Turliuc Maria Nicoleta, AdinaăKarnerăHu uleac, OanaăD nil , Violenţa

în familie. Teorii, particularităţi şi intervenţii specifice, Editura

Universit iiă„AlexandruăIoanăCuza”,ăIaşi,ă2009,ăă(ISBN 978-973-703-436-
6).
.

VIOLEN Aă ÎNă FAMILIE.ă TEORII,ă

PARTICULARIT IăŞIăINTERVEN IIă
SPECIFICE

Turliuc Maria Nicoleta,

AdinaăKarnerăHu uleac,ă
OanaăD nil

1
 CUPRINS

1.ă VIOLEN Aă ÎNă FAMILIE:ă DEFINI IIă ŞIă TEORII (Mariaă Nicoletaă Turliucă şiă
OanaăD nil )
1.1.ăDelimit riăşiăpreciz riăconceptuale
1.1.1. Raportulănatur -cultur
1.1.2.ăAgresivitate,ăagresiune,ăviolen
1.1.3.ăViolen aăînăfamilie
1.2.ăModelulăfactorilorămulticauzaliăalăviolen eiăintrafamiliale
1.2.1. Familia – contextăalăăapari ieiăviolen eiădomesticeă
1.2.2. Contextul socio-cultural
1.2.3. Vulnerabilitateaăfamilial ăşiăindividual
1.2.4.ăStresoriiăorizontaliăşiăverticali
1.2.5.ăResurseleăşiăsuportulăsocial
1.3.ăUneleădificult iăînăinvestigareaăfenomenului
1.3.1.ăMiturileăcuăprivireălaăviolen aădomestic
1.3.2.ăMinimalizareaăefectelorăviolen ei
1.3.3.ăIzolareaăsocial
1.4.ăAbord riăteoreticeăaleăviolen eiăconjugale
1.4.1. Teoriile biologice
1.4.2. Teoriile sociologice
1.4.3.ăTeoriileăpsihologiceăşiăpsihosociale
1.4.4.ăTeoriileăintegrativeăcentrateăpeăinterac iune

2.PARTICULARIT ILEă AGRESORILORă B RBA I (Oanaă D nil ă şiă Mariaă

Nicoleta Turliuc)

2
2.1.Abuzatorul,ădinăperspectivaăcâtorvaăabord riăteoretice
2.2. Caracteristicile agresorilor domestici
2.3.ăJustific rileăpropriilorăacteăaleăagresorilorădomestici
2.4. Tipologiile agresorilor domestici
2.5. Agresorulăpersoanelorăînăvârst

3.ă CONSECIN ELEă VIOLEN EIă INTRAFAMILIALEă ASUPRAă VICTIMELORă

(OanaăD nil ăşiăMariaăNicoletaăTurliuc)

3.1.ăFemeiaăvictim ăaăviolen eiădomestice

3.1.1.ăConsecin eleăpeăplanăfizic
3.1.2.ăCazulăfemeilorăîns rcinate
3.1.3. Consecin eăpsihologice,ăemo ionaleăşiăsociale
3.1.4.ăCiclulăviolen eiădomestice
3.1.5.ăDeăceănuăpleac ăfemeiaăabuzat ă?
3.2. Copilul,ăvictim ăaăviolen eiădomestice

4.ă MODELEă PSIHOTERAPEUTICEă CONTEMPORANEă DEă INTERVEN IEă ÎNă

CAZURIăDEăVIOLEN ăDOMESTIC (Adina KarnerăHu uleac)
4.ă 1.ă Ună modelă deă psihoterapieă sistemic ă aplicată înă domeniulă violen eiă fiziceă dină
cadrul cuplurilor
4.1.1. Introducere
4.1.2. Planul time-out
4.1.3.ăOrdineaăsimbolic ă
4.1.4.ăImportan aăcalm riiă
4.1.5. Procese neurologice
4.1.6.ăReflec ie,ămentalizareăşiăauto-func ionareaăreflexiv
4.1.7.ăPosibilit iădeătratament
4.1.8.ăFunc iaăreflexiv ăşiăîntreb rileăcirculare
4.1.9.ăCapacitateaăreflexiv ăşiăabordareaănarativ ă
4.1.10. Concluzii

3
4.2.ăUnămodelădeăinterven ieăpsihoterapic ăcentrat ăpeăafect (ACT)
4.2.1. Introducere
4.2.2.ăAfectulăşiăemo iaădinăperspectivaăterapieiăcentrateăpeăafectă(ACT)
4.2.3.ăTerapiaăcentrat ăpeăafectăşiăprotocolulădobândiriiăabilit ilorădeămanagementă
afectiv
4.3. Un model psihoterapeutic feminist-sistemicădeăinterven ieăînăcazurileăcupluriloră
violente
4.3.1. Introducere
4.3.2.ăOăperspectiv ăfeminist ăasupraăagresivit iiăînăcuplu
4.3.3.ăPerspectivaămasculin
4.3.4. De-structurarea momentului violent
4.3.5.ăPozi iaăfemeiiăvictim
4.3.6.ăAlian a
4.3.7. Concluzii

Bibliografie

4
 1.ăVIOLEN AăÎNăFAMILIE:ăDEFINI IIăŞIăTEORII

1.1.ăDelimit riăşiăpreciz riăconceptuale

1.1.1.ăRaportulănatur -cultur
Agresivitateaă are,ă indubitabil,ă ună caracteră natural,ă instinctiv,ă eaă jucândă ună rolă
importantăînăsupravie uireaăspeciilor.ăÎnătendin aăsaăspreăconservare,ăspeciaăuman ăşi-a
realizat comportamentul sexual, de reproducere, de explorare,ă deă hr nire,ă deă
siguran ăşiăconfortăşiăpeăcaleaăagresivit ii.ăAgresivitateaăesteăimplicat ,ădeăexemplu,ă
înă multeă dină comportamenteleă sociale:ă înă luptaă pentruă autoafirmare,ă înă conduitaă
competitiv ăsauăînădep şireaădificult ilorăvie ii.ăRegistrulădeămanifestareăalăagresivit iiă
seă întindeă deă laă atitudineaă deă pasivitateă şiă indiferen ,ă refuzulă ajutorului,ă ironieă şiă
tachinare,ăpân ălaăatitudinileădeăamenin areăşiăacteleădeăviolen ăpropriu-zis .ă
Amenin ându-neă directă sauă indirectă siguran aă deă fiecareă ziă înă modă dureros,ă
violen aă ineă deă via aă cotidian ă aă societ iiă noastre,ă dară şiă deă oă realitateă cultural ,ă deă oă
parte a discursuriloră careă privescă societateaă uman .ă Înă ontologiaă fiin eiă umaneă şiă aă
personalit iiă saleă exist ă şiă continu ă s ă fieă interiorizateă modeleă culturale care
structureaz ă semnifica iileă limbajuluiă gestuală şiă aleă celuiă articulat,ă aleă reac iiloră
comportamentale, atitudinaleăşiăaleăcomunic riiăsubiective.ăUneori,ăac iunileăagresiveă
seă insinueaz ă şiă înă desf şurareaă unoră conduite considerate calme sau non-violente.
Cercetarea conduitelor agresive mai evidente semnaleaz ăprezen aăbrutal ăşiădramatic ă
aăviolen ei înătoateăaspecteleădistructiveăgânditeăşiăanticipate,ăcuădeclanş riăreactiveăşiă
consecin eă victimologiceă importante.ă Manifest rileă violen ei,ă extrem de variate, sunt
adeseaă orientateă împotrivaă unoră categoriiă şiă grupuriă vulnerabileă aleă comunit ii,ă caă
minorit ileăetnice,ăreligioaseăsauăsexuale,ăfemeile,ăcopiiiăşiăpersoaneleădeăvârstaăaătreia.
Existen aă uman ,ă modelat ă sociocultural,ă implic ă oă lupt ă anti-entropic ă întreăă
tendin eleă sauă nevoileă persoaneiă – mereu re-proiectate de proceseleă mentaleă şiă
conştiin aă deă sine – şiă normele,ă valorileă şiă aştept rileă celorlal i,ă dobânditeă prină
interiorizareaă modeleloră educa ionaleă şiă aleă raporturiloră interumane.ă Sensulă şiă
intensitateaă agresivit iiă potă orientaă distructivă configura iileă proceseloră psiho-
comportamentale prin care seăproiecteaz ămotiva iileăfrustranteăaleăpersonalit ii.

5
 Înă acesteă coordonate,ă disputaă competitiv ă îşiă areă loculă s uă înă dezvoltareaă
rela iiloră familiale,ă înă formareaă individuluiă înă cadrulă stadiiloră dezvolt riiă ontogenetice
sauă înă contextulă evolu ieiă şcolareă şiă profesionale.ă Caă aspectă bazală ală naturiiă umane,ă
agresivitateaă ajungeă s ă seă exprim ă prină comportamentulă asertivă şiă competitivitateă (şi)ă
caă elementă structurată înă etosulă culturii.ă Genezaă natural ă aă agresivit iiă esteă astfelă
radicalizat ă prină violen aă diversificat ă deă capacitateaă mental ă aă uneiă persoane,ă înă
rela iileă saleă deă elaborareă anticipativ ,ă deă difuziuneaă psiho-mimetic ,ă deă elaborareă aă
modalit ilorădeăatac,ădeăvictimizareămoral ,ăînăcadrulălimitelorăpsiho-comportamentale
elaborate de societate.
Partizaniiăcaracteruluiădobândităalăagresivit iiăsus inăc ăaceastaăsurvineăînăfunc ieă
deăfactoriiăsitua ionali,ăfiindăunăr spunsăalăindividuluiălaăcondi iileăconcreteădeămediu,ălaă
multiplicareaă tenta iiloră înă societateaă deă consumă (Turliuc,ă 2007).ă Rolulă mass-media,ă înă
specială celă ală televiziunii,ă aă fostă intensă cercetată înă ultimeleă decenii.ă Modeleă culturaleă
sus inuteăînămediaăauăunăimpactăputernicămaiăalesăasupraăpersonalit iiăînăformare.ăDeşiăs-
aă afirmată c ă ipotezaă cuă privireă laă creştereaă comportamentuluiă agresiv ca urmare a
expuneriiălaăprogrameăcuăcon inutăridicatădeăviolen ănuăpoateăfiădeocamdat ăconfirmat ă
empiric,ăComstockăşiăScharreră(1999,ăapudăEvraăşiăPage,ă2004)ăar tauăc ădateleănuăsus ină
niciă ipotezaă conformă c reiaă copiiiă agresiviă pură şiă simpluă prefer ă s ă priveasc ă maiă multă
sceneleăviolente.ăPotrivităautorilorămen iona i,ătreiăteoriiăconducălaăpresupunereaăconformă
c reiaă expunereaă laă violen ă conduceă laă creştereaă şanseloră indiviziloră deă seă implicaă înă
comportamente agresive sau antisociale:
1. Teorieă cogni ieiă sociale,ă oă dezvoltareă aă teorieiă înv riiă sociale,ă insist ă asupraă
proceselorăînv riiă(aleădobândiriiăachizi iilorăşiăperforman ei)ăşiăaăsemnifica iilorăpeăcareă
indiviziiăleăatribuieăsauădesemneaz ăcelorlal i.ăPersoaneleăobserv ăşiăinterpreteaz ,ă inândă
seamaă deă contextă şiă consecin e,ă şiă actualizeaz ă comportamentulă considerată aă fiă celă maiă
adecvat sau eficient.
2.ă Neoasocia ionismulă subliniaz ă ideeaă stoc riiă gânduriloră şiă imaginiloră şiă aă
reactualiz riiă lor.ă Portreteleă repetitiveă aleă violen eiă conducă laă creştereaă num ruluiă şiă
variet iiă comportamenteloră antisocialeă dină repertoriulă privitorului,ă laă sporireaă
con inuturilorămentaleăşiăaănum ruluiădeăaspecteăcorelateăconduitelorăantisociale.
3.ă Teoriaă excita ieiă subliniaz ă implicareaă sauă transferulă st riloră fiziologiceă şiă

6
neurofiziologiceă(deătipulăexcitabilit ii)ăînărealizareaăunorăcomportamenteă(impulsiveăsauă
aămişc rilorăautomate:ăkinetice,ăparazite,ăritmice,ăambulatoriiăetc.).ă

1.1.2.ăAgresivitate,ăagresiune,ăviolen
Agresivitatea. Nefiind sinonim ăcuăviolen a,ăagresivitateaăexrim ăoădispozi ieăbio-
psihologic ă şiă rec ional ă laă situa iiă deă mediu,ă oă reac ieă deă ap rare,ă oă tendin ă impulsiv ă
maiăpu inăcontrolat ădeăproceseleăpsihiceădeăintegrareăînăambian ă(Pirozynski,ă1991).ăEaă
reprezint ătendin aăspreăconduiteleăorientat ăspreăobiecte,ăpersoaneăsauăspreăsineăaăc roră
inten ieă esteă aceeaă deă aă produceă oă v t mareă deă ordină material,ă fizică şi/sauă moral-
psihologic.ă Eaă poateă fiă definit ă şiă caă „tendin aă deă a-lă atacaă peă cel laltă sauă oriceă obiectă
susceptibilă deă aă staă înă caleaă satisfaceriiă imediateă aă uneiă nevoi”,ă sauă caă personalitateă aă
„unuiăindividăcareăareăobiceiulădeăaăseăcomportaăagresiv”ă(Larousse.ăMareleădic ionarăală
psihologiei,ă2006).ăAgresivitateaăesteăoătr s tur ăaăpersonalit iiăcareăpoateăfiăcanalizat ,ă
dac ănuăscap ăcontroluluiăra ional.ă Câ ivaădintreăfactoriiă psihologiciăcareăpredispunălaăoă
maiămareăpoten ialitateăagresiv ăsunt:ăabuzurileăsuferiteăînăcopil rie,ăanumiteăantecedenteă
agresiveă fa ă deă ceilal iă sauă propriaă persoan ,ă uneleă tr s turiă de personalitate
(impulsivitatea,ă labilitateaă emo ional ,ă iritabilitateaă caracterial ,ă toleran aă sc zut ă laă
frustrare etc.).
Dină punctă deă vedereă biologic,ă agresivitateaă esteă determinat ă deă particularit ileă
func ionaleăaleăunorăforma iuniănervoase,ăaleăsistemuluiănervosăşiăaleăsistemuluiăendocrin.ă
Geneticieniiă auă indicată şiă faptulă c ă extra-cromozomulă Yă esteă maiă frecventă întâlnită laă
criminaliiă afla iăînă deten ieăşiă laăbolnaviiă psihicăpericuloşi.ăMaiă recent,ăneurobiologiiăauă
indicat trei niveluri posibile ale agresivit iiă(W.E.ăWeigerăşiăD.M.ăBear,ă1988):ă1.ănivelulă
unuiă comportamentă reflex,ă înă mareă parteă preprogramată genetic,ă 2.ă ună nivelă laă careă
stimululuiă îiă esteă asociată oă conota ieă afectiv ,ă înă func ieă deă tr ireaă individual ă şiă 3.ă ună
nivel de elaborare cognitiv ăînăcareăsuntăluateăînăcalculăexperien eleăpersonaleăşiăcontextulă
sociocultural.ă Etologiiă auă ad ugată faptulă c ă instinctulă agresivit ii,ă chiară intraspecie,ă
îndeplineşteăroluriăpozitive:ăîmpiedic ăepuizareaăhranei,ămen ineăordineaăierarhic ăşiăprină
selec ieănatural ,ăasigur ăconservareaăcaracteristicilorăvitaleăaleăspeciei.ă
Cercet rileă psihologiceă şiă sociologiceă insist ă asupraă caracteruluiă dobândită sauă
înv ată ală agresivit ii.ă Ceaă maiă complet ă abordareă psihologic ă aă agresivit iiă apar ineă

7
psihanalizei,ă careă aă subliniată importan aă agresivit iiă şiă leg turaă eiă cuă sexualitatea.ă
Înv areaăsocial ăşiămass-mediaăauăunărolăimportant,ăpotrivităteorieiăluiăAlbertăBandura,ăînă
realizarea conduitelor agresive. Teoriile subculturiilor delincvente, a asocierii diferen ialeă
sauăaăoportunit ilorădiferen ialeănuan eaz ăşiăcompleteaz ăaceast ăperspectiv .
Mediulă esteă probabilă factorulă celă maiă importantă înă manifest rileă deă agresivitate,ă
toat ă lumeaă fiindă deă acordă c ă ună instinctă careă s ă împing ă pulsiuneaă agresiv ă înă afara
individuluiă esteă deă greuă deă admis.ă Trecereaă laă actă implic ă anterioră tr ireaă furiei (sau a
fricii,ătriste ii),ăcaăstareăafectiv ănegativ ăceăpoateăconduceălaăunăcomportamentăagresiv,ăşiă
a ostilităţii – caăatitudineănegativ ăfa ădeăcel laltăinacceptabil,ăcare nu ne place, pe care
suntemăgataăs ăîlădistrugem.ăIndiviziiămaiăînclina iăspreăostilitateăşiăfurieăsuntămaiătenta iă
s ăcomit ăşiăabateriădeălaănormeleămoraleăşiăpenale,ădinămomentăceătindăs ăsubestimezeă
risculăşiăs ăfac ăalegeriăriscante. Înăacelaşiătimp,ăconformăaprecierilorăluiăK.A.ăDodgeăşiă
J.D. Coie (1987), indiviziiăcareăprezint ădesc rc riăagresiveăcroniceăsuntămaiăcapabiliăs ă
detectezeă inten iileă ostileă aleă celorlal i, faptă careă alimenteaz ă nivelulă ridicată ală
comportamentului lor agresiv.
Agresiunea. Ideeaă deă poten ialitateă diferen iaz ă agresivitatea,ă deă agresiuneă şiă
violen ,ă acesteaă dină urm ă implicândă trecereaă laă actă sauă realizareaă acteloră agresive.
Agresiunea,ăînăaccep iuneăetologic ,ăreprezint ă„oămobilizareăaăorganismuluiăcareăduceălaă
lupt ,ădeterminândăeventualăr nireaăsauăchiarămoarteaăopozantului”.ăDinăpuntădeăvedereă
social,ăagresiuneaătrimiteălaă„comportamentulăadoptatăcuăinten iaădeăaăfaceăr uăceluilalt,ă
fizicăsauăpsihologic”ă(Larousse.ăMareleădic ionarăalăpsihologiei,ă2006).ăEvident,ătermenii
deă „inten ie”ă şiă „r u”ă suntă relativă subiectivi.ă Astfelă seă şiă explic ă faptulă c ă victima,ă
agresorulă şiă observatorulă voră aveaă perspectiveă diferiteă asupraă caracteruluiă agresivă sauă
non-agresiv al unui act sau cu privire la gradul de periculozitate al unei ac iuniăagresive.
Deă toleran aă maiă mareă sauă maiă mic ă aă societ iiă înă privin aă acteloră agresiveă
depindeă deă pragulă deă laă careă pornindă eleă seă transform ă înă acteă infrac ionale.ă Înă plus,ă
atitudinileăagresiveă(mimic ,ăgestic ,ăpantomimic )ăpotăaveaăunăcaracterăprovocatorăşiăpotă
declanşaă oă reac ieă agresiv ă puternic .ă Cuvinteleă potă aveaă ună caracteră agresivă deschisă
(amenin ri,ăinjurii,ăinsulte)ăsauăascuns,ăinsidiosă(r ut i,ăironie,ăcausticitate).ăFantasmeleă
şiăforma iunileăinconştientuluiăcuăvaloareăagresiv ăpotăaveaăunărolăcatharticăşiăsuntăadeseaă
explorateăînăpracticaăterapeutic .

