Mai mult decât vinul îmi place să descopăr arome noi (din soiuri sau stiluri noi),

locuri noi (și prin asta mă refer la crame, ovcorse), oameni noi (vinificatori sau
oameni implicați în producerea și vânzarea vinului, clienți, comunicatori ai
vinului etc).

Și cum vinul bun merge cu un platou de brânzeturi sau charcuterie, iată cum m-am
aciuat pe lângă o fromagerie Avanpost Guerrilla ce propune un format unic,
momentan, cu vin și brânzeturi cu personalitate din țările europene cu tradiție.
Sarcina mea e să beau și să mănânc 🙂 ; doar așa pot selecta pentru clienți doar ce
e mai bun; sunt un fel de curator de gastronomie (neexhaustivă, se înțelege).

În perioada ce a trecut am deschis niște sticle interesante pe care as vrea să le

enumăr, pentru că unele mi-au plăcut mult și chiar m-au surprins.

Încep cu surpriza maximă, două vinuri din soiuri românești, șarbă și fetească
neagră, trecute de pragul tinereții (9-10 ani, deja), fără niciun brand, practic nu
văzusem la niciun iubitor de vin poze sau mențiuni cu acestea. Înțeleg că se pot
comanda de pe site-ul Cramele Odobești, însă la niște prețuri pe măsură (115 lei
șarba și 190 lei feteasca neagră). Nu veți regreta, pentru simplul fapt că vinurile
maturate sunt mai greu de găsit, iar colecționarii care le scot la vânzare adaugă
la preț pentru a-și recompensa perioada în care au blocat banii în aceste stocuri.
Revenind la vinuri, șarba e de departe surpriza absolută, eu fiind un pic Toma
necredinciosul în privința potențialului soiurilor albe în arealul sudic, și chiar
si din cel nordic; ideea e că vinuri mari, așa cum e Assirtyko din Santorini, de
ex, nu prea sunt sau bem noi prea multe chardonnay-uri baricate îndelung de marii
jucători și nu avem ochi pentru cei mici si pasionați care depun eforturi imense
pentru a obține calitate (unul din ei poate fi Adalbert Marton de la Crama Agape,
care a scos o fetească albă, zice-se minunată, nu am reușit însă să o degust;
deoarece doar 960 de sticle).