Tudor Arghezi

1.Incadrare
Adept al esteticii urâtului , concept teoretizat de catre Rosenkranz în 1852 şi valorificat la nivel
european de Baudelaire, Tudor Arghezi este un poet modernist prin noutatea şi expresivitatea limbajului
artistic, prin profunzimea filosofică a textului poetic, prin originalitatea viziunii artistice si prin
renuntarea partiala la canoanele metricii traditionale.
Universul artistic arghezian se dezvoltă pe patru coordonate tematice distincte:
A. Lirica filosofică:
a) arte poetice - „Testament”, „Flori de mucigai”
b) viziunea asupra morţii - „De-a v-aţi ascuns” ( moartea ca joc), „Duhovniceasca” (spaima de
moarte), ,,De ce-aş fi trist?” (acceptarea impacata a mortii)
c) relaţia cu divinitatea - „Psalmii” din volumul „Cuvinte potrivite” - oscilează între credinţă şi
necredinţă
B. Lirica erotică: „Cuvinte potrivite”, „Versuri de seară” - oscilează între dorinţă şi refuz
C. Lirica socială: volumul „Flori de mucigai"
D. Poezia pentru copii: „Buruiene”, „Mărţişoare”, „Cartea cu jucării”

Testament
de Tudor Arghezi

2.Crezul artistic
Crezul artistic arghezian este exprimat în arte poetice precum „Testament”, „Rugă de seară”,
„Vraciul”, „ Flori de mucigai”, dar şi într-un sugestiv text în proză intitulat „Ars poetica I, Scrisori unei
fetiţe”: ,,Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie. Le-am excitat aroma, le-am
avivat rănile cu sticlă pisată şi le-am infectat pe unele complet. Şi cum de la ele la azur e o distanţă directă, o
corespondenţă am făcut pe cale artificială şi cuvinte oglinditoare sau străvezii şi am silit să intre în lumina
lor eterogenul ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai pe scurt, m-a posedat intenţia de a împrumuta
vorbelor însuşiri materiale, astfel încât unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile,
dure sau musculate şi cu păr de animal.”

3.Conceptul de artă poetică

Arta poetică este un text cu valoare programatică în care poetul îşi exprimă crezul artistic
privind (A.)condiţia creatorului, poezia (B) şi (C.)funcţiile creaţiei artistice, precizandu-şi, explicit sau
implicit, opţiunea pentru anumite ( D. )teme, (E.)motive, (F.)atitudini şi (G.)mijloace artistice.

4.Tema, structura si viziunea artistica

Publicată în fruntea volumului „Cuvinte potrivite” (1927), poezia „Testament” este una dintre cele
mai complexe arte poetice argheziene. Discursul liric se structurează pe cinci secvenţe inegale şi imbracă
forma unui mesaj testamentar adresat de către poet descendenţilor săi spirituali. Poetul se doreşte a fi
astfel un liant între generaţii şi îşi propune să sintetizeze în creaţia sa experienţa existenţială şi culturală
a înaintaşilor, pentru a o lăsa urmaşilor drept moştenire. În felul acesta, propria sa contribuţie
artistică apare ca o treaptă într-un proces neîntrerupt de înălţare spirituală „Cartea mea-i, fiule, o
treapta”.
A.Condiţia creatorului
Eul liric apare în poem în cinci ipostaze:
 a. Prima este cea a creatorului care dobândeşte prin creaţie o nouă identitate, graţie căreia depăşeşte
graniţele timpului, eternizându-se „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte / Decât un nume adunat
pe-o carte”.
 b. Poetul se doreşte a fi un liant între generaţii:,,In seara razvratita care vine/ De la strabunii mei
pana la tine,/ Prin rapi si gropi adanci,/Suite de bartanii mei pe branci/ Si care, tanar, sa le urci te-
asteapta,/Cartea mea-i, fiule’ o treapta”. Din punct de vedere social, poetul este descendent al robilor de
odinioara: ,,Asaz-o cu credinta capatai, Ea e hrisovul vostru cel dintai,/Al robilor cu saricile, pline / De
osemintele vărsate-n mine.”
 c. Ca „alchimist al verbului” (Baudelaire), poetul înzestrat cu harul demiurgic al creaţiei are menirea
de a metamofoza urâtul în frumos „ Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri
noi.”
 d. Ca reprezentant al „ramurii obscure” a anonimilor de odinioară care au trăit şi au murit într-o
umilitoare robie, poetul apare ca o instanţă justiţiară şi vindicativă, astfel „durerea surdă şi amara”,
umilinţa robiei „veninul strâns” sunt transfigurate artistic şi ajung să pedepsească şi să răzbune o realitate
socială inechitabilă: Durerea noastra surda si amara/ O gramadii pe-o singura vioara, /Pe care ascultand-o a
jucat/ Stapanul ca un tap injunghiat”.
 e.Ultima ipostază a eului liric este aceea de rob al scrisului, truditor al condeiului care se dedică
stăpânului său, cititorul, înnobilat prin cultură:
,,Intinsa lenesa pe canapea
Domnita sufera in cartea mea
Slova de foc şi slova făurită
Împarechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
Făr-a cunoaşte ca-n adîncul ei
Zace mânia bunilor mei.”