8
 Frustrareaă şiă furiaă suntă oă provocareă pentruă oriceă persoan ă careă încearc ă s -şiă
p strezeă cump tul.ă Ataculă şiă percep iaă inten iei suntă factoriă situa ionaliă careă tindă s ă
produc ăunăr spunsăagresiv.ăÎnăacestăcaz,ăreac iileăagresiveăaleăuneiăpersoaneăfavorizeaz ă
apari iaă r spunsuriloră agresiveă aleă altcuiva.ă Nuă întâmpl tor,ă provocareaă prină atacă sauă
insult ă esteă unaă dină cauzeleă celeă maiă frecventeă aleă agresivit iiă (maiă alesă peă fondulă
consumuluiă deă alcool).ă Caă subiectă ală normeiă reciprocit ii,ă agresiuneaă poateă luaă formaă
unorăreguliăprecumă“ochiăpentruăochi”,ă“dinteăpentruădinte”,ă“via ăpentruăvia ”ăetc.ăEleă
explic ărepresaliileăproduseăcaăurmareăaăunuiăatac.ăDar,ănormaăaceastaănuăesteăîntotdeauna
func ional .ă Celă maiă adesea,ă percepereaă inten iei esteă aceeaă careă determin ă declanşareaă
sauă nuă aă represaliiloră consecutiveă uneiă ac iuni.ă Comparativă cuă ac iunileă cuă consecin eă
negative,ă perceputeă caă neinten ionate,ă celeă considerateă inten ionateă suntă mai curândă
judecateăcaăostile,ădândănaştereăr spunsurilorăagresive.ă

Ceaă maiă cunoscut ă teorieă aă agresiuniiă esteă teoriaă frustrare-agresiune a lui John
Dollard şiă aă colaboratoriloră s iă (1939; apud Turliuc, 2007),ă careă auă postulată c :ă
„agresivitateaă esteă întotdeaunaă oă consecin ă aă frustr rii” şi „frustrareaă conduceă
întotdeaunaă c treă oă anumit ă form ă deă agresivitate”.ă Blocareaă c iiă deă atingereă aă unuiă
anumită scopă creeaz ă frustr riă care,ă laă rândulă lor,ă constituieă sursaă agresivit ii.ă Teoriaă
apuluiă isp şitorăsugereaz ăfaptulăc ăteamaădeăsursaăfrustr riiăfacăca,ădestulă deăfrecvent,ă
agresivitateaăs ănuăfieăîndreptat ăasupraăsurseiăei,ăciăs ăfieăre-orientat ăşiă re-direc ionat ă
c treă oă int -substitut,ă maiă pu ină probabilă s ă seă r zbuneă şiă maiă sigur .ă Înă fine,ă teoriaă
catharsis-uluiă indic ă faptulă c ă acteleă agresiveă potă reduceă tendin aă individuluiă deă aă seă
angajaăînăalteămanifest riăagresiveă(Turliuc,ă2007).ăAstfel,ăindiviziiăpotăevitaăangajareaăloră
înămanifest riăplineădeăviolen ăprinăimplicareaăînăactivit iămaiăpu inăd un toare (cum ar
fiă glumeleă ostile,ă povestireaă unoră anecdoteă plineă deă violen ,ă observândă agresivitateaă
altora,ăreal ăsauăfictiv ăetc.).ăUneleăstudiiăexperimentaleăauăindicatăîns ăfaptulăc ăimpulsulă
agresivă contraă uneiă persoaneă Xă scadeă numaiă dac ă aceaă persoan ă esteă agresat ă sauă
pedepsit ă deă altcineva.ă Cuă alteă cuvinte,ă simplaă asisten ă laă agresareaă altoraă nuă produceă
efecte asupra impulsului cu privire la X .
Violenţa. Dac ă agresivitateaă reprezint ă stareaă sistemuluiă psihofiziologică deă aă
r spundeă printr-un ansambluă deă conduiteă ostileă (înă plană conştient,ă inconştientă sauă
fantasmatic)ă înă scopulă distrugeriiă unuiă „obiect”ă investită cuă semnifica ie,ă violen aă esteă

9
agresivitateaă liber ,ă exteriorizat ă sauă manifestareaă comportamental ă aă uneiă st riă ă deă
agresivitate.
No iuneaă deă „violen ”ă esteă definit ă prină acteleă careă trimită laă apelulă laă for ,ă laă
constrângereă sauă laă înc lcareaă normeloră şiă aă drepturiloră celuilalt.ă Altfelă spus,ă violen aă
const ăînătotalitateaăconduitelorăagresiveălaăcareăunăsubiectămaiăputernicăfizicăsauămoralăîlă
supuneă peă altulă maiă slab:ă releă tratamenteă (copiiiă maltrata i),ă acteă deă violen ă aleă
parteneruluiă (femeiă b tute),ă sauă chiară ac iuniă criminaleă (tâlh rie,ă viol,ă omucidere).ă Prină
urmare,ă comportamenteleă violenteă seă reg sescă înă domeniulă delincven eiă şiă în cel al
periculozit ii.ă
Violen aăincludeătoateăcomportamenteleăviolenteă(fizice,ăpsihologiceăsauăsexuale),ă
deăabuzăăactivăsauăpasivă(deătipulă neglijen ei).ăCuăalteăcuvinte,ăviolen aăreprezint ăoriceă
situa ieăînăcareăfiin eleăumaneăsuntăinfluen ateăînăasemenea,ămanier ăîncâtărealiz rileăloră
efective,ăfiziceăşiăpsihiceăseăafl ălaăunănivelămaiăsc zutădecâtărealiz rileălorăpoten ialeă(J.ă
Galtung,ă 1996;ă apudă Curică şiă V etiş,ă 2005).ă ă Violen aă esteă indicat ă deă diferenţa dintre
potenţial şi realitate/realizări. Nivelulă poten ială esteă posibilă atunciă cândă exist ă
oportunit ileănecesareăşiăaccesulălaăresurse.ăDac ăacesteaăsuntămonopolizateădeăanumiteă
persoaneă (majoritateaă aflat ă laă putere)ă însemn ă c ă nivelulă actuală deă realizareă ală altoră
persoane (grupul minoritar) scadeăsubăpoten ialulălorănormal.ă
Oă delimitareă necesar ă esteă aceeaă întreă aspectulă instrumental şiă celă emoţional al
violen ei.ăFormaăinstrumental ăseădeosebeşteădeăceaăemo ional ăprinăplanificareaăac iuniiăă
agresive. Scopul principal nu este acela de a face r u,ăciădeăaăob ineăanumiteărezultate,ădeă
a-şiă men ineă sauă impuneă putereaă sauă statutul.ă Violen aă emo ional ă (sauă ostil )ă seă
realizeaz ăcuăinten iaădeăa-iă faceăr uă cuiva,ădeăa-iă provocaăsuferin aăşiă pentruăreducereaă
tensiuniiă psihiceă aă agresorului.ă Aceast ă delimitareă p trundeă înă profunzime,ă pân ă laă
constela iaămotiva ional ăaăactuluiăagresiv.ă
Acestoră formeă liă seă adaug ă violen aă caă agresiune simbolică,ă ceă desemneaz ă „aă
agresaă semnulă sauă obiectulă careă materializeaz ă identitateaă celuilaltă detestat”,ă semneleă
puterii sau ceea ce este definit ca atare (Rachid Amirou, 2003, p. 43). Acestea sunt
agresateăşiădistruseăpentruăaăsemnificaăoăopozi ieăfa ădeăvalorileăpeăcareăleăvehiculeaz ă
acesteăsimboluri.ăDeăexemplu,ădistrugereaădeăc treăso ulăviolentăşiăgelosăaăhainelorăso ieiă
sauăincendiereaălorăechivaleaz ,ădinăpunctădeăvedreăpsihic,ăcuănimicireaăacesteia.ă

10
 Aşaă cumă sugeramă maiă sus,ă impunereaă proprieiă voin eă prină for ă înă rela iaă cuă
cel laltăseăproduceămaiăalesăînăurm toareleăcondi ii:ă1.ăexisten aăunorăemo iiănegative care
seăr sfrângăasupraăcelorlal iăprecum:ăfrica,ăfuria,ătriste eaăetc.;ă2.ăexisten aăunorămodeleădeă
comportamentă violentă şiă 3.ă uneleă condi iiă potă facilitaă declanşareaă şiă desc rcareaă
agresivit iiă (situa iileă neprielnice,ă frustrante,ă factoriiă climaterici,ă atacul,ă percep iaă
inten ieiă agresive,ă consumulă deă alcool/droguriă ilicite,ă simplaă vedereă aă armeloră sauă
„efectulăarmelor”ăetc.).ăă

Violen aă esteă considerat ă aă fiă ună abuz de putere, o modalitate de impunere a

puteriiăasupraăcelorlal iădar,ăînămodăparadoxal, eaăsemnific ăuneoriăşiălipsaădeăputere.ăÎnă
aceastaăsitua ie,ădorin aăpersoaneiăagresiveădeăaăseăafirmaăesteăatâtădeăputernic ăîncâtăseă
transform ăînăagresivitateădistructiv ăşiăviolen .ă

1.1.3.ăViolen aăînăfamilie
„Violenţa în familie” versus „violenţa domestică”. Definirea violen eiăînăfamilieă
s-aădovedităaăfiăoăîncercareăextremădeădificil ,ăatâtădatorit ăcomplexit iiăfenomenului,ăcâtă
şiăaămariiădiversit iăaăformelorăsaleădeămanifestare.ăViolen aăînăfamilieădesemneaz ăoriceă
actă deă violen ă fizic ,ă psihologic ă sauă sexual ă careă areă locă întreă persoaneleă întreă careă
exist ă(sauăauăexistat)ărela iiădeărudenie:ădeăsânge,ăc s torieăşi/sauăadop ie.ă
ConformăLegiiănr.ă217/2003ăpentruăprevenireaăşiăcombatereaăviolen eiăînăfamilieă
(Monitorul Oficial Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cap.I, art. 2(1)), violen aăînăfamilie
reprezint ă„oriceă ac iuneăfizic ăsauăverbal ăs vârşit ăcuăinten ieădeă c treă unămembruădeă
familieă împotrivaă altuiă membruă ală aceleiaşiă familii,ă careă provoac ă oă suferin ă fizic ,ă
sexual ă sauă ună prejudiciuă material”. Conformă aceleiaşiă legi,ă cap.I,ă art.ă 2(2),ă constituieă
violen ă înă familieă „împiedicareaă femeiiă deă a-şiă exercitaă drepturileă şiă libert ileă
fundamentale”.ă Institutulă pentruă Cercetareaă şiă Prevenireaă Criminalit iiă dină Româniaă
(2000),ă punândă accentulă peă agresiunileă exercitateă îndeosebiă asupraă femeiloră şiă copiilor,ă
defineşteăviolen a înăfamilieăcaăfiindă„utilizareaăconstrângeriiăfiziceăsauăemo ionaleăasupraă
unuiăaltămembruăalăfamiliei,ăînăscopulăimpuneriiăputeriiăşiăaăcontroluluiăasupraăacestuia”
sauă deă „ansamblulă conflicteloră dină grupulă familial,ă careă auă caă efectă maltratareaă
parteneruluiă sauă aă copilului”;ă conformă concluziiloră acestuia,ă violen aă înă cadrulă familieiă
„nuă includeă doară violenţa fizică (omor,ă v t mare,ă lovire),ă ciă şiă ceaă sexuală (violul

11
marital), psihologică (şantaj,ă denigrare,ă umilire,ă ignorare,ă abandon,ă izolare),ă verbală
(insult ,ăamenin are)ăşiăeconomică (privareaăfemeiiădeămijloaceăşiăbunuriăvitale”.ă
Aşaă cumă notamă maiă sus,ă înă toateă societ ileă caracterizateă printr-oă distribu ieă
inegal ă aă puterii,ă aă statutuluiă socială şiă aă resurseloră întreă b rba iă şiă femei,ă violen aă
împotrivaă femeiiă esteă prezent ă înă sensulă c ă femeileă nu-şiă potă valorificaă peă deplină
poten ialulădeăcareădispun.ăÎnăfamilieăacestaădevineăsinonim ăcuămen inereaăunorăaştept ri
şiă cerin eă dispropor ionate,ă aă unoră conduiteă violenteă careă restric ioneaz ă alegerile,ă
oportunit ile,ă dezvoltareaă personal ă şiă profesional ă aă femeii,ă participareaă eiă laă via aă
social ăsauăpolitic ăetc.
Violen aă domestic esteă inclus ă înă fenomenulă maiă amplu al violenţei în familie
sau al violenţei intra-familiale. No iuneaădeăviolen ădomestic ăseărefer ,ăcelămaiăadesea,ă
laă acteleă deă violen ă fizic ,ă psihologic ,ă sexual ă dintreă parteneriiă intimiă stabili.ă Înă acestă
context,ă„violen aădomestic ăreprezint ăoăserie de comportamente sistematic repetate, de
atacăfizic,ăagresivitateăverbal ăşiăpsihologic ,ăsexual ăşiăeconomic ,ăpeăcareăunăpartenerăleă
manifest ăasupraăceluilaltăînăcadrulăoficializatăalăfamilieiăsauăînărela iaădeăconvie uireăînă
acelaşiă spa iu”ă (Turliuc,ă D nil ,ă Lungu,ă 2008).ă Violen aă domestic ă seă manifest ă
întotdeaunaăînărela iileăintime,ăcelămaiăadeseaăînăspa iulărestrânsăşiăprivat.
Violen aă înă generală şiă ceaă domestic ă înă particulară areă urm toareleă componente:ă
direct ,ăstructural ăşiăcultural ă– între careăexist ărela iiădeăinterdependen ,ădeăsus inereă
şiă condi ionareă reciproc ă (Curică şiă V etişi,ă 2005).ă Violenţa directă esteă ceaă maiă uşoră
observabil ă form ă aă violen ei,ă efecteleă saleă fiindă m surabile,ă cuantificabile,ă vizibile.ă
B t ile,ă injuriile,ă amenin rile,ă privareaă deă mijloaceleă deă subzisten ă (hran ,ă haine,ă
medicamenteă etc.)ă sauă refuzulă deă aă contribuiă laă sus inereaă material ă aă familieiă şiă luareaă
baniloră câştiga iă deă parteneră (deă so ie,ă celă maiă adesea)ă suntă câtevaă exempleă deă
comportamente care ilustreaz ăviolen aădomestic ădirect .
Violenţa structurală esteăceaăîncastrat ăînănormeleăsociale,ăpoliticeăşiăeconomiceă
aleă societ ii.ă Structurileă sociale,ă inclusivă familia,ă reprezint ă instan eă careă confirm ,ă
men inăşiăchiarăînt rescăinegalitateaădintreăb rba iăşiăfemei.ăÎnăfamilie,ăaştept rileăroluriloră
deăgenăfemininăşiămasculinăsuntăclarădiferite,ăb rba iiăcontinuândăs ăfieăconsidera iă„Capulă
familiei”ă înă ciudaă uneiă tendin eă spreă oă distribu ieă maiă egalitar ă aă sarciniloră şiă roluriloră
domestice.

12
 Violenţa culturală reprezint ă aceleă aspecteă aleă culturiiă şiă mentalit iiă specificeă
uneiă societ iă careă facă caă violen aă s ă fieă acceptat ă şiă tolerat ,ă careă oă normalizeaz ,ă careă
legitimeaz ăformeleădeămaiăsusăaleăviolen ei.ăEaăconst ăîntr-oăserieădeăcredin eăădeătipul:ă
„femeiaăesteăproprietateaăb rbatului”,ă„capulăfamilieiăesteăb rbatul”,ă„femeilorăleăplaceăs ă
fieăabuzate”,ă„unăb rbatăcareănu-şiăbateănevasta,ănuăoăiubeşte”ăsauă„b taiaăesteăoăform ădeă
exprimareăiubirii”ăetc.
Violen aă domestic ă esteă ceaă maiă r spândit ,ă comun ă form ă deă victimizareă aă
femeii.ă Înă Europa,ă înă fiecareă ană „suntă gravă agresateă fizică prină violen ă domestic ă maiă
multeă femeiă decâtă moră datorit ă canceruluiă şiă accidenteloră rutiere”ă (Adunareaă
Parlamentului European, 2000).

