Interviu cu deputatul Sergiu Bîlcea,

președintele PNL Municipiul Arad „Îmi

doresc un ritm mai bun al proiectelor
prin care putem să pornim noi
investiții”

Cu Sergiu Bîlcea într-un dialog despre criza provocată de

războiul din Ucraina, care sunt căile pentru a-i face faţă şi ce
poate face Aradul în situaţia dată.
JA. Domnule deputat Sergiu Bîlcea, care sunt, în viziunea dvs., cauzele
scumpirilor din ultimele luni?

Sergiu Bîlcea. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a determinat o reacție justificată a lumii
civilizate, prin aplicarea unor sancțiuni. De aici vine criza energetică care a declanșat
o serie de scumpiri. Este regretabil că s-a ajuns în acest punct, dar lumea civilizată nu
poate asista nepăsătoare la un război de cucerire în Europa, nu poate lăsa un dictator
să supună alte popoare. Dacă acum Europa, SUA ar fi întors capul în altă parte,
probabil agresiunile Rusiei ar fi continuat și am fi amânat, nu am fi evitat acest
moment greu. Avem nevoie de pace în Europa și de cooperare între țări și oameni de
stat care respectă democrația și drepturile omului.
JA. Ce putem face noi, în România, pentru a proteja cetățenii în faţa unei
astfel de situaţii?
S.B. Trebuie să întărim parteneriatul cu partenerii occidentali. Ați văzut desigur că
țările din jurul Rusiei care nu erau în NATO și UE au cerut aderarea. Parteneriatul
european ne ajută să trecem peste acest moment pentru că ne asigură securitatea și
pentru că ne permite să avem un plan de investiții esențial pentru a depăși criza. Prin
cele aproximativ 80 de miliarde de euro pe care le putem utiliza în următorii ani prin
fondurile structurale și PNRR, putem să investim și să ajutăm economia, păstrarea
locurilor de muncă. Tot prin sprijin european, avem posibilitatea să subvenționăm
prețul gazului și al curentului, să avem un pachet de politici sociale prin care să
oferim ajutor celor cu venituri mai mici. În acest fel, putem depăși mai ușor șocurile
crizei.
JA. Ce trebuie să facă Aradul, în viziunea dvs., în această perioadă?
S.B. Aradul trebuie să mizeze pe fonduri europene și pe investiții. Este nevoie de
determinare și de acțiune, pentru că oportunitatea o avem acum, nu știm ce va fi în
viitor. Haideți să luăm exemplul Cetății, care este deja în proprietatea Aradului.
Trebuie să găsim soluții împreună cu Armata să pregătim investițiile pentru a putea
efectiv să luăm bani europeni. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem finanțarea
europeană, fără de care nu putem realiza o astfel de investiție. De asemenea, trebuie
să avem curajul să folosim fondurile europene pentru refacerea centrului și a falezei
Mureșului. Noi, administrația PNL, ne-am asumat aceste investiții și avem obligația
să le realizăm.
JA. Situația de criză poate afecta capacitatea Aradului de a investi?
S.B. Investițiile trebuie să fie reacția la criză. PNNR este un proiect european tocmai
cu acest scop, avem 29 de miliarde de euro pentru reforme și investiții. O parte din
bani vor ajunge garantat la fiecare localitate, pentru altă parte Aradul intră în
competiție de proiecte. Îmi doresc ca Aradul să câștige în competiția proiectelor și să
aducem cât mai mulți bani în oraș. De altfel, în ultimul an, Aradul a primit foarte
mulți bani de la Guvern, în special pentru asigurarea căldurii și a apei calde. Acest
sprijin ne permite să ducem fondurile proprii spre investiții și spre cofinanțarea
proiectelor europene. Ca să vă răspund direct, fondurile europene ne permit să
creștem investițiile, deși ne aflăm în situație de criză.
JA. Conferințele de presă în care prezentați principalele 20 de șantiere
din Arad au rolul de a impulsiona investițiile?
S.B. Împreună cu viceprimarul Lazăr Faur vrem să informăm corect opinia publică,
să arătăm ce merge bine și ce nu merge bine. Desigur, urmărim și să punem presiune
pe cei care nu își respectă angajamentele să se mobilizeze mai mult. Aceste șantiere
sunt rodul proiectelor fostei administrații, ele trebuie finalizate repede și bine de
aceea îl felicit pe Lazăr Faur pentru că este prezent pe teren permanent, nu doar cu
presa. În același timp, îmi doresc un ritm mai bun al proiectelor prin care putem să
pornim noi investiții, cu fonduri europene, pentru care ne-am asumat
responsabilitatea în fața arădenilor.