B) Concepţia despre poezie

 a.Poezia este înţeleasă ca o treaptă în înălţarea spirituală a neamului.
 b.Aceasta devine astfel întâiul atestat de nobleţe producând mutaţie esenţială în planul existenţei din
dimensiunea materială spre cea spirituală :

„Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţa căpătâi.
Ea e hrisovul vostru cel dintâi.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.
Ca să schimbăm, acum, întâia oară
Sapa-n condei şi brazda-n călimară,
Batranii-au adunat printre plavani
Sudoarea muncii sutelor de ani”

 c. Poezia este definită metaforic de către Arghezi ca un proces de purificare a cuvintelor şi de

modelare în noua lor substanţă a unui univers de frumuseţe care să exprime şi să răzbune totodată
realitatea „Veninul strâns l-am preschimbat în miere, / Lăsând întreagă dulcea lui putere”
 d.Poezia este, în viziunea lui Arghezi, deopotrivă inspiraţie şi meşteşug „Slova de foc şi slova
făurită”, acesta definindu-se ca „poeta faber", poet meşteşugar, care modeleaza si cizeleaza atent
cuvintele pentru a le potenta forta expresiva.

C) Funcţiile creaţiei artistice

a) In primul rand, pentru Arghezi poezia are funcţie estetică, acasta constând în metamorfozarea
urâtului în frumos: „Făcui din zdrenţe muguri şi coroane”.
b) Funcţia socială constă în menirea poeziei de a reflecta existenţa poporului: „Din graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite”
c) Poezia are şi o importantă funcţie etică întrucât pedepseşte şi răzbună totodată o realitate socială
inechitabilă : „Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte / Şi izbăveşte-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei
tuturor”.

D)Poezia „Testament” anunţă deja două mari teme ale creaţiei: lirica filosofică şi lirica socială. În ansamblul
liricii filosofice artele poetice ocupă un loc aparte, astfel poezia „Testament” anunţa predilecţia pentru
estetică urâtului, poezia „Vraciul” evidenţiază calitatea poetului de „alchimist al verbului”, iar poezia „Flori
de mucigai” pune în evidenţa fibra demonică din care se naşte poezia infernului carceral.
În ceea ce priveşte lirica socială, aceasta reflectă atât dorinţă poetului de a transfigura artistic
experienţele istoriei de la începuturi până în prezent, cât şi de a evidenţia multiplele ipostaze ale
umanităţii.

E)Motive
Dintre motivele predilecte ale creaţiei argheziene se remarcă cel al credinţei, al cărţii, al nopţii ,al
robiei şi al metamorfozelor. Acesta din urmă e prezent în text prin verbe precum: „am prefăcut”, „am
preschimbat”, „făcui”,,,iscat-am” ,,am pus”.

F) Dintre atitudinile poetice predilecte se remarcă respectul faţă de tradiţie şi încrederea în progres.
Mai mult, Arghezi consideră că poezia poate institui un adevărat cult al strămoşilor: „Am luat cenuşa
morţilor din vatră/ Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră/ Hotar înalt, cu două lumi pe poale/ Păzind în
piscul datoriei tale”. De asemenea, lectura îi înnobilează pe cei care, cunoscând trecutul, îşi pot
construi temeinic viitorul: „Robul a scris-o, Domnul o citeşte”.