1.2. Modelul factorilor multicauzaliăalăviolen eiăintrafamiliale

1.2.1. Familia – contextăalăăapari ieiăviolen eiădomesticeă

Existen aăînăcupluăşiăînăfamilieăcreeaz ăcontextulăîmp rt şiriiăunuiăgradăridicatădeă
intimitate,ăalăunorătr iriăextremădeăintenseăşiăalăunuiănum rămareădeăactivit i comune. Pe
deă oă parte,ă familiaă esteă centrulă vie iiă afectiveă şiă subiectulă unoră mariă idealuri,ă ceeaă ceă
explic ă oă parteă aă atrac ieiă peă careă oă exercit .ă Dragostea,ă leg turileă afectiveă şiă sexuale,ă
c s toria,ă naştereaă copiiloră suntă uneleă dină celeă maiă impresionanteă experien eă dină via aă
noastr .ăPeădeăalt ăparte,ăvia aăînăcuplulăconjugalăşiăînăfamilieăcreeaz ăşiăpremiseleăunoră
evenimenteă nepl cute:ă cearta,ă gelozia,ă violen a,ă rela iileă extra-maritale, conflictul dintre
genera ii,ă traumeleă separ rii,ă divor ulă sauă moartea (Turliuc, 2004).ă Via aă înă familieă nuă
înseamn ădoarăalian ăşiăsuport,ăciăşiăposesieăşiăputere,ădominareăşiăconflict.ăConsiderat ă
„spa iulăcelorămaiăprofundeărela iiăafectiveăşiăalărefugiuluiădinăcaleaăadversit ilor,ăfamiliaă
este cel mai activ centru deă agresivitate,ă poateă şiă pentruă faptulă c ,ă înă familieă fiecareă îşiă
poateădezveliăadev rataăfa ăaăpersonalit iiăsale”ă(P unescu,ă1994,ăp.90).ăNuăîntâmpl tor,ă
s-aă afirmată c ă familiaă reprezint ă unulă dintreă celeă maiă violenteă contexteă dină societate
(Straus, 1991).ăDeăexemplu,ăînăSUA şanseleăunuiăb rbatădeăaăfiăagresatădeăunămembruăală
familiei sale sunt de 20 de ori mai mari, comparativ cu o persoana din afara mediului
familial;ă înă cazulă femeilor,ă şanseleă loră deă aă fiă agresateă suntă deă 200ă deă oriă maiă mariă ină
interiorulăfamiliei;ăpolitiaăprimeşteăceleămaiămulteăsolicit riădeăaăinterveniăînăconflicteleă

13
familiale;ăpoli iştiiăsuntăcelămaiăfrecventăucişiăatunciăcândăintervinăînăcazurileădeăviolen ă
conjugal ,ă comparativă cuă toateă celelalteă ac iuniă şiă interven iiă specifice (Collins si
Coltrane, 2001).
Dintre victimele sale predilecte: femei, copii şi persoane vârstnice, primii care au
f cutăobiectulădeăstudiuăalăspecialiştilorăauăfostăcopiii.ăB t ileăaplicateălorăauăînceputăs ă
fieă catalogateă caă devianteă laă începutulă aniloră ’60,ă deă c treă mediciiă careă auă definită
„sindromulă copiluluiă b tut”ă (cf.ă Pfohl,ă 2002).ă „Sindromulă femeiiă b tute”ă – propus de
Kempeăînă1962ăşiădefinităcaăoă„v t mareădeliberat ăprodus ădeăpartenerăşiădemonstrabil ă
clinic” – esteă întâlnită înă majoritateaă cazuriloră deă violen ă domestic ă raportateă poli iei.ă
Primeleă legiă careă auă sanc ionată abuzulă fizică asupraă so iiloră auă ap rută abiaă laă sfârşitulă
aniloră‘70ăşiăînceputulăaniloră’80.ă„Sindromulăb rbatuluiăb tut”ăeste,ăconformăstatisticiloră
poli iei,ămultămaiărar,ăfrecven aăacestuiaăfiindădeă1-5% din cazuri.
Uneleăstudiiăcareăauăînăvedereăefectulăsexuluiăasupraăviolen eiăfamilialeăarat ăc ă
b rba iiă şiă nevesteleă seă lovescă cu aceeaşiă frecven ă (Strausă şiă Gelles, 1987).ă Totuşiă
consecin eleă violen eiă so iloră suntă diferiteă deă celeă aleă so iilor.ă Violen aă b rbatuluiă areă
consecin eăemo ionaleăşiădeăs n tateămultămaiăserioaseăpentruăfamilieădecâtăceaăaăfemeii.ă
Femeileăb tuteădevinătotămaiăincapabileădeăaăfaceăfa ăschimb rilorădinăvia aălor,ătr iescă
cuătemaăurm toruluiăatacăşiăsuntăincapabileăs ăcauteăajutor,ăînăvremeăceăb rba iiăcareăsuntă
lovi iădeăfemeiăcontinu ăs ăaib ăcontacteăexterne,ănuădevinăizola iăşiăsunt,ăînăgeneral,ămaiă
mariă şiă maiă puterniciă decâtă nevesteleă lor.ă Multeă dină femeiă reac ioneaz ă cuă agresivitateă
pentru a se auto-ap raăsauădinăr zbunare.
Înă urmaă unoră studiiă maiă recente,ă Hambergeră şiă colaboratoriiă (1997;ă apudă Ilu ,ă
2005)ă auă eviden iată c ă violen aă femeiloră difer ă deă ceaă aă b rbatuluiă nuă doară caă tipă deă
reac ieă şiă caă secven ă temporal ,ă ciă şiă caă motiva ieă deă adâncime:ă înă timpă ceă femeileă seă
ap r ăpeăeleăşiăpeăcopii,ăso iiăagreseaz ăpentruăaădominaăşiăaămen ineăcontrolul.ăSo iiăseă
agreseaz ă reciproc,ă cuă intensit iă şiă frecven eă diferite:ă uniiă cuă totulă circumstan ial,ă oă
palm ,ădup ăcareăregret ăşiăîşiăcerăiertare,ăal iiăcuăsadismăşiărepetat.
Înăafaraăsexului,ăoăalt ăcaracteristic ăgeneral ,ăcumăesteăvârsta,ăpoateăfiăimplicat ă
înă apari iaă violen eiă înă familie.ă Mameleă adolescenteă prezint ă ună riscă maiă mareă deă a-şiă
agresaăcopiiiădecâtămameleămaiăînăvârst ,ădatorit ălipseiădeăexperien ăşiătinere iiăsauăunuiă
stresă situa ională prezentă maiă crescut.ă Deă asemenea,ă agresareaă nevesteiă esteă multă maiă

14
probabil ăatunciăcândăb rbatulăagresorăesteămaiătân ră(StrausăşiăGelles,ă1987).
Oăfamilieăconflictogen ,ăînăcareăviolen aăareăunăgrad ridicat de manifestare, devine
unăfocarădeăproducereăşiăr spândireăsocial ăaăagresivit ii.ăCaăadult,ăcopilulăvaăreproduce,ă
adeseoriă modeleă deă agresivitateă însuşiteă prină socializareă înă mediulă familial.ă Familiaă cuă
manifest riăagresive,ănumaiăîntreămembriiăacesteia,ălaăcareăcopilulănuăparticip ăcaăactorăşiă
nuă esteă victim ă direct ,ă ciă asist ă caă spectatoră laă desc rc rileă agresive,ă fieă verbale,ă fieă
fizice,ă organizeaz ă şiă declanşeaz ă înă structuraă afectiv ă aă copilului,ă indirect,ă ună
comportament agresiv. Mai mult, pattern-urileă disfunc ionaleă familiale,ă inclusivă celeă
conflictualeă şiă agresive,ă tindă s ă seă transmit ă transgenera ională şiă s ă devin ă şiă totă maiă
problematice.
Straus şiăGellesă(1987)ăindicauă12ăcaracteristiciăaleăsistemuluiăfamilialăcareăîlăfacă
mai susceptibilălaăviolen ,ăcomparativăcuăalteăgrupuri:ă
1. timpul mai mare petrecut împreună;
2. gama largă de interese şi activităţi careă poateă daă naştereă unoră situa iiă
conflictuale;
3. intensitatea mare a implicării emoţionale înărela iileădeătipăfamilialăcareăexplic ă
r spunsulămaiăintensălaăapari iaăconflictelorăintra-familiale;
4. activităţile conflictuale ale unor membrii ai familiei ca urmare a conflictului
dintreăintereseleăindividualeăşiăceleăaleăcelorlal i;
5.ă apartenen aă laă oă familieă creeaz ă dreptul de a influenţa membrii acesteia, 6.
diferen eleădeăvârst ăşiăsexătransform ăfamiliaăîntr-oăaren ădeăconflictăcultural;
7. conflictele dintre rolul atribuit şi competenţele/interesele persoanei care trebui
s ăjoaceărolulăsuntăfrecvente;
8. intimitatea mai mare dină cadrulă familieiă oă izoleaz ă deă controlulă socială şiă deă
asisten aăextern ănecesareăuneoriăpentruăaărezolvaăunăconflictăintern;
9. apartenenţa involuntară: constrângerileăemo ionale,ămateriale,ăsocialeăşiălegaleă
facămaiădificil ăp r sireaăfamilieiăatunciăcândănivelulăconflictualit iiăesteăridicat.ăCopiiiă
nuăauănimicădeăalesăatunciăcândăseănascăîntr-unăanumităsistemăfamilial,ăiarăp rin iiălorănuă
auădeăalesăînăprivin aăîndatoririlorălorăparentale,ăchiarădac ăajungăs -şiăneglijezeăcopiii;
10. nivelul crescut al stresului caă urmareă aă schimb riloră majoreă deă structur ă
ap ruteăcaărezultatăalăparcurgeriiăcicluluiăvie iiăfamiliei;

15
 11. toleranţa faţă de violenţă,ă gra ieă normeloră careă legitimeaz ă utilizareaă for eiă
fiziceăcaămijlocădeăeduca ie;
12. socializarea prin violenţă şi generalizarea ei prinăpedepseăfizice:ăcopiiiăînva ă
s ă asociezeă dragosteaă cuă violen a,ă deoareceă înă ciudaă declara iiloră deă iubire,ă eiă oă potă
observaăatâtăînăinterac iunileăp rin ilor,ăcâtăşiăînăpropriaălorăexperien ăcuăp rin ii.ăAceast ă
asociere perpetueaz ăviolen a,ămaiădeparte,ăînăviitoareleălorărela iiămaritaleăşiăfamiliale.
inândă seamaă deă caracteristiciă sistemeloră familialeă şiă sociale,ă Straussă (1991) au
prezentatăcinciăfactoriăcareăpotădeterminaărateăridicateăaleăviolen eiăînăfamilie:
1. conflicte intrafamiliale – aceleaşiă elementeă careă contribuieă laă intimitateă şiă laă
afec iuneăîntreămembriiăfamilieiăpotădeterminaăşiădeclanşareaăconflictului;
2. dominaţia bărbatului în familie şi în societate – so ulă esteă capulă familieiă şiă
reprezint ă ună elementă dominatoră înă familieă şiă înă societate,ă iară factorulă decisivă înă
rezolvareaăconflictelorăesteăfor a;
3. normele culturale care permit violenţa în familie – p rin iiăauădrepturiălegale,ă
adeseaăăăobliga iaămoral ,ăs -şiăloveasc ăcopiiiăînăscopuriăeducative;
4. socializarea familiei în violenţă – prematuraăexperien ăaăcopiilor,ăcuăviolen aă
întreăp rin i,ăofer ămodeleădeărolăşiăunăscenariuăspecificăînăantrenareaăepisoadelorăviolenteă
viitoare;
5. prezenţa violenţei în societate – violen aăsocial ălegitim ,ăcareăinclude acte de
violen ă acceptateă deă societate,ă precumă şiă contaminareaă canaleloră dină mass-media
furnizeaz ămodeleăcareăsuntăpreluateălaănivelulămicrostructurilorăsociale,ăcreândăastfelăună
cercăviciosăalăviolen ei,ăînăcareăseăeviden iaz ăunăpatternăcircular.
Înă ultimeleă treiă decenii,ă cercet rileă asupraă violen eiă înă familieă s-au concentrat
asupraă modalit iloră prină careă seă poateă asiguraă creştereaă conştientiz riiă aspecteloră
implicateăînăproblematicaăviolen ei,ăidentificareaăcondi iilorăinterneăşiăexterneăale familiei
ceădetermin ăsauăfaciliteaz ădezvoltareaăsauăstopareaăviolen ei,ăînscriereaăviolen eiăasupraă
înăregistrulăproblemelorăsocialeăşiăcuprindereaăsanc iunilorăpentruăagresoriăînălegisla iileă
din multe state ale lumii. Cu toate acestea, modernitatea şiăcondi iaăurban ăauăgeneratănoiă
formeădeăviolen ăşiăauăprovocatăschimb riălaănivelulăvalorilorăşiăaspira iilorăindivizilor.ă
Conflicteleădatorateăs r ciei,ădarăşiălipseiădeăeduca ieăşiădeăinforma ieăgenereaz ăcontexteă
deă via ă privat ă înă careă violen aă este un comportament tolerat, chiar acceptat, el fiind

16
înv ată deă copiiă şiă reprodusă caă modalitateă esen ial ,ă frecvent ă şiă normal ă deă
comportament interpersonal.
Dizarmoniileăintrafamilialeăreprezint ă„incompatibilit iărela ionale,ăcuămotiva ieă
dominant ă psihocomportamental ă reactiv ă sauă biomedical ”ă (cf.ă Pirozynski,ă 1991,ă
p.303).ă Intensitateaă acestoraă variaz ă deă laă interiorizare,ă cuă consumă înă plană fantasmatic,ă
pân ălaăexteriorizareaăprinăostilitateăagresiv ăşiăviolen .ăModelul interactiv al factorilor
multicauzali ai violenţei intrafamiliale, elaborat de Pirozynski (1991), include
urm toareleă elementeă etiologice:ă contextulă sociocultural,ă vulnerabilit ileă individualeă şiă
familiale,ăstresoriiăşiăresurseleă(personale,ăfamilialeăşiăsociale).ăModelulăsugereaz ăfaptul
c ă valorileă socioculturaleă legateă deă violen ă şiă rolurileă deă genă ac ioneaz ă peă fondulă
vulnerabilit ilorăşiăfactorilorăstresori,ăsolicitândăintrareaăînăfunc iuneăînăscopulărestabiliriiă
homeostazeiăfamilialeăaăresurselorăpersonale,ăfamiliale,ăşiăsociale. De asemenea, modelul
indic ăfaptulăc ăviolen a,ăodat ăceăaăfostăfolosit ăcaămodalitateădeăîmplinireăaăunorănevoi,ă
tindeă s ă exacerbezeă vulnerabilit ileă şiă stresoriiă prealabili,ă contribuindă laă men inereaă şiă
intensificareaătendin eiăspreăviolen .

1.2.2. Contextul socio-cultural

Violen aăfamilial ăaăfostămultătimpăignorat ăsau/şiătolerat .ăDomina iaămasculin ,ă
institu ionalizat ădeătimpuriuăînăraporturileădeăputereădintreăb rbatăşiăfemeie,ăaăavutădreptă
scop anularea privilegiului natural al femeii (capacitatea sa de a procrea, de a asigura
perpetuareaăspeciei)ăşiăaăposibilit iiăeiădeăa-lăutilizaăînăraporturileădeăputere,ăpentruăa-şiă
impuneă propriaă ordineă simbolic .ă Înă plus,ă stereotipurileă cuă privireă laă femeiă apară şiă caă
refugiuă ală gândiriiă masculineă dină fa aă tr iriloră intenseă declanşateă deă prezen aă feminin .ă
Asociereaăfemeilorăcuăspa iulădomesticăşiăaăb rbatuluiăcuădomeniulăpublic,ăcomunitar,ăaă
devenită oă regul ă menit ă s ă asigureă pozi iaă dominant ă aă b rbatuluiă şiă excludereaă femeiiă
(apud. N. Turliuc, 2004).
Subordonareaă femeiiă fa ă deă b rbată s-a realizat mai ales prin trecerea de la
poligamieălaămonogamiaăînăcareărela iileăextramaritaleăşiăinfidelitateaăauăr masăprivilegiiă
exclusiveă b rba ilor,ă femeiiă pretinzându-i-seă fidelitateaă absolut .ă Înc lcareaă acestor
reglement riă şiă comitereaă adulteruluiă eraă trecut ă cuă vedereaă laă b rbat,ă iară femeiaă eraă
pedepsit ăcuămoartea.ăViolen a a fost instituţionalizată înămediulăfamilialăprinăintermediulă

17
legilorămariajului,ăcareăauăacordatăso uluiăputereăasupraăso ieiăşiăcopiilor lui.
Dreptulă explicită ală so uluiă deă aă utilizaă for aă fizicaă împotrivaă so ieiă aă fostă
recunoscutăprinălegeădinătimpulăImperiuluiăromanăşiăpân ănuădemult.ăAbuzulăfizicăasupraă
so ieiă aăfostălegală înă SUA,ădeă exemplu,ăpân ăînă 1870ăşiă aăr masăoărealitateăfrecventaăşiă
dup ă aceast ă dat ă (Stets,ă 1988).ă Laă noi,ă ă înă primaă form ă aă Coduluiă civilă (1865)ă dină
Vechiulă Regat,ă raporturileă dintreă so iă erauă dominateă deă principiulă puterii maritale a
so uluiă (decretată „capă deă familie”),ă femeiaă fiindă lipsit ă deă drepturiă (inclusiv politice),
realitateă juridic ă r mas ă valabil ă pân ă laă Constitu iaă comunist ă dină 1948.ă Aceastaă dină
urm ă aă introdusă principiulă egalit iiă deplineă înă fa aă legiiă aă tuturoră cet eniloră f r ă
deosebireădeăsexă(art.ă16),ăreluatăulteriorăînăCodulăfamilieădină1953ă(modificat, completat
şiărepublicatăînă1956)ăsubăformaă„deplineiăegalit iăînădrepturiăaăcelorădoiăso i”.ăAceast ă
norm ă juridic ă aă avută înă mareă parteă ună caracteră formal,ă realitateaă tr it ă înă interiorulă
familieiă fiindă foarteă diferit ă deă ceaă indicat ă înă teoriaă politic ă şiă legisla ie.ă Ajuta iă deă
implicareaă superficial ă aă statuluiă înă respectareaă drepturiloră maritaleă egaleă aleă so ilor,ă
b rba iiă auă continuată „s -şiă in ă so iileă laă loculă lor” prin abuzulă emo ional,ă verbală sauă
fizic.ăŞiăast ziăexist ăunănum rărelativămareădeăpersoaneăcareăconsider ăc ăesteăacceptabilă
caăunăso ăs -şiăloveasc ăso iaăînăanumiteăcondi ii.
Atitudineaădeăacceptareăaăviolen eiăareătendin aădeăaăfiăprivit ăcaăunămediatorăîntreă
expunereaă laă agresivitateă înă copil rieă înă familiaă deă origineă şi comportamentul agresiv
manifestată ulterioră înă rela iaă cuă partenerulă deă cuplu.ă Atitudineaă fa ă deă violen aă asupraă
so ieiăpoateăfiădefinit ăcaăoăatitudineădiscriminatorieăcareăareălaăbaz ăprejudecataăstatutuluiă
social inferior al femeii comparativ cu cel al b rbatului.ă Aceast ă prejudecat ă „devineă
manifest ă într-un context socio-cultural,ă careă cultiv ă valoriă legateă deă acceptabilitateaă
violen eiăcaămijlocădeăaărezolvaăunăconflict,ăcaracterulădeăafacereăprivat ăalăfamiliei,ăaflat ă
subăcontrolulăb rbatului,ăvaloriăcareăleădau,ăînămodătacit,ăb rba ilorădreptulădeăproprietateă
asupraăfemeilor”ă(InstitutulădeăCercetareaăşiăPrevenireaăCriminalit ii,ă2000. p.6).
Educateă multă timpă s ă fieă supuse,ă dependenteă şiă pasiveă înă rela iaă cuă so iiă lor,ă
femeileă auă fostă încurajateă s ă men in ă unitateaă şiă climatulă familială armonios.ă Înă ultimulă
deceniu, s-auă înregistrată schimb riă radicaleă înă ceeaă ceă priveşteă familia,ă valorileă saleă şiă
rolurileă deă genă maritale.ă Schimb rileă socialeă determinateă deă proceseleă deă mobilitate,ă
industrializare, urbanizare,ă modernizareă auă antrenată aceast ă ruptur ă fa ă deă modeleleă

