ORDINEA NA$TERII $I ROLUL EI TN FAMILIE

Ordinea in care copiii sunt niscuti in familia lor are impact asupra dezvoltdrii lor. Chiar
dacd fiecare individ are o logicd proprie, nu e neobiqrrit ra u"d.* cum copiii, care au
aceeaqi pozilie in familiile 1or, din punctul de vedere al ordinii in care s-au ndscut, ajung
la aceleaqi concluzii. Degi ordinea in care se naqte copilul nu determind dezvoltarea
personalitSlii copilului, ea are totuqi o influenld asupra sa. earinlii pot cunoaqte punctele
slabe qi punctele tari ale copiilor mai bine dacd inleleg toate infiuenlele posifit. pe care
ordinea naqterii o poate avea asupra copilului. Unii psihologi cred cd ordinea nagterii este
cel mai influent factor in dezvoltarea personalitAtii.

Pentru a in{elege influen}ele ordinii naqterii, este imporl ant caparinlii sd igi dea seama cd
este vorba despre ordinea psihologicd. E imporlant de refinut ci, dacddifeienla intre
copii
este de cinci ani sau mai mult, atunci considerdm formarea unui nou grup in familie.
Astfel, dacd o familie are un copil in vdrst6 de doisprezece ani, al doilea a" qu." ani gi al
treilea de patru ani, este posibil ca cel de doispreiece ani s[ aibd caracteristicile unui
copil unic' Cel de qase ani poate avea mai mult din caracteristicile unui prim ndscut, din
moment ce este primul ndscut in cel de-al doilea grup, in timp ce copilul de doisprezece
ani a petrecut gase ani importan(i din viald singur la p[rinli.

Caracteristicile prezentate mai jos sunt deseori intdlnite la copiii care au urmatoarele
pozitli ale nasterii in familie.

Copilul singur la pirinli poate fi introspectiv, diferit gi inventiv. El nu este, de obicei,

conqtient de reguli, deqi se identificd cu valorile pdrinlilor. SI nu uitdm cd regulile
necesare unei familii cu patru copii sunt diferite de cele ale unei familii cu
un iopil.
Copilul unic poate fi sigur pe sine gi se poate simli in largul sdu in rela{iile cu adullii qi cu
copiii mai mari' El cregte intr-o lumi a adullilor. Poate resimli piesiune din parlea
p[rin{ilor sd aibd succes in ceea ce face, deoarece el este "port-drapelul" familiei. El
poate fi epuizant qi sd nu fie dispus sd impartd. Copilul unic nu e nevoii
sd impartd atenlia
pSrin{ilor cu nimeni. Poate fi singuratic se poate bucura de timpul petrecut singrrr. irrt.-
Ai
o camerd zgomotoas6, plin[ cu copii, copilul unic poate cduta un loc liniqtit pentru a se
juca. Pdrinlii unui copil unic vor dori sd ii creeze oportunit[1i pentru
a invaia si imparti qi
sd relalioneze cu altri copii de aceeaqi v6.rst5. Copilul unic poate invdla
cd nu intotdeauna
totul se face dup6 cum vrea el.

Primul nf,scut sau copilul cel mare tinde sd fie responsabil qi hot6rAt. Deseori, prefera sd
fie cel care conduce. Poate fi autoritar. Se adapie azd. regulllor qi poate fi conformist.
Primul ndscut poate fi "ajutor de mamd sau de tatf," in casa. Sa nu uitdm c[ primele
modele in familie au fost pdrinlii sai. Pot deveni buni lideri. pot avea dificultaf
in a fi
subordonafi. Pdrinlii vor dori sd balanseze recunoa$terea calit[lilor de lider
ale copilului
invdt6.ndu-i ce este cooperarea. in cadrul familiei e bine ca p[rin{ii sd
evite sd il lase pe
primul ndscut si decidS. mereu care e jocul ales pentru o activitate de familie.

