ARHITECTURA IN MOLDOVA DE LA DOMNIA LUI STEFAN CEL MARE PANA L A

SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA (1457-1584)

EPOCA LUI STEFAN CEL MARE
-cel mai mare, mai glorios -> domnia sa pt Moldova=vreme de bogatie, de lumina si
rodnica munca a carturarilor si a mesterilor celor buni.
-epoca cu adevarat rodnica pt arh incepe abia dupa 1484
-sub domnia lui se pun adevaratele baze ale arhitecturii moldovenesti
-grija deosebita pt bis din Radauti pt restaurarea si refacerea ei+infrumusetarea cu
pietre de mormant care pare sa fi atras atentia primilor mesteri ziditori de biserici
BISERICA DIN DOLHESTI-MARI
-constr. Ft simpla de tip romanic -> se compune dintr-o nava dreptunghiulara, sfarsita
cu o absida poligonala cu 5laturi.
-planul are impartirea bizantina in naos si pronaos, cele 2incaperi sunt aproape egale
-pronaosul de forma drepunghiulara dispusa cu latura mai mare perpenticulara pe axa
princ a bisericii esteboltit cu un semicilindru despartit in 2 de un arc dublou.
-stalpii au fost alaturati zidurilor laterale, determinand pe acestea in locul boltilor
cilindrice transversale niste nise oarbemult mai putin adanci – sub aceste nise sunt
asezate lespezile de mormant
-naosul are aceeasi dispozitie si acelasi fel de boltire ca si pronaosul de care e separate
printr-un zid plin stapuns de o usa ingusta
-altarul de forma poligonala ca si exteriorul e seprat denaos printr-o tampla de zid
strapunsa de 3usi
-in dreapta si in stanga cate o nisa mica luminata de festre inguste, fac functia de
diaconicon si proscomidie
-bis e luminata de 6ferestre, 1 pe latura centrala a absidei, 4=2 naos+2 pronaos – pe
latura de S , 1 in naos pe latura de N
-intrarea se face printr-o usa mica, dispusa central pe fatada dinspre Apus
-biserica tip ARHAIZANT
BISERICA DE LA BALINESTI
-bis se sfarseste atat spre Rasarit cat sis pre Apus cu cate o absida poligonala iar in
interior nisele oarbe de pe peretii laterali – picioarele lor capata infatisarea unor
manunchiuri de colonete angajate iesind din baze drepte impodobite cu sculpturi, se
continua in sus cu arcurile dublouri care intaresc bolta.
-exteriorul, de proportii si elegant remarcabile, e contruit din piatra bruta, piatra
cioplita si caramida aparenta. ->partea superioara a fatadelor e decorate cu 2 siruri de
ocnite: un rand inferior, cu ocnite mari, altul superior cu ocnite mici, dispuse 2 cate 2 in
randul de sus pt 1 din randul de jos --sirurile de ocnite incing biserica de jur imprejur,
continuandu-se si pe absida poligonala a altarului, pe care ocnitele din randul de jos
raman simple egale cu cele de pe fatadele laterale.
-zidaria se termina cu o simpla cornisa de piatra -> intre aceasta si ultimul rand de
ocnite se intind si incing biserica de jur imprejur cateva siruri de discuri smaltuit,
colorate si impodobite cu ornamente in relief
-caracter deosebit dat de turnul clopotnita alipit fatadei laterale de S,in punctual unde ia
nastere absida pronausului ->> turnul e mai inalt decat biserica si e impartit de un brau
de piatra in 2 parti egale: partea inferioara, pe stalpi constituie pridvorul deschis pe sub
care se intra in biserica + partea superioara ce inchide camera clopotelor si are pe cele 3
fete libere 3 ferestre in arc frant, deasupra carora fuge un brau de discuri de teracota
smaltuita
BISERICA INALTARII SFINTEI CRUCI DE LA VOLOVAT
-ultima de acest tip – constituie un grup aparte, clasa monumentelor de tip vechi,
arhaizate, cele mai simte construite sub Stefan cel Mare.

