Din reţetele domnului farmacist Bobaru: Remedii mici,

cu efecte mari

 
- Părţile secundare ale plantelor, uitate, adesea, în tratamentele fitoterapeutice, pot
deveni, printr-o utilizare corectă, medicamente cu efecte puternice -

TECILE USCATE DE FASOLE

(Fructus phaseoli sine semine)

Fasolea uscată (boabele), alături de cartofi şi de varză, reprezintă alimentele

cel mai frecvent consumate în perioada posturilor religioase. Fasolea uscată
mai este denumită şi "carnea săracului", deoarece este bogată în aminoacizi
esenţiali, ca şi carnea, dar este mai ieftină decât aceasta.
Obţinerea tecilor: Cele mai bune teci de fasole se obţin în gospodărie, când
avem posibilitatea să selectăm cu grijă păstăile nepătate, neatacate de boli şi
dăunători. Ele se "bat", ca să le cadă boabele din interior, apoi se usucă în
continuare, pe cale naturală, la soare, aducându-se la un grad de umiditate de
maximum 15%, pentru a li se asigura conservarea. Acest lucru îl observăm
când tecile au devenit rigide şi când, sfărâmate între degete, se rup uşor,
făcând un zgomot caracteristic. Randamentul la uscare este destul de bun,
din 150 g teci rezultă 100 g teci uscate. Se păstrează în pungi de hârtie sau
săculeţi de tifon, tăindu-se mărunt în momentul folosirii. Sunt de culoare
albă-gălbuie, cu miros caracteristic, iar gustul este fad. Dacă nu avem
posibilităţi să obţinem în gospodărie tecile de fasole, ele se pot procura de la
magazinele cu ceaiuri, în acest caz fiind mai greu de verificat calitatea mate-
riei prime.
Compoziţie chimică: Tecile de fasole conţin aminoacizi (arginină,
asparagină, tirozină, triptofan), săruri minerale, cele mai importante fiind
cele de fosfor, precum şi derivaţi flavonozidici.

Preparate din teci de fasole

 
Pulberea
După o tăiere măruntă, tecile de fasole se macină foarte fin, într-o râşniţă de
măcinat cafeaua. Pulberea obţinută se foloseşte ca atare, luată cu puţină
miere, sirop sau suc natural. Pentru cei mofturoşi, pulberea se poate pune în
capsule gelatinoase (gelule) pentru a putea fi înghiţite mai uşor.
Farmacia Faltis are cantităţi suficiente de asemenea gelule, ce pot fi
expediate doritorilor.

Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de teci uscate şi tăiate mărunt se fierb la foc
mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat.
Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează
fierbinte, prin tifon sau vată medicinală umezită cu puţină apă, altfel o parte
din soluţia extractivă se va pierde din cauza îmbibării filtrului din vată.

Tinctura
Mod de preparare: 20 g (2 linguri) de teci de fasole uscate şi tăiate mărunt
se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut
în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin
tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o
deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon,
îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se
păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă.
Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă
depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: 50 g (5 linguri) teci de fasole uscate şi tăiate mărunt se
pun într-un litru de vin alb, lăsat să dea un clocot. Lichidul se pune în sticlă
şi se lasă timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Când perioada de
macerare expiră, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă la
decantat 6 zile, separându-se partea limpede de resturile depuse la fundul
vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane
de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la tem-
peratura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de
cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11
grade, se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în alcool a tincturii şi a vinului, nu se recomandă con-
ducătorilor auto sau celor cu intoleranţă la alcool.
Tratamente cu teci de fasole

 
* Diabet
Ca terapie complementară, folosite alături de medicaţia alopată. Se adminis-
trează pulberea, câte un sfert de linguriţă, de 3 ori pe zi, sau decoctul, 2 căni
pe zi, după-masă.
Un ceai mai bun rezultă când asociem tecile de fasole cu frunze de dud.
Tehnica de preparare: Se face o fiertură (ceai) din 2 linguri teci de fasole
uscate şi tăiate mărunt, care se lasă la fiert 5 minute, în 200 ml apă. Se
adaugă apoi o lingură de frunze uscate de dud mărunţite groscior, care se
lasă la infuzat 15 minute. Se filtrează ceaiul combinat şi se bea neîndulcit
sau îndulcit cu edulcoranţi de sinteză, câte 2 căni pe zi. Un edulcorant na-
tural se obţine din rădăcina de lemn-dulce, prin următoarea metodă: 50 g
rădăcină de lemn-dulce (se găseşte la magazinele naturiste) se fierbe la foc
mic, cu 200 ml apă, timp de 15 minute. Se lasă la infuzat până când ceaiul
mai este uşor călduţ, se adaugă o linguriţă de bicarbonat de sodiu (sau de
amoniu) alimentar. Rolul bicarbonatului este a dizolva acidul glicirizinic
(care este foarte dulce) din rădăcina de lemn-dulce. Se poate păstra la
frigider o săptămână. Ca îndulcitor, se folosesc 2 linguriţe de extract la o
cană de ceai.

