AUSTRIECII iN OLTENIA 0 nouil generatie se ridic5 la inceputul secolului XVIII: frai Radu, Dumitra§co

§i Matei 4i verii lor Radu §i Chirca. Ca §i inainta§ii, ei vor fi activi in tinutul lor . Dar curând orizontul
politic seintunea §i o furtund se abate asupra Orli. Demoralizati de executia tragia a lui
ConstantinBrancoveanu, terorizati de regimul sangeros instaurat de Nicolae Mavrocordat, spoliati de
rechiziiiilearbitrare cerute de turci pentru a-§i finano proiectele rAzboinice, Ple§oienii, ca
majoritatea boierilor, spell c un miracol Ii va salva din ghiarele tiranului" fanariot instalat pe tronul
de la Bucure§ti. Impgratul Carol al VI-lea declarand rgzboi otomanilor in aprilie 1716, Ple§oienii
uringresc cuinteres operatiile militare, se bucurg sà afle despre strglucitoarele victorii ale prinolui
Eugen deSavoia §i primesc cu simpatie deta§amentele austriece care ajung in Oltenia. Ademeniti de
tAcerilediplomatice §i rgspunsurile evazive ale austriecilor care nu vor sg contrarieze pe partizanii lor
romgni. Ple§oienii trgiesc intr-o lume de visuri in care toate speranole sunt permise. Ei participg la
intrunireade la Targovi§te impreung cu toti boierii Tani Romane§ti tota Valachiae nobilitas", dupg
cum scrieNicolae de Porta §i sus/in fArg indoialg proiectul de organizare politica a provinciei. Din
nefericire, dupg pacea de la Passarowitz, austriecii care nu mai aveau nevoie sg-§i menajeze aliatii
romani, Ii dezvgluie jocul §i decreful publicat la 22 februarie 1719 spulberg ultimelenAdejdi ale
boierilor. Provincie de granitg cuceritg prin foro armelor, Oltenia nu este integratapropriu-zis
imperiului, ci pusg sub autoritatea lui Carol al VI-lea, numit principe al Valahiei cisalutane". Pentru a
celebra demn acest eveniment, functionarii fiscului austriac cer de la toateclasele privilegiate un dar"
de 15.000 taleri. Astfel, la 14 noiembrie Radu §i Dumitra§co Ple§oianul, boieri de rangul trei, vor
varsa 55 taleri la visteria imperiale. Reforma fiscalà fiind cheia de boltà a programului austriac, ateva
date precise sunt necesare. Care este populacia totalà a provinciei §i care este capacitatea sa
fiscalg ? Cine stint contribuabilii §i cine sunt ace§ti boieri care beneficiau de enorme privilegii? Se
organizeazg anchete §i un reccnsgmant al populatiei dezvAluie faptul cà 25.708 familii trgiesc in
1722, in 592 orge §i sate din Oltenia. LaaceastA cifrA trebuie sA se adauge aprox. 300 familii de
boieri, boierna§i, ale§i §i suta§i. Satul Ple§oiudin jude§ul Romanati cuprindea 96 familii sau 480
locuitori. Era un sat marei din 206 sate boiere§ti villagi che hanno Padroni" numai 12 aveau mai mult
de o sutg de amine- . Pentni a man incasgrile austriecilor nu mai rgingnea decat sA se suprime
scutirile fiscale alemajoritatii privilegiatilor, stabilindu-se criterii foarte stricte pentru a justifica
apartenenO unei familii 17 Ibidem, p. 103. 18 1bidem, p. 103. Fiu al paharnicului Giurea ot
Morunglavi, Dumira§co era un descendent al vdtafului Radu §i al logofätului Mihail care tralau in
imprejurimile erbane§tilor in prima jumAtate asec. XVI. V. I. Iona§cu, op. cit., XVII, nr. 97-100, 1938,
p. 308-309; XIX, nr. 107-112, 1940, p. 164. 19 Ibidem, XIX, nr. 107-112, 1940, p. 140-141; XX, nr. 113-
118, 1941, p. 99, 103; XXI, nr. 119-124, 1942, p. 229, 234; T.G.Bulat, Diate olteneoi, in Arhivele
Olteniei", 11, nr.5, ian.-febr. 1923, 13, 45-46; Nicolae lorga, op. cit., vol. XVI, doc. OlAnescu; Gh. C.
