și formarea de capital.
 Dezvoltarea
Economiei

Sectorul Politici și
Industrial Reglementări

Concluzione
Scopul acestui studiu a fost de a analiza rolul industriei și atribuția acesteia la
dezvoltarea economică în cadrul Uniunei Europene. Pe perioada analizată, adică 2009 – 2019, s-
au luat în considerare o listă din 7 indicatori: Merchandise: Total trade and share, annual,
Productive capacities index, annual, Gross Domestic Product Total and Per Capita, Real gross
domestic product, Mining, manufacturing, utilities, Overall index: Productive capacities index,
Human capital pentru a analiza și compara corelațiile dintre acești indicatori și relevanța lor în
dezvoltarea economiei în cadrul UE.

Corelatia intre PIB si industrie ca PIBul blalblabllabl

Germania grad inalt de industrializare economie dezvoltata si tot asa

Concluzie

Dezvoltarea economică, asociată în principal cu schimbarea, este un concept complex,

greu de măsurat. Este caracterizat printr-o varietate de caracteristici: concept multidimensional,
întruchipează un număr de procese interdependente, precum și sociale, economice, fenomene
politice, culturale, tehnice și psihologice, este un concept mai larg decât creșterea, deoarece
întruchipează procese de schimbare structurală, este dinamică.

Scopul acestui studiu a fost de a analiza rolul industriei și atribuția acesteia la

dezvoltarea economică în cadrul Uniunei Europene. Pe perioada analizată, adică 2009 – 2019, s-
au luat în considerare o listă din 7 indicatori: Merchandise: Total trade and share, annual,
Productive capacities index, annual, Gross Domestic Product Total and Per Capita, Real gross
domestic product, Mining, manufacturing, utilities, Overall index: Productive capacities index,
Human capital pentru a analiza și compara corelațiile dintre acești indicatori și relevanța lor în
dezvoltarea economiei în cadrul UE.

Pe baza rezultatelor obținute, indicatorii au demonstrat o legătură puternică și pozitivă

între PIB-ul total și PIB-ul real. Astfel, acest rezultat este unul așteptat, cu cât industria unei țări
este mai dezvoltată cu atât PIB-ul prinde valori mai mari. Accentuând faptul că, Germania are
cel mai mare PIB din toate țările analizate (Franța, Germania, Olanda, Danemarca și România) și
Germania, alături de Franța și Olanda au o economie dezvoltată care este bazată pe sectorul
industrial (industria energetică, industria constructoare de mașini) se poate afirma faptul că
sectorul industrial are o importanți primordială în dezvoltarea economiei unei țări.
Unele legături au fost mai slabe dar cu o influență semnificativă asupra celorlalți, după cum se
poate observa ilustrativ în modelele anterioare.(figura 1, figura 2.)
 Prin urmare, industrializare este cheia succesul în dezvoltarea economică. Dezvoltarea
industrială încurajează dezvoltarea științei și tehnologiei. Întreprinderile industriale desfășoară
activități de cercetare și dezvoltă noi produse. Dezvoltarea industrială ajută la creșterea rapidă a
venitului național și pe cap de locuitor. Istoria dezvoltării economice a țărilor avansate arată că
există o relație strânsă între nivelul de dezvoltare industrială și nivelul venitului național și pe
cap de locuitor. Industrializarea joacă un rol important în promovarea comerțului. Națiunile
avansate câștigă în comerț decât țările care sunt înapoiate industrial. Țările subdezvoltate exportă
produse primare și importă produse industriale.

Dezvoltarea industrială încurajează dezvoltarea științei și tehnologiei. Întreprinderile industriale

desfășoară activități de cercetare și dezvoltă noi produse.