* Gută
Este o inflamaţie dureroasă, de multe ori anchilozantă, a închieturilor mâi-
nilor şi picioarelor. Consumul exagerat de carne, în special de vânat, poate fi
o cauză a apariţiei bolii. Se numea în trecut şi boala omenilor bogaţi sau
boala regilor, probabil pentru că aceştia îşi permiteau să consume carne în
cantităţi mari.
Decoct: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de
ceai de salcie.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Detoxifiant şi protector hepatic

Pulberea: câte un sfert de linguriţă, de 3 ori pe zi.
Decoct: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite cu miere.

* Infertilitate masculină (oligospermie şi disfuncţii erectile)

Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o linguriţă
de zahăr tos.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Hipotiroidie
Aminoacidul tirozină, care se găseşte şi în tecile de fasole, este precursorul
hormonilor tiroidieni. De aceea se recomandă ca, pe lângă terapia cu
hormoni tiroidieni, să se folosească drept terapie complementară şi
preparatele din teci de fasole.
Decoct: se beau câte 2 ceşti pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o linguriţă
de zahăr tos.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Insomnie
Este cunoscut faptul că somnul este provocat de hormonul numit
melatonină. Melatonina o sintetizează organismul pornind de la un
precursor, triptofanul. Aşadar, un preparat din teci de fasole, care conţine
acest aminoacid, administrat seara, poate ajuta organismul să sintetizeze
melatonina, care va induce somnul atât de dorit de cei care nu dorm.
Se recomandă seara o ceaşcă de vin terapeutic din teci de fasole sau o
jumătate de linguriţă de tinctură.

MĂTASEA PORUMBULUI
(Stigmata maydis)
 

Această denumire se referă la florile femeieşti de la ştiuleţii de porumb, care

se recoltează în timpul înfloririi sau, cel mai târziu, când porumbul este încă
"în lapte", bun de fiert sau de copt. După recoltare, mătasea de porumb se
pune la uscat în strat subţire, pe coli de hârtie, tăvi sau rame, în şoproane,
poduri, verande, balcoane sau alte locuri bine aerisite. Se prezintă sub formă
de filamente subţiri, lungi de până la 25 cm, de culoare galben deschis sau
brun deschis, fără gust, şi cu miros slab, caracteristic.
Compoziţie chimică: Mătasea de porumb conţine săruri de potasiu,
fitosteroli, saponozide şi alantoină cu proprietăţi preventive şi curative.

Preparate din mătase de porumb

Pulberea
Se obţine uşor, dacă mătasea este bine uscată, prin simpla frecare între
palme.

Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de mătase de porumb uscată şi mărunţită se
opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se
filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Tinctura
Mod de preparare: 20 g (2 linguri) mătase de porumb uscată şi mărunţită se
pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în
gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin
tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o deplină
limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se
eventualul reziduu depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de
sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2
ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se
agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: 50 g (5 linguri) mătase de porumb uscată şi mărunţită se
pune la macerat într-un litru de vin alb adus la fierbere. Se lasă timp de 10
zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără
stoarcerea reziduului, şi apoi se lasă la decantat alte 6 zile, pentru a se separa
partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se adaugă vin până la 1
litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de
valabilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la
preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul
concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va
păstra la frigider.
Datorită conţinutului de alcool al tincturii şi al vinului, nu se recomandă
conducătorilor auto sau celor cu intoleranţă la alcool.

