EFECTELE TEHNOLOGIEI ASUPRA CREIERULUI UMAN

JITARU VALERIA
valeria.jitaru@student.unitbv.ro

Abstract: Dependența de tehnologie este un comportament asociat cu utilizarea frecventă și compulsivă a

tehnologiei, care apare din ce în ce mai mult în ciuda recunoașterii efectelor negative ale tehnologiei asupra
utilizatorilor. Această dependență excesivă de tehnologie poate avea un efect semnificativ asupra vieții personale și
sociale. Dependența de social media poate fi atribuită în mare măsură mediului social, care induce dopamină pe care
îl oferă site-urile de social media. Dopamina este responsabilă, printre altele, de emoțiile pe care le resimțim atunci
când realizăm o acțiune dorită, cum ar fi să consumăm ceva dulce. În momentul utilizării rețelelor sociale, când
postările sunt apreciate pe Internet are loc secreția dopaminei. Sentimentul plăcut în urma efectuării unei fapte, știind
că acțiunea va fi urmată de o recompensă, ne face să vrem să o repetăm. Platformele de social media precum
Facebook, Snapchat și Instagram generează aceleași circuite neuronale declanșate de jocurile de noroc și drogurile
recreative pentru a-i determina pe consumatori să-și folosească produsele cât mai des posibil. Studiile au arătat că
fluxul constant de retweet-uri, like-uri și share-uri din aceste pagini declanșează aceleași reacții chimice în regiunile
de recompensă ale creierului, care sunt observate cu droguri precum cocaina. Efectele negative ale utilizării excesive
a rețelelor sociale includ agresivitatea, izolarea socială, singurătatea, obezitatea, problemele de somn și relațiile
proaste cu ceilalți. Cercetările arată că aproximativ 19,8% dintre adolescenți sunt afectați de dependența de rețelele
sociale (Ko et al., 2018).

Cuvinte-cheie: dependență; tehnologie; dopamină; rețelele sociale; recompensă; circuite neuronale; reacții
chimice.

Introducere: Tema referatului, bazată pe problematica efectelor scrolling-ului asupra creierului uman, a fost
aleasă cu scopul de a dezbate situația actuală, ce ține de dependența utilizării rețelelor de socializare. Simptomele
depresive reprezintă una dintre problemele majore asociate cu utilizarea excesivă a social media. Cercetările au aratat
o asociere pozitivă între utilizarea internetului pentru comparații sociale și stima de sine scăzută și starea depresivă
(Vidal et al., 2020). Dorința de a se compara cu alții, în special cu alții care se simt asemănători cu noi înșine, este
înnăscută şi naturală. Cu toate acestea, apar probleme atunci când aceasta se face în mod repetat, de unde și apar
bolile psihice, depresia, agresivitate- probleme cu care psihologii și psihiatrii în ziua de azi pentru bună-starea
pacienților. Pentru a nu ajunge în situații asemănătoare, trebuie de analizat rădăcina problemelor apărute.

Platformele de social media precum Instagram, Facebook, Snapchat, TikTok, Twitter și YouTube creează o
dependență ridicată. Atunci când un utilizator postează sau încarcă și primește răspunsuri sub formă de aprecieri,
urmăriri sau comentarii, creierul utilizatorului eliberează neurotransmițători de bine care în cele din urmă duc la
dorința de interacțiune extinsă. În primul rând, stima de sine este foarte fragilă în acest stadiu de dezvoltare. În acest
sens, social media este un mediu ideal. Nu numai că ai acces la modele pe care le poți urma, dar primești și un
feedback instantaneu de fiecare dată când primești un "like și comentarii, precum și un feedback imediat de fiecare
dată când aceștia colectează un 'like' sau un comentariu.

În al doilea rând, această vulnerabilitate poate fi explicată și prin natura asincronă a dezvoltării anumitor regiuni
ale creierului. În timpul adolescenței, nucleul accumbens al sistemului limbic, care este implicat în procesarea
recompenselor și responsabil pentru răspunsurile comportamentale impulsive, se maturizează. În schimb, cortexul
prefrontal, "vocea rațiunii", este încă în curs de dezvoltare (Casey et al., 2008). Astfel, în timpul adolescenței, acesta
devine mai sensibil la recompense (în acest caz, evaluare și atenție) și mai puțin sensibil la riscurile potențiale (de
exemplu, împărtășirea datelor personale cu persoane străine). Trebuie luat în considerare faptul că dependențele
sociale care implică vanitate, cum ar fi postarea de selfie-uri, folosirea filtrelor și un hiper-concentrare pe aspectul
fizic pot transcende în alte tulburări, cum ar fi dismorfia corporală, dependența de chirurgie.

Dopamina este o substanță neurochimică produsă în diferite părți ale creierului și este importantă pentru toate
tipurile de funcții ale creierului, inclusiv gândire, comportament, somn, dispoziție, atenție, motivație, explorare și
recompensă. Dopamina controlează plăcerea pentru a repeta acțiunea. După mai multe repetări, creierul nostru învață
asocierea și ajunge să secrete dopamină chiar înainte de recompensă (Maca et al., 2018). Deci, înainte de a vedea
efectiv Notificarea, simțim bucurie din momentul în care primim telefonul. Problema este că, în timp, a devenit din ce
în ce mai urgent ca creierul să rezolve creșterea cantității de dopamină și verificarea rețelelor sociale. Excesul de
dopamină provenit din această buclă de feedback pozitiv este cauza problemelor enumerate. De exemplu, oricine a
jucat vreodată un slot machine va simți o mare așteptare de fiecare dată când roata se învârte. Momentul dintre
tragerea manetei și obținerea rezultatului vă oferă timp să creșteți activitatea neuronilor dopaminergici, făcându-l plin
de satisfacții doar pentru a juca.