Monumentele care infloresc in Moldova la inceputul domniei lui Stefan cel Mare,
foarte modeste ca dimension, dar foarte potrivite necesitatilor vremii de atunci , cu
planul lor simplu si sigur trasat, cu boltile lor perfecte de combinatiuni speciale si cu
jocul lor echilibrat si foarte armonios de mase, prezinta dintr-odata in linii generale,
toate trasaturile caracteristice arhitecturii vremii lui Stefan: bis Sfintei Cruci din
Patrauti, bis din Milisauti, Sf Ilie de langa Suceava, bis manastirii Voronet.
Caracterele esentiale ale acestui rpim grup de biserici de tara sunt:
- Planul trilobat sau triconch = absida central care sfarseste bis in partea de
Rasarit si care inchide altarul si 2abside mai mici care largesc naosul, iesind in
afara zidurilor laterale N si S
- Naosul de forma patrata largit de cele 2 abside laterale si suprainaltat de o turla
- Pronaosul de forma patrata acoperit cu o calota sferica si separate de naos
printr-un zid strapuns de o usa ingusta

BISERICA SFINTEI CRUCI DIN PATRAUTI

-cea mai mica dintre toate bis zidite de Stefan – primul sic el mai simplu tip de bis cu
turla si cu sani laterali
-se compune din pronaos de forma patrata,boltit cu o calota sferica ridicata cu ajutorul
pandantivilor pe 4 arcuri inguste, egale ca latime si ridicate la randul lor pe 4console
-naosul e suprainaltat de o turla ridicata pe un system special debolti care apare pt
prima oara aici si de unde va fi imprumutat la toate bis ce vor urma. ->caract. Esentiala a
arhitecturii moldovenesti
-in naosul drepunghiular, 4 arcuri in plin cintru: 2longitudinale, egale si inguste, lipide
de peretii laterali + 2 transv. Mai late dar neegale intre ele ca latime, lipite unul absidei
si celalalt zidului despartitor al naosului de pronaos =>determ. Un patrat care este baza
intregului sist de boltire
-peste arcurile care se sprijinesc pe console + 4 pandantivi se ridica un prim tambur
curcular, a carui baza e egala cu apotema patratului determinat de cele 4 arcuri mari;
-in acest tambur sunt asezate 4 arcuri piezise – 4 trompe cilindrice – alecaror picioare
cad pe cheile primelor 4 arcuri mari. -> axele cilindrilor care genereaza aceste trompe
sunt paralelesi in acelasi plan cu diagonalele patratului format de primele 4 arcuri.
-deasupra acestui system de bolti, se inalta tamburul sau turla, care este circulara la
interior, dodecagonala la exterior si strapunsa in dreptul axelor principale ale bisericii
de4 ferestre inguste, drepunghiulare, dintre care cele din axul principal sunt acum
aproape in intregime prinse sub acoperisul refacut.
-sistemul moldovenesc simplu
-decorul exterior se reduce la cateva linii de arh
-sanii laterali si absida altarului sunt decorati cu o serie de firide lungi – 5 pe fiecare san
si 7 pe absida – avand deasupra lor un sir de ocnite
-turla ridicata pe o baza de sectiune patratae decorate cu 12 firide si un sir de ocnite
deasupra carora fuge de jurimprejur o banda de placate patrate de pamant ars,
smaltuite si colorate in verde
BISERICA DIN MILISAUTI
-naosul are aceeasi structura
-pronaosul e acoperit de un semicilindru dispus longitudinal si intretaiat la mijloc de
doua bolti de traseu curios, care se penetrau in axul bisericii
-zidul despartitor al naosului de pronaos si arcul transversal al naosului catre absida
altarului sunt proptiti in exterior, de ambele parti cu contraforti
-contrafortii ii vom gasi de aici inainte aproape ca regula generala la toate bisericile cu
turla si abside laterale.

