EFECTELE SCROLLING-ULUI ASUPRA CREIERULUI UMAN

JITARU VALERIA
valeria.jitaru@student.unitbv.ro

Platformele de social media precum Instagram, Facebook, Snapchat, TikTok, Twitter și YouTube creează o
dependență ridicată. Atunci când un utilizator postează sau încarcă și primește răspunsuri sub formă de aprecieri,
urmăriri sau comentarii, creierul utilizatorului eliberează neurotransmițători de bine care în cele din urmă duc la
dorința de interacțiune extinsă. Jocurile sociale, aplicațiile de mesagerie socială și rețelele sociale, cum ar fi
WhatsApp, pot crea un sentiment fals de implicare socială și pot lăsa persoanele să se simtă izolate și singure.
Parcurgerea la nesfârșit prin fluxurile de pe rețelele de socializare, reîmprospătarea constantă a feedului sau
vizionarea în exces a reelelor TikTok și Instagram sau a videoclipurilor YouTube sunt toate modalități de a scăpa de
singurătate, de a lupta împotriva plictiselii și de a acoperi diverse lacune psihologice. Doomscrolling-ul și teama de
a pierde (FOMO) joacă, de asemenea, un rol important în dependența de rețelele sociale. Trebuie luat în considerare
faptul că dependențele sociale care implică vanitate, cum ar fi postarea de selfie-uri, folosirea filtrelor și un hiper-
concentrare pe aspectul fizic pot transcende în alte tulburări, cum ar fi dismorfia corporală, dependența de chirurgie.

Conform ipotezei incomplete, indivizii care nu sunt pe deplin mulțumiți de recompensele naturale (apă,
mâncare, dorință sexuală) ajung la comportamente care stimulează mecanismele de recompensă. Principala
substanță chimică care conduce mecanismul de recompensă este dopamina.

Este o substanță neurochimică produsă în diferite părți ale creierului și este importantă pentru toate tipurile de
funcții ale creierului, inclusiv gândire, comportament, somn, dispoziție, atenție, motivație, explorare și recompensă.
Dopamina controlează plăcerea. Când o persoană mănâncă, bea sau face ceva plăcut, dopamina este stimulată în
creier pentru a repeta acțiunea. De exemplu, oricine a jucat vreodată un slot machine va simți o mare așteptare de
fiecare dată când roata se învârte. Momentul dintre tragerea manetei și obținerea rezultatului vă oferă timp să
creșteți activitatea neuronilor dopaminergici, făcându-l plin de satisfacții doar pentru a juca. Recompensele
neașteptate cresc activitatea neuronilor dopaminergici, acționând ca un semnal de feedback pozitiv către zonele
creierului legate de comportamentul anterior. Atunci când are loc învățarea, durata activității se modifică până când
apare doar la semnal și recompensa așteptată nu are niciun efect suplimentar. Și când nu primim recompensa
așteptată, activitatea dopaminei scade, trimițând semnale de feedback negativ către părțile relevante ale creierului și
slăbind asocierile pozitive.

Robert Sapolsky a vorbit despre ideea că „ar putea fi magie”. Conform acestei idei, atunci când căutați pe
telefon, notificările pot fi găsite sau nu. Când este detectat un semnal, nivelurile de dopamină cresc rapid. Când
experimentezi senzații spirituale, dopamina scade rapid. Creierul începe apoi să caute din nou dopamină, iar
persoana afectată simte în mod repetat nevoia de a se uita la ecranul telefonului.

La sfârșitul anului 2017, fostul președinte aplicației Facebook, Sean Parker, și-a exprimat îngrijorarea cu
privire la ceea ce rețeaua de socializare „controlează creierul copiilor noștri”. El a descris Facebook ca o „buclă de
feedback de validare socială” care exploatează punctele slabe ale psihicului uman și a spus că este conceput pentru a
crea dependență. Câteva săptămâni mai târziu, la un eveniment de la Stanford Business School din noiembrie 2017,
Chamath Palihapitiya, care a lucrat la Facebook din 2007 până în 2011, a raportat că se simte foarte vinovat față de
Facebook. „Cred că în adâncul sufletului știam că s-ar putea întâmpla ceva rău. Am creat instrumente pentru a
perturba structura societății. Acesta este locul în care suntem cu adevărat. Dacă hrănești fiara, fiara te va distruge.
Dacă renunți la el, avem șansa să-l controlăm și să-l oprim. Acesta este un moment în care oamenii chiar trebuie să
se îndepărteze de aceste instrumente și de ceea ce se bazează. Buclele de feedback pe termen scurt determinate de
dopamină pe care le-am creat distrug funcționarea societății. Nu există discuții și cooperare între cetățeni, dar există
dezinformare și falsitate. Aceasta este o problemă globală, nu doar publicitatea rusă. Soluția mea este să nu mai
folosesc aceste instrumente în loc să continui să o fac ani de zile. A provocat destulă tensiune cu prietenii mei... și
bineînțeles că nu am vrut să o programez. De asemenea, nu le permit copiilor mei să folosească rețelele sociale.’’
Mărturisirea acestui angajat al Facebook demonstrează teoria ciclului dopaminei.