Morariu §.a., op. cit., p. 110. Constantin C. Giurescu §.a., op. cit., p. 135-137; Eudoxiu Hurmuzaki,
Documenteprivitoare la istoria romanilor, vol. VI, Bucure§ti, 1876, p. 323; erban Papacostea, Oltenia
substápdnirea austriacei, 1718-1739, Bucure§ti, 1971, p. 13-28, 156. C. Giurescu, Material pentru
istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, Bucure§ti, 1944, p. 304- 330; erban Papacostea, op. cit., p.29. '
21 www.dacoromanica.ro 140 Dan V. Plcshoyano 6la clasa boicrilor. lnvitati de cave austricci sA
intocmcascil lista boicrilor oltcni avand dreptul sil beneficicze de privilegiile legate dc accst epitet,
consilierii romani vor face mai multe liste in Limpidocupatici austriece, dar cca rilmasA in vigoare a
fost publicatil la 3 iulie 1723 intr-un Catalogcuprinifind cateva catcgorii socialc distincte: marii boicri,
boierii dc rangul doi, boierna§ii §i mazilii in sfar§it un grup restrans de oamem, §efi militari i suta§i
care, neapartinand clasei boicrilor §i platind impozite, nu suportau, precum o faccau ranii, toate
celelalte sarcini ale provincici. Recensiimintele acestei epoci indic existenta a 24 Familii de mari
boieri §i a 183 familii de boieri derangul doi. Pentru a constitui Catalogul, consilierii Administratiei au
convocat la 16 decembrie 1722, laCraiova, petoi privilegiatii pentru a-§i dovedi cu acte boieriile lor,
sub pedeapsa pierderii drepturilor lor fiscalc. lnzestrati cu documentele lor, Ple§oienii merg in
capitala provinciei unde sunt inscri§i incategoria bojcrones depositi", care nu contribuiserA niciodatii
la dkile critre slat, in afara tributului anual plait puterii suzerane. Conform comentariilor consilierilor
care justificau listele lor, rezultà caclasa boierilor cuprindea pe marii proprietari funciari care i§i
exploatau mo§iile prin intermediul fortei de muncA servile. Si dacii dregkoria stabilea locul fiecArilia
in ierarhia socialà, proprietateaasupra pAmanturilor §i a §erbilor ramanea criteriul decisiv de
apartenent5 la clasa boiereascA. Catalogul publicat la 3 iulie 1722 a fost violent criticat de cAtre
functionarii austrieci §i douàzile mai tarziu, inspectorul Uhlein trimitea comentarii acerbe
superiorilor sal. In timp ce Cazane§tii, Farca§enii, Grecenii §i Rudenii erau dupa acest expert al
istoriei romane§ti, familii mediocre" §i Dumitra§co Moranglavu era acuzat de a-§i fi falsificat"
documentele pentru a-§i justifica privilegiile, o serie de familii intre care §i Ple§oienii care nu
ocupasera niciodatA functii onorabile", nu puteauavea pretentia de a fi nobili, apartinand de fapt
clasei slujitorilor. Stabilind o relatie directa intreepitetul de boier §i exerciOul unei dregkorii