18
tradi ionale.ă Ieşireaă înă spa iulă publică şiă profesional,ă accesulă laă totă maiă multeă resurseă aă
modificată balan aă puteriiă dintreă parteneriiă intimi.ă Femeiaă aă devenită maiă activ ,ă maiă
asertiv ,ă dară şiă maiă agresiv ,ă maiă pu ină implicat ă înă realizareaă func iiloră deă creştereă şiă
socializareăaăcopiilorăsauădeămen inereăaăarmonieiăfamiliale.
Violen aă înă cadrulă familieiă poateă fiă privit ă şiă caă produsulă uneiă violen eă
generalizateă laă scar ă social ;ă eaă reproduceă tendin eleă deă creştereă aă agresiuniloră înă
societate.ăStudiileăindic ăexistaăuneiăcorela iiăpozitiveăsemnificativeăîntreănivelulăviolen eiă
familialeăşiă celă ală violen eiăsocietaleăsauăîntreăfrecven aăviolen eiăfamilialeăgrave,ădeătipă
infrac ional,ă şiă ceaă comportamentelorăinfrac ionaleărealizateăînă afaraăacestuiă context.ăDeă
asemenea,ă înă perioadeleă deă tranzi ie,ă caracterizateă prină anomieă şiă printr-o mai mare
instabilitateăeconomic ăexist ăoătendin ădeăcreştereăaănum ruluiădeăconduiteăantisociale,ă
fapt vizibilălaănoiădup ă1989,ăinclusivăaăviolen eiădomestice.
Violen aăînăfamilieăesteăoărealitateăcuăcareăseăconfrunt ătoateăregiunileăglobului.ăÎnă
cazulăviolen eiădomesticeăasupraăfemeii,ădeăpild ,ăunăstudiuărealizatăînăGermaniaă(Federal
Ministry for Family Affairs, Senior Citizens, Women and Youth BMFSF, 2004) indica
faptulă c ă unaă dină patruă femeiă aă trecută prină experien aă violen eiă fiziceă sauă sexualeă dină
parteaăparteneruluiă(ăadic ă25%).ăPotrivităBritishăCrimeăSurveyă(citatădeăWalbyăşiăAllen,ă
2004),ă înă M.B.ă 21%ă dină femeiă auă fostă victimaă violen eiă fiziceă sauă psihologiceă aă
parteneruluiă celă pu ină oă dataă înă via .ă Ună studiuă realizată înă Finlandaă (Heiskanenă andă
Piispa,ă1998)ăindicaăfaptulăc ă20%ădintreăfemeileăcareăoărela ieăauăr spunsăc ăauăsuportată
violen aă partenerului.ă Exist ă îns ă ancheteă şiă studiiă careă arat ă c ă întreă 30ă şiă 70%ă dintreă
femeiă suport ă violen aă fizic ă şiă psihologic ă dină parteaă partenerului,ă iară dateleă dină
Româniaăsuntăfoarteăasem n toare.ăAcesteărezultateăpotăindicaăexisten aăunorătendin eădeă
creştereăaăviolen eiăintrafamiliale,ăaăstigmatiz riiăpubliceăaăviolen ei,ăaăpercep ieiăsaleăcaăoă
problem ă sauă caă faptă infrac ional.ă Rezultateleă potă indicaă şiă tendin aă deă diminuareă aă
caracteruluiăsecretăşiăaăsuportuluiăsocialăacordatăacestuiăfenomen.ăSitua iaăcopiiloră sau a
vârstnicilorăabuza iănuădifer ăchiarăatâtădeămultădeăceaăaăfemeilor.ă
Violen aăgenerat ăînăfamilieăconduceălaăoăsocietateăviolent ăşi,ăinvers,ăoăsocietateă
careă accept ă violen aă înă sferaă vie iiă publice,ă accentueaz ă tendin eleă violenteă înă cadrulă
familiei,ă transmi ându-le, de-aă lungulă genera iilor.ă Deă asemenea,ă esteă evidentă faptulă c ă
dincoloădeăsuferin aăextremădeăintens ,ăviolen aăînăfamilieăimplic ăimportanteăcosturiăatâtă

19
pentruăfamilie,ăcâtăşiăpentruăsocietate.

1.2.3.ăVulnerabilitateaăfamilial ăşiăindividual
Produsăalămoduluiăînăcareăesteădistribuit ăstructuraădeăputereăînăfamilie,ăcâtăşiăală
moduluiăînăcareăaceeaşiăstructur ădeăputereăesteăr spândit ăînăsocietate,ăviolen aăîmpotrivaă
persoanelorăcuăcareăoameniiăseăafl ăînărela iileăceleămaiăapropiateăesteăceaămaiăr spândit ă
form ă deă agresivitate.ă Violen aă individual ă esteă consecin aă experien eloră dină cadrulă
procesuluiădeăsocializare,ăalăcaracteristicilorăindividualeăşiăfamiliale.ă
Expunerea la violenţă şi experienţa violenţei într-o generaţie creşte probabilitatea
deăapari ieăaăviolen eiălaăgenera iileăurm toare.ăClimatulămarcatădeăviolen ădetermin ăînă
cazulă copiilor,ă careă provină dină acesteă medii,ă prezen aă sentimenteloră deă insecuritate,ă
abandon,ă deă spaim ă şiă deă culpabilitate.ă Înă uneleă cazuri,ă copilulă deplaseaz ă violen aă dină
familieă asupraă rela iiloră sale,ă favorizândă apari iaă devian eiă comportamentaleă sauă poateă
adoptaăunăcomportamentămaiămatur,ăcareăîiăafecteaz ărela iileăcuăco-vârstnicii.ăPotrivit lui
Bandura, agresivitateaătindeăs ăinfluen ezeămodeleleădeăcomportamentăulterioare,ăcopiiiăşiă
tineriiăfiindăînclina iăs ăseăidentificeăcuăagresorul,ăiarăobserva iileăcliniceăvinăînăsprijinulă
ideiiăc ăb ie iiămamelorămaltratateătindăs ăseăpoarteăagresiv,ăcuăacestea.ăTat lăofer ăunărolă
violentă pentruă fii,ă înă timpă ceă mameleă ofer ă ună modelă deă rol corespunz tor,ă pentruă fete.
Gradulăînăcareăunăadultăesteăafectatădeăexpunereaălaăviolen ădinăcopil riaăsaădepindeădeă
stadiulădeădezvoltareăînăcareăerauăînămomentulărealiz riiăactelorădeăviolen .ăGellesă(1987)ă
aprecia c ă atunciă cândă expunereaă seă realizeaz ă laă vârsteă maiă mici,ă indiviziiă potă fiă maiă
puternică afecta iă (deă exemplu:ă f cându-iă s ă utilizezeă comportamenteă violenteă împotrivaă
altoraăîntr-oăform ăimatur ,ăregresiv ,ăpentruătotărestulăvie ii).
Caracteristicile familiei. Maltratareaă fizic ă aă so ieiă deă c treă so ă esteă oă form ă aă
violen eiă domestice,ă laă careă seă maiă potă ad ugaă oriceă acteă deă abuză careă auă caă scopă
intimidarea,ă r nirea,ă umilireaă sauă jignireaă parteneruluiă deă cuplu,ă inclusivă izolareaă sauă
alungareaă luiă dină c min.ă Agresiuneaă întreprins ă deă so ă esteă multă maiă grav ă şiă maiă
periculoas ăîntrucâtăputereaăfizic ăaăb rbatuluiăpoateăprovocaătraumeămaiăserioase,ăseăpotă
repeta,ă înă timpă ceă acteleă deă violen ă aleă so ieiă suntă acteă deă legitim ă ap rare.ă Oă pondereă
important ă dină acteleă deă maltratareă întreprinseă deă so ă auă locă înă perioadaă înă careă femeiaă
esteăîns rcinat .

20
 Înă raportulă dominare-supunere,ă celă careă domin ă areă oă judecat ă moral ă ă imatur ,ă
violen aă saă luândă oă form ă punitiv .ă Celă puternică vaă g siă explica iiă pentruă apari iaă
disconfortuluiăs uăînăconduitaăinadecvat ăaăceluiămaiăslab.ăÎnăabsen aăuneiăgândiriămature,ă
aăuneiăcunoaşteriăcorecteăaănevoilor,ăaăafec iuniiăpentruăto iămembriiăfamiliei,ăviolen aăseă
instaleaz ăcuăuşurin ăînărela iileădintreămembriiăfamiliei,ăluândădiferite forme.
Înăspa iulăprivatăalăc minului,ănuăexist ălocuriăsigure,ăînăcareăvictimeleăs ăseăpoat ă
proteja,ă s ă seă refugiezeă înă momenteleă dificile,ă întrucâtă agresorulă areă ună controlă totală
asupraălor,ăfaptăcareăamplific ăteroareaăşiăneputin aălor,ărespectivăso iaăşi,ăînăuneleăcazuri,ă
copiii (A. Muntean, 2003).ă Deă aceea,ă to iă membriiă familieiă violenteă voră deveniă victimeă
directeăsauăindirecteăaleăagresorului.ăVictimaăîşiăpierdeăîncetăstimaădeăsineăşiăvaăîncercaăs ă
fac ă fa ă situa iei,ă violen aă domestic ă ducândă laă modific riă deă structur ă aă personalit iiă
tuturorăcelorăimplica i.ăCaracterulăsecret,ăprivatăfaceăcaăvictimaăs ăaib ăunăaccesămaiămică
la sursele de sprijin.
Conştiin aădevian eiăcomportamentelorăagresiveăînăfamilie,ăetichetaăăsauăstigmatulă
careăînso eşteăfamiliaăviolent ,ăconducălaăascundereaăevenimentelorăagresive,ălaăevitareaăă
interven ieiă societ ii,ă peă careă nuă oă consider ă salvatoare,ă ciă maiă multă înc rcat ă deă
dezaprobare.ăLaăînceput,ăvictimeleăsurprinseădeăagresiuneăauăinten iaădeăaăc utaăajutor,ădeă
aăseăconfesaăcelorăapropia iăpentruăca,ăînătimp,ăeleăs ărenun eăs ăfac ăacestălucruădeoareceă
seă supună ordineloră maiă multă sauă maiă pu ină expliciteă aleă agresoruluiă deă a-şiă îndep rtaă
familiaădeăprieteniăsauăcunoştin eălaăcareăarăputeaărecurgeăînămomenteleădificile.
Sindromulăfemeiiăb tuteăaăfostădescrisădeăKempe,ăăînă1962, caăceaămaiăexpresiv ă
form ă deă violen ă marital ,ă ceă implic ă refuzulă sexualit ii,ă gelozie,ă frigiditate,ă violen ă
sexual ,ăalcoolismă şiă înă careăfemeia-victim ăîndelungăabuzat ăpoateă recurgeăla abandon
familialăşiătentativeăsauăacteăautolitice.ăProbabilitateaădeăviolen ăconjugal ăesteămaiămareă
înăaceleăfamiliiăînăcareăso iaăesteădependent ăeconomicăşiăundeăîntreagaăputereădeădecizieă
apar ineăso ului.ăProbabilitateaăesteăşiămaiămareădac ăso ulăaăfost,ăelăînsuşi,ăsocializatăîntr-
unăclimatădeăviolen ăfamilial ,ăîntr-unăc minăînăcareăp rin iiăs iăerauăangaja iăfrecventăînă
acteăviolente,ăundeărezolvareaăconflictelorăareăloc,ăînămareăparte,ăprinămijloaceăagresive.ă
Conflicteleăşiăacteleădeăviolen maiăaparăşiăînăfamiliileăînăcareăso iiăauăpozi iiăşiă
mentalit iă culturaleă diferite,ă careă dauă naştereă unoră atitudiniă şiă valoriă opozante.ă Abuzulă
contraăso ieiăîncepeădeătimpuriu,ăadeseoriăchiarăînăprimiiăaniăaiăform riiăcuplului,ăprimulă

21
incident mai grav producându-se,ă înă multeă cazuri,ă înă timpulă perioadeiă deă sarcin ă aă
partenerei.ăFiecareăabuzăcreşteăprobabilitateaăcomiteriiăaltorăabuzuriăsauăacteădeăviolen ă
dinăceăînăceămaiăgrave.ăCalitateaăsc zut ăaărela ieiămaritaleăşiănivelulăridicatăalăstresuluiă
maritalăfavorizeaz ăproducereaăviolen ei.ă
Dintre caracteristicile individuale,ăabuzulădeăalcoolăşiăpsihopatologioaăagresoruluiă
suntăprintreăprincipaleleăcauzeăaleăviolen eiădomestice.ă
Consumul de alcool şiă agresivitateaă suntă asociate.ă Dateleă suntă îns ă adeseaă
contradictorii:ă peă fundalulă consumuluiă deă alcoolă uneleă indic ă creştereaă sentimenteloră
pozitive,ăiarăalteleăcreştereaăsemnificativ ăaăostilit iiăşiăaăfantasmelorăagresiveăm surateă
cu TAT-ulă sauă aleă iritabilit ii,ă nervozit iiă şiă agresivit iiă ( de ex., Moyer, 1987).
Consumulădeăalcool,ămaiăfrecventălaăb rba i, determin ăunănivelăcrescută deăagresivitate,ă
inducândăschimb riăcaracterialeă(gelozie,ăimpulsivitate,ădisforie),ăreducereaăcapacit iiădeă
dezangajareă înă activit ileă cuă poten ială infrac ional,ă dezinhibi ie,ă diminuareaă
autocontroluluiă şiă aă capacit iiă deă judecat .ă Alcooliculă intr ă înă st riă deă furieă şiă agita iaă
careă potă degeneraă înă cateă deă mareă violen .ă Parteneraă areă rolă deă poten areă sauă deă
provocare.ăEaăîntre ine,ăchiarădac ăinconştient,ătensiuneaăafectiv ăaăso uluiăcare,ădatorit ă
alcooluluiăvaătreceălaăexteriorizareaăacesteiătensiuni.ăContinuumulătensiuneăactăseăprezint ă
astfel:ă „iritabilitateaă – conflictualitate – provocareă pasiv /activ ă – explozivitate – act
agresivă(agresivitateăslabăcontrolat ,ăverbalizat ăprinăapostrof riăreprobabile,ăreproşuriăşiă
sauămolest riăcorporale)”,ănotaăT.ăPirozynski,ă1991,ăp.312).ă
Înăcazulăalcoolismuluiălaăfemei,ădeşiăacestaăprezint ăcaracteristiciăpsihopatologiceă
comuneătuturorăalcoolicilor,ăunărolăimportantă îlă auăfactoriiăsocioculturaliăcareădetermin ă
statutulă femeiiă înă societate.ă Toleran aă social ă maiă redus ă fa ă deă consumulă deă alcoolă laă
femeiăexplic ăşiăcaracterulăluiăsecretăşiăsentimentulămaiămareăalăculpabilit ii.ăAbuzulădeă
alcoolălaăfemeiăseăasociaz ădeăregul ăcu traumatizareaăpsihic ăşiăantecedenteleăfamilialeă
careăconducălaădereglareaăpersonalit iiăcopilului.
Certăesteăfaptulăc ,ă65%ădintreăomucideriăsuntărealizateăpeăfondulăconsumuluiădeă
alcool.ăAlcoolulăseăasociaz ăşiăcuăinfrac iunileămaiăviolenteăcomiseădeă femei. Un studiu
asupraă criminalit iiăfeminineăînă Californiaăindicaăfaptulăc ă55%ădintreăomucideri,ă62%ă
dintreăv t m rileăcorporaleăşiă43%ădintreăfurturileărealizateădeăfemeiăauăfostărealizateăpeă
fondul consumului de alcool (Moyer, 1987).

22
 Înă context psihopatologic,ă poten areaă auto- sauă heteroagresivit iiă creşteă prină
diminuareaă autocontrolului,ă stabilindă oă leg tur ă întreă comportamentulă patologică şiă
perturb rileă instinctivă emo ionaleă aleă personalit ii.ă ă Înă leg tur ă cuă aspecteleă
psihopatologice, V.T. Dragomirescu (1967) distinge trei categorii de comportamente
agresive:
- comportamentulăagresivănediferen iat,ăocazional,ăcareănuăactiveaz ăunăfondămorbidă
preexistent;
- comportamentul agresiv delictual propriu-zis, care are un caracter polimorf,
permanent,ă sus inută deă factoriă negativiă dină mediulă social.ă Acestă comportamentă esteă
maiăfrecventălaăpersoaneleăf r ătulbur riăaleăfunc ieiăcognitiveăsauăcareăsuntălaăgrani aă
dintreănormalăşiăpatologic,ătraducândămaiămultăoăagresivitateăconstitu ional ;
- comportamentul agresiv patologic, care este expresia psihozelor evolutive
(schizofrenie,ă psihoz ă maniaco-depresiv ,ă delirulă deă prejudiciereă dină psihozeleă
senile).ă Înă psihoze,ă bolnaviiă potă comiteă acteă deă auto- şiă heteroagresiuneă datorit ă
delirurilor halucinatorii sauădatorit ăunorăfenomeneăobsesivo-fobice puternice.
Deşiăini ialăcercet rileăînăceeaăceăpriveşteăfactoriiăpredictiviăaiăviolen eiăînăfamilieă
erau centrate pe psihopatologia agresorilor, ulterior s-aă demonstrată c ă psihopatologiaă
individual ă esteă responsabil ă doară pentruă ună num ră mică deă cazuriă deă abuz.ă Toleran aă
social ă maiă sc zut ă aă abuzuluiă împotrivaă persoaneloră vârstniceă faceă caă agresorulă s ă fieă
consideratăînăacestăcazădereglatăpsihicăpentruăaăcomiteăoăastfelădeăfapt .ăChiarădac ănuăs-
auă g sită diferen eă psihopatologiceă semnificativeă întreă agresoriă şiă nonagresori,ă anumiteă
caracteristiceă ă aleă personalit iiă (ună comportamentă înclinată spreă violen ,ă negativitate,ă
stim ădeăsineămaiăsc zut ,ăabilitateăsc zut ădeăaărela ionaăetc.)ăparăaăfiămaiăpregnante.
Steele şiă Congeră (1979)ă sus ină c ă membriiă deă familieiă careă devină abuziviă auă oă
stim ă deă sineă maiă sc zut ,ă deseoriă seă simtă neajutora iă şiă utilizeaz ă violen aă pentruă aă
câştigaăsentimentulădeăputere,ăiarăHotalingăşiăSugarmană(1986)ăconcluzionauăc ăb rba iiă
agresori suntămaiăpu inăasertiviăşiăposed ăresurseăeconomiceăşiăeduca ionaleămaiăsc zuteă
decâtă b rba iiă nonviolen iă (apudă Hearn,ă 1998).ă Maiă mult,ă b rba iiă careă îşiă agreseaz ă
sexuală copiiiă auă problemeă deă rela ionareă cuă femeileă adulteă şiă recurgă laă oă rela ieiă maiă
sigur ă şiă maiă pu ină amenin toareă pentruă aă seă asiguraă deă propriaă loră masculinitate.ă Ceiă
careăîşiăagreseaz ănevesteleăauăfostădescrişiăcaăfiindămaiăposesiviăşiămaiăgeloşiădecâtăceiă

23
care nu-şiăagreseaz ănevestele.ăUnăgradămareădeăsuspiciuneăpoateăfiăcorelatăcuăgeloziaăşiă
dependen aăagresoruluiăb rbat.
Indiviziiădifer ăîntreăeiăşiădinăpunctulădeăvedereăalăabilit iiădeăaăfaceăfa ăstresului.ă
Agresoriiăfacăfa ăstresuluiăfolosindămecanismeăprecumănegareaăsauăreprimareaăefecteloră
comportamentului agresiv. Aceste opera iiă defensiveă folosescă dreptă justific riă aleă
propriilor comportamente.