BISERICA SFANTUL ILIE DE LANGA SUCEAVA

-acelasi plan primeste in dreapta si in stanga absidei central cate o nisa speciala pt
proscomidie si diaconion, taiate in grosimea zidului si luminate direct de afara
-deasupra firidelor mari, care impodobesc absidele se gasesc2siruri de ocnite: 1 cu
ocnite mari, al2lea cu ocnite mai mici. – ocnitele de deasupra firidelor nu corespund cu
acestea ci le incaleca, piciorusele lor gasindu-se pe varful arcurilor firidelor
-aceeasi dispunere si la randul 2 de ocnite fata de randu 1– sunt X2 ca nr: 2sus pt una jos
-turla e asezata pe 3 baze: una de sectiune patrata, laturile perpenticulare pe axele
bisericii, a2a sect. patrata cu diagonalele perpenticulare pe axe si a3a stelata cu 8 varfuri
-lumina patrunde prin ferestre mici, drepunghiulare, incadrate in rame de piatra
impodobite cu simple baghete intretaiate dupa moda gotica
-usa dintre naos si pronaos e de forma drepunghiulara, cu colturile usor rotunjite si
impodibita cu baghete casi ferestrele
-poarta principala taiata in axul fatadei de V, e terminat in partea superioara in arc frant

BISERICA SFANTUL IOAN DIN VASLUI

BISERICA PRECISTA DIN BACAU
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN IASI
BISERICA SFANTUL GHEORGHE DIN HARLAU
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN DOROHOI
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN POPOUTI
-dezvoltarea pronaosului fara de naos, marcata in exterior printr-un decros, care pune
in evidenta pronaosul ->> dispar contrafortii din dreptul zidului despartitor al naosului
de pronaos, contraforti care chiar si la celelalte biserici in punct de vedere static, nu
joaca prea mare rol
-imbogatirea decorului exterior prin intrebuintarea caramizii aparente simpla si
smaltuita, si a discurilor de teracota cu desenuri si figure reliefate
-o marire generalaa planului

