EFECTELE

TEHNOLOGIEI
ASUPRA CREIERULUI
UMAN
 Dependența de social media este un comportament asociat cu utilizarea frecventă și compulsivă a tehnologiei, care
apare din ce în ce mai mult, în ciuda recunoașterii efectelor negative ale tehnologiei asupra utilizatorilor.
Această dependență excesivă de tehnologie poate avea un efect semnificativ asupra vieții personale și sociale. Obsesia de
social media poate fi atribuită în mare măsură mediului social, care induce dopamină, pe care o oferă site-urile .
 DOPAMINA

• Dopamina este o substanță neurochimică produsă în diferite părți ale creierului și este
importantă pentru toate tipurile de funcții ale creierului, inclusiv gândire, comportament,
somn, dispoziție, atenție, motivație, explorare și recompensă.
• Dopamina controlează plăcerea pentru a repeta acțiunea. După mai multe repetări,
creierul nostru învață asocierea și ajunge să secrete dopamină chiar înainte de recompensă
• Înainte de a vedea efectiv notificarea, CUM FUNCȚIONEAZĂ
simțim bucurie din momentul în care
atingem telefonul. DE FAPT DOPAMINA
ÎN LEGĂTURĂ
• Excesul de dopamină provenit din această
buclă de feedback pozitiv este cauza CU SOCIAL MEDIA?
problemelor enumerate mai devreme.

• Recompensele neașteptate cresc activitatea

neuronilor dopaminergici, acționând ca un
semnal de feedback pozitiv către zonele
creierului legate de comportamentul
anterior.

• Când nu se primește recompensa

așteptată, activitatea dopaminei scade,
trimițând semnale de feedback negativ
către părțile relevante ale creierului și
slăbind asocierile pozitive.
Platformele de social media precum: Instagram, Facebook, Snapchat, TikTok,
Twitter și YouTube creează o dependență ridicată. Atunci când un utilizator
postează sau încarcă și primește răspunsuri sub formă de aprecieri, urmăriri sau
comentarii, creierul utilizatorului eliberează neurotransmițători de bine care, în cele
din urmă, duc la dorința de interacțiune extinsă.

În primul rând, stima de sine este foarte fragilă în acest stadiu de dezvoltare.
În acest sens, social media este un mediu ideal - nu numai că ai acces la
modele pe care le poți urma, dar primești și un feedback instantaneu de
fiecare dată când primești un like sau comentariu.
• La sfârșitul anului 2017, fostul președinte aplicației Facebook,
Sean Parker, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rețeaua de
socializare care „controlează creierul copiilor noștri”. El a descris
Facebook ca o „buclă de feedback de validare socială”, care
exploatează punctele slabe ale psihicului uman și a spus că este
conceput pentru a crea dependență.

• Chamath Palihapitiya, care a lucrat la Facebook din 2007 până în

2011, a afirmat că se simte vinovat față de utilizatorii Facebook-
ului: „Cred că în adâncul sufletului știam că s-ar putea întâmpla
ceva rău. Am creat instrumente pentru a perturba structura
societății”.
• Un nou studiu de la Universitatea Harvard arată că atunci când se
promovează pe site-urile de socializare, aceleași părți ale creierului
se luminează ca atunci când se consumă substanțe care creează
dependență. (Sharon, 2021).
• Acest lucru poate fi văzut atunci când se utilizează rețelele sociale -
când o persoană primește o notificare, cum ar fi un like sau o
mențiune, creierul primește un flux de dopamină și o trimite pe
calea recompensei, determinând persoana să experimenteze plăcere.
• Rețelele sociale oferă o sursă nesfârșită de recompensă instantanee
sub formă de atenție din partea celorlalți, cu un efort relativ mic.
 S-a dovedit că utilizarea excesivă şi cronică a telefonului mobil
modifică din punct de vedere chimic circuitele de tip recompensă de
la nivelul creierului, unul dintre neurotransmiţătorii afectaţi în mod
special fiind acidul gama aminobutiric, care reprezintă un
neurotransmiţător care poate produce calmare sau euforie şi
intervine în controlul emoţiilor, în special al fricii şi anxietăţii.
Nomofobia se referă la frica de a
rămâne fără telefonul mobil şi la
imposibilitatea de a-l folosi şi de
a fi conectat la mediul online,
persoana în cauză
experimentând sentimente de
anxietate şi stres.
Dependența de rețelele sociale poate
fi comparată cu dependențe severe,
cum ar fi: tutunul, alcoolul,
drogurile și jocurile de noroc.