Recompensele neașteptate cresc activitatea neuronilor dopaminergici, acționând ca un semnal de feedback

pozitiv către zonele creierului legate de comportamentul anterior. Atunci când are loc învățarea, durata activității se
modifică până când apare doar la semnal și recompensa așteptată nu are niciun efect suplimentar. Și când nu primim
recompensa așteptată, activitatea dopaminei scade, trimițând semnale de feedback negativ către părțile relevante ale
creierului și slăbind asocierile pozitive.

La sfârșitul anului 2017, fostul președinte aplicației Facebook, Sean Parker, și-a exprimat îngrijorarea cu privire
la ceea ce rețeaua de socializare „controlează creierul copiilor noștri”. El a descris Facebook ca o „buclă de feedback
de validare socială” care exploatează punctele slabe ale psihicului uman și a spus că este conceput pentru a crea
dependență. La un eveniment de la Stanford Business School din noiembrie 2017, Chamath Palihapitiya, care a lucrat
la Facebook din 2007 până în 2011, a raportat că se simte foarte vinovat față de Facebook. „Cred că în adâncul
sufletului știam că s-ar putea întâmpla ceva rău. Am creat instrumente pentru a perturba structura societății”.
Mărturisirea acestui angajat al Facebook demonstrează teoria ciclului dopaminei.

Dependența de rețelele sociale poate fi comparată cu dependențe severe, cum ar fi tutunul, alcoolul, drogurile și
jocurile de noroc. Cercetările arată că administrarea de cocaină și derularea prin platformele de socializare, prin
fluxul constant de retweet-uri, like-uri și share-uri din aceste pagini, care declanșează aceleași reacții chimice în
regiunile de recompensă ale creierului, sunt la fel de periculoase, deoarece mintea și corpul depind de ambele condiții
și au același efect. Un nou studiu de la Universitatea Harvard arată că atunci când te promovezi pe site-urile de
socializare, aceleași părți ale creierului tău se luminează, care se aprind atunci când folosești substanțe care creează
dependență. Acest lucru poate fi văzut atunci când utilizați rețelele sociale. Când o persoană primește o notificare,
cum ar fi un like sau o mențiune, creierul primește un flux de dopamină și o trimite pe calea recompensei,
determinând persoana să experimenteze plăcere. Rețelele sociale oferă o sursă nesfârșită de recompensă instantanee
sub formă de atenție din partea celorlalți, cu un efort relativ mic.

Concluzie: În prezent, rețelele sociale limitează interacțiunea umană în mediile digitale. În acest mediu digital
global nu există un discurs civil și există multă irealitate, dezinformare și incertitudine. Această problemă nu se
limitează la o singură țară, ci este o problemă globală. Oamenii răi pot folosi acum reclamele pe rețelele sociale și
publicațiile sponsorizate pentru a manipula un număr mare de oameni să creadă ceea ce cred. Companiile de social
media lucrează pentru a monitoriza și viza psihologia maselor stabilite. Mulți oameni din întreaga lume sunt prinși în
acest ciclu al dopaminei, indiferent dacă își dau seama sau nu. Numerele care nu au sens în viața de zi cu zi, precum
inima sau degetul mare, declanșează anumite substanțe chimice în creierul uman care îi fac pe oameni fericiți.
Aproape fiecare țară din lume are limite legale de vârstă pentru obiceiuri dăunătoare, cum ar fi alcoolul, jocurile de
noroc și fumatul, dar nicio țară nu a stabilit limite de vârstă pentru dispozitivele tehnologice (Kotler, 2017). Multe
studii arată că una dintre cele mai comune consecințe ale dependenței de social media este problemele relaționale.
Părere personală: Este aberant și iluzoriu să pretindem că social media nu face parte integrantă din viața de zi
cu zi, mai ales acum, când totul se poate realiza prin intermediul device-urilor, de la trimiterea unui mesaj la
realizarea cumpărăturilor. Mai ales în perioada pandemiei, social media a fost principalul instrument care ne-a adus
mai aproape de cei dragi. Prin urmare, este important să subliniem că rețelele sociale nu sunt dăunătoare în sine. Dacă
sunt utilizate în mod necorespunzător, acestea pot cauza probleme grave, cum ar fi depresia, calitatea slabă a
somnului și agresivitatea.
Cursurile de neuropsihologie ne explică concret cum are loc procesul de dependență în creierul uman și efectele
tehnologiei atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Mi se pare extrem de interesant cum acțiunile, care par a fi
tipice și nesemnificative, cum ar fi scrolling-ul, jocurile de noroc, chiar aprecierea postărilor și neliniștea persoanelor
de a nu ieși nereușit într-o poză, poate să afecteze atât de tare creierul și organismul uman, până la boli grave,
depresie și anxietate socială.
 https://www.rsaraj.org/rsa/Rajasthan%20Journal%202022%20Vol.%2014%20FINAL
%20Mail.pdf#page=91