BISERICA PRECISTA DIN BACAU

-exteriorul e inca de aspect simplu, un soclu de piatra bruta cu un profil de piatra de
talie ce constituie baza monumentului
-absidele poligonale, cu 5 laturi la sani si 9 la altar – sunt decorate cu firide lungi, 2 pt
fiecare fata, desupra carora se etajeaza 2 siruri de ocnite care se continua sip e fatade,
incingand biserica de jur imprejur
-peretii sunt in intregime din piatra bruta – peste ele se desemneaza cu elegant formele
lungi de caramida aparenta are firidelor si ocnitelor.
BISERICA SFANTUL GHEORGHE DIN HARLAU
-monumentul cel mai insemnat al vremii lui Stefan cel Mare
-imprumuta planul de la biserica Sf Ilie de la Suceava – modificand doar bolta
pronausului si dispozitia si forma bazelor turlei.
-pronausul de forma dreptunghiulara este acoperit cu o calota sferica ridicata pe un
system complicat de arcuri moldovenesti. – 4 arcuri mari=2 transverale+2longitudinale,
foarte inguste, determina o suprafata patrata de la care, prin intermediul a 4 pandantivi
se trece la un tambur circular -pe acest tambur sunt dispuse 8 arcuri circulare, care
au acelasi plan de nastere:4paralele cu primele 4 arcuri mari ale pronaosului iar
celelalte 4 paralele cu diagonalele patratului format de cele dintai
-aceste arcuri intersectandu-se, dau nastere unei suprafete ortogoale, simtitor redusa
fata de dimensiunile patratului initial, peste care se inalta o calota sferica a carei raza e
egala cu apotema octogonului de baza
-naosul nu difera de cel al Sf Ilie decat prin faptul ca e putin mai alungit
-decorul exterior reprezinta un progress si este simtitor diferit fata de bis precedente
este cea mai ornamentata dintre toate
-este asezata pe un soclu de piatra cu profilatura simpla iesita data de linia zidului –
deasupra lui, fatadele sunt impartite in 2 zone: cea inferioara ocupand 2/3 din inaltimea
fatadei realizata din piatra aparenta cioplita si rosturi regulate; a2a in intregime din
caramida aparenta.
-prima zona este impartita in fasii neegale ca inaltime, de catre 3 benzi de caramida
aparenta smaltuita: 1 asezata imediat dupa soclu din 3 siruri de caramizi; a2a de 4 si
ultima din 6 siruri. – unele caramizi colorate in galben, brun si verde
- pe fatadele laterale separatiunea pronausului de naos este marcata de 2contraforti de
piatra – 4 ferestre cu menouri si ornamente gotice – cate 2 in fatadele laterale
-zona superioara a fatadelor e de o stralucire si o bogatie de ornament remarcabile –
simpla in fond si totusi impunatoare
-2 siruri de ocnite in plin centru, mari jos si mici sus corespunzand doua in sirul de sus
pentru una in cel de jos – impodobesc partea inferioara a acestei zone.
-intre timpanele arcurilor primelor ocnite sunt fizate discuri de teracota smaltuita
colorate si impodobite cu diverse desenuri in relief. – sirurile de ocnite sunt separate
intre ele prin 2 randuri de caramizi, putin iesite in raport cu fata zidului smaltuite si
colorate in galben rosu si verde.
-decoratiunea absidelor prezinta o varatiune si mai mare fata de cea a bis anterioare,
dpdv al dispozitiei cat si a formelor. – firide lungi se termina in partea lor superioara cu
un arc dublu frant si sprijinit la mijloc pe un piciorus de caramida, care la randul lui se
opreste pe o mica consola de piatra
-ca ornamentatie, partea de deasupra absidelor este continuarea zonei superioare a
fatadelor – decor continuu, linistit si unit ca forme.
-jocul de culori al materialului decorative, caramida si discurile deteracota smaltuita
imprastie insa o nuanta generala de veselie si variatie dand o stralucire si o infatisare
diversa si foarte agreabila unei insiruiri de forme unitare si egale
-contraforti puternici – de o parte si de alta a absidei se opun impingerilor arcului
median din fatada altarului – sunt flancati de cate 2 iesituri de ziduri
-procedeul de a decrosa zidul in dreptul niselor il vom regasi la bis. Manastirii Neamt
-turla construita in intregime din caramida aparenta este inaltata pe 2 baze stelate cu
cate 8 varfuri. – pe aceasta prima baza se ridica a2a tot stelata insa simpla cu 8 vrf si 16
laturi. – dispozitiunea este a.i. muchiile colturilor iesinde ale ambelor baze sunt in
acelasi plan.
-turla de sectiune octogonala are un mic soclu format din cateva siruri de caramida
iesita – firidele lungi, terminate cu rublu arc pe consola care ocupa parteamediana a
turlei sunt incadrade de2 frize de ocnite dispuse 4 pe fiecare fata a turlei.
-partea superioara – tapisata cu 3 siruri de discuri smaltuite si colorate, separate de cate
un rand de caramizi smaltuite.
-fereste lungi, drepte si inguste
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN DOROHOI
-absidele si turla impodobite cu decor, bogat in caramizi smaltuite si discuri de teracota
colorate si ornate cu figuri fantastice
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN POPOUTI
-bolta sferica a pronaosului este impodobita cu nervure de character gotic
-inalta firidele absidelor suprimand primul sir de ocnite
BISERICA SFANTUL NICOLAE DIN IASI
-modificari in timpul Regelui Carol I de catre arh. Francez Lecomte du Nouy
-cei 2 stalpi ciruclari care sprijining 3 arcade stabilesc separatia naosului de pronaos.
-in decorul exterior se obs de asemenea o deosebire fata de celelalte biserici =
introducerea unui al 3lea sir de ocnite mici sub friza de discuri smaltuite

Se contruiesc la sate cateva biserici detip nou, simplu si cu totul diferit de cel al
bisericilor primitive de la tara:
-au planul drept cu o singura absida central, circular la interior si poligonala ori circular
la exterior + sunt lipsite de turla
-constructia apare ca o prisma dreapta, simpla si acoperita de un singur acoperis
-bis din Borzesti, bis. Din Razboieni si bis Sf Ioan de la Piatra

