Ceara de albine,

proprietăţi, utilizare

  Ceara de albine este secretată de albinele în vârstă de circa 14 zile care este

staţionară până în a 19 zi, când încep să părăsească stupul pentru cules. Din acest moment
glandele cerifere încep să se atrofieze, producţia de ceară scăzând în intensitate până la
moartea albinei.
      În momentul secretării, ceara este lichidă, care se solidifică imediat sub formă de
solzi de formă elipsoidală, culoare alb lăptoasă, translucidă. Ceara este folosită de albine
la construirea fagurilor în vedera depozitării hranei  sau creştera larvelor. Culoarea
iniţială a fagurilor este alb gălbuie care odată cu trecerea timpului şi pe măsura
depozitării hranei, aceştia se închid la culoare devenind aproape brun negri.
      Ceara proaspătă este moale cu gust uşor balsamic. Densitatea este de 0,95-0,96.
Intervalul de topire este cuprins între 62-65
grade. Este insolubilă în apă, uşor solubilă în
solvenţi organici, parţial solubilă în alcooli,
eteri.
      Încălzirea îndelungată şi excesivă
influenţeză caracteristicile fizice ale cerii, prin
modificarea structurii şi alterarea proprietăţilor
valoroase.      
      Ceara de albine este utilizată pentru a
produce lumânări, produse cosmetice,
farmaceutice şi pentru produse de curăţat.
   În medicină alternativă chinezească, ceară de
albine este foarte preţuită. Este apreciată
pentru efectul benefic pe care îl are asupra
circulaţiei sangvine şi asupra întregului echilibru al corpului. În combinaţie cu alte
ingrediente este utilizată pentru a trata diverse afecţiuni ale pielii dar şi ca un remediu
împotriva îmbătrânirii. De exemplu încă din anii 200-300 î. Hr. în China se recomanda
terapia cu ceară de albine pentru a trata afecţiuni ale pielii. Astfel regiunile bolnave erau
împachetate în faşe cu ceară topită.

      Proprietăţi:

         - proprietăţi de îngroşare şi potenţiator de vâscozitate;

         - emulsificator;
         - emolient;
         - antiinflamator;
         - agent de formare a peliculelor de tip film;
         - conservant.

      Utilizare:

         - ca ingredient în compoziţii cosmetice de îngrijire: creme, loţiuni, balsamuri,

unguente, creme de protecţie. Se încălzeşte pe baie de abur la 61-68 grade şi se adaugă la
faza uleioasă în  concentraţia uzuală de  2 - 10%; 
- ca ingredient în produse de machiaj: rujuri, rimeluri, fonduri de ten, gloss de
buze, în prepararea de stickuri deodorante, ceară de păr;
- antispetic pentru a trata rănile şi pentru a îndepărta dopurile de ceară formate în
urechi;  
- afecţiuni ale urechii şi pentru a îmbunătăţii auzul;
- în amestec cu untul era utilizată pentru a trata boala cunoscută sub numele de
lupus, pentru a prepara un unguent aplicat pacienţilor suferinzi de aceasta
afecţiune
- pentru a trata diverse răni şi eczeme;
- utilizată pentru a împiedica transformarea arsurilor în băşici;
- are efect benefic asupra circulaţiei sanguine şi asupra întregului echilibru al
corpului.

Mănăilă Oana
AF III B