UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU (ALEXIA)

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Program de studii: IF

Disciplina: Microeconomie

STUDENT

NUMELE și Prenumele: STEFAN IOANA BIANCA

Anul I, ID grupa. 01

TEMA 1

1. Enunţaţi problema fundamentală a economiei şi definiţi costul de oportunitate.

Datorita raritatii resurselor si cerintei naturale de a satisface nevoi in continua crestere si diversificare,
oamenii, respectiv agentii economici sunt constransi sa aleaga dintre alternativele de utilizare a
resurselor limitate pe acea varianta care permite obtinerea mai multor bunuri si de o calitate superioara.

Dorind sa obtina o cantitate cat mai mare din unele bunuri, in mod implicit, oamenii vor reduce
cantitatile din alte bunuri sau vor renunta la consumul altora.

In consecinta, alegerea unor bunuri economice, in conditiile raritatii resurselor genereaza anumite
costuri, denumite si costuri de oportunitate.

Conceptul privind costul de oportunitate reflecta ceea ce se pierde atunci cand se adopta o anumita
decizie de a produce, a cumpara, a intreprinde o anumita actiune dintr-o multitudine de variante.

Deci, costul de oportunitate nu este altceva decat costul alegerii, adica al variantei sacrificate.

Datorita raritatii resurselor, a faptului ca alegerea presupune costuri si eficienta, problema

fundamentala a economiei se poate defini in sensul ca, in toate deciziile economice oamenii adopta
acele alternative prin care cred si spera sa obtina castigul net maxim.

In concluzie, problema generala a economiei vizeaza preocuparea permanenta de a alege resursele rare
intr-o anumita prioritate pentru satisfacerea cat mai buna a nevoilor
2. Enumeraţi trei condiţii care ar putea determina reducerea cererii de autoturisme pe piaţă

şi explicaţi cum se reprezintă grafic această situaţie.

Una dintre conditile negative este “elasticitatea cererii” , care poate influenta atat negative cat si pozitiv.

Din punctul de vedere negativ este in momentul cand pretul devine sensibil.

Factorii care influenteaza ca cererea unui bun sa fie mai mult sau mai putin elastica sunt:

1) Tipul de necesitati satsifacute de bun. Daca bunul este de prima necesitate cererea este inelastica, se
achizitioneaza oricare ar fi pretul; in schimb daca bunul este de lux cererea va fi elastica, acum ca pretul
va creste putin, multi consumatori ar putea sa se lipseasca de el.

2) Existenta bunurilor substitutive. Daca exista bunuri substitutive cererea lor va fi foarte elastica. De
exemplu, o mica crestere a pretului uleiului de masline poate provoca ca un mare numar de femei sa se
decida sa foloseasca uleiul de floarea soarelui.

3) Importanta bunului in termeni de cost. Daca cheltuiala pentru acel bun presupune un procent foarte
mic din venitul indivizilor, cererea lor va fi inelastica. De exemplu, creionul. Variatiile in pretul sau
influenteaza foarte putin deciziile consumatorilor ce doresc sa-l achizitioneze.

4) Trecerea timpului. Pentru aproape toate bunurile cat de mare va fi perioada considerata, cu atat mai
mare va fi elasticitatea cererii. Se poate ca la cresterea pretului benzinei, consumul sau sa nu varieze
mult, dar cu trecerea timpului va putea fi substituita in unele domenii de carbon, in altele de alcool, intr-
o forma in care diminuarea cererii este notabila numai la trecerea timpului.

5) Pretul, in cele din urma trebuie sa tinem seama ca elasticitatea cererii nu este aceeasi de-a lungul
intregii curbe. Este posibila ca pentru preturi mari cererea sa fie mai putin elastica ca atunci cand
preturile sunt mai reduse sau invers, depinzand de produsul despre care este vorba.

Exista diferite clase de elasticitate. Fenomenul pe care l-am analizat sub numele sec de "elasticitate", l-
am fi putut numi elasticitate-pret acum ca se incerca masurarea sensibilitatii cererii la variatiile
preturilor. Dar cererea poate fi de asemenea mai mult sau mai putin sensibila la alti factori. Numim
elasticitate-venit marimea sensibilitatii cererii unui bun la variatiile venitului consumatorului. Numim
elasticitate in cruce marimea sensibilitatii cererii unui bun la variatiile pretului altor bunuri.

3. La creşterea cu 20% a preţului unui bun economic un vȃnzător ȋnregistrează o reducere

a cantităţii cerute cu 44%. Calculaţi ȋn aceste condiţii, cu cȃt se vor modifica procentual

veniturile acestuia şi precizaţi ce tip de elasticitate a cererii are bunul economic

respectiv.
4. Prezentaţi pe scurt cele două sisteme economice prin care se poate manifesta economia

de schimb.

Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii

economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii, obtinand altele in
schimbul lor pentru satisfacerea nevoilor. Ea a aparut inca din antichitate, pe baza unor conditii
istorice obiective, si anume:

a) Diviziunea sociala a muncii, adica specializarea agentilor economici pe diferite

activitati independente (agricultura, industrie, comert etc.) di care se obtin bunuri de un anumit
fel. Diviziunea sociala a muncii este premisa si, totodata, conditie fundamentala pentru
existenta economiei de schimb.

b) Autonomia (independenta producatorilor), care se intemeiaza pe o anumita forma

de proprietate si, in primul rand, pe proprietatea particulara, care da dreptul agentilor
economici sa-si instraineze bunurile produse pe principii economice, adica contra altor bunuri,
bunuri care, in acest fel, dobandesc calitatea de marfa (este un produs al muncii omenesti care
satisface o