Industrializarea joacă un rol important în promovarea comerțului. Națiunile avansate câștigă în

comerț decât țările care sunt înapoiate industrial. Țările subdezvoltate exportă produse primare și
importă produse industriale. Produsele agricole comandă prețuri mai mici, iar cererea lor este, în
general, elastică. În timp ce produsele industriale comandă valori mai mari și cererea lor este
inelastică. Acest lucru provoacă decalaj comercial. Pentru a acoperi deficitul balanței de plăți
trebuie să producem produse de substituție la import sau să mergem pentru promovarea
exportului prin dezvoltare industrială.

Dezvoltarea industrială ajută la creșterea rapidă a venitului național și pe cap de locuitor. Istoria
dezvoltării economice a țărilor avansate arată că există o relație strânsă între nivelul de
dezvoltare industrială și nivelul venitului național și pe cap de locuitor.

Call:
lm(formula = KOFGI ~ GDP, data = database1) Multiple R-squared: 0.1258, Adjusted R-squared: 0.1152
Residuals: F-statistic: 11.81 on 1 and 82 DF, p-value: 0.0009296
Min 1Q Median 3Q Max Signif. codes: 0 ‘***’ 0.001 ‘**’ 0.01 ‘*’ 0.05 ‘.’ 0.1 ‘ ’ 1
-6.5233 -2.3842 0.5332 2.0500 5.0860 Residual standard error: 3.142 on 82 degrees of freedom
Coefficients: (14 observations deleted due to missingness)
Estimate Std. Error t value Pr(>|t|)
(Intercept) 8.322e+01 5.341e-01 155.799 < 2e-16 ***
GDP 9.326e-07 2.714e-07 3.436 0.00093 ***
---

Call:
lm(formula = CPI ~ Merchandise, data = database1) Multiple R-squared: 0.00169, Adjusted R-squared: -
0.008709
Residuals: F-statistic: 0.1625 on 1 and 96 DF, p-value: 0.6877
Min 1Q Median 3Q Max Signif. codes: 0 ‘***’ 0.001 ‘**’ 0.01 ‘*’ 0.05 ‘.’ 0.1 ‘ ’ 1
-3.2080 -1.0788 -0.1280 0.8493 10.4108 Residual standard error: 1.773 on 96 degrees of freedom
Coefficients:
Estimate Std. Error t value Pr(>|t|)
(Intercept) 1.543e+00 2.552e-01 6.047 2.82e-08 ***
Merchandise -1.675e-07 4.155e-07 -0.403 0.688
---

Call:
lm(formula = CPI ~ GDP, data = database1) Multiple R-squared: 0.002722, Adjusted R-squared: -0.007666
Residuals: F-statistic: 0.262 on 1 and 96 DF, p-value: 0.6099
Min 1Q Median 3Q Max Signif. codes: 0 ‘***’ 0.001 ‘**’ 0.01 ‘*’ 0.05 ‘.’ 0.1 ‘ ’ 1
-3.2466 -1.0716 -0.0983 0.8337 10.3748 Residual standard error: 1.772 on 96 degrees of freedom
Coefficients:
Estimate Std. Error t value Pr(>|t|)
(Intercept) 1.580e+00 2.790e-01 5.662 1.55e-07 ***
GDP -7.245e-08 1.415e-07 -0.512 0.61
---

EBICGLASSO

PCOR
Jeannine Bailliu, 2000. "Private Capital Flows, Financial Development, and Economic Growth in
Developing Countries," Staff Working Papers 00-15, Bank of Canada.
BARRY EICHENGREEN; DAVID LEBLANG (2008). DEMOCRACY AND GLOBALIZATION. , 20(3), 289–
334.
Geert Bekaert (gb241@columbia.edu), Campbell Harvey (cam.harvey@duke.edu) and Christian
Lundblad

Journal of Financial Economics, 2005, vol. 77, issue 1, 3-55

Raghuram Rajan and Luigi Zingales (luigi@chicagobooth.edu)

Journal of Financial Economics, 2003, vol. 69, issue 1, 5-50

Morck, Randall K. and Steier, Lloyd, The Global History of Corporate Governance: An
Introduction (January 3, 2004). University of Alberta School of Business Research Paper No.
2013-248,