Dependența de tehnologie poate fi definită ca comportamentul asociat cu utilizarea frecventă și compulsivă a

tehnologiei, care este din ce în ce mai practicată în ciuda conștientizării efectelor negative ale tehnologiei asupra
utilizatorului. Această dependență excesivă de tehnologie poate avea un impact semnificativ asupra vieții personale
și sociale.

Dependența de rețelele sociale poate fi comparată cu dependențe severe, cum ar fi tutunul, alcoolul, drogurile
și jocurile de noroc. Foarte ciudat, cercetările arată că consumul de cocaină și derularea prin platformele de
socializare sunt la fel de periculoase. Pentru că mintea și corpul depind de ambele condiții și au același efect.
Atunci când iei un medicament, corpul tău urmează un model de eliberare de dopamină (un neurotransmițător) care
îți oferă un sentiment de plăcere în urma actului.

Fenomenul dependenței de social media poate fi atribuit în mare măsură mediului social care induce dopamină pe
care îl oferă site-urile de social media. Platformele de social media precum Facebook, Snapchat și Instagram
generează aceleași circuite neuronale declanșate de jocurile de noroc și drogurile recreative pentru a-i determina pe
consumatori să-și folosească produsele cât mai des posibil. Studiile au arătat că fluxul constant de retweet-uri, like-
uri și share-uri din aceste pagini declanșează aceleași reacții chimice în regiunile de recompensă ale creierului, care
sunt observate cu droguri precum cocaina. Oamenii de știință compară interacțiunea pe rețelele sociale cu injectarea
dopaminei direct în sistemul dumneavoastră. Rețelele de socializare creează dependență fizic și psihologic, deoarece
afectează creierul. Un nou studiu de la Universitatea Harvard arată că atunci când te promovezi pe site-urile de
socializare, aceleași părți ale creierului tău se luminează, care se aprind atunci când folosești substanțe care creează
dependență.

Zona de recompensă din creier și mesagerii săi chimici influențează luarea deciziilor și emoțiile. Când cineva
experimentează ceva plin de satisfacții sau folosește o substanță care dă dependență, este vorba în primul rând de
neuroni.

Zonele creierului producătoare de dopamină sunt activate, crescând nivelul de dopamină. Prin urmare,
creierul primește o „recompensă” și asociază drogul sau activitatea cu o întărire pozitivă.

Acest lucru poate fi văzut atunci când utilizați rețelele sociale. Când o persoană primește o notificare, cum ar fi
un like sau o mențiune, creierul primește un flux de dopamină și o trimite pe calea recompensei, determinând
persoana să experimenteze plăcere. Rețelele sociale oferă o sursă nesfârșită de recompensă instantanee sub formă de
atenție din partea celorlalți, cu un efort relativ mic.

În prezent, rețelele sociale limitează interacțiunea umană în mediile digitale. În acest mediu digital global nu
există un discurs civil și există multă irealitate, dezinformare și incertitudine. Această problemă nu se limitează la o
singură țară, ci este o problemă globală. Oamenii răi pot folosi acum reclamele pe rețelele sociale și publicațiile
sponsorizate pentru a manipula un număr mare de oameni să creadă ceea ce cred. Companiile de social media
lucrează pentru a monitoriza și viza psihologia maselor stabilite. Mulți oameni din întreaga lume sunt prinși în acest
ciclu al dopaminei, indiferent dacă își dau seama sau nu. Numerele care nu au sens în viața de zi cu zi, precum
inima sau degetul mare, declanșează anumite substanțe chimice în creierul uman care îi fac pe oameni fericiți.
Aproape fiecare țară din lume are limite legale de vârstă pentru obiceiuri dăunătoare, cum ar fi alcoolul, jocurile de
noroc și fumatul, dar nicio țară nu a stabilit limite de vârstă pentru dispozitivele tehnologice (Kotler, 2017). Multe
studii arată că una dintre cele mai comune consecințe ale dependenței de social media este problemele relaționale.

https://www.rsaraj.org/rsa/Rajasthan%20Journal%202022%20Vol.%2014%20FINAL
%20Mail.pdf#page=91