Acesta face parte dintr-un material realizat de Cindy Walton-McCav,ley

s, i nu este permisd reproducerea
fdrd acceptul scris al lui Cindy Walton-McCatuley
Pe fiecare prim ndscut il incearcd sentimentul de "detronare" lanaqterea celui de-al doilea
copil. Nu inseamnd neapdrat cd se va simli dat la o parte, dar este momentul in care
trebuie sd decidd ce va face cu aceastd experien{i de via!6. Mul{i dintre copii vor decide
sd devinf, micul ajutor de p[rinte. in timp ce primul nascul se bucura sf, f,re micul ajutor al
mamei, este la fel de important ca ceilalli copii ai familiei sd aibd aceeaqi qansd. La un
moment dat poate f,r important sa ii spui copilului cel mare: "
$tiu ci ifi place sa ma aju{i
qi apreciez acest lucru. Insd trebuie sd m[ asigur c[ gi fralii t[i invali s[ ajute la rAndul
1or. f1i mullumesc cf, le oferi ocaziaqi lor sd inve1e.,,

Cel de-al doilea nlscut este deseori competitiv. El il observ5 pe cel mare se striduieqte
!i
sd il ajunga din urmd. Al doilea n[scut tinde s[ fie profund, ireativ, sociabil gi igi poate
asuma mai uqor riscuri. El poate ajunge s[ fie qi rebel. Al doilea ndscut ajunge in familie
9i iqi gdseqte locul in funclie de locul pe care primul nf,scut qi l-a fdcut. La iel ca primul
ndscut, cel de-al doilea copil iqi cauti un loc semnificativ in familie. Nu este neobiqnuit
ca cel de-al doilea copil sd fie extrem de diferit de primul ndscut. Cel de-al doilea niscut
va gdsi un mod diferit de a aparfine familiei fa{6 de primul ndscut, Parin{ii il pot incuraja
dacd nu il compard cu primul ndscut. Ce-al de-al doilea ndscut este deseori campionul
subordonalilor.

Copilul mijlociu este cel ndscut intr-o familie cu cel pulin trei copii. El poate fi preocupat
de corectitudine gi, de obicei, evitd conflictele. El-poate fi cei care menline armonia.
Copilul mijlociu va fi primul care i{i va atrage atenlia d,acd, aprimit paharui cel mai mic
cu suc. El este de obicei cooperant qi se poate relaliona u$or cu el. Poate fi un bun
coechipier qi poate lucra bine cu ceilalli. Pentru a evita conflictul, copilul mijlociu poate
avea dificultali in a-qi exprima punctul de vedere. C6teodatd, se poate sim{i trecut cu
vederea' P6rinlii ii pot ajuta pe copiii mijlocii daca ii lasd sd aleagd,Jocul sau povestea ce
trcneazd a fi citit[. Deoarece copilul mijlociu este, de cele mai multe ori, cel de-al doilea
ndscut, el poate avea unele trdsdturi ale celui de-al doilea n6scut.

Ultimul nf,scut sau mezinul familiei este deseori sensibil gi amuzant. El poate fi nesigur qi
neajutorat. De obicei, mezinii sunt neastdmpdra{i, atletici gi nu se dau in 16turi sd nu
alrged aten{ia asupra 1or. Se simt confortabil cAnd se afld. in centrul aten}iei. Pot avea
difrcultdli in gestionarea timpului, mai ales dacd ceilalli membri ai familiei sunt cei care ii
impun orarul. Mezinul se poate transforma in bebelugul familei. in unele familii, chiar se
face referire la el cu apelativul bebe. Ceilalli memtri ai familiei ii oferi at6t de mult
celui nric
aiutor vvrur iiil*. i qe
uriw, innAt ia vicLiJi.i
s' ia ^^aoio uu .{^ a-;i
-.i ,l^--,^l+^
uezvoiia ^^
COmpOftamente feSpOnSabile ;i
independente. E bine ca pS.rinlii sd ii ajute ldsAndu-i gi pe ei ra iqi rezolve sarcinile, aqa
cum au ficut qi cu copiii mai mari. De asemenea, trebuie sd fie aten{i sd nu-i lase
copiii mai mari s[ rezolve diverse lucruri pentru mezin,lucruri p"
ie
acesta din urma
le-ar putea f-ace singur. Mezinii, care nu sunt supraprotejafi, deseori "u." au foafie multe
rcalizdti in via{E datorit[ dorin]ei lor de a evita ia n. ujti*li qi datoriti posibilitalii
extraordinare de a invdja din succesele qi dificultdfile frafilor mai mari.

Acestaface parte dintr-un material realizat cle Cindy Walton-McCawley nu

;i este permisd reproducerea
fdrd acceptul scris al lui Cindy 'fi/alton-McCawley