Tratamente cu mătase de porumb

* Afecţiunile pielii - ulcere varicoase, escare de decubit, răni supurate (ca

tratament de prevenţie, curativ, sau de întreţinere, prin stimularea creşterii
ţesutului sănătos)
Se foloseşte intern, sub formă de pulbere, tinctură sau vin. Tratamentul se
completează, prin aplicaţii externe, cu diferite creme sau unguente.
(Farmacia Faltis are o experienţă îndelungată în prepararea unor asemenea
remedii topice.)

* Diuretic major - în bolile edematoase provocate în special de afecţiuni

renale
Preparatele din mătase de porumb, faţă de diureticele de sinteză, prezintă
avantajul că nu sărăcesc organismul de potasiu, odată cu eliminarea apei.
Infuzia: se administrează câte 2 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de
ceai de păpădie.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Depurativ şi detoxifiant pentru ficat

Pulberea: se administrează câte un sfert de linguriţă, de 3 ori pe zi, după
masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu zahăr
sau miere, după masă.
* Boli cu componenţă alergică, în special alergiile provocate de
medicamente
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de
trei-fraţi-pătaţi, după masă.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

Tratamente externe

* Baia pielii capului şi a părului

Prevenirea unor afecţiuni ale pielii capului (mătreaţa, dermatita seboreică,
mâncărimea scalpului) se poate realiza dacă, cel puţin o dată la două
săptămâni, se limpezesc, după spălat, pielea capului şi părul, cu o fiertură
din mătase de porumb.

* Băile bebeluşului
Pielea sugarului este foarte sensibilă, de aceea este important să fie curăţată,
zilnic, prin îmbăiere. O baie confortabilă pentru pielea sugarului se reali-
zează dacă în apă se adaugă o fiertură obţinută din mătase de porumb, care
datorită conţinutului în alantoină şi saponine, are efecte spectaculoase pentru
pielea celor mici.
Nota farmacistului. Aplicate extern, fierturile din mătase de porumb, datorită
conţinutului în alantoină, joacă un rol foarte important în protejarea pielii.
De altfel, marea majoritate a cremelor cosmetice de foarte bună calitate con-
ţin alantoină. De aceea, recomand curăţarea feţei, seara, pentru doamnele şi
domnişoarele care folosesc diferite farduri sau fond de ten, cu un ceai din
mătase de porumb.

CODIŢELE DE CIREŞE
(Stipites cerasorum)
 
În afara cireşelor apreciate la maximum pentru gustul lor, codiţele lor trebuie
privite, şi ele, cu stimă, pentru că sunt printre cele mai puternice diuretice
vegetale.
Pregătirea codiţelor de cireşe presupune separarea lor de cireşele coapte,
după ce au fost culese din pom sau cumpărate de la piaţă. De cele mai multe
ori, ele sunt aruncate, iar când avem nevoie de un diuretic, apelăm la ceaiul
din cozi de cireşe cumpărat de la magazinul cu produse naturiste, nu
întotdeauna în stare optimă. Uscarea se face la soare, în strat subţire, în spaţii
bine aerisite şi ventilate, întorcându-se în fiecare zi, pentru a evita muce-
găirea lor. Se păstrează în pungi de hârtie sau săculeţi din tifon, tăindu-se
mărunt doar în momentul prelucrării. În lipsa cireşelor, se pot folosi şi co-
diţele de vişine, care au o compoziţie asemănătoare.
Compoziţie chimică: cozile de cireşe conţin flavonoide, saponine, tanin şi
săruri de potasiu.

Preparate din codiţe de cireşe

 
Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de cozi de cireşe uscate şi tăiate mărunt se fierb
la foc mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau
emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin
tifon sau vată medicinală umectată. Se îndulceşte ca şi infuzia.

Tinctura
Mod de preparare: 20 g (2 linguri) de codiţe de cireşe tăiate mărunt se pun
la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în
gospodărie. Se lasă timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează
prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile pentru o
deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon,
îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se
păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă.
Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă
depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic
Mod de preparare: 50 g (5 linguri) codiţe de cireşe tăiate mărunt se pun într-
un litru de vin alb fierbinte. Se lasă timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe
zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără stoarcerea reziduului, şi apoi se lasă
la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la
fundul vasului. Se va completa cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în
flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la
temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia al-
coolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai
mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se recomandă
conducătorilor auto sau celor cu intoleranţă la alcool.