1.2.4.ăStresoriiăorizontaliăşiăverticali
Violen aăintrafamilial ăapareăpeă fondulă ăunuiă climatădeăpatologieă rela ional ,ădeă
disarmonieă conjugal ,ă careă faceă dină familieă oă institu ie anomic ,ă alienant ă şiă
psihopatogen ,ăînălocădeăaăfiăsanogen .ăExist ădoveziănumeroaseăc ăstresulăfamilialăcreşteă
înă preajmaă punteloră deă tranzi ie,ă creândă înă modă frecventă dizarmonii,ă conflicteă şiă
simptome.ăHadleyăşiăcolaboratoriiăs iă(1974; apud CarterăşiăMcGoldrick, 1988) au indicat
faptulă c ă instalareaă simptomeloră esteă corelat ă semnificativă cuă crizeleă deă dezvoltareă aleă
familiei,ădeăad ugareăsauăpierdereăaămembrilor.ă
Variateleă evenimenteă careă afecteaz ă înă timpă familiaă careă potă favorizaă apari iaă
violen eiă înă familie.ă Curentulă anxiet iiă familialeă seă datoreaz ă stresoriiloră orizontali (de
dezvoltare,ă ceiă neprev zu iă sauă evenimenteleă precipitatoare)ă şiă celoră verticali (modele
familiale,ă mituri,ă secrete,ă aştept ri),ă afirmauă Carteră şiă McGoldrick,ă (1988).ă Dac ă axa
orizontal ă con ineă „suficient”ă stres,ă acestaă vaă fiă suficientă pentruă aă faceă familiaă
disfunc ional .ă Dar,ă ună stresă orizontală minor,ă acompaniată deă unulă verticală intensă poateă
produce perturbarea sistemului. Gradul de anxietate al familiei este determinat modul de
combinareă ală stresoriloră orizontaliă şiă verticali.ă Devineă astfelă obligatoriuă s ă lu mă înă
considerareănumeroaseleăleg turiăaleăschimb rilorăpredictibileăsauănuăcuătemeleăfamiliale,ă
triunghiurile,ăcoali iileăşiăetichet rileătransmiseătransgenera ional.
Stresorii de dezvoltare seărefer ălaăschimb rileăinterveniteăcaăurmareăaătreceriiădeă
laă ună stadiuă ală cicluluiă vie iiă familialeă laă altul,ă careă deşiă suntă maiă previzibiliă potă faceă
familiileămaiăsusceptibileălaăviolen .ăAnxietateaăfamilial ăcreşteăînăprejmaă punctelor de
tranzi ieădeăunăstadiuădeădezvoltareălaăaltul,ă cândăposibilitateaăapari ieiăşiă dezvolt riiădeă
disfunc iiăşiăconduiteăsimptomaticeăcreşte.ăStudiileăsugereaz ăfaptulăc ăînătimpulăsarciniiă
şiă dup ă naştereaă copiluluiă violen aă manifestat ă deă so ă asupraă so ieiă creşteă (Carteră şiă

24
McGoldrick,ă 1988).ă Putemă consideraă c ă acestă abuză seă datoreaz ă stresoriloră situa ionali,ă
inândă deă momentulă dezvolt rii,ă laă careă seă adaug ă şiă factoriiă preexisten iă înă familie.ă
Deseori, stresul este rezultatul unei sarcini nedorite, extrem de neconvenabile, care
sec tuieşteăresurseleăfamilieiă(Hearn,ă1998).ăăă
Crosbyă (1985)ă aă analizată r scrucileă sauă nodurileă deă baz ă dină cadrulă evolu ieiă
sistemuluiă familial,ă noduriă înă careă stresulă atingeă coteă înalte,ă indiviziiă fiindă puşiă înă fa aă
unorăalegeriădificile.ăAtunciăcândăalegereaătrebuieăf cut ăîntreădou ăalternative,ăambeleăcuă
consecin eă negative,ă individulă seă poateă sim iă frustrată datorit ă obliga ieiă deă aă alegeă şiă
datorit ăconsecin elor.ăDintreăceleă9ănoduri,ăceleăcareăimplic ămaiămultăstres sunt:
1. Nodul de creştere – cauzată deă dorin eleă conflictualeă privindă auto-împlinireaă şiă
autorealizarea,ăpeădeăoăparteăşiăsecuritateaăşiăstabilitatea,ăpeădeăalt ăparte.
2. Nodul de identitate în căsătorie – ac ionândăşiă gândindă împreun ,ădevenindă maiă
asem n tori,ă acestă modelă deă conduit ă poateă afectaă treptată dezvoltareaă personal ă
conducândălaădezechilibrareaăbalan eiădintreăidentitateaăpersonal ăşiăceaădeăcuplu.ăăăă
3. Legătura de transfer – apareă atunciă so uluiă tindeă s ă iă seă transfereă sentimenteă şiă
atitudini adresateă deă faptă uneiă ter eă persoane.ă Esteă cunoscută principiulă conformă
c ruiaă frustr rileă şiă insatisfac iileă aă c roră origineă esteă exterioar ă familieiă seă
exprim ăînămediulăfamilial,ăpersoaneleăapropiateăservindădreptă int ăaădeful rilor.ă
Stresorii imprevizibili suntă„întâmpl rileăşiăs ge ileăaleăsor iiăcumplite”ă(Carterăşiă
McGoldrick,ă1988),ăcareăpotădislocaăproceseleăcicluluiăvie iiăfamiliale:ăşomajul,ămoarteaă
timpurie,ănaştereaăunuiăcopilăcuăhandicap,ăbolileăcroniceăsauăcuăriscăvitalăetc.ăDeăexemplu,ă
dac ă p rin iiă cuivaă şi-auă dorită copilulă şiă şi-auă îndeplinită îndatoririleă parentaleă f r ă preaă
mult ă anxietate,ă naştereaă primuluiă copilă vaă produceă ună stresă deă dezvoltareă firescă
extinderiiăgrani elorăsistemuluiăfamilial.ăDac ăparentalitateaăaăfostăîns ădificil ăînăfamilia
deă origineă aă unuiaă sauă ambiloră so i,ă tranzi iaă laă parentalitateă poateă produceă oă anxietateă
crescut ăcapabil ăs ăproduc ădiverseădisfunc ii,ăinclusivăviolen .ă
Maiă aleă înă perioadeleă deă tranzi ie,ă caracterizateă prină incertitudine,ă relativizareă
normativ ă şiă valoric ,ă stresoriiă neaştepta iă suntă maiă numeroşiă şiă maiă prezen iă înă
cauzalitateaă violen eiă domestice.ă Astfelă şomajulă creşteă risculă deă apari ieă ală abuzuluiă deă
orice fel. Şomajul induceăso uluiăoăstareămarcant ădeăinferioritateăsocial ăşiăunăsentiment
deădevalorizareăaăc ruiăintensitateăvariaz ăînăfunc ieădeăpozi iaădinăcadrulăfamiliei,ăfiindă

25
înso ită deă oă pierdereă aă prestigiuluiă s uă deă „capă deă familie”.ă Înă esen ,ă şomajulă induceă
b rbatuluiă ună profundă sentimentă deă ruşine,ă dară şiă reac iiă extremă deă agresive la adresa
societ iiăşiăfamiliei.
Perioadeleă deă criz ă economic ă asociateă cuă pierderileă deă slujbeă şiă deă resurseă
financiare pot conduce la accentuarea sărăciei. Aceastaă coreleaz ă pozitivă cuă şomajul,ă
num rulămareădeăcopii,ăexisten aăunorăcopiiăne-dori iăsau cu consum exagerat de alcool.
Înăacesteăfamilii,ăcaracterizateădeăs r cieăşiăinegalitateăîntreămembrii,ăviolen aăso uluiăseă
manifest ă cuă duritate,ă cuă oă pozi ieă dominatoareă şiă autoritar ă asupraă so iei.ă Ună factoră
determinant al numeroaselor conflicte conjugale este modul in care este administrat şi
cheltuit bugetul familial deăc treăunulăsauăaltulădintreăparteneri,ădinăcauzaăs r ciei,ăaălipseiă
resurselorăfinanciare,ămaiăalesăcândăso ulăesteăşomer,ăiarăbugetulăfamilialăesteăinsuficientă
pentru a asigura trebuin eleă absolută necesareă familiei.ă Deă asemenea,ă dependenţa
economică a femei sau accesul ei mai limitat pe piaţa muncii datorit ă niveluluiă deă
instruireămaiăredusăpoateăcontribui,ăînămareăm sur ,ălaăapari iaăconflictelorăconjugale.
Evenimentele precipitatoare imediateăsuntăextremădeădiverse.ăCândăabuzulăapareă
într-oăfamilie,ăagresorulăd ăvinaăpeăunăevenimentăprecipitantăspecific.ăDeăexemplu,ămamaă
poateăspuneăc ăşi-a lovit copilul deoarece acesta i-aăr spunsăinadecvatălaăoăsolicitare,ăso ulă
c ăşi-a molestat fiicaădeoareceăso iaălucreaz ănop ileăşiăesteăindisponibil ăpentruăel.ăăDeşiă
to iăcopiiăpotăfiăuneoriăobraznici,ătoateăso iileăîşiădezam gescăuneoriăso ii,ătuturorăadul iloră
liăseăr nescăuneoriăsentimenteleăşiăînătoateăfamiliileăcopiiiăpotăr mâneăacas ăcuăun singur
p rinte,ărezultatulăacestoraăsitua iiă nuăesteăabuzul.ă Evenimentulăprecipitatorănuăesteăprină
urmareăşiăcauzaăabuzului.ăViolen aăesteăcauzat ădeăoămultitudineădeăfactori,ăuniciăînăcazulă
fiec reiăfamilii.
Stresorii verticali includămodeleădeărela ionareăşiăfunc ionareăcareăseătransmitădeă
susăînăjos,ăde-aălungulăgenera iilor,ăînăprincipalăprinăintermediulătriunghiurilorăemo ionale,ă
(M.ăBowen,ă1978,ăCarterăşiăMcGoldrick,ă1988).ăAceştiăstresoriăincludăatitudini,ătabuuri,ă
aştept ri,ăetichet rileăfamiliei şiămulteăalteăaspecteăcuăcareăne-am familiarizat de timpuriu,
înăprocesulăsocializ rii.ăAcesteăaspecteăneăsuntădate,ăgataăf cute.ăCeeaăceăfacemănoiăcuăeleă
esteăîns ăproblemaănoastr ăpersonal .ăExist ăîns ădoveziăc ăevenimenteleădinăciclulăvie iiă
familiale auă ună impactă prelungită asupraă dezvolt riiă familieiă de-a lungul unei perioade
mari de timp.

26
 Decesul,ănaşterea,ăintrareaăcopiluluiăînăscoal ,ăincestul,ăboala,ămajoratul,ăşomajul,ă
s r ciaăetc.ăcontribuieălaănivelulăanxiet iiăşiăstresuluiădinăfamilie,ălaăfelulăînăcareăfamiliileă
parcurgă ciclulă vie iiă familiale.ă Aceştiă stresoriă ac ioneaz ă întotdeaunaă într-un anumit
contextulă sociocultural.ă Copil riaă aă fostă descris ă caă fiindă inven iaă vestuluiă europeană înă
secolul al XVIII-lea,ă adolescen aă caă inven iaă secoluluiă al XIX-leaă (Ph.ă Ariès,ă 1962),ă înă
strâns ă leg turaă cuă contextulă culturală economic,ă şiă politică ală epociloră respective.ă Fazeleă
cuibuluiăgolăşiăaleăfamilieiălaăvârstaăaătreiaăşiăaăpatraăpotăfiăcaracterizateăcaădezvolt riăaleă
secolului al XX-lea,ă laă felă caă şiă c s toriileă seriale,ă ap ruteă caă urmareă aă rateiă ridicateă aă
divor ialit ii.ăăăăă
Familiilorăleălipseşteăperspectivaătemporal ăatunciăcândăauăprobleme.ăAnxietateaă
ridicat ătr it ăexplic ătendin aămembrilorăfamilieiădeăaăm riăşiăexageraămomentulăprezent,ă
fiind copleşiteă şiă paralizateă deă sentimenteleă loră imediateă sauă seă fixeaz ă peă momentulă
viitoră deă careă suntă îngrozite.ă Terapiaă caut ă s ă redeaă familieiă sensulă vie ii:ă mişcareaă eiă
fireasc ăpeăaxaătemporal ădinspreătrecut,ăprinăprezent,ăspreăviitor.ă

1.2.5. Resurseleăşiăsuportulăsocial
Resurseleăseărefer ălaăcapacitateaăindividuluiăşiăaăfamilieiădeăaăfaceăfa ăcerin eloră
şiăstresuluiădeăziăcuăzi,ădeăaădep şiădificult ileăf r ăaărecurgeălaăviolen ăşiăalteăconduiteă
dezadaptative.ăAcesteăresurseăsuntăîmp r iteădeăMcCubbinăşiăFigley (1983, apud. Gelles,
1987)ăînăurm toareleăcategorii:ăpersonale,ăaleăsistemuluiăfamilialăşiăaleăsuportuluiăsocial.ă
Resursele personale. Resurseleăindividualeăseărefer ălaăgamaădeăcaracteristiciăaleă
membriloră familieiă careă leă suntă poten ială disponibileă înă momenteleă deă criz .ă Cândă
membriiă familieiă posed ă suficienteă resurseă adecvate,ă suntă maiă capabiliă s ă fac ă fa ă
stresuluiăşiă vulnerabilit ilor.ăExist ăpatruăcomponenteădeăbaz ă aleă resurselorăpersonale:ă
ceaă financiar ă (bun stareaă economic ),ă educa ional ă (contribuindă laă abilitateaă cognitiv ă
ceă faciliteaz ă percep iaă realist ă aă stresuluiă şiă laă dezvoltareaă abilit iloră deă rezolvareă aă
problemelor),ăs n tateaă(bun stareaăfizic ăşiăemo ional ).ăLipsaăresurselorăfinanciareăsauă
s r ciaă creşteă risculă violen eiă înă familie.ă Dară violen aă apareă laă toateă laă nivelurileă socio-
economice,ănefiindăcauzat ădoarădeăs r cie.ăOricum,ăfamiliileăs raceăarăputeaăduceălips ă
deăresurseleănecesareăpentruăaăfaceăfa ăstresorilorăobişnui iăcareăaparăînăsistemulăfamilial.ă
S r ciaă atac ă stimaă deă sineă şiă conduceă adeseaă laă disperare,ă careă poateă deveniă ună terenă

27
propiceă pentruă violen .ă Deă aceea,ă stabilitateaă financiar ă esteă oă resurs ă important .ă Oă
femeieăcuăresurseăfinanciareăîşiăpoateăp r siăso ulăabuziv,ăpoateăpl tiăunăprocesădeădivor ă
costisitor,ăsauăpoateăangajaăoăbon ăpentruăaăsc paădeăstresulăprovocatădeăunăcopilăextremă
deăsolicitant.ăOăfamilieăcuăresurse,ăcareăareăproblemeădeărela ionare,ăîşiăpoateăpermiteăs ă
înceap ăoăterapieăînainteăcaăviolen aăs ăînceap ăsauăs ăfieăpreaămult escaladat .ăăăăăăă
Educa iaă esteă oă resurs ă înă multeă sensuri,ă dară maiă alesă înă direc iaă preveniriiă
victimiz riiă femeiiă şiă copilului.ă Eforturileă deă prevenireă f cuteă deă profesionişti,ă celeă deă
convertireă aă persoaneloră vulnerabileă înă persoaneă maiă puterniceă şiă de schimbarea a
condi iilorăsocialeăasociateăcuăvulnerabilitatea,ăvorăajutaămultălaăprevenireaăunorăformeădeă
abuz.
S n tateaă fizic ,ă emo ional ă şiă celelalteă resurseă psihologioceă suntă deă asemeneaă
factoriăimportan iăînăreducereaăposibilit iiădeăapari ieăaăabuzului. De exemplu, persoanele
cuă stim ă deă sineă ridicat ,ă cuă abilit iă deă aă faceă fa ă crizeiă şiă careă suntă înă generală non-
violenteăvorăfaceăfa ăstresuluiăşiăanxiet iiăîntr-oămanier ămaiăadecvat ,ăf r ăs ăajung ălaă
violen .
Resursele familiale. Înă dep şireaă vulnerabilit iloră şiă stresului,ă dou ă resurseă aleă
familieiă suntă maiă importante:ă coeziuneaă şiă adaptabilitateaă (Olsonă şiă colab.,ă 1979).
Coeziunea esteă definit ă prină leg turaă emo ional ă dintreă membriiă familieiă şiă prină gradulă
autonomieiăindividualeătr iteădeăfiecareăindividăînăparteăînăfamilieăsauăînăcuplulămarital.ă
Eaă esteă strânsă legat ă deă axaă dezangajare-înl n uite,ă descris ă deă Minuchină (1974).ă
Adaptabilitatea familial ăindic ăm suraăînăcareăfamiliaăpermiteăschimbareaăstructurilorădeă
putere,ă aă roluriloră şiă reguliloră caă r spunsă laă ună stresă situa ională sauă deă dezvoltareă
(morfogenez )ă şiă câtă esteă deă stabil ă familiaă (morfostaz ).ă Func ionareaă satisf c toareă aă
cupluluiă maritală sauă aă familieiă reclam ă ambeleă elemente:ă stabilitateaă şiă capacitateaă deă
schimbare.
În cazulăambelorăaspecteă(coeziuneăşiăadaptabilitate),ăesteăpreferabilăs ăexisteăună
echilibruă întreă celeă dou ă extreme.ă Îns ,ă situa iaă considerat ă ideal ă variaz ă multă deă laă oă
cultur ă laă alta.ă Înă uneleă societ i,ă extremaă uneiă axeă sauă altaă poateă fiă valorizat .ă Înă
societ ileă deă tipă european,ă familiileă careă func ioneaz ă moderată dină punctulă deă vedereă aă
celorădou ădimensiuniăauăşanseămaiămariădeăaăseăadaptaăcuăsuccesălaămomenteleădeăcriz .ă
Preaămult ăcoeziuneăpoateăduceălaăfixareaăfamiliei,ăcaăşiăcumăarăfiăprins ăîntr-oăpânz ădeă