BISERICA DIN BORZESTI

-inchinata Adormirii Marcii Domnului
-planul pare oarecum alungit –pronaosul de forma dreptunghiulara este impartit in 2
compartimente printr-un arc dublou transversal – fiecare compartiment primeste cate o
calota sferica ridicata pe un mic tambur – patratul pester care seridica aceste calote este
castigat in forma lunga a compartimentelor prin o serie de arcuri in prin centru, etajele
sunt dispuse cate doua de fiecare perete N si S
-un perete gros separa pronaosul de naos = o usa ingusta cu chenare gotice,
dreptunghiulare – relatia dintre incaperi
-naosul este boltit cu o calota sferica, ridicata ca si calotele pronaosului pe un mic
tambur - arcurile transversal sunt proeminente in chip de dublouri si separate de
absida si de zidul din Apus prin cate un spatiu boltit la randu-i cu cate 2 arcuri cilindrice
excentrice. Arcurile sunt ridicate de catre 2 arcusoare pe console
-pe cele 2 arcuri laterale se sprijina cupola naosului
-aminteste de un procedeu de constructive sarbesc: ridicarea cupolei naosului pe arcuri
dublouri transversal separate de altar si de zidul despartitor al naosului de pronaos prin
spatii inguste boltite de arcuri late cilindrice.
- in naos si in pronaos arcurile dublouri se prelungesc cu zidurile laterale reducandu-si
grosimea printr-o succesiune de retrageri effectuate in chip de console pana la
pardoseala – aceste dublouri cu console pe care se descarca si arcurile etajate
longitudinal, transmit impingerea boltilor pe zidurile laterale de asa maniera incat
rezultanta impingerilor nu iese in agara bazei zidurilor.
-in afara de pronaos, interiorul este saracacios luminat: 3 fereste inguste si mici-1 in
axul absidei central + 2 in zidurile laterale ale naosului; in pronaos 4 ferestre mari in arc
frant cu ornamentatii in stil gotic rayonant.
-arh exterioara este din piatra bruta - soclu de piatra usor profilat constituie baza
monum. – fatade decorate la partea sup cu 2 randuri de ocnite
-absida decorate cu firide lungi pe toata partea inferioara - caramida aparenta

BISERICA DIN RAZBOIENI

-planul reproduce pe cel al bis din Borzesti – singura deosebire la sist de boltire e ca
cupola naosului e inaltata pe tambur prin intermediul arcurilor piezise moldov.
-exteriorul, in intregime tencuit - in pct unde ia nastere curbura absidei sunt constr 2
contraforti dispusi piezisi fara de zidurile laterale
BISERICA SF. IOAN DIN PIATRA
-pronaos dreptunghiular impartit printr-un arc dublou transversal in 2 compartimente,
acoperite fiecare cu cate o cupola sprijinita pe arcuri etajate + acelasi naos suprainaltat
de o cupola ridicata pe arcuri diagonale
-zidurile laterale din dreptul naosului au fost ingrosate pt a se putea scobi in grosimea
lor absidele laterale
-arh exterioara e o armonioasa imperechere de piatra cioplita, piatra brutam caramida
aparenta si discuri smaltuite decor simplu si impunator
-soclul foarte proeminent, e incoronat de un puternic si bogat profil de piatra cioplita 
desupra, partea inferioara a fat. Form un camp intins de piatra bruta strapuns de
elegante ferestre gotice si brazdat de 3 fasii de caramida aparenta.
-absida e decorata de 9 firide lungi ale caror arcuri fileaza cu primul sir de ocnite de pe
fatadele laterale. – al2lea sir de ocnite mici au deasupra 2 siruri de discuris matuite si
colorate: verde, galben, incing biserica de jur-imprejur.

