Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
nu doar conducere, aşa cum spune dicţionarul englez – român. De ce? Poate
pentru că leadership-ul ca şi materie de studiu reprezintă mai mult un ghid care
să ne ajute sa înţelegem, să aplicăm şi să trecem prin procesul conducerii.
Un bun conducător este format, nu înnăscut, el se dezvoltă, trece printr-un
proces continuu de educaţie, pregătire profesională, acumulare de experienţă şi
auto-evaluare. Conducerea se referă, mai mult poate decât la orice altceva, la
modul în care o persoană (în acest caz conducătorul unui compartiment sau
organizaţii) le influenţează pe altele (subalterni, colegi de echipă) să realizeze
un obiectiv, direcţionând grupul pe care îl coordonează astfel încât acţiunile
acestuia să fie coerente şi să existe o cât mai strânsă coeziune.
Liderii conduc acest proces “punând la lucru„ calităţile şi trăsăturile lor
de caracter, cum sunt de exemplu: convingerile, valorile morale sau de altă
natură, etica, cunoştinţele, pregătirea profesională, caracterul. Deşi o funcţie
ierarhică îţi oferă autoritatea de a realiza anumite atribuţii şi de a contribui astfel
la atingerea obiectivelor organizaţiei din care faci parte, puterea oferită de
poziţia în ierarhie nu te şi transformă automat în conducător ci îţi dă doar
“calitatea” de şef. Conducătorul este diferit prin faptul că îi face pe subalternii
(adepţii) săi să dorească să realizeze acele ţeluri înalte pe care el le propune, în
loc să se simtă obligaţi să execute anumite sarcini care le sunt trasate.
Există mai multe variante de opinie în ceea ce priveşte teoria conducerii,
dintre care o menţionăm pe cea a lui Bass. El preciza că sunt trei modalităţi prin
care oamenii ajung lideri:
Au anumite trăsături de personalitate care îi conduc în mod natural către
rolul de conducător;
Există un eveniment important sau o criză care declanşează la o persoană
obişnuită manifestarea unor calităţi de conducător extraordinare, sau,
Oamenii pot alege să devină conducători. Calităţile de conducător se pot
învăţa.
Când o persoană decide să te respecte în calitate de conducător, nu te
evaluează în primul rând prin calităţile pe care le ai ci prin ceea ce faci, prin
modul în care îţi foloseşti pregătirea şi abilităţile.
Hay a efectuat un studiu ce relevă că sunt mai mult de 75 de
componente cheie ale satisfacţiei angajaţilor. Cel mai de încredere indicator
care arăta în ce măsură există un nivel corespunzător al satisfacţiei salariaţilor
dintr-o organizaţie s-a constatat că este încrederea în conducere. Iar pentru a
câştiga încrederea este necesară comunicarea în 3 arii critice: explicarea
strategiei companiei astfel încât angajaţii să o înţeleagă, înţelegerea de către
salariaţi a rolului şi contribuţiei lor în atingerea obiectivelor organizaţiei şi
împărtăşirea informaţiilor cu personalul, atât în ceea ce priveşte acţiunile
companiei cât şi modul în care se doreşte a se ajunge la rezultatele propuse –
obiectivele strategice.
Pentru a sintetiza conducătorii trebuie să fie demni de încredere şi
capabili să comunice viziunea lor referitoare la locul companiei pe piaţă.
Interesant de menţionat este că o organizaţie militară, armata SUA, a
sintetizat principiile de leadership astfel:
1. Fii bine pregătit – ca lider trebuie să cunoşti bine domeniul tău de activitate
şi ceea ce fac subordonaţii tăi;
2. Asumă-ţi responsabilitatea, caută modalităţi de a ajuta dezvoltarea
organizaţiei din care faci parte, iar atunci când lucrurile nu merg cum
trebuie, nu căuta vinovaţi – caută soluţii;
3. Ia decizii corecte şi la timp;
4. Fii un exemplu pentru ceilalţi;
5. Cunoaşte-ţi oamenii şi interesează-te de bunăstarea lor;
6. Informează-ţi angajaţii;
7. Dezvoltă în toţi colaboratorii tăi sentimentul responsabilităţii pentru ceea ce
fac;
8. Asigură-te că cei din subordinea ta înţeleg ce au de făcut, că activitatea lor
este supravegheată şi sarcinile realizate corect;
9. Pregătiţi-vă ca echipă;
10.Foloseşte la maxim capacitatea organizaţiei din care faci parte.
Sunt principii ce pot fi aplicate de un conducător din orice domeniu de
activitate, nu credeţi?