28
paianjen”,ăiarăpreaămult ăadaptabilitateăvaăduceălaăhaosăînă familie.ă Înă acelaşiătimp,ă preaă
pu in ăcoeziuneăduceălaăneimplicareăşiăpreaăpu in ăadaptabilitateăduceălaărigiditateă(apudă
Straus, 1980).
Reţeaua socială. Amă v zută c ă atmosferaă sauă climatulă familială depindeă atâtă deă
compozi iaă numeric ă aă familiei,ă câtă şiă deă tipulă rela iiloră intrafamiliale,ă deă criteriile,ă
valorileăpersonaleădeăselec iaăpartenerilor,ădeăgradulădeăcoeziuneăşiădeăadaptabilitate,ădeă
reziden ă înă fa aă frustr riloră aă membrilor care o compun, de statutul economic, de
prezen aăsauăabsen aăcopiilor,ădeănivelulă educa iei,ă deănivelulă statusuluiă ocupa ional.ă Eaă
depindeăşiăparticipareaălaăserviciiăreligioase,ădeăcalitateaăcontactelorăcuărudeleăşiăprietenii.ă
Oă resurs ă important ă este existen aă uneiă re eleă puterniceă aleă suportuluiă social.ă
Violen aăapareămultămaiăraraăînăfamiliileăcareăîntre inăcontacteănumeroseăcuăexteriorulălor.ă
Izolareaăsocial ăesteăcorelat ăcuăabuzulăridicatăalăcopiilor,ăso ieiăşiăaăpersoanelorăvârstniceă
(Straus, 1980). Young (apud Gelles, 1987)ăar taăc ă85%ădintreăfamiliileăcuăabuzăseverăşiă
83%ă dintreă celeă cuă abuză moderată nuă între ină rela iiă cuă persoaneă dină afaraă familieiă
nucleare. Aceste familii nu prea primesc ajutor de la rude.
Familiileă incestuoaseă îşiă protejeaz ă secretulă construindă bariereă întreă sistemulă
familială şiă mediulă social.ă Aceast ă izolareă ocroteşteă supradependen aă inadecvat ă dintreă
membriiă familiei.ă Izolareaă victimeiă seă realizeaz ă adeseaă prină denigrareaă acesteiaă înă fa aă
rudeloră şiă prietenilor,ă ceeaă oă conduceă laă evitareaă contacteloră socialeă pentruă aă sc paă deă
jen ăşiăruşine.ăUneoriăizolareaăseăproduceădatorit ăpresiunilorăf cuteăînăaceast ădirec ieădeă
so ăşiădatorit ăfriciiădeăaănu-şiăînfuriaăso ul.ăăă
Truningeră(1971)ăaăeviden iatăc ădeciziaăso ieiădeăaăc utaăajutorăesteămaiăprobabil ă
cuă câtă violen aă laă careă esteă supus ,ă esteă maiă frecvent ă şiă maiă sever .ă Femeileă caut ă
interven iaăsauăajutorulăexternădoarăatunciăcândăsuntăgravăabuzate.ăDeăasemenea,ăcuăcâtă
femeiaăaăfostăvictim ăăaăp rin ilorăînăfamiliaădeăorigine,ăcuăatâtămaiămultăvaăfiătentat ăs ă
r mân ă al turiă deă so ulă abuzator.ă Oă posibil ă explica ieă esteă aceeaă c ă faptulă deă aă fiă
victimizată înă copil rieă creşteă toleran aă femeiiă adulteă laă violen .ă Factoriiă ocupa ionaliă şiă
educa ionaliăsuntăasocia iăcuădeciziaădeăaăr mâneăal turiădeăso iiăabuzivi.ăFemeileăcareănuă
solicit ăinterven iaăsuntămaiăpu inăprobabilăs ăfiiăterminatăstudiileăsauăs ălucreze.ăCuăcâtă
resurseleăfemeiiăsuntămaiăreduse,ăcuăatâtăputereaăpeăcareăoăareăesteămaiămic ,ăcuăatâtăvaăfiă
maiăprins ăînăacestămariaj,ălaădispozi iaăso ului,ăf r ăaăcereăinterven iaăexterioar .ă

29
 Neinterven ionismul,ătendin aăcelorlal iădeăaătreceăsubăt cereăastfelădeămanifest ri,ă
conducă laă creştereaă neîncrederiiă şiă scepticismuluiă victimeiă cuă privireă laă posibilit ileă deă
salvare,ădeăaăfiăsprijinit ăînădemersurileăeiădeăautoprotejare,ăaăeiăşiăaăcopiilor.
Toleran aă social ă fa ă deă fenomenă şiă consim ireaă t cut ă aă violen eiă înă familieă
reprezint ă oă caracteristic ă aă multoră societ i.ă Oă dovad ă aă acesteiă superficialit iă esteă
absen aăserviciilorăspecialeăpentruăvictimeleăviolen eiădomestice,ăfemeiăşiă copii,ăserviciiă
deăîngrijireăsuperficiale,ăabsen aăinteresuluiăpentruăcunoaştereaăcauzelorăr nilorăpeăcareăleă
îngrijescăşiăîntâmpinareaăvictimelorăcuăreticen .ăÎnăplus,ăs-aăeviden iatăc ăuneori,ă„tocmaiă
rudeleă şiă prieteniiă potă fiă suportulă anumitoră tipuriă şiă gradeă deă violen ”ă (Straus,ă 1980).ă
Fenomenulă deă violen aă familial ă esteă multă maiă frecventă şiă maiă ampluă înă mediileă
subculturale,ă cuă caren eă educa ionale,ă laă structurileă psihiceă primitive,ă cu autocontrolul
comportamentală sl bită sauă suprimat,ă adeseaă înă condi iileă consumuluiă deă alcoolă „cronic”ă
sauă„excesiv”.
Absen aă specialiştilor,ă aă legiloră şiă serviciilor,ă precumă şiă toleran aă mentalit iiă
transform ă fenomenulă deă violen ă domestic ă într-o maladieă social ă pu ină cunoscut ă şiă
ignorat ,ămanifest rileăei,ăînătimp,ăsuntătotămaiăpericuloase.ăPericolulăcuăcareăseăconfrunt ă
victimeleădevineătotămaiăamplu,ăîmbinândăăvariateăşiă multipleăforme.ă Înă acesteă condi ii,ă
asigurarea suportului social este o parte vital ă aă oric ruiă programă destinată elimin riiă
violen ei.
1.3.ăUneleădificult iăînăinvestigareaăfenomenului

1.3.1.ăMiturileăcuăprivireălaăviolen aădomestic
Ceeaăceăaşteapt ăindiviziiădintr-oăcultur ădeălaăb rba iăşiăfemei,ădeălaăta iăşiămame,ă
seă confund adeseaă cuă stereotipurileă careă circul ă cuă privireă laă acesteă aştept ri.ă Acesteă
clişeeă suntă deă multeă oriă afirma iiă falseă sauă falseă credin e,ă dară careă laă nivelulă conştiin eiă
comuneăauăvaloareădeăadev răşiăconsecin eăac ionaleăimportanteă(Ilu ,ă1995).ăDinăp cate,
acesteă credin eă suntă parteă aă violen eiă culturaleă careă justific ă producereaă şiă transmisiaă
violen eiă domestice,ă careă legitimeaz ă violen aă direct ă fizic ă sauă psihologic ă şiă ceaă
structural .ă
Exist ă numeroaseă mituriă şiă stereotipuriă despreă femeiaă b tut ă care impun mai
multeăbariereăînăcaleaăstudieriiăşiăîn elegeriiăadecvateăaăfenomenului.ăFemeiaăb tut ăesteă

30
adeseaădescris ăcaăfiindăneputincioas ,ăfragil ,ăistovit ,ăcareăodat ăaăfostădr gu ;ăareăcopiiă
mici,ănuăesteăpreg tit ăpentruăniciăoămunc ăşiăesteădependent ădeăso ;ăfaceăparteădintr-un
grupă minoritară sauă apar ineă claseiă deă jos,ă fiindă înv at ă cuă violen aă (Hearn,ă 1998).ă
Cercet rileăluiăWalkeră(1984)ăarat ăc ăacesteăcredin eăsuntăînămajoritateaăcazurilorăsimpleă
stereotipuri,ă deă oareceă numeroseă femeiă b tute apar ină claseiă deă mijlocă şiă superioareă aă
societ ii,ă undeă putereaă st ă înă mâinileă so ului.ă Concluziaă luiă Wlakeră aă fostă aceeaă c ă
femeileă b tuteă seă reg sescă înă toateă rasele,ă culturile,ă religiile,ă niveleleă educa ionaleă şiă
economice.
Câtevaă dintreă miturileă maiă frecventă întâlniteă cuă privireă laă violen aă domestic ă
asupraăfemeii,ăvarianteleărealisteăşiăimplica iileăacestorăfalseleăcredin eăsuntăurm toarele:
1. Violenţa domestică apare în familiile cu un statut economic şi social scăzut.
În realitate: violen aă domestic ă poateă fiă întâlnit ă înă toateă claseleă şiă categoriileă
sociale,ăfamiliileăcuăunăstatutăsuperiorăfiindămaiătentateăs ăoăascund ăperspectiveiăpublice.ă
Eleăauăunăstatutăşiăoăimagineădeăap rat,ă„pierderile”ăînăcazulăexpuneriiăpubliceăfiindămaiă
importante.
Consecinţele: violen aădomestic ătindeăs ăfieăsubevaluat ăşiămaiărarăidentificat ăşiă
diagnosticat ă(inclusivăînăterapiaădeăfamilie),ăceeaăceăconduceălaăperpetuareaăacestuiămit.
2. Unele femei merită să fie bătute, ele îl provoacă pe agresor.
În realitate: nu exist ă justific riă pentruă violen aă domestic .ă Deşiă înă terapiaă seă
consider ă c ă laă oriceă paternă interac ională contribuieă ambiiă parteneri,ă acestă lucruă nuă seă
valabilăşiăînăcazulăviolen eiădomestice.ăNiciăoăreac ieăaăparteneruluiănuăjustific ăviolen a.ă
Deăpreaăpu ineăoriăviolen aăesteăpunctulăculminantăalăuneiădisputeăşiădeăceleămaiămulteăoriă
femeileănuăprimescăsemneleăpremerg toareăactului.ăMulteăfemeiătindăs ăeviteăepisoadeleă
violenteăşiăindiferentădeăac iunileălorăeleărisc ăs ăfieăabuzate.
Consecinţe: la nivelul sim uluiă comun,ă femeileă b tuteă suntă celeă sf tuiteă s -şiă
îmbun t easc ăabilit ileădeăaăfaceăfa ăagresoruluiă(„Nu-lăsup ra,ăprovoca!”).ăFieăc ăesteă
vorbaădeăunăprieten,ădeămedicăsauăpoli ie,ăeaăesteăîntrebat ăceăaăf cut,ăcumăşi-a provocat
partenerul.
3. Bătaia este rezultatul proastei îndepliniri a datoriilor de soţie şi mamă.
În realitate: Frustr rileăşiăinsatisfac iileăagresoruluiăauăde-aăfaceăadeseaămaiăpu ină
cuă nemul umirileă luiă casniceă şiă maiă multă cuă incapacitateaă saă deă aă seă integra,ă adapta,ă

31
realiza sau impuneăînămediulăsocial.ă
Consecinţe: chiară şiă ceiă careă auă grij ă deă s n tateaă victimeiă adopt ă oă atitudineă
defavorabil ăacesteia,ăceăsugereaz ăc ănuăs-aăridicatălaănivelulăaştept rilor,ăgenerândăastfelă
b taia.
4. Femeilor le place să fie abuzate.
În realitate: acestă mită aă ap rută peă bazaă constat riiă c ă multeă femeiă r mână lâng ă
partenerulă loră violent.ă Dar,ă femeiloră leă esteă adeseaă team ă s -şiă p r seasc ă partenerul.ă
Cercet rileăauăindicatăc ămomentulăp r siriiăagresoruluiăpoateăfiăunulăextremădeăpericulosă
pentru o femeie.
Consecinţe:ă înă cazulă sindromuluiă femeiiă b tute,ă neajutorareaăşiă frecven aămareăaă
cazuriloră reducă sensibilitateaă personaluluiă medicală laă aceast ă problem .ă Personalulă
medicală tindeă s ă fieă dezgustată şiă s ă ignore,ă s ă minimalizezeă sauă s ă negeă plângerile
victimei.
5. Dacă o femeie bătută ar fi vrut să părăsească relaţia ar fi put să o facă în
orice moment.
În realitate:ă multeădină motiveleăpentruăcareăoăfemeieăpoateăr mâneăîntr-oărela ieă
abuziv ăsuntăindependenteădeăvoin aăei.ăFemeiaăesteăadeseaăcaptiv ăpsihologic, ea poate
suferiădeăsindromulăStokholm,ăpoateăsimpatizaăcuăagresorul,ăîlăpoateăprezentaăîntr-un mod
favorabil,ădeşiăac iunileăluiăaparăcaăabuzuriăclare.ăFemeiaăpoateăfiăexcesivădeădependent ă
deăelăsauăpoateăfiăfor at ăs ăr mân ăprinăclaustrareăşiătransformareaăeiăînăprizonier.ă
Consecinţe:ă personalulă medicală careă seă îngrijeşteă deă s n tateaă femeiiă b tuteă îiă
recomand ăs ăp r seasc ărela ia,ăf r ăs ăîn eleag ăprocesulăprinăcareăfemeiaăesteăre inut ă
înărela ie.
6. Bătaia apare doar o dată.
În realitate: înă pu ineă cazuriă exist ă ună singură episodă deă violen ,ă înă majoritateaă
covârşitoareăaăcazurilorăfiindăvorbaădeăunăîntregăcicluăalăviolen eiădomestice,ăcareătrimiteă
la un comportament repetitiv.
Consecinţe: specialiştiiă careă intr ă înă contactă cuă femeiaă b tut ă îiă potă sugeraă c ă
trebuieăs ăfieălaăbineăşiălaăr uăal turiădeăso ulăei,ăşiăc ănuătrebuieăs ăseă„sperie”ălaăprimaă
greutateăîntâlnit .
7. Bărbaţii violenţi nu-şi pot controla violenţa.

32
 În realitate: b rba iiăviolen iăpotăcredeăacestălucruăadeseori.ăMajoritateaăcelor care
îşiă agreseaz ă so iileă îşiă potă totuşiă controlaă agresivitateaă înă raportă cuă alteă persoaneă
(prieteni,ăsauăcolegi),ădeciăarăputeaăs ăşi-oăcontrolezeăşiăînărela iaăcuăpartenera.ă
Consecinţe:ă b rba iiă potă renun aă laă autocontrolulă impulsuriloră agresiveă înă rela iaă
cuăso iaăşiăîşiăpotăjustificaăastfelăfaptele.ăDiferiteleăcategoriiădeăspecialiştiăcareăintervinăînă
cazurileădeăviolen ădomestic ăpot,ălaărândulălor,ăscuzaăastfelăcomportamentulăagresorului.
8. Bătaia este rezultatul consumului excesiv de alcool sau droguri.
În realitate: exist ă parteneriă violen iă careă nuă suntă consumatoriă deă alcoolă sauă
droguri.ă Nuă exist ă argumenteă careă s ă sus in ă c ă alcoolulă reprezint ă oă cauz ă direct ă aă
violen eiă domestice.ă Dovezileă sus ină coexisten aă consumuluiă deă aă alcoolă şiă aă violen eiă
domesticeăşiăefectulăluiăfacilitatorăasupraăactelorădeăviolen .
Consecinţe: înărezolvareaăacestorăcazuriăunăaccentăfoarteămareăseăpuneăpeăterapiaă
medicamentoas ăaă adic iei,ă uitându-seădeăimportan aăpsihoterapieiă individuale,ădeăcupluă
sau familie, de importan aăparticip riiălaăgrupurileădeăsuport.
9. Violenţa domestică apare atunci când victima/agresorul au probleme
psihiatrice.
În realitate: victimele/agresoriiă ă nuă prezint ă obligatoriuă oă constitu ieă
psihopatologic .ăMajoritateaăb rba ilorăagresiviănuăprezint ăboliăpsihice,ăeiăfiindăpersoaneă
obişnuiteăcareăînămulteăsitua iiăseăpotăcontrola.ă
Consecinţe: dac ă înă cazulă b rba iloră boalaă psihic ă poateă invocat ă înă scopulă
scuz riiăactelorălorădeăviolen , înăcazulăfemeilorăb tuteăpsihiatriiăpotăsupraevaluaăpân la
praguriă semnificativeă clinică nivelulă tendin eloră isterice,ă depresiveă sauă suicidare,ă fiindă
tratateăcuăcalmanteăsauăchiarăinternateăînăclinicaădeăpsihiatriăf r ăaăfiănecesarăacestălucru.
10. Agresorii au învăţat de la tatăl lor atitudinea abuzivă asupra femeii.
În realitate: potă existaă şiă alteă modeleă aleă înv riiă acestoră atitudini.ă Înă 18%ă dină
cazuri,ăparteneriiăviolen iănuăauăavutădeăfaptăoăcopil rieăînăcareăs ăseăconfrunteăcuăviolen aă
înăfamilie (Gelles, 1987).
Consecinţe: agresoriiă potă s -şiă justificeă astfelă ac iunile,ă iară uniiă specialiştiă îlă potă
prezentaăchiarăcaăpeăoăvictim ăaămediuluiăînăcareăaăcrescută(„Eiăsuntăadev rataăvictim !”).ă
Exist ă şiă alteă mituriă careă nuă reprezint ă explica iiă directe,ă ciă doară încerc riă aleă
colectivit ilorădeăaăîn elegeăacestăcomportament:ă„b taiaănuăareăconsecin eăimportante”,ă

33
„esteă oă expresieă aă iubirii”,ă „victimeleă exagereaz ă dimensiuneaă abuzului”,ă „amesteculă înă
treburileăinterneăaleăuneiăfamiliiăesteăneavenit”ăetc.ă