importante. Uhlein contesta statutul social ab majoritAtii familiilor inscrise in acest Catalog §i
recomanda suprimarea tuturor privilegiilor lor. Intreaga clasAboiereascii se mobilizeazA in fata
acestei amenintari §i indignarea provocatà de concluziile abuzive alefunctionarilor imuriali este atilt
de mare Inc& austriecii vor fi obligati sA accepte lista pregatita deconsilierii romani. Neputand sA
reduca numkul boierilor pentru veniturile, austriecii le incredinteazAfunctii §i in aceste imprejurdri,
Ple§oienii nu vor fi uitati. In timp ce baronul Dietrich va cere marelui postelnic Stirbei insotit de §ase
boieri, inclusiv Radu Ple§oianu, sA stabileascA hotarele mo§iilorapartinand manastirii Ostrov la
Treisteni, generalulTige va aproba numirea lui Dumitra§co Ple§oianuin postul de ispravnic de plasA
in judetul Romanati-3. Familia se simte destul de puternica pentni a realiza un proiect ambitios:
reconstruirea bisericii de la Ple§oiu gray avariatA de un incendiu sau de un cutremur. Lucrari le incep
la 9 iulie 1734. Edificiul aflat alkuri de curtea boiereasca este simplu atat prin planul sAu, cat §i prin
decorul ext?,rior. Constructia dreptunghiularA este prelungità spre räskit printr-o absidA poligonala a
sanctuarului. AdAugat la o data ulterioark pridvorul sustinut de §ase coloane ma.sive stria stilul
acestei biserici tipice a arhitecturii religioase din prima jumkate a secolului XVIII. Zidurile de
cAramidA acoperite laexterior de un strat de tencuialA alba sunt inconjurate de un brat' decorativ in
stuc §i_cateva ferestreinguste incadrate imitand piatra de talie lasa sà patrunda putind lumina in
interior. Intr-un turnulet alipit zidului nordic, o scarA in spiralà da acces la turla octogonalA de lemn
construitA deasuprapronaosului, pe baza clopotnitei de zid a vechiului edificiu-4. Acoperi§ul de
§indrilA contrasta cualbeata scanteietoare a cbàdirii. Pisania aflatà deasupra u§ii principale este
ornata cu o bandaorizontalà, gravatä in mijloc cu figura unui Inger incoronat, avand frunze impletite
de fiecare parte. Inscriptia in caractere chirilice rnentioneaza ca aceastà sfanta §i dumnezeiasca
bisericA", inchinatàintru cinstea §i lauda" Sfintilor Ingeri Mihail §i Gavril a fost ziditA cu vrearea
Tatilltii, §i cu ajutoriuFiiului §i cu silvar§irea Sfantului Duh", cu toata chelstuiala boiarilor jupan Radu
§i jupan Dumitra§coPle§oianu", sub domnia imparatului Carol al . 22 C. Giurescu, op. cit., vol. I, p.
567-574; Serban Papacostea, op. cit., p. 143-147, 155, 163. 23 C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 194,
461-462; I. Iona§cu, op. cit., XIX, nr. 107-112, 1940, p. 140-141. -4 Gh. C. Morariu, op. cit., p. 10; Gh.