G)Mijloace de expresie. Limbajul artistic, figuri de stil şi prozodie

Limbajul artistic are la bază estetica urâtului şi se caracterizează prin concreteţe, noutate şi
expresivitate acţionând puternic asupra sensibilităţii lectorilor. Cuvintele intră în alcătuirea unor figuri de
stil precum metafora „Dumnezeu de piatră”, care sugereaza puterea creatiei artistice de a invinge timpul si
de a spiritualiza existenta, „slovă de foc”, sugerand magia inspiratiei si puterea cuvantului de a modela
spiritul,, „Veninul” si ,, mierea”, suferinta si alinarea, comparaţia: „A jucat stăpânul ca un ţap înjunghiat”
sau ,,Şi dând în vârf, ca un chiorchini de negi”. Sugestive sunt, de asemenea, epitetele simple sau multiple
aflate în inversiune sau dizlocare topică: „Durerea noastră surdă şi amară/ O grămădii pe o singură vioară/
Pe care, ascultând-o a jucat / Stăpânul ca un ţap înjunghiat”.
La nivel prozodic se remarcă renunţarea parţială la canoanele metricii tradiţionale. Astfel distribuţia
strofică este inegală, iar ca procedeu de versificaţie poetul foloseşte enjambamentul, fără renunţarea la
majusculă. Procedeul constă în continuarea ideii poetice dintr-un vers în versurile următoare şi are ca efect
dezvoltarea ampla şi nuanţată a ideii poetice. Ritmul poeziei este combinat, iar rima, imperecheata.
În concluzie, Tudor Arghezi este un poet modernist, creator de limbaj poetic şi adept al esteticii
urâtului. Crezul său artistic e deosebit de complex şi vizează toate aspectele creaţiei. Creatorul se
regăseşte în text în multiple ipostaze, iar creaţia artistică nu are în viziunea sa doar funcţie estetică, ci şi
etică şi socială. Limbajul poetic se remarcă prin noutate şi expresivitate, figurile de stil predilecte sunt
metaforele surprinzătoare prin noutate, iar prozodia se situează între tradiţie şi modernitate.
Despre Tudor Arghezi, primul creator de limbaj poetic după Eminescu, poetul Nichita Stănescu
spunea: „ca şi Sadoveanu care a ridicat o trombă cosmică limbii române, Arghezi a ridicat un taifun,
măturând în stânga şi-n dreapta vorbirea înţepenită şi pălmuind fără milă leşinul stilistic al epocii ancorat cu
o geană în elegie şi cu o sprânceană în umorul involuntar”,iar despre poezia lui Arghezi scria ,,oricum ar
fi sau n-ar fi, poezia lui Arghezi e vie şi ne mai muşcă şi azi de colţul inimii cu dinţii ei de lapte”.
 Proba scrisă de limba şi literatura română
PROBA A
Varianta 23
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
Subiectul I (40 de puncte)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul
de mai jos:
Îngerul meu îşi mai aduce-aminte
Din fericirile-i de mai nainte.
Cerul la gust i-ajunge ca un blid
Cu laptele amar şi agurid*
Stelele lui nu şi le mai trimite
Ca nişte steaguri sfinte zugrăvite,
Şi vântul serii nu-i mai dă îndemn
Cusromele-i de vin şi untdelemn.
Tivada, câmpul şi-au pierdut şi floarea
Şi roadele şi frunza şi culoarea.
Apele negre duc sub cerul cald
Nămoluri fierte, grele, de asfalt.
Oriunde capul caută să-şi puie
Locu-i spinos şi iarba face cuie.
Cocorii trec Tăria fără el
Şi nu-l mai cheamă zborul lor defel.
Viaţa veciei, cuibul din ogivă*,
Inimii lui ajuns-au deopotrivă,
Şi-ntâia dată simte, cât do cât,
In dumicarca timpului, urât:
Căci neştiutâ-ncepe să-ncolţească
Pe trupu-i alb o bubă pământească.
(TudorArghezi, Heruvim bolnav)
*agurid - acru
*ogivă - arcadă gotică, alcătuită din intersecţia a două arcuri de cerc
1. Scrie patru expresii/ locuţiuni care să conţină substantivul cer. 4 puncte
2. Explică diferenţele de sens care ar rezulta prin eliminarea ultimei virgule
din versul „Nămoluri fierte, grele, de asfalt”. 4 puncte
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele roade şi cap să aibă sens conotativ. 4 puncte
4. Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantical substantivului înger. 4 puncte
5. Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului ma/în versul
„îngerul meu îşi mai aduce-aminte". 4 puncte
6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte
7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele opt versuri ale poeziei. 4 puncte
8. Comentează, în 6 -10 rânduri, cele două versuri din finalul poeziei, prin evidenţierea
relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte
9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte
10. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia
la modernism. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 30 de rânduri, despre buna înţelegere în familie
Atenţiei în elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice
adecvate acestuia; 4 puncte