1.3.2.ăMinimalizareaăefectelorăviolen ei
Potrivit lui Locktonă şiă Wardă (1997)ă minimalizareaă consecin eloră violen eiă
reprezint ăoăalt ădificultateăînăcaleaăcercet riiăfenomenului,ăaăm surilorăceătrebuieăluateăînă
plană psihologic,ă medicală sauă socială şiă înă diagnosticareaă şiă tratareaă sindromuluiă femeiiă
b tute.ă
Minimalizareaăconst ăînăraportareaăsauăamintireaăunuiănum rămicădeăevenimente,ă
chiară şiă atunciă cândă frecven aă loră creşte.ă Eaă ac ioneaz ă caă ună mecanismă deă ap rareă
împotrivaăamintirilorăterifianteăşiăreprezint ăunăprocesăprinăcareăacesteaădisparăînătimp.ăÎnă
mod conştientăsauăinconştient,ăfemeiaăb tut ăreduceăintensitateaăşiămagnitudineaăfiec ruiă
evenimentă abuziv,ă trecândă apoiă laă reducereaă num ruluiă deă evenimenteă peă m sur ă ceă
frecven aălorăcreşte.ăAcestăfaptăpoateăfiăobservatădinăfelulăînăcareăeaăvorbeşteădinăfelulăînă
careă eaăvorbeşteădespreă r nileăprovocateădeăb taie:ă „M ăr nescăuşorăşiă sângerezămult!”.ă
Minimalizareaăesteăunulă dină motiveleăprincipaleă aleăconspira ieiă t ceriiăşiăaănesolicit riiă
ajutoruluiă medicală sauă ală poli iei.ă Femeileă b tuteă minimalizeaz ă şiă chiară neag ă ataculă şiă
b taia,ăiarăaceast ănegareăesteăsus inut ădeăagresorăşiădeămembriiăfamiliei.ăMinimalizareaă
continu ă atâtaă timpă câtă dureaz ă rela iaă şiă afecteaz ă trecereaă femeiiă prină sistemulă deă
îngrijireămedical ăşiăpsihologic .
Uniiă cercet toriă consider ,ă notaă Hearnă (1998), c ă acestă procesă deă reducere,ă deă
diminuareăsauărelativizareăseărefer ăfieălaăprocesulădeădefinireăaăviolen eiădeăc treăfemei,ă
fieălaăfrecven aăşiăetapeleăei.ăUnăatacămaiăscurt,ăconcretizatăprintr-oăpalm ăsauăîmpingereă
este descris de femeieăcaăfiindăunămicăincidentă,ăoăieşireăsauăpierdereăaăcontroluluiăso ului.ăă
Oălat ăform ădeăminimalizareăesteăcompara iaăfavorabil ăaăso uluiăcuăal iăb rba i,ă
careăconduceălaăconcluziiădeătipulă„nuăesteămaiăr uăcaăal ii”ăsauă„aşaăsuntăto iăb rba i”ă.ă
Aceastaă diminuareă reprezint ă deă faptă oă justificareă aă comportamentuluiă parteneruluiă şiă aă
reac ieiăfemeii,ăcareăîncearc ăs ăaccepteăviolen aăşiăs ăargumentezeăînăfa aăcelorlal iădeăceă
r mâneăînămariaj.
Peăm sur ăceăviolen aăcreşteăînăintensitateăşiăfrecven , minimalizarea – al turiădeă
reprimareaăconştient ăşiănegareaăinconştient ă– devineăpentruăfemeiaăabuzat ăoăform ădeă

34
rezisten ă fa ă deă comportamentulă abuziv,ă rezisten ă ceă vaă fiă utilizat ă pentruă aă încercaă
rezolvareaăproblemei,ădarăşiăpentruăaă„toleraăintolerabilul”ă(Hearn,ă1998,ăp.187).ăAcesteă
strategiiă deă aă faceă fa ă situa ieiă suntă complexeă şiă reprezint ă oă încercareă aă femeiiă deă aă
schimbaăsitua iaăsauădeăa-iăg siăoăjustificare.
Minimalizareaăşiă negareaăsuntăutilizateăatâtădeăfemeieăcâtă şiă deăb rbatulăagresor.
Motiveleă utiliz riiă difer ă îns .ă Dac ă înă cazulă b rbatuluiă acesteă strategiiă servesc,ă înă
principal,ă pentruă evitareaă consecin eloră legaleă şiă socialeă aleă violen ei,ă pentruă femeiă
servesc,ămaiăalesăpentruăaăseăjustificaăfa ădeăsine,ăpentruăa-şiăg siăargumentele pentru a
r mâneăînărela ie.ăăăă

1.3.3.ăIzolareaăsocial
Izolareaăsocial ăimplic ă urm toareleăaspecteămaiăimportante:ăimagineaăpublic ăaă
celoră doiă ă parteneri,ă aă rela ieiă dintreă eiă şiă izolareaă femeiiă deă c treă b rbat.ă Lipsaă
concordan eiădintreăimagineaăso uluiăşiăimagineaăb rbatuluiăînăsocietateă(pozi ieăsocial ,ă
carier )ă esteă ună aspectă desă întâlnită înă cazulă so iloră cuă oă anumit ă influen ă înă via aă
comunit ii.ă Imagineaă so ieiă înă publică seă reflect ă şiă înă imagineaă so ului,ă iară acestaă esteă
conştientă deă posibileleă consecin eă negativeă aleă comportamentuluiă luiă domestic.ă Acestă
lucruă îlă faceă peă so ă s -şiă constrâng ă so iaă (abuzat )ă prină izolareă social ,ă dependen ă
financiar ăetc.
Folosireaă izol riiă socialeă şiă aă umilirii,ă caă tehnic ă deă coerci ieă înă cadrulă cuplului
agresivă implic ă practicareaă constrângeriiă psihologiceă aă so iei.ă Amenin areaă cuă violen aă
fizic ăesteăunămesajătransmisăso ieiă pentruăaăfaceăpublic ăstareaărela ieiălor.ă Înăastfelădeă
cazuri,ă societateaă îns şiă devineă ună factoră deă coerci ieă implicită care,ă pentru a-lă ap raă peă
b rbat,ă vaăal turaăpozi ieiă şiăinfluen eiăsocialeăaăacestuiaăstereotipurileăexistenteăînă jurulă
acestui fenomen.
Unăaltăaspectăîlăconstituieăfaptulăc ,ădinăgelozieăsauădeăfricaădeăaănuăfiădeconspirată
şiă acuzat,ă femeiiă iă seă refuz ă dreptulă deă men ineă anumiteă rela ii,ă deă aă p straă anumiteă
prietenii,ămaiăalesăcuăceiăcareăarăputeaăaveaăoăanumit ăinfluen ăasupraăei.ăDeăasemenea,ă
comportamentulăexploziv,ăimprevizibilăalăso uluiădetermin ăfemeiaăs ănuăseăangajezeăînă
anumiteăactivit iăcareănuăprimescăaprobareaăso uluiăşiăs ăseăimpliceădoarăînăceleăaprobateă
deăacesta,ălaăcareăparticip ,ădeăregul ,ăprieteniiăso ului,ăcunoştin eleălui,ăînăfa ăc roraăîşiă

35
vaăp straăîntr-oămaiămareăm sur ăautocontrolul.
Înă uneleă cazuriă izolareaă poateă luaă formeă extreme,ă so ulă refuzândă s ă participeă laă
activit i,ăchiarădac ăacesteaăsuntălegateădeăcarier ,ăslujbaăso iei,ăiarăso iaăpoateărefuzaăs ă
participeă datorit ă caracteruluiă imprevizibilă ală so ului.ă B rba iiă agresiviă folosescă adeseaă
evenimenteleă socialeă caă oă arm ,ă caă oă form ă deă manipulareă aă so iei:ă dac ă eaă doreşteă s ă
participeă laă anumiteă activit i,ă fieă vaă trebuiă mearg ă singur ă şiă s -şiă asumeă riscurileă laă
venireaă acas ă fieă voră trebuiă s ă suporteă comportamentulă brutal,ă nepoliticos,ă agresivă ală
so ului.ă Înă ciudaă unoră astfelă deă amenin ri,ă so ulă s-ară puteaă manifestaă caă ună so ă iubitor,ă
sociabil,ăastfelăîncâtăso iaăs ănuămaiăştieălaăceăs ăseăaştepte.ăÎnăsitua iiăsociale,ăfemeiaăvaă
staădinăceăînăceămaiămultăcuăso ul,ăceeaăceăvaăcreşteăposibilitateaăcaăacestaăs -şiăexerciteă
controlulăşiăs -şiădezvolte sim ulăposesiuniiă(Gelles,ă1987).
Agresivitateaăverbal ăsauăumilireaăverbal ăreprezint ăpentruămajoritateaăfemeiloră
„ceaă maiă puternic ă form ă deă coerci ie”ă dină parteă so uluiă (Walker,ă 1979),ă înă ciudaă
suferin elorăfiziceălaăcareăsuntăsupuse,ămaiăalesădac ăumilireaăseăfaceăînăprezen aăcopiiloră
sauă altoră persoane.ă Faptulă deă fiă deă fa ă atunciă cândă so ulă îşiă critic ă sauă compar ă
defavorabilăso ia,ăcândăîiăadreseaz ăinjuriiăsauăoăloveşteăîiăfaceăpeăceiăprezen iăs ăeviteăpeă
viitor cuplul respectiv,ăm rindăizolareaăsocial .ă
Izolareaă faceă caă oportunit ileă deă aă vedeaă şiă comportamentulă altoră cupluriă s ă fieă
aproapeănule,ăfemeiaăb tut ăfiindăastfelălipsit ăşiădeărela iileăcareăarăfiăputut-oăajutaăs -şiă
sporeasc ă stimaă deă sineă şiă s ă seă simt ă maiă pu ină ajutorat .ă Izolareaă social ă complet ă
accentueaz ă sentimentulă lipseiă deă putereă şiă neajutorare,ă „femeiaă devenindă incapabil ă s ă
ac ionezeăpentruăaăîmbun t iărela iaăsauăaăoăp r si,ăiarădepresiaăseăadânceşte”ă(Walker,ă
1984,ăp.ă72).ă Înăaceast ă situa ie,ăeaăpoateăsim iăc ănu-şiă maiăcontroleaz ădestinul,ă c ănuă
maiă areă încredereă înă capacit ileă eiă şiă sufer ă oă drastic ă sc dereă aă stimeiă deă sineă şiă aă
energieiă necesareă ieşiriiă dină rela ie.ă Eaă înva ă c ă nimică bună nuă iă seă maiă poateă întâmplaă
astfelăîncât,ăpentruăaărezista,ăîncearc ăs -şiădiminuezeăsuferin a.ă
Neîncredereaăînăsine,ăfricaădeăso ăşiădeăjudecataăcelorlal i,ăfaceăcaăfemeiaăb tut ăs ă
seă închid ă înă sineă şiă s ă nuă maiă cear ă ajutorulă celorlal i.ă Aceştiaă r mână undevaă înă afaraă
sistemuluiă s uă deă referin ă şiă nuă maiă potă interveni.ă Peă deă alt ă parte,ă societateaă – prin
toleran aăsaăfa ădeăuneleămanifest riăviolente,ăprinămiturileăpeăcareăcultiv ăşiăperpetueaz ă
despreă violen ă – împingeă atâtă so ulă câtă şiă so iaă s ă seă ascund ă subă mascaă intimit iiă

36
familiei, a dreptului la intimitate.

1.4.ăAbord riăteoreticeăaleăviolen eiăconjugale

Fenomenulăviolen eiădomesticeăesteăprezentăînărealitateaădeăziăcuăzi,ămaiăaproapeă
sauămaiădeparteădeăc minulănostru,ădeăvalorileănoastre,ădeăobiceiurileăprivindărezolvareaă
conflicteloră şiă deă celeă privindă autocontrolulă asupraă impulsurilor.ă Încercândă s ă identificeă
cauzeleăprincipaleăaleăagresivit ii,ădiferiteăteoriiădinădomeniulăpsihologieiăşiăsociologieiă
încearc ă s ă pun ă înă ordineă multitudineaă deă defini iiă dină acestă domeniu,ă considerândă
agresivitateaă caăoăfunc ieădeăprotec ieăsauădeăsupravie uireăaăindividuluiă (Lorenz),ăăcaăoă
exprimareă inevitabil ă aă energiei,ă aă pulsiuniloră ă (Freud),ă caă ună comportamentă înv at,ă
(Bandura) sau caă reac ieă laă stresulă socială (Gil).ă Demersurileă difer ă adesea foarte mult:
uneleă dintreă eleă încearc ă s ă expliceă agresivitatea,ă iară alteleă violen aă sauă agresivitateaă
deschis ;ăuneleăexplic ăviolen aăintrafamilial ăînăcontextulămaiăgeneralăalăceleiăsocietale,ă
iară alteleă auă oă abordareă maiă specific ,ă analizând-o cu prec dereă peă ceaă dină urm ;ă uneleă
explic ămaiăalesăviolen aămasculin ,ăiarăalteleăviolen aăindiferentădeăgen;ăuneleăîncearc ă
s ă expliceă comportamentulă agresorului,ă iară alteleă conduiteleă specificeă victimei.ă Câtevaă
dintreăacesteaăsuntăprezentateăînăceleăceăurmeaz .

1.4.1. Teoriile biologice

Dezvoltândă punctulă deă vedereă freudiană şiă analogiaă dintreă naturaă animal ă şiă ceaă
uman ,ă K. Lorenz (1952, 1966; apud Turliuc, 2007) a dezvoltat teoria etologică,ă înă
cadrulăc reia,ăaăsus inutăc ăagresivitatea răspunde nevoilor de supravieţuire, indivizii mai
agresivi sporindu-şi şansele de supravieţuire. Ceiă careă agreseaz ,ă reuşescă s -şiă procureă
maiă uşoră resurseleă necesareă vie ii,ă selec iaă natural ă fiindă responsabil ă deă conservareaă şiă
înt rireaăinstinctuluiăagresiv.

Lorenz a accentuat natura biologic-instinctual ăaăcomportamentuluiăagresiv.ăEste

vorba de o energie instinctuală, acumulată într-o perioadă mare de timp şi, concomitent,
de o descărcare şi (re)modelare a ei de către factorii relaţionali şi conjuncturali. Teoriile
care auă sus inută naturaă instinctual ă aă agresivit iiă auă fostă supuseă unoră multipleă critici,ă
agresivitateaăputândăfiăinfluen at ăşiămodificat ăînămaiămareăm sur ădecâtăseăsugereaz ăînă

37
cadrul acestora.

Reprezentanţii sociobiologiei au insistat, la fel ca etologii,ă asupraă valen eloră

adaptativeă aleă agresivit ii.ă Dar,ă eiă auă sus inută c ă agresiuneaă apareă pentruă aă sporiă
probabilitateaă transmiteriiă geneloră agresoruluiă laă genera iaă urm toare.ă E. Wilson (1975)
consideraăc ăacestăultimăscopăalăsupravie uiriiăgeneticeăimpuneăşiăuneleălimiteăagresivit iiă
deoarece,ă exacerb rileă eiă ară puteaă duceă laă eliminareaă unoraă dintreă propriiă urmaşiă aiă
agresorului.

Respingereaănaturiiăinstinctualeăaăagresivit iiănuăaăînsemnatănegareaăinfluen eloră

biologiceă asupraă manifest riloră agresive. Dezvoltarea tehnicii moderne de certare din
domeniulă geneticiiă aă permisă studiulă cariotipuluiă uman,ă prină intermediulă c ruiaă teoriaă
lombrosian ă esteă reconfirmat ă subă formaă teoriei aberaţiilor cromozomiale. Astfel,
anomaliile cromozomiale devin cauzele genetice,ă înn scuteă aleă comportamentuluiă
violent.ăSeăştieăspreăexempluăc ,ăsubiec iiăcuăsindromulădubluăYă(consecin aăfenotipic ăaă
trisomieiăXYY)ăseăcaracterizeaz ăprinălabilitateăpsihic ăşiăcomportamentăagresiv.ă

Modelul neurobiologic pleac ă deă laă analizaă structuriloră anatomiceă şiă aă sistemeloră
neorochimiceă implicateă înă producereaă agresivit iiă “normale”ă şiă “patologice”.ă Înă acestă
cadruă seă insist ,ă maiă întâi,ă asupraă faptulă c ă reac iileă agresiveă auă ună mecanismă neural,ă
stimulareaăexcesiv ăsauădisfunc iileăunorăforma iuniănervoaseă(lobulătemporal,ădiencefalul,ă
sistemulălimbic)ăproducândăcomportamentulăagresiv.ăFernandez-Molina (cf. Stein, 2000) a
demonstrată c ă exist ă oă inter-rela ieă morfologic ă şiă func ional ă întreă lobulă temporală şiă
diencefalăşiăc ăanumi iăcentriăaiă amigdaleiăinfluen eaz ăreac iileăafectiveădeăap rare,ăfurieă
sauăfug .ăŞiăal iăautoriăauăinsistatăasupraăroluluiăimportantăalăsistemuluiălimbicăşiăalălobuluiă
frontal. D.J. Stein (2000),ădeăpild ,ăar taăc ăexist ădateăcerteăcareăindic ăexisten aăînăcazulă
psihopatiilorăaăunorădisfunc iiăspecificeăaleălobuluiăfrontală(cumăarăfiădeteriorareaăproces riiă
materialelorăcuăecouăafectivăputernic),ăcareăexplic ăşiănivelulălorădeăagresivitateămaiăridicat.

Ală doileaă aspectă surprinsă înă cadrulă modeluluiă neurobiologică seă refer ă laă
particularit ileă func ion riiă sistemuluiă nervos: func ionareaă neurotransmi torilor,ăă
mecanismul de polarizare-repolarizare,ă joculă excita ieiă şiă inhibi ieiă etc.ă Acesteă proceseă
neurofiziologiceăasigur ămecanismeleădeăadaptareăaăorganismuluiăpeăplan internăşiăextern.ă
Agresivitateaăarăfi,ăînăsensulăcelămaiăprofundăbiologic,ăunămijlocăextremădeăadaptare,ăcareă

38
arăstaălaăbazaăst rilorăemo ionaleănegative,ădeăur ăsauădeăfurie.