C. Morariu §.a., op. cit., p. 109-110. 25 Gh. C. Morariu, op. cit., p. 6. si www.dacoromanica.ro 7
Ple§oienil de Romanali 141Intcriorul cuprinde pronaosul, naosul §i altarul. Acoperitc de catc o calota
sprijinitri pc arce §i pandative, naosul i pronaosul sunt dcspAnitc printr-un zid striipuns de trci arcade
sustinutc decoloane-'. Pictura recent restauratd este dc calitatc inegald: plind de vial:A §i delicatri,
cea din naos fata trimplci datcazd din secolul XVIII, in timp ce pictura superioard din pronaos, mai
rustier', este din1848. Pantocratorul din cupola naosului este inconjurat de cei patru evangheli§ti
pictati In medalioancpe arcelc latcralc. Frcscc cu sfinti §i scene din Vcchiul §i Noul Testament orneazil
peretii §i iconostasul, iar motive gcometrice §i vegetale impodobesc arcadele precum §i spaiile ntro
strane. AUSTRIECII iN OLTENIA 0 nouil generatie se ridic5 la inceputul secolului XVIII: frai Radu,
Dumitra§co §i Matei 4i verii lor Radu §i Chirca. Ca §i inainta§ii, ei vor fi activi in tinutul lor . Dar
curând orizontul politic seintunea §i o furtund se abate asupra Orli. Demoralizati de executia tragia a
lui ConstantinBrancoveanu, terorizati de regimul sangeros instaurat de Nicolae Mavrocordat, spoliati
de rechiziiiilearbitrare cerute de turci pentru a-§i finano proiectele rAzboinice, Ple§oienii, ca
majoritatea boierilor, spell c un miracol Ii va salva din ghiarele tiranului" fanariot instalat pe tronul
de la Bucure§ti. Impgratul Carol al VI-lea declarand rgzboi otomanilor in aprilie 1716, Ple§oienii
uringresc cuinteres operatiile militare, se bucurg sà afle despre strglucitoarele victorii ale prinolui
Eugen deSavoia §i primesc cu simpatie deta§amentele austriece care ajung in Oltenia. Ademeniti de
tAcerilediplomatice §i rgspunsurile evazive ale austriecilor care nu vor sg contrarieze pe partizanii lor
romgni. Ple§oienii trgiesc intr-o lume de visuri in care toate speranole sunt permise. Ei participg la
intrunireade la Targovi§te impreung cu toti boierii Tani Romane§ti tota Valachiae nobilitas", dupg
cum scrieNicolae de Porta §i sus/in fArg indoialg proiectul de organizare politica a provinciei. Din
nefericire, dupg pacea de la Passarowitz, austriecii care nu mai aveau nevoie sg-§i menajeze aliatii
romani, Ii dezvgluie jocul §i decreful publicat la 22 februarie 1719 spulberg ultimelenAdejdi ale
boierilor. Provincie de granitg cuceritg prin foro armelor, Oltenia nu este integratapropriu-zis
imperiului, ci pusg sub autoritatea lui Carol al VI-lea, numit principe al Valahiei cisalutane". Pentru a
celebra demn acest eveniment, functionarii fiscului austriac cer de la toateclasele privilegiate un dar"
de 15.000 taleri. Astfel, la 14 noiembrie Radu §i Dumitra§co Ple§oianul, boieri de rangul trei, vor
varsa 55 taleri la visteria imperiale. Reforma fiscalà fiind cheia de boltà a programului austriac, ateva
date precise sunt necesare. Care este populacia totalà a provinciei §i care este capacitatea sa
fiscalg ? Cine stint contribuabilii §i cine sunt ace§ti boieri care beneficiau de enorme privilegii? Se
organizeazg anchete §i un reccnsgmant al populatiei dezvAluie faptul cà 25.708 familii trgiesc in
1722, in 592 orge §i sate din Oltenia. LaaceastA cifrA trebuie sA se adauge aprox. 300 familii de
boieri, boierna§i, ale§i §i suta§i. Satul Ple§oiudin jude§ul Romanati cuprindea 96 familii sau 480
locuitori. Era un sat marei din 206 sate boiere§ti villagi che hanno Padroni" numai 12 aveau mai mult
de o sutg de amine- . Pentni a man incasgrile austriecilor nu mai rgingnea decat sA se suprime
scutirile fiscale alemajoritatii privilegiatilor, stabilindu-se criterii foarte stricte pentru a justifica
apartenenO unei familii 17 Ibidem, p. 103. 18 1bidem, p. 103. Fiu al paharnicului Giurea ot
Morunglavi, Dumira§co era un descendent al vdtafului Radu §i al logofätului Mihail care tralau in
imprejurimile erbane§tilor in prima jumAtate asec. XVI. V. I. Iona§cu, op. cit., XVII, nr. 97-100, 1938,
p. 308-309; XIX, nr. 107-112, 1940, p. 164. 19 Ibidem, XIX, nr. 107-112, 1940, p. 140-141; XX, nr. 113-
118, 1941, p. 99, 103; XXI, nr. 119-124, 1942, p. 229, 234; T.G.Bulat, Diate olteneoi, in Arhivele
Olteniei", 11, nr.5, ian.-febr. 1923, 13, 45-46; Nicolae lorga, op. cit., vol. XVI, doc. OlAnescu; Gh. C.