BISERICA MANASTIRII NEAMT

-cea mai mare dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare
-decorul ei de piatra cenusie, de caramida aparenta smaltuita-dispusa in siruricu ocnite
in partea superioara a fatadelor si de teracota colorata efect de bogatie si gust artistic
-planul si boltile : pronausul e precedat de o incapere noua inchisa, un exonartex sau
pridvor, elem destinat sa apere interiorul propriu-zis al bisericii de curentii directi
produsi in special iarna
-intrarea in bis se face printr-o poarta obisnuita, taiata in peretele lateral al
exonartexului pe fatada de S
-din exonartex, printr-un bogat portal in arc frant se patrunde in pronaos
-exonartextul e boltit cu o calota sferica inaltata pe 4 arcuri diagonal carela randul lor
sunt ridicate pe arcuri in plin cintru dispuse la etaj
-pronaosul de forma dreptunghiulara este impartit in 2 compart printr-un arc dublou
-intre naos si pronaos apare o incapere noua, numita gropnita  incapere ingusta si
luminata de 2 ferestre lungi era despartita de naos si de pronaos printr-un zid gros si
plin strapuns de o usa ingusta
-in gropnita forma dreptunghiulara e determ de 2 arcuri late-2semicilindri alipiti
zidurilor laterale un patrat peste care , prin intermediul celor 4 arcuri diagonale, se
ridica o cupola.
-naosul foarte alungit, e o reproducere a bis Sf Gh. Harlau – aceeasi sani, perfect
semicircular la interior si poligonali cu 5 laturi al exterior; aceeasi absida, aceeasi
dispozitie de contraforti , acelasi procedeu de a intari zidul lateral in dreptul niselor
proscomidiei si diaconiconului, cu un perete alipit zidului principal si construit in chip
de contrafort, alaruti de contrafortul adevarat.
-turlei naosului i se adauga in inaltime 1m
-decorul exterior se compune din firide si ocnite  firidele sunt simple si au fiecare
deasupra 2 apoi 3 ocnite
-turla se inalta pe 2baze: 1=o prisma de sect octogonala decorate cu cate 4 ocnite/fata,
2=de sect poligonala stelata cu 8 varfuri
-turla propriu-zisa e circular la interior si poligonala cu 8 laturi la exterior

ULTIMII ANI AI DOMNIEI LUI STEFAN CEL MARE

BISERICA ARBORA
-sistemul de boltire: ridicarea unei cupole pe arcuri circulare etajate + plan simplu
dreptunghiular cu absida semicirculara atat la interior cat si la exterior
-in grosimea zidurilor naosului, la interior, se gasesc 2 scobituri usoare care amintesc
locul absidelor laterale iar in exterior, in fata pronaosului se gaseste o puternica nisa
obtinuta prin prelungirea zidurilor laterale care in partea superioarase unesc cu un arc
lat in prin cintru  initial nisa servea ca si clopotnita fiind construita in acest scop
-pronaosul de forma dreptunghiulara dispus in lungul axei mari este egal cu naosul
-se reduce spatial ce urmeaza sa fie limitat de o bolta si se realizeaza un patrat ft mic
peste care se inalta cupola
-pronaosul este boltit dupa sistemul obisnuit moldovenesc simplu: o calota sferica
ridicata pe un tambur cu arcuri piezise.
-sanii laterali, usor scobiti in grosimea zidurilor sunt incadrati de manunchiuri de
colonete angajate, cu baze si capiteluri cioplite in piatra dupa tipul chenarelor de usi
BISERICA MANASTIRII DOBROVAT
-preia planul bisericii Arbora, caruia i-a ingustat pronaosul,dandu-i functia dr gropnita s
ii-a adaugat apoi catreApus un pronaos nou, de forma si dimensiuni obisnuite.
-pronaosul este boltit cu o calota sferica, ridicata, ca la naosul de la Arbora pe arcuri
piezise  interiorul pronaosului e luminat prin 2 ferestre gotice
-gropnita, asezata intre pronaos si naos si despartita de acestea prin ziduri pline,
strapunse de usi inguste, este boltita de perechi de arcuri etajate in plin centru,
longitudinal si foarte latek ingustand simtitor spatial peste care urmeaza sa se ridice
cupola ; alte 2 perechi de arcuri transversale in arc de cerc si foarte scurte, construite
intre primele 4 determ cu acestea un patrat foarte mic, peste care se ridica o cupola
minuscule
-incaperea e luminata de 2 ferestre mici laterale pe N si S
-naosul identic ca la Arbora, acelasi sistem de boltire – sanii laterali la fel incadrati cu
manunchiuri de colonete angajate si aproapea celeasi dimensiuni
-reapar nisele pentru proscomidie si diaconicon
-cele3 turle care rasar din acoperis (cea din mijloc e oarba) sunt adaugate abia in sec
XVIII  partea superioara a fatadelor e decorate cu obisnuitele doua siruri de ocnite iar
absidaare pe partea inferioara 2 firide lungi