Studiind procesul de conducere putem identifica 4 factori majori care
apar în cadrul acestuia, şi anume: liderul sau conducătorul, subordonatul,
situaţia şi comunicarea. Fiecare dintre aceste elemente are importanţa sa, însă pe
parcursul acestei lucrări ne vom axa mai mult pe primul element menţionat,
conducătorul, precum şi pe studierea diverselor stiluri de conducere, aşa cum au
fost ele clasificate de unul sau altul dintre autorii lucrărilor din domeniul artei
conducerii.
Aşa cum menţionam anterior, un element important al conducerii îl
reprezintă încrederea. Dacă eşti un lider în care se poate avea încredere, cei din
jurul tău vor ajunge să te respecte. Pentru a fi un astfel de lider, eficient şi
respectat, trebuie să fii un profesionist, să cunoşti bine cei 4 factori menţionaţi
anterior (liderul sau conducătorul, subordonatul, situaţia şi comunicarea), să te
cunoşti pe tine însuţi, natura umană, domeniul în care acţionezi, organizaţia în
care lucrezi, să ai capacitatea de a face – fie că este vorba de a decide scopuri,
de modalităţi de realizare a acestora, de implementarea strategiilor sau de
motivarea oamenilor.
Ca lider trebuie să înţelegi foarte bine cine eşti, ce ştii şi ce poţi face şi,
mai ales, nu trebuie să uiţi că cei pe care îi conduci sunt cei care determină de
fapt dacă eşti sau nu un bun conducător. Dacă aceştia nu au încredere, nu se vor
simţi inspiraţi de exemplul tău. Să fii lider înseamnă să îi convingi pe ceilalţi că
exemplul tău merită să fie urmat, că eşti persoana potrivită să îi conducă.
Modelele date de diversele teorii din leadership ne ajută să înţelegem cum
sunt creaţi liderii şi de ce acţionează aşa cum o fac.
Vom prezenta în cele ce urmează mai multe modele, printre care grila
managerială, modelul împărţirii cadrului de lucru în 4 domenii, caracterizarea
stilurilor de conducere prin modul de folosire a puterii deţinute.
Modelul grilei manageriale s-a dezvoltat pe baza unei analize care să
identifice dimensiunile conducerii, bazată pe 2 factori: preocuparea pentru
producţie şi cea pentru oameni.
Această teorie a generat o împărţire a stilurilor de conducere în 5 tipuri:
1. Stilul de conducere de tip 9/1 – tipic pentru un manager care are o
preocupare foarte mare pentru producţie şi o preocupare mică pentru oameni.
Eficienţa este primordială, elementul uman fiind doar un factor de producţie
necesar, care trebuie îndrumat şi supravegheat;
2. La polul opus se afla stilul de conducere 1/9, supranumit şi “Clubul de ţară”,
specific unui manager care pune pe primul loc oamenii şi acordă o mai mică
atenţie producţiei, preocuparea principală fiind ”buna înţelegere” şi lipsa
conflictelor;
3. Stilul de conducere 1/1 („îmbunătăţit”) se referă la un conducător care are o
preocupare redusă atât pentru producţie cât şi pentru oameni, evită luarea
deciziilor şi feed-back-ul, este neutru în conflicte;
4. Stilul 5/5 „mijlocul drumului” este caracteristic unui manager pentru care
scopul (producţia) este primordial, însă este dispus să facă compromisuri.
Preocuparea este moderată, atât pentru oameni cât şi pentru producţie;
5. Stilul 9/9 „echipa”, este acela în baza căruia liderul acordă o mare
importanţă atât scopului cât şi factorului uman. Acest stil iniţiază conceptul
de integrare a individului în obiectivele organizaţiei.
Intelegerea scopului
Multi oameni vor sa devina lideri fara a se gandi foarte mult la scopul lor.
Sunt atrasi de puterea si prestigiul adus de conducerea unei organizatii si de
rasplata financiara ce vine la pachet. Dar, fara un scop precis, liderii sunt
vulnerabili impulsurilor narcisiste. Nu poti sa adopti scopul altcuiva si totusi sa
fii un lider autentic. Poti sa vezi ce scopuri au alte persoane si sa lucrati
impreuna pentru binele comun, dar in final, scopul pentru care conduci
organizatia trebuie sa fie unic si al tau.
Pentru a va gasi scopul, trebuie sa va intelegeti pe voi, pasiunile voastre si
ceea ce va motiveaza cel mai mult. Dupa care trebuie sa va gasiti un mediu de
lucru ce conecteaza scopul organizatiei cu scopul vostru. Cautarea poate sa va
aduca experiente diferinte in mai multe organizatii pana cand veti gasi ceea ce
vi se potriveste cel mai bine.