Morariu §.a., op. cit., p. 110. Constantin C. Giurescu §.a., op. cit., p. 135-137; Eudoxiu Hurmuzaki,
Documenteprivitoare la istoria romanilor, vol. VI, Bucure§ti, 1876, p. 323; erban Papacostea, Oltenia
substápdnirea austriacei, 1718-1739, Bucure§ti, 1971, p. 13-28, 156. C. Giurescu, Material pentru
istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, Bucure§ti, 1944, p. 304- 330; erban Papacostea, op. cit., p.29. '
21 www.dacoromanica.ro 140 Dan V. Plcshoyano 6la clasa boicrilor. lnvitati de cave austricci sA
intocmcascil lista boicrilor oltcni avand dreptul sil beneficicze de privilegiile legate dc accst epitet,
consilierii romani vor face mai multe liste in Limpidocupatici austriece, dar cca rilmasA in vigoare a
fost publicatil la 3 iulie 1723 intr-un Catalogcuprinifind cateva catcgorii socialc distincte: marii boicri,
boierii dc rangul doi, boierna§ii §i mazilii in sfar§it un grup restrans de oamem, §efi militari i suta§i
care, neapartinand clasei boicrilor §i platind impozite, nu suportau, precum o faccau ranii, toate
celelalte sarcini ale provincici. Recensiimintele acestei epoci indic existenta a 24 Familii de mari
boieri §i a 183 familii de boieri derangul doi. Pentru a constitui Catalogul, consilierii Administratiei au
convocat la 16 decembrie 1722, laCraiova, petoi privilegiatii pentru a-§i dovedi cu acte boieriile lor,
sub pedeapsa pierderii drepturilor lor fiscalc. lnzestrati cu documentele lor, Ple§oienii merg in
capitala provinciei unde sunt inscri§i incategoria bojcrones depositi", care nu contribuiserA niciodatii
la dkile critre slat, in afara tributului anual plait puterii suzerane. Conform comentariilor consilierilor
care justificau listele lor, rezultà caclasa boierilor cuprindea pe marii proprietari funciari care i§i
exploatau mo§iile prin intermediul fortei de muncA servile. Si dacii dregkoria stabilea locul fiecArilia
in ierarhia socialà, proprietateaasupra pAmanturilor §i a §erbilor ramanea criteriul decisiv de
apartenent5 la clasa boiereascA. Catalogul publicat la 3 iulie 1722 a fost violent criticat de cAtre
functionarii austrieci §i douàzile mai tarziu, inspectorul Uhlein trimitea comentarii acerbe
superiorilor sal. In timp ce Cazane§tii, Farca§enii, Grecenii §i Rudenii erau dupa acest expert al
istoriei romane§ti, familii mediocre" §i Dumitra§co Moranglavu era acuzat de a-§i fi falsificat"
documentele pentru a-§i justifica privilegiile, o serie de familii intre care §i Ple§oienii care nu
ocupasera niciodatA functii onorabile", nu puteauavea pretentia de a fi nobili, apartinand de fapt
clasei slujitorilor. Stabilind o relatie directa intreepitetul de boier §i exerciOul unei dregkorii
importante. Uhlein contesta statutul social ab majoritAtii familiilor inscrise in acest Catalog §i
recomanda suprimarea tuturor privilegiilor lor. Intreaga clasAboiereascii se mobilizeazA in fata
acestei amenintari §i indignarea provocatà de concluziile abuzive alefunctionarilor imuriali este atilt
de mare Inc& austriecii vor fi obligati sA accepte lista pregatita deconsilierii romani. Neputand sA