Tratamente cu codiţe de cireşe

* Hipertensiune arterială
Datorită efectului diuretic, se elimină o parte din apa din corp şi, în mod
implicit, se micşorează tensiunea arterială. Se foloseşte ca terapie
complementară, alături de medicaţia alopată recomandată de medicii curanţi.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de
ceai de saschiu sau ginkgo biloba.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli renale - apărute din cauza insuficienţei renale

În acest caz, se recomandă folosirea unui ceai din cozi de cireşe, împreună
cu mătase de porumb. Acest ceai se obţine astfel: 2 linguri de cozi de cireşe
se fierb timp de 10 minute, în 200 ml apă. Apoi se adaugă o lingură de
mătase de porumb şi se lasă la infuzat 15 minute. Se bea uşor călduţ, câte 2
căni pe zi, îndulcit după gust.

COJI ŞI SEMINŢE DE STRUGURI

(Cortex et semen vitis vinifera)

De departe, cojile sunt, sub raportul sănătăţii, cea mai importantă parte a
strugurelui. Mai precis, e vorba de tescovină, un amestec de coji şi seminţe
rezultat prin procesarea strugurilor roşii sau negri pentru obţinerea vinului.
(Articolul dedicat tescovinei a stârnit un interes uriaş în rândul cititorilor
"Formulei AS".) Azi, vă prezentăm, în sinteză, virtuţile terapeutice ale
acestui "medicament miraculos", tescovina, precum şi modul ei de folosire.

Tescovina
Transformată în ţuică sau dată la gâşte, tescovina este o bombă de sănătate.
Mult mai bogată în resveratrol decât vinul roşu, se poate procesa la
domiciliu şi vindecă o mulţime de boli. Apără vederea, îmbunătăţeşte
circulaţia sângelui, reduce colesterolul, protejează inima, luptă împotriva
radicalilor liberi, răspunzători în mare parte de îmbătrânirea omului. Ames-
tecul rămas în urma extragerii mustului din struguri nu se bucură, încă, de
atenţia cuvenită, deşi este un concentrat exploziv de substanţe vindecătoare.
Dintre acestea, pe primul loc se află resveratrolul, cel mai puternic
antioxidant din farmacia naturii, prezent într-o cantitate mai mare în
tescovină decât în vinul roşu.
Tescovina este o adevărată "mină" de resveratrol şi preia o mare parte din
calităţile terapeutice ale acestuia. Antioxidanţii sunt substanţe care împiedică
atacul moleculelor numite "radicali liberi" asupra celulelor şi ADN-ului din
organismul uman, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a celulelor umane.
Din acest motiv, preparatele pe bază de tescovină au capacitatea de a preveni
degradarea tuturor tipurilor de celule existente în corp, grăbind totodată
regenerarea ţesuturilor. Astfel, deghizată într-o apariţie modestă, tescovina
ne apără de boli şi echilibrează funcţiile vitale, încetinind îmbătrânirea.
Remediile pe bază de tescovină au efecte benefice atât asupra inimii, cât şi a
vaselor de sânge. Cu puternice proprietăţi vasodilatatoare, reglează nivelul
colesterolului şi previne accidentele vasculare. Oamenii de ştiinţă declară
resveratrolul drept cel mai eficient protector cardiovascular care poate fi
găsit în natură, fiind de 50 de ori mai puternic decât vitamina E. Mai mult,
substanţele din tescovină întăresc celulele sistemului osos, alungă durerile
reumatice şi luptă cu osteoporoza.
"Tescovina, considerată o rămăşiţă a strugurilor din care a fost extras
mustul, este, de fapt, un medicament de calibru greu". (Comentariu preluat
din "Formula AS")

Preparate din tescovină

Pulberea
Se obţine simplu, prin măcinarea cât mai fină a tescovinei uscate şi cernute.
Se consumă câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de
masă, prin simpla înghiţire, pulberea nefiind rea la gust. Pentru cei mai
mofturoşi, se poate amesteca cu un suc natural sau miere.
Nota farmacistului: pulberea este cea mai recomandată a se folosi ca
remediu, fiind modul cel mai natural de administrare.

