Agresivitatea

Agresivitatea este o formă de interacțiune socială deschisă, directă, de cele mai

multe ori dăunătoare, lansată cu intenția de a provoca daune sau alte neplăceri

unui alt individ. Ea poate avea loc ca răspuns / reacție a unui eveniment anterior

sau spontan, fără provocare.

Agresivitatea umană poate fi directă sau indirectă. Agresivitatea directă este

caracterizată prin comportamente fizice (lovire, orice formă de violență fizică) sau

verbale (țipăt, strigăt, insultă) destinate să provoace rău cuiva. Conceptul de

agresivitate indirectă este caracterizat prin comportamente destinate să dăuneze

relațiilor sociale ale unui individ sau unui grup (tachinare, intimidare, răspândirea

unor zvonuri sau ignorarea unei persoane).

Un comportament agresiv încalcă granițele sociale și poate duce la ruperea

relațiilor cu cei din jur. Cu toate acestea, izbucnirile agresive ocazionale sunt des

întâlnite și pot fi considerate chiar normale în anumite circumstanțe care necesită și

justifică auto-apărarea. Problema apare atunci când aceste izbucniri au loc în mod

frecvent sau când efectele lor au produs deja daune prea mari.

Un comportament agresiv vine la pachet cu iritare și neliniște, dar și cu dificultăți de

control al propriilor reacții.

Sunt situații când alegem să fim agresivi, pentru a obține răzbunare sau pentru a

provoca deliberat pe cineva. Se întâmplă adesea să întoarcem agresivitatea și

asupra propriei persoane.

Agresor și agresat, un

circuit repetitiv

Avem tendința să repetăm șabloane din trecutul nostru pe care nu reușim să le

reparăm. Răspunsul în fața frustrării și răspunsul la agresivitate sunt comportamente

deprinse în relațiile primare pe care le avem cu părinți, bunici și alte persoane

importante în formarea noastră ca indivizi.

Atunci învățăm poate, că dacă suntem agresivi însemnă că suntem răi, dar pentru

că primim atenție doar în acele momente, vom apela și ulterior la acte distructive,

tot pentru atenție. Tot atunci putem afla că nu este bine să ai comportamente

agresive însă pentru ca tensiunea frustrării cere să fie eliberată, căutăm forme

mascate, chiar și față de noi: agresivitatea pasivă. Tot de mici putem vedea că

atunci când ești furios, soluția este să țipi, să lovești, să înjuri, pentru că așa fac și cei

mari, în loc să învățăm să punem în cuvinte ceea ce ne deranjează și să găsim o

variantă amiabilă de rezolvare a situației.

Agresivitate – Bullying

Un fenomen care a luat amploare printre copii în ultimii ani este „bullying-ul”

– intimidarea și terorizarea celorlalți copii de către un copil. România se

situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări europene în care a fost

investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății

(OMS). Bullying-ul pune adesea frâne puternice dezvoltării emoționale

sănătoase a copiilor și poate produce efecte greu de reparat.

Pubertatea se poate dovedi o etapă stresantă pentru mulți tineri. Ei pot

acționa, și adesea chiar o și fac, în mod agresiv, pentru că nu înțeleg ce se

întâmplă cu ei și / sau nu știu să facă față schimbărilor hormonale apărute în

aceasta perioadă. Dacă există și o tulburare mintală, probabilitatea unui

comportament agresiv crește exponențial