reduca numkul boierilor pentru veniturile, austriecii le incredinteazAfunctii §i in aceste imprejurdri,
Ple§oienii nu vor fi uitati. In timp ce baronul Dietrich va cere marelui postelnic Stirbei insotit de §ase
boieri, inclusiv Radu Ple§oianu, sA stabileascA hotarele mo§iilorapartinand manastirii Ostrov la
Treisteni, generalulTige va aproba numirea lui Dumitra§co Ple§oianuin postul de ispravnic de plasA
in judetul Romanati-3. Familia se simte destul de puternica pentni a realiza un proiect ambitios:
reconstruirea bisericii de la Ple§oiu gray avariatA de un incendiu sau de un cutremur. Lucrari le incep
la 9 iulie 1734. Edificiul aflat alkuri de curtea boiereasca este simplu atat prin planul sAu, cat §i prin
decorul ext?,rior. Constructia dreptunghiularA este prelungità spre räskit printr-o absidA poligonala a
sanctuarului. AdAugat la o data ulterioark pridvorul sustinut de §ase coloane ma.sive stria stilul
acestei biserici tipice a arhitecturii religioase din prima jumkate a secolului XVIII. Zidurile de
cAramidA acoperite laexterior de un strat de tencuialA alba sunt inconjurate de un brat' decorativ in
stuc §i_cateva ferestreinguste incadrate imitand piatra de talie lasa sà patrunda putind lumina in
interior. Intr-un turnulet alipit zidului nordic, o scarA in spiralà da acces la turla octogonalA de lemn
construitA deasuprapronaosului, pe baza clopotnitei de zid a vechiului edificiu-4. Acoperi§ul de
§indrilA contrasta cualbeata scanteietoare a cbàdirii. Pisania aflatà deasupra u§ii principale este
ornata cu o bandaorizontalà, gravatä in mijloc cu figura unui Inger incoronat, avand frunze impletite
de fiecare parte. Inscriptia in caractere chirilice rnentioneaza ca aceastà sfanta §i dumnezeiasca
bisericA", inchinatàintru cinstea §i lauda" Sfintilor Ingeri Mihail §i Gavril a fost ziditA cu vrearea
Tatilltii, §i cu ajutoriuFiiului §i cu silvar§irea Sfantului Duh", cu toata chelstuiala boiarilor jupan Radu
§i jupan Dumitra§coPle§oianu", sub domnia imparatului Carol al . 22 C. Giurescu, op. cit., vol. I, p.
567-574; Serban Papacostea, op. cit., p. 143-147, 155, 163. 23 C. Giurescu, op. cit., vol. II, p. 194,
461-462; I. Iona§cu, op. cit., XIX, nr. 107-112, 1940, p. 140-141. -4 Gh. C. Morariu, op. cit., p. 10; Gh.
C. Morariu §.a., op. cit., p. 109-110. 25 Gh. C. Morariu, op. cit., p. 6. si www.dacoromanica.ro 7
Ple§oienil de Romanali 141Intcriorul cuprinde pronaosul, naosul §i altarul. Acoperitc de catc o calota
sprijinitri pc arce §i pandative, naosul i pronaosul sunt dcspAnitc printr-un zid striipuns de trci arcade
sustinutc decoloane-'. Pictura recent restauratd este dc calitatc inegald: plind de vial:A §i delicatri,
cea din naos fata trimplci datcazd din secolul XVIII, in timp ce pictura superioard din pronaos, mai
rustier', este din1848. Pantocratorul din cupola naosului este inconjurat de cei patru evangheli§ti
pictati In medalioancpe arcelc latcralc. Frcscc cu sfinti §i scene din Vcchiul §i Noul Testament orneazil
peretii §i iconostasul, iar motive gcometrice §i vegetale impodobesc arcadele precum §i spaiile ntro
strane.