Mircea cel Bătrân

33 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

domn al Țării Românești

Pentru alte sensuri, vedeți Mircea cel Bătrân (dezambiguizare).
Mircea cel Bătrân
(Mircea I Basarab)
Domn al Țării Românești
Despot al Dobrogei
Ban al Severinului

Mircea cel Bătrân. Pictură din biserica Episcopiei de

Argeș

Date personale

Născut 1355
Curtea de Argeș, Argeș, România 

Decedat 31 ianuarie 1418
Curtea de Argeș, Argeș, România 

Înmormântat Mănăstirea Cozia 

Părinți Radu I
Doamna Calinichia

Frați și surori Dan I 

 Căsătorit cu Doamna Mara
Doamna Anca ?

Copii Alexandru I Aldea

Mihail I al Valahiei
Radu Praznaglava
Vlad al II-lea Dracul 

Religie creștinism ortodox[*] 

Ocupație militar 

Apartenență nobiliară

Familie nobiliară Dinastia Basarabilor

Domnie

Domnie 23 septembrie 1386 - 1395
1397 - 31 ianuarie 1418

Predecesor Dan I
Vlad Uzurpatorul

Succesor Mihail I

Modifică date / text 

Mircea cel Bătrân (n. 1355, Curtea de Argeș, Argeș, România – d. 31

ianuarie 1418, Curtea de Argeș, Argeș, România) a fost domnul Țării
Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între
ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.
A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron.
[1]
 În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos
iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn...”. În istoriografia
română apare și sub numele Mircea cel Mare.[2]
În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere
teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale,
exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor
lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică. Podunavia din titlurile lui Mircea cel
Bătrân era Timocul din Serbia de astăzi.[3]

Familia[modificare | modificare sursă]
Mircea și Mihail în bolnița mănăstirii Cozia

Radu I a avut doi fii: pe Dan, mai mare, cu doamna Ana și pe Mircea, cu
doamna Calinichia. P. P. Panaitescu[4] a afirmat: „Dan și Mircea nu erau fii din
aceeași căsătorie a tatălui lor.” Și mai departe: „Așadar Mircea și Dan nu erau frați
buni...numele primei soții a lui Radu , Ana, care a fost maica lui Dan vodă, iar
Calinichia era o altă persoană, a doua doamnă a lui Radu.” Asupra originii doamnei
Calinichia există mai multe păreri între istorici. Între principalele teze, sunt de amintit
următoarele.[5]
Se pare că Mircea a avut un frate mai mic, jupan Staico, menționat într-un singur
document de danie al domnitorului pentru mănăstirea Snagov; Staico dăruiește
mănăstirii satul Ciulinița de pe Buzău. [6]

 Doamna Calinichia este a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei, potrivit

unei cronici sârbești târzii (din secolul al XVII-lea). Totuși, cea de-a patra
fiică a cneazului s-a căsătorit cu Nicolae de Gara în 1387. [7]
 Doamna Calinichia este, în opinia lui Nicolae Iorga, o prințesă bizantină,
pentru că numele ei este grecesc și de la ea ar fi moștenit Mircea titlul de
despot.[8] P. P. Panaitescu argumentează că acest nume este unul
monastic ortodox, iar Mircea este despot în virtutea stăpânirii sale în
Dobrogea.[9]
 Doamna Calinichia este una și aceeași persoană cu doamna Ana,
schimbându-și numele în momentul călugăririi.[10]
 Doamna Calinichia este originară dintr-o familie boierească din Oltenia,
judecând după întinsele moșii pe care le deține acolo. [5][11]
[necesită  citare]
Soția lui Mircea a fost doamna Mara, al cărei chip se păstrează pe tabloul
votiv de la schitul Brădet.
Știri directe asupra ascendenței acesteia nu au parvenit, însă prin interpretarea altor
documente, în care este înfățișată ca mare proprietară de terenuri lângă
lacul Balaton în Ungaria, majoritatea specialiștilor acceptă descendența acesteia din
familia de Cilly, de origine germană, venită în Ungaria din Carintia.[12][13] Prin aceasta
s-ar explica în plus anume afirmații în legătură cu înrudirea dintre Mircea și Vladislav
al II-lea Iagello, acesta din urmă căsătorit a doua oară cu Ana de Cilly [14]. Cu regele
polon Mircea mai avea două legături îndepărtate de rudenie, pornite de la Nicolae
Alexandru[15]. [necesită  citare]Doamna Mara a murit înainte de 1427, însă la 22 iunie 1418
încă mai era în viață.
Pomelnicele mănăstirilor Tismana și Arnota menționează o a doua soție a lui Mircea,
doamna Anca.[16]
Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalcokondil - „ducând o viață
liberală, a avut mulți copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte
între ei pentru domnie”. Mihail, asociat la domnie în 1418, moare în 1420. Alți
urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu Praznaglava (d.
1427), Alexandru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d. 1447), acesta din urmă fiind tatăl
lui Vlad Țepeș. Un fiu cu nume necunoscut a fost luat ostatec la turci în 1417. În
cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic
Radić) și încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi).[17]
Dintre nepoții lui Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să
și domnească, Ioan aflat în 1397 la Ragusa și probabil Vlad Uzurpatorul. Anumiți
istorici îl consideră pe Vlad ca fiind fiul lui Radu, deci frate cu Mircea. [18]