Tinctura
Conţine de 8 ori mai mult resveratrol decât vinul. Tinctura reprezintă un
adevărat elixir care încetineşte îmbătrânirea şi ţine la distanţă bolile ce apar
odată cu înaintarea în vârstă. Pentru obţinerea ei, se foloseşte procedeul
clasic, adică: 20 g tescovină uscată şi măcinată mărunt în râşniţa de cafea se
ţine la macerat în 100 ml alcool de minimum 70 grade, timp de 10 zile,
agitându-se de câteva ori pe zi. Apoi se filtrează prin tifon şi se lasă la
decantat 6 zile, în frigider, după care se separă partea limpede de reziduu şi
se divizează în sticluţe de 20 sau 30 ml, cu dop-pipetă.

Siropul de tescovină
Se prepară simplu, amestecând 100 g tescovină uscată şi mărunţită foarte fin
cu 100 g miere de albine şi 200 ml suc natural de portocale. După omoge-
nizare, siropul se păstrează în frigider.

Tratamente cu tescovină

* Boli de inimă, gută, artrită

Pulberea din coji şi pulpă de strugure menţine tinereţea inimii şi a vaselor de
sânge, previne hipertensiunea şi tensiunea arterială oscilantă, preîntâmpină
apariţia osteoporozei, ameliorează semnificativ simptomele gutei şi artritei.
În plus, reglează tranzitul intestinal, fiind utilă în constipaţii cronice, dacă
este consumată cu regularitate. Doza zilnică recomandată este de 2 linguriţe
pe zi, după masă, ca atare sau luată cu puţină miere, pentru cei care nu sunt
diabetici.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi.

* Diabet
Pulberea: se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu jumătate de oră înainte
de masă. Tescovina uscată şi măcinată este recomandată bolnavilor de
diabet, deoarece zahărul conţinut de struguri a trecut în must. Resveratrolul
şi celelalte principii active îmbunătăţesc considerabil asimilarea insulinei şi
reprezintă un bun adjuvant în tratament. Acesta este de fapt marele avantaj al
tescovinei: te poţi bucura de calităţile vindecătoare ale strugurilor roşii fără
să consumi zahăr sau vin!
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi.

* Avitaminoză
Siropul de tescovină: se ia câte o linguriţă pe zi, cel puţin 20 de zile pe lună.
Lipsa vitaminelor şi incapacitatea organismului de a le asimila pot fi astfel
combătute.

Tratamente externe cu tescovină

 
* Calmarea durerilor provocate de artrită, varice, contuzii sau alte boli
inflamatorii
Cataplasme cu tescovină şi argilă. Tescovina uscată, mărunţită foarte fin, se
amestecă cu argilă şi ceai de troscot, până la obţinerea unei paste care se
întinde pe o fâşie de tifon şi se aplică pe zona afectată, fără a bandaja strâns.
Pentru un efect maxim, cataplasma se ţine cel puţin 30 de minute, timp în
care este strict interzis efortul fizic.

* Afecţiuni dermatologice
Unguent. Se poate prepara fără mult efort în casă, dacă respectăm întocmai
următoarea reţetă. Se prepară întâi extractul moale de tescovină, care rezultă
în urma fierberii tincturii de tescovină (100 ml) .Tinctura se ţine pe baie de
aburi, până când lichidul se reduce la o cincime din cantitatea iniţială, când
devine siropos. Se încorporează acest extract moale de tescovină într-o bază
grasă formată din următoarele ingrediente topite: unt (sau margarină), ulei de
floarea-soarelui (câte 50 ml) şi lanolină (10 ml), care se găseşte în farmacii
(farmacia Faltis are lanolină). Ingredientele se amestecă pe foc mic, până
când preparatul se omogenizează. Se îndepărtează de pe foc şi se continuă a-
mestecarea, iar înainte de solidificare, unguentul se toarnă în recipiente
(cutii) mici, care se păstrează apoi în frigider.
Nota farmacistului: "Dacă nu respectăm această tehnică, tinctura nu se mai
încorporează în baza grasă, iar unguentul se «brânzeşte»".
Acest unguent este un ajutor de nepreţuit pentru vindecarea rănilor şi
arsurilor care s-au cronicizat. Este, de asemenea, bună pentru întreţinerea
pielii îmbătrânite şi ridate.
 
Cei care doresc să folosească tescovina ca atare sau sub alte forme
farmaceutice, dar care nu au reuşit să-şi facă provizii proprii, o pot procura
de la Farmacia Faltis.

Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte

preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi
găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31,
e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi
vizualizate pe site-ul farmaciei http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru
prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din
România.