Docudrama „The Social Dilemma“, lansată luna trecută, dezbate tema pe
larg și ridică serioase semne de întrebare despre pericolul social pe care îl
reprezintă rețelele sociale. Filmul e construit pe baza unor interviuri cu foști
angajați și manageri din companiile enumerate mai sus – printre ei, coautorul butonului „Like“ de la Facebook, Justin Rosenstein –, care au conștientizat în timp marele rău pe care îl fac giganții din tehnologie.
Unul dintre personajele intervievate spune că, pentru modelul de business
al rețelelor sociale și al Google, se aplică foarte bine principiul „când produsul este gratis, tu ești produsul“. Cu alte cuvinte, conectați ore întregi în fiecare zi pe Facebook, ochii și atenția noastră devin marfa de preț pe care platforma o vinde clienților de publicitate. Și probabil că nu sunt multe companiile de pe această lume care să nu fi transferat măcar o dată niște bani în contul companiei cu sediul în Menlo Park, California.
După cele descrise de tehnicienii și executivii intervievați, metodele de
captare a atenției folosite de rețelele sociale și de motoarele de căutare sunt, pe alocuri, diabolice. Iar efectele acestor metode se văd mai ales asupra sănătății psihice a adolescenților de azi – prima generație pentru care prieten înseamnă o fotografie afișată pe ecranul unui telefon inteligent. Numărul de aprecieri pe care îl generează o postare poate duce la depresie. Această afecțiune psihică a explodat în ultimul deceniu, considerat un fel de epocă de aur a rețelelor sociale. La fel și sinuciderile tinerilor.
Pe scurt, toate aceste platforme exploatează puternica nevoie de
interconectare personală pe care o simte creierul fiecăruia dintre noi. Iar posibilitatea de a derula la infinit pagina pe care sunt înșirate comentariile și fotografiile apropiaților noștri virtuali, aprecierile sau lipsa lor, faptul că un prieten tocmai te-a etichetat într-o fotografie în care apari și tu răspund fenomenal de bine acestei nevoi și creează dependență. Și ar fi bine ca IONELA DOBRINCU XII A SERAL
lucrurile să se oprească aici. Algoritmii folosiți de platforme îți învață
comportamentul atât de bine, încât ajung să îți intuiască acțiunile viitoare și chiar să le influențeze. Și ar fi bine ca lucrurile să se oprească aici. Unul dintre „defectorii“ cooptați de producătorii filmului spune că inteligența artificială folosită pentru învățarea și prezicerea comportamentelor se perfecționează singură și scapă de sub controlul inginerilor care au creat-o.