Sursă: https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/interviu-cu-deputatul-sergiu-bilcea-
presedintele-pnl-municipiul-arad-imi-doresc-un-ritm-mai-bun-al-proiectelor-prin-care-putem-sa-
pornim-noi-investitii-1545045/

"Interviul este considerat de catre specialisti o “culme” a jurnalismului, deoarece este un

mod privilegiat de transmitere a informatiei (interlocutorul isi transmite in mod direct parerile,
prevenind efectul de distorsionare care ar putea sa apara prin interpretarea informatiilor de
catre jurnalisti), constituindu-se intr-o “conversatie” organizata, care are scopul de a transmite
informatii de interes general."

Orice interviu trebuie să-și propună un scop clar și specific jurnalistic.Este important
ca interviul să fie luat unui interlocutor, pentru nu a fi invitați omanei doar pentru simplu fapt
că sunt eroii principali într-o știre curentă, fără ca jurnalistul să aibă o idee clară și
concludentă despre cee ace vrea să afle de la interlocutor.
Tipologia întrebărilor:
Interviul este construit pe baza unor întrebări de opinie, care așteaptă o opine, dar în
același timp și un punct de vedere despre subiectul abordat, dar și de motivație. Au fost alese
în acest interviu întrebări deschise,care asteaptă un răspun calitativ.
Interviul este redactat într-un mod clasic, cu un titlu menit să atragă atenția și să
stârnească curiozitatea cititorului, despre subiectul ales în interviul dat de către jurnalist.

Principii fundamentale care stau la baza interviului:

1. reporterul trebui sa aloce cat de mult timp este posibil pentru a se documenta asupra
subiectului si asupra persoanei care trebui intervievata;
2. intrebarile trebuie dirijate cu atentie, dupa un plan orientativ care ar trebui sa existe,
fie pe hartie, fie in mintea reporterului;
3. pe toata durata interviului, reporterul trebuie sa incerce sa stabileasca o relatie
adecvata cu intervievatul, in functie de natura interviului;
4. reporterul trebuie sa fie un ascultator activ si un bun analist a ceea ce s-a spus, a
circumstantelor in care a fost spus, a importantei locului in respectiva conversati.

Primele observatii referitoare la aceasta etapa a realizarii interviului sunt urmatoarele:

1.     alegerea interlocutorului, a subiectului

2.     documentarea (asupra temei si asupra persoanei) trebuie facuta temeinic, nu numai
pentru a initia intrebarile si a intelege raspunsurile, dar si pentru a demonstra, daca este cazul,
ca jurnalistul respectiv nu este usor de pacalit;

3.     organizarea temei: tema majora a discutiei poate fi divizata in mai multe categorii
logice, astfel incat, jurnalistul sa poata obtine, dincolo de structura informativa de baza,
citate, anecdoate, poante, etc., adica o „pata de culoare”.

4.     stabilirea obiectivelor interviului

5.     lista intrebarilor trebuie inventariata in avans si trebuie sa contina, intr-o forma sau alta,
toate intrebarile care pot fi inventate asupra acelei teme;

6.     in situatiile in care interviul se va desfasura pe o tema delicata, reporterul trebui sa isi
imagineze care ar putea fi atitudinea interlocutorului fata de jurnalist si fata de subiectul
respectiv. Care este rolul sursei in eveniment? De a cui parte este?, Ce fel de raspunsuri se
asteapta de la intrebarile-cheie?, sunt tot atatea puncte de plecare pentru elaborarea unui plan
de atac menit sa identifice atat tipul de atitudine posibila intr-o asemenea situatie, cat si
solutiile de iesire din impas;edactarea interviului

Presupune redarea fidela a dialogului, dar sunt permise anumite ajustari de forma,
daca jurnalistul considera ca este cazul. In general, etapa de redactare presupune “translarea”
informatiei din limbajul vorbit in limbajul scris Din punct de vedere al structurii
continutului, in redactare se tine cont de anumte reguli, fixate in practica profesionala:
1.     titlul este, de regula, un citat care contine informatii menite sa atraga atentia si sa
starneasca interesul;

2.     sapoul: este unitatea de text care urmeaza dupa titlu si precede succesiunea de intrebari
si de raspunsuri, in cadrul careia ar trebui sa se precizeze: numele, functia, calitatea
interlocutorului, justificarea subiectului ales, tema interviului, legatura cu actualitatea, daca
este cazul, elemente de loc, de timp sau de décor care dau informatii despre interlocutor.
Sapoul nu rezuma interviul, ci deschide o “portita” catre tema, subiectul si detaliile discutiei
care urmeaza.

3.     succesiunea intrebare-raspuns: trebuie marcata grafic (bold, italic, etc.) pentru a putea
face textul mai usor de parcurs.

4.     detalii legate de décor, de locul de desfasurare a discutiei: de obicei, nu sunt redate

descrieri scenice decat daca sunt foarte interesante.

5.     intertitluri: nu sunt necesare.