Cercetările arată că administrarea

de cocaină și derularea prin
platformele de socializare, prin
fluxul constant de retweet-uri, like-
uri și share-uri din aceste pagini,
care declanșează aceleași reacții
chimice în regiunile de recompensă
ale creierului

Sunt la fel de periculoase, deoarece

mintea și corpul depind de ambele
Foarte predispuși dependenței de telefon și de rețelele sociale
sunt copiii și adolescenții, care pe parcursul diverselor etape
de formare se confruntă cu probleme de încredere.

Un studiu din 2014 a identificat o corelație pozitivă între

utilizarea ridicată a rețelelor sociale și simptomele de depresie
sau anxietate.

Utilizatorii, în special adolescenții, tind să se compare în mod

nefavorabil cu colegii lor de pe rețelele sociale, trecând astfel
prin sentimente de singurătate și depresie.
 Potrivit Centrelor
pentru Controlul și
Prevenirea Bolilor, între
Potrivit mai multor 2015-2021, rata
studii, de-a lungul sinuciderilor a crescut
timpului, utilizarea cu 65%, iar rata
devotată a depresiei severe în
smartphone-urilor rândul fetelor a crescut
poate modifica și cu 58%.
poate avea un impact
negativ asupra unui
individ, la fel ca
jocurile de noroc.
 BIBLIOGRAFIE
• Lieberman, D. Z., Long, M. E., & Avramescu, A. (2019). Dopamina: Despre cum o singură Moleculă Din Creierul
nostru controlează iubirea, Sexul Şi Creativitatea - şi VA Hotărî soarta omenirii. Publica.
• Vidal, C., Lhaksampa, T., Miller, L., & Platt, R. (2020). Social media use and depression in adolescents: a scoping
review. International Review of Psychiatry, 32(3), 235-253.
• Carr, N. (2020). The shallows: How the internet is changing the way we think read and remember. Atlantic Books.
• Casey, B. J., Getz, S., & Galvan, A. (2008). The adolescent brain. Developmental review, 28(1), 62-77.
• Ko, C. H., Yen, J. Y., Liu, S. C., Huang, C. F., & Yen, C. F. (2009). The associations between aggressive behaviors
and Internet addiction and online activities in adolescents. Journal of Adolescent Health, 44(6), 598-605.
• Kotler, P., & Keller, K. L. (2017). Marketing Management.
• Macït, H. B., Macït, G., & Güngör, O. (2018). A research on social media addiction and dopamine driven feedback.
Mehmet Akif Ersoy Üniversitesi İktisadi ve İdari Bilimler Fakültesi Dergisi, 5(3), 882-897.
• Nesi, J., & Prinstein, M. J. (2015). Using social media for social comparison and feedback-seeking: Gender and
popularity moderate associations with depressive symptoms. Journal of abnormal child psychology, 43(8), 1427-1438.
• Steers, M. L. N., Wickham, R. E., & Acitelli, L. K. (2014). Seeing everyone else’s highlight reels: How Facebook
usage is linked to depressive symptoms. Journal of Social and Clinical Psychology, 33(8), 701-731.
• Sharon L. M. (2021). A conversation about reducing the harms of social media. Harvard Health.
https://www.health.harvard.edu/blog/a-conversation-about-reducing-the-harms-of-social-media-202111052632
• https://www.doctorulzilei.ro/un-copil-de-10-ani-s-a-sinucis-dupa-ce-mama-i-a-luat-telefonul-aflati-totul-despre-de
pendenta-de-telefonul-mobil-semne-si-simptome-pe-care-nu-trebuie-sa-le-ignorati/#google_vignette

• https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/dependenta-de-telefon