Liderii autentici au dorinta de a ajuta alti oameni prin intermediul stilului
de leadership. Sunt mult mai interesati in a motiva oamenii sa faca o diferenta
decat sunt in propria lor putere si prestigiu. Sunt ghidati de pasiune si
compasiune, cat si de calitati obiective.
Liderii autentici nu se nasc. Educatia, cei sapte ani de acasa si mai ales
dezvoltarea pe parcurs a abilitatilor ii formeaza drept lideri autentici.
Isi dau seama de abilitatilor lor cele mai puternice, dar recunosc si
neajunsurile si muncesc din greu pentru a trece peste ele. Conduc oamenii dupa
un anumit scop, sens si valori. Construiesc relatii de durata cu oamenii. Sunt
consistenti in ceea ce fac si auto-disciplinati. Cand principiile lor sunt testate,
refuza sa faca compromisuri.
Liderii autentici sunt dedicatii dezvoltarii continue deoarece stiu ca,
pentru a deveni un adevarat lider este nevoie de o viata intreaga dedicata
progresului personal.
Calitatea esentiala pe care orice lider trebuie sa o aibe, este autenticitatea,
sa fie el. Cei mai puternici lideri sunt autonomi si foarte independenti. Sa fii
propria ta persoana este o provocare mai ales atunci cand toata lumea pune
presiune pe tine.
Pentru a deveni autentic, fiecare trebuie sa ne dezvoltam propriul stil de
leadership, consistent cu propria noastra personalitate si caracter. Din pacate,
presiunea organizatiei ne impinge spre stilul ei normativ de conducere.
Rolul liderului
Liderii reprezinta factorii cei mai importanti in succesul sau esecul
oricarei echipe. Oamenii ii urmeaza pentru cine sunt ei si pentru ceea ce
reprezinta. Liderii eficienti creeaza un mediu in care membrii echipei pot sa se
dezvolte. Au grija ca toate resursele sa fie disponibile. Nu creeaza bariere ce ar
putea impiedica operatiunile echipei – ci le indeparteaza. Nu genereaza
probleme ci le rezolva atat pe cele obisnuite si pe cele care depasesc scopul
membrilor. Accepta responsabilitatea pentru orice actiune pe care echipa o face
si seteaza un exemplu pentru toate departamentele. Isi protejeaza muncitorii de
interferente si critici externe. Sunt destul de intelepti sa isi dea seama ca nu pot
sa atinga obiectivele singuri.
In lumea contemporana trebuie sa faca simultan trei lucruri pentru a fi de
succes: sa indeplineasca obiectivele, sa dezvolte si sa aibe grija de angajatii sai
si sa reprezinte un model etic. Incluse in modelul etic sunt comunitatea, starea
sociala si constiinta ecologica. Pentru a crea un mediu in care moralul,
demnitatea si starea de spirit sa prospere un lider trebuie sa aibe capacitatea
celor 3 lucruri. Orice gol va limita succesul.
1. FUNCTIA
Drepturi: Oamenii te urmeaza pentru ca sunt obligati sa o faca.
NotA: Influenta ta nu se va adanci dincolo de fisa postului tau. Cu cat
prelungesti mai mult ramanerea la acest nivel, cu atat mai multi oameni te vor
parasi si entuziasmul va fi mai scazut.
Progresul se poate produce numai cand are loc schimbarea efectiva. La
randul ei, schimbarea va fi din ce in ce mai usoara pe masura ce urci treptele
conducerii. In timpul acestei ascensiuni, alti oameni te vor lasa si chiar te vor
ajuta sa faci schimbarile necesare.
În concluzie, defectele unui lider pot influența semnificativ dinamica
întregii echipe. Tocmai de aceea, dacă ești antreprenor îți recomand să analizezi
dacă ai în firma ta lideri din categoriile menționate anterior.
In concluzie, leadership-ul este procesul care transforma managementul
in arta. Totusi, exista anumite dificultati, cand liderul nu are puterea formala si
exista posibilitatea conflictului dintre el si manager sau conducearea
organizatiei respective. De aceea eficienta maxima a leadership-ului se atinge
atunci cand liderul indeplineste si statutul de manager sau managerul are si
calitatile necesare liderului. Diferentele dintre manager si lider trebuie inlocuite
printr-o noua paradigma cea a liderului-manager, astfel incat conducatorul sa nu
mai fie un simplu administrator de resurse ci un lider preocupat de armonizarea
asteptarilor grupului cu situatiile dictate de dinamica sarcinilor de indeplinit,
care sa treaca de la modul de administrare traditionala la organizarea supla in
care oamenii reprezinta avutia cea mai de pret.
BIBLIOGRAFIE