Înă privin aă neurotransmi torilor,ă seă ştieă ast ziă c ă circuiteleă serotoninergice au un
rolă importantă înă lobulă frontal,ă bunaă func ionareă aă neuroniloră serotoninergiciă asigurândă
inhibarea comportamentelor agresive (Turliuc, 2007). Altfel spus, diminuare transmisiei
serotoninergiceăconduceălaăincapacitateaăadopt riiăatitudiniiăpasiveăsauăaăceleiădeăaşteptare,ă
laăinabilitateaădeăaăfaceă fa ăsitua iilorăcareănecesit ăinhibareaăunorătendin e,ăpulsiuniă etc.ă
Dopamina,ă laă rândulă ei,ă esteă ună neurotransmi toră implicată înă manifest riă vegetativeă
precumă hipervigilen a.ă Naturaă rela ieiă inhibitoareă dintreă serotonin ă şiă dopamin ă esteă
cunoscut .ăSc dereaăserotonineiăconduceălaăcreştereaădopamineiăşiăaăst riiădeăvigilen .ăDeă
aceea,ă nivelulă sc zută deă serotonin ă înă sistemulă nervosă esteă asociat ă şiă cuă creştereaă
tulbur riloră deă somn,ă cuă sc dereaă capacit iiă de adaptare la stres, cu instalarea depresiei
majoreăşiă aăanxiet iiă socialeăexcesive,ăcuăcreştereaărisculuiăsuicidar,ăaăcomportamentuluiă
agresivăşiăaăimpulsivit ii.ăăăăăăă

Aă treiaă component ă prezentat ă înă cadrulă modeluluiă neurobiologică esteă dat ă deă
implicarea glandelor endocrine în agresivitate,ă deă rolulă testosteronuluiă înă manifestareaă
agresivit iiă laă om.ă Dup ă O.ă Klinebergă (1956,ă apudă M.N.ă Turliuc,ă 2004)ă agresivitateaă
masculin ă esteă maiă pu ină condi ional ă socio-cultural,ă eaă reg sindu-seă şiă înă întreagaă lume
animal .ăInjectareaădeăhormoniămasculiniăînăembrioniăaccentueaz ăagresivitateaăanimaleloră
dup ă naştereaă loră laă ambeleă sexe.ă Chiară dac ă aă fostă acuzată deă reduc ionism,ă ast ziă suntă
recunoscuteăatâtăinfluen eleăneurale,ăcâtăşiăceleăhormonaleă(b rba iiăsuntămult mai agresivi
decâtă femeileă datoritaă diferen eloră deă natur ă hormonal )ă sauă biochimiceă (deă exemplu,ă
creştereaăalcooluluiăînăsângeăsauăsc dereaăglicemieiăpotăintensificaăagresivitatea)ăprezentateă
de modelul neurobiologic.

Genetica,ă neurologiaă şiă endocrinologia auă fostă invocateă pentruă aă oferiă explica iiă
pentruă diferen eleă dintreă rezultateleă mediiă ob inuteă deă femeiă şiă b rba iă privindă
agresivitatea.ă Cercet toriiă sus in,ă spreă exemplu,ă c ă nivelulă maiă ridicată ală agresivit iiă
sexuluiă masculină areă oă puternic ă determinareă biologic ă deoarece:ă 1.ă aceast ă diferen ă
întreă sexeă esteă foarteă asem n toareă laă oameniă şiă laă primateleă superioare;ă 2.ă eaă esteă
universal ,ă înă sensulă c ă esteă prezent ă înă toateă culturileă şiă 3.ă nivelulă agresivit iiă esteă
sensibilălaăac iuneaăhormonilor sexuali masculini.

39
 Faptulă c ă b rba iiă suntă maiă agresiviă aă favorizată instalareaă uneiă atitudiniă
ambivalenteă fa ă deă agresivitateă şiă violen .ă Atunciă cândă suntă realizateă înă scopulă
men ineriiăp ciiăsauăiubiriiăacteleăagresiveăsuntăconsiderateăunăălucruăbun şiănecesar.ăNuăă
esteădeămirareăc ăviolen aăînăfamilieăaăfostăatâtădeămultătipătolerat ,ăc ăsindromulăcopiluluiă
b tutăaăfostădefinitădeăspecialiştiăabiaăînădeceniulăşapteăalăsecoluluiătrecut,ăc ăprevederileă
juridiceă împotrivaă violen eiă domesticeă suntă extremă deă recente.ă Agresivitateaă masculin ă
areă ună impactă direct,ă deosebită deă grav,ă asupraă vie iiă familialeă sauă deă cuplu.ă Violen aă
împiedic ădezvoltareaăsauămen inereaăsentimentuluiăiubiriiăşiărespectuluiăreciprocăfirescăală
partenerilor,ăfavorizândăresentimentele,ărupturaăafectiv ăşiădisolu iaătreptat ăaărela iilor.
Totuşi,ă explica iileă oferiteă înă cadrulă disciplineloră biologiceă suntă departeă deă aă fiă
suficienteăsauădefinitiveăşi,ăadeseori,ăeleăsuntăinsuficientăcorelate.

1.4.2. Teoriile sociologice

Cel mai adesea, perspectivaă sociologic ă asupraă violen eiă înă familieă tindeă s ă
expliceăapari iaăeiăprinăstresulăsocialălaăcareăfamiliileăsuntăexpuse.ăUniiăautoriămergămaiă
departe (de ex. Gil,ă1978)ăşiăafirm ăc ăstresulăsocialăesteăexpresiaăvalorilorăşiăpracticiloră
sociale careă modeleaz ă structuraă familiei.ă Înă ultim ă instan a,ă societateaă ară fiă deă faptă
responsabil ădeăproducereaăviolen eiăînăfamilie,ănotauăK.ăBrowneăşiăM.ăHerbertă(1999).ăăăă
Modelul stresului social. Factoriă precumă şomajul,ă s r cia,ă supraaglomerarea,ă
izolarea sauă condi iileă deă munc ă alienanteă suntă percepu iă – nota Gelles (1987) – ca
generatoriă aiă frustr riiă şiă stresuluiă laă nivelă individual,ă careă potă conduceă laă violen .ă
Autorulăconcluzionaăînălucrareaăsaăc ăviolen aăesteăoămodalitateădeăadaptareăsauăr spunsă
la stresulăstructural.ăDar,ădinămomentăceăviolen aănuăapareădoarăînăcategoriileăeconomiceă
defavorizate,ă ciă esteă r spândit ă înă întregă spectrulă acestoră categorii,ă aceast ă perspectiv ă
esteăunaălimitat .ăAlteăîncerc riădeăaăexplicaăviolen aăintrafamilial ăînătermeni sociologici
suntă teoriaă resurseloră (Goode,ă 1971),ă teoriaă sistemeloră generaleă (Straus,ă 1980)ă şiă teoriaă
schimbului/controlului (Gelles, 1983).
Goodeă (1971)ă afirmaă c ă familia,ă caă institu ieă social ,ă seă bazeaz ă într-oă anumit ă
m sur ăpeăfor ăşiăamenin areăpentruăaăputeaămen ineăordinea.ăCuăcâtăoăpersoan ădispuneă
deămaiămulteăalternativeăsauăresurseăpentruăaăexercitaăputerea,ăcuăatâtămaiăpu inăvaăfiăeaă
dispus ă s ă utilizezeă for aă înă modă deschis.ă Ceiă maiă mul iă nuă folosescă cuă pl cereă for aă înă

40
acesteăsitua iiădatorit ăcosturilorăeiăridicate.ăGoodeăsugeraăc ăfamiliileădinăclasaădeămijlocă
auă maiă muteă resurseă decurgândă dină prestigiulă loră maiă ridicată şiă pozi iaă economic ă maiă
bun ăşiădeăaceeaăvorăfiămaiăpu inătentateăs ăfoloseasc ăviolen aăsauăamenin area.ăO’Brienă
(1971;ă apudă Browneă şiă Herbert,ă 1999)ă aă urmată aceeaşiă linieă deă gândireă atunciă cândă aă
formulat ipoteza inconsistenţei statusului. El s-a centrat pe problemele economice ale
so uluiăşiăpeănivelulădiferitădeăinstruc ieăalăso ilor,ăcareăpotăgeneraăoăpozi ieămaiăprecar ăaă
so uluiă înă familie.ă Violen aă esteă v zut ă deă acestaă caă oă solu ieă deă remediereă aă statutuluiă
sc zutăşiădeăcreştereăaăstimeiădeăsine.ă
Strausă (1980)ă şiă Giles-Simsă (1983)ă auă explicată apari iaă violen eiă domesticeă înă
termenii teoriei generale a sistemelor prinăstructur rileăfamilialeădeviante.ăEiăs-au referit
laăstructurileădevianteăaleăautorit iiăsus inândăc ănivelulăviolen eiătindeăs ăfieămaiămareă
atunciăcândăso iaădomin ăprocesulădeăluareăaădeciziilor.ăAcestălucruăesteăvalabilămaiăalesă
atunciă cândă so ulă sufer ă deă stim ă deă sineă sc zut ă şiă oă percep ieă negativ ă deă sineă
(GoldsteinăşiăRosenbaum,ă1985).
Violen aă rezult ă dintr-un complex de feedback-uriă careă opereaz ă laă niveluriă
diferite:ă individual,ăfamilială şiă ală societ ii,ă incluzândăfactoriăşiă proceseăprecum: nivelul
ridicată ală conflictualit iiă intrafamiliale,ă nivelulă ridicată ală violen eiă înă societate,ă
socializareaă familieiă înă violen ,ă normeleă culturaleă ceă legitimeaz ă violen a,ă organizareaă
sexist ăaăsociet ii,ăprecumăşiăoămultitudineădeămotiveăpentruătolerareaăviolen eiădeăc treă
persoanele agresate fizic.
Violen aăseăpoateăintegraăînăpersonalitateaăunuiăindivid,ăiarănormeleăculturaleăpotă
legitimaă violen aă întreă membriiă familiei.ă Acestă sistemă poateă fiă înt rită deă organizareaă
sexist ă aă societ iiă şiă modulă în careă seă reflect ă acestaă înă sistemulă familială (deă ex.,ă
restric ionareaă oportunit iloră deă locuriă deă munc ă pentruă femei,ă salariileă maiă miciă laă
aceeaşiăcantitateăşiăcalitateăaămunciiăpentruăfemei,ădelegareaăfemeiiăînăasumareaăîntregiiă
responsabilit iă privindă creştereaă copiilor,ă percepereaă b rbatuluiă caă şefulă familiei,ă deă
identificareaămasculinit iiă cuăviolen a,ăprecumă şiă deăsocializareaăfemeiiăpentruărolulădeă
subordonat ,ădeăsupus ).
Teoriaă schimbului/controluluiă socială cuă privireă laă via aă familial ă seă bazeaz ă peă
concepteleă deă recompenseă şiă pedepseă reciproce.ă Membriiă familiiloră schimb ă sauă
împ rt şescăsentimente,ăserviciiăşiăresurse.ăAtunciăcândăbalan aăschimburilorăcorespundeă

41
aştept riloră indiviziloră voră predominaă paceaă şiă ordinea.ă Atunciă cândă apară dezechilibre
întreăexpectan e,ăcaăînăcazulăunuiăadultăşomerăcareătrebuieăs ăasigureăîngrijireaăp rin iiloră
s iă ă dependen iă şiă foarteă înă vârst ,ă probabilitateaă controluluiă violentă ală situa ieiă creşteă
(Phillips,ă 1986).ă Gellesă (1983)ă aă sus inută c ă domeniulă privată ală vie iiă deă familieă reduceă
costurileă violen ei,ă aă sanc iuniloră aplicateă penal.ă Acestaă genereaz ă oă maiă mareă
probabilitateăaăproduceriiăviolen eiăînăfamilie,ăundeăexist ămaiăpu ineăconstrângeriăsocialeă
ale comportamentului.
Modelele feministe. O abordareă alternativ ă sugereaz ă faptulă c ă violen aă
individual ăreflect ămicrosistemulărela iilorădeăputereădintr-o societate. De exemplu, una
dinăexplica iileăfeministeăaleăviolen eiăîmpotrivaăfemeilorăşiăcopiilorăareăînăvedereăpozi iaă
subordonat ă aă femeiiă înă societate,ă înă general.ă Scopulă violen eiă esteă considerată aă fiă
exercitareaă controluluiă asupraă celorlal iă membriiă aiă familiei.ă Hanmeră (1978)ă aă extinsă
aceast ă teorieă laă unaă careă aă inclusă întregulă aparată deă stată (reprezentată deă b rba i),ă
sus inândă c ă politicileă Statuluiă bun st riiă nuă facă altcevaă decâtă s ă induc ă dependen aă laă
femei.
R.ăE.ăDobashăşiăR.E.ăDobashă(1979,ă1987)ăauăidentificatătreiăelementeădeăbaz ăaleă
acesteiăteorii:ă1.ăb rba iiăexercit ăoădomina ieăşiăunăcontrolăsistematicăasupraăfemeilor,ă2.ă
violen aăapareălaăb rba iiăcareăcredăînădrepturileălorăpatriarhaleăşiă3.ăfolosireaăviolen eiădeă
c treă b rbată asupraă femeiiă ă esteă acceptat ă deă societate.ă Autoriiă ă sus ină c ă înă societateă
b rbatulă aă fostă gratificată înă modă tradi ională cuă oă serieă deă libert iă ne-permise femeii.
Abuzulă sexual,ă h r uireaă sexual ,ă explorareaă sexual ,ă pornografiaă şiă prostitu iaă suntă
metodeăpeăcareăsocietateaăleăfoloseşteăşiăleătolereaz ăpentruăpersecutareaăfemeilor.
Ceaă maiă r spândit ă explica ieă sociologic ă indic ă faptulă c ă valorileă culturale,
accesibilitateaă armeloră şiă expunereaă laă modeleă agresiveă ne-sanc ionateă afecteaz ă
atitudinileă personaleă fa ă deă violen aă înă familie.ă Acesta,ă laă rândulă ei,ă influen eaz ă
acceptareaădeăc treăindividăaăagresivit iiăcaăform ăaăexpresieiăemo ionaleăşiăcaămetod ădeă
aă exercitaă controlulă asupraă celorlal i.ă Grupurileă socialeă şiă comunit ileă potă dezvoltaă oă
toleran ă ridicat ă fa ă deă interac iunileă agresive,ă conducândă laă aşa-numiteleă „subculturiă
aleăviolen ei”.
Gilă (1978)ă f ceaă distinc ieă întreă „violen aă structural ”ă (violen aă laă nivelă
institu ionalăşiăsocietal)ăcareăimplic ărespectareaănormelorăşiăpracticilorăsocialeăadmiseăşiă

42
violen aăpersonal ă(careădeăregul ăimplic ăacteleăseăabatădeălaăănormeleăsociale).ăPotrivită
lui,ăviolen aătrebuieăîn eleas ăînătermeniiămaiălargiăaiărela iilorădeăputereădinăcadrulăuneiă
societ i.ă Violen aă structural ă şiă ceaă personal ă nuă trebuieă priviteă şiă conceputeă caă
fenomeneădiscrete,ăciăcaăsimptomeăaleăaceluiaşiăcontextăsocial,ăaleăvalorilorăşiăinstitu iiloră
careă interac ioneaz ă şiă seă înt rescă reciproc.ă Violen aă personal ă esteă reactiv ă şiă
înr d cinat ăînă violen aă structural ,ădină momentă ceă experien eleă careăinhib ădezvoltareaă
personal ă voră generaă adeseaă stres,ă frustrareă şiă nevoiaă deă aă reac ionaă cuă violen ă asupraă
celorlal i.ăViolen aădomestic ăesteăconsiderat ăaăfiătotăreactiv ,ăeaăavându-şiăsursaăînăafaraă
sistemuluiăfamilial,ă undeănuăseăpoateăîns ădesc rca.ăAgresivitateaăpoateă fiă desc rcat ăînă
familieă deoareceă acestaă reprezint ă ună contextă maiă informal,ă înă careă petrecemă maiă multă
timpă şiă înă careă pentruă comportamentulă violentă suntă aplicateă sanc iuniă maiă miciă decâtă înă
oriceă alteă situa iiă sociale.ă Acestă aspectă aă fostă studiată şiă prezentată deă Powers (1986)ă înă
termenii funcţiilor violenţei în familie şi a recompenselor oferite agresorul. Acestea sunt:
- primeşteăaten ieăşiăsemnaleaz ăc ănevoileănu-iăsuntăsatisf cute;
- foloseşteăcoerci iaăşiăîiămanipuleaz ăpeăceilal iăpentruăa-şiăsatisfaceănevoile;
- dobândeşteă controlă asupraă procesuluiă lu riiă deciziiloră şiă aă stabiliriiă reguliloră
familiale;
- beneficiaz ădeăcreştereaăputeriiăpeăm suraăinduceriiăsentimentelorădeăneajutorareă
laăceilal i;
- creşteăintensitateaăşiădirec ionareaăintimit ii;
- evit ăriscurileăşiăvulnerabilitateaăînărela iaăintim ;
- îşiădomin ărivaliiădeălaăcareămembriiăfamilieiăarăputeaăob ineăaprobareăşiăiubire;
- se auto-protejeaz ăîmpotrivaăatacurilorăşiăloviturilor;
- caut ăr zbunareaăpentruăr ulăcareăi-aăfostăf cutădeăceilal iăînăprezentăşiăînătrecut;
- puneăînăscenaăexperien aăvictimiz riiădeăaceast ădat ăînărolulădeăagresor;
- îiă r neşteă peă ceilal iă pentruă sentimenteleă loră deă bucurie,ă satisfac ieă sauă pentruă
impresiaădeăputereăşiăcontrol;
- rupeăsauăschimb ăechilibrulăne-satisf c torădinăfamilie;
- controleaz ăimpresiileăpeăcareăşiăleăformeaz ăuniiădespreăal ii;
- seăconformeaz ănormelorăşiăexpectan elorăculturale.
Înăconcluzie,ăexplica iileăsociologiceăauăevoluatădeălaăsimplaăexplicareaăaăviolen eiă

43
prinăintermediulăstresuluiăsocială(deătipulăs r ciei),ălaăceleăcareăimplic ătranzac iileădintreă
agresorăşiăvictim ăînăcontextulăstructuriiăfamilialeăşiăsocietale.ă

1.4.3.ăTeoriileăpsihologiceăşiăpsihosociale
Teoria psihanalitică. Explica iileă psihanaliticeă aleă violen eiă suntă legateă deă
no iunileă deă conflictă intrapsihic,ă tulbur riă deă personalitate,ă mecanismeă deă negare,ă
deficien eădeădezvoltareăsauăsl biciuneaăeului,ănarcisism,ătraumeădinăcopil ri,ămasochismă
etc. (Hearn, 1998).
Peă filier ă lombrosian ,ă S. Freud aă sus inută ideeaă agresivit iiă careă tindeă s ă seă
impun ăcaăoăfor ăceănuăpoateăfiăcontrolat ,ăcareădezorganizeaz ăşiădivide.ăDeăaltfel,ăchiară
din teoria sa cu privireă laă celeă treiă instan eă psihiceă (inconştientul,ă subconştientulă şiă
conştientul,ăiarămaiăapoi,ăsinele,ăeulăşiăsupraeul)ăs-a desprins ideea disputei dintre acestea
pentru determinarea conduitei individului.

Persoanele cu conduite antisociale se caracterizeaz ă printr-un supraeu slab, prin

insuficientaăcoeren ăaăeuluiăşiăslabaăfunc ionareăaăsublim rii.ăB rba iiăviolen iătindăs -şiă
foloseasc ă violen aă caă peă ună mecanismă deă intensificareă aă eu-lui deficitar, deoarece
repertoriulă loră deă comportamenteă nonviolenteă şi abilit ileă deă comunicareă esteă foarteă
limitat.ă Supreulă slabă ală persoaneloră cuă comportamenteă antisocialeă nuă leă permiteă s -şiă
înfrânezeăpornirileăviolenteăşiăimpulsive.ăAbsen aăsauădificultateaărealiz riiăsublim riiăareă
drept efect incapacitatea individului de a-şiă reorientaă dorin eloră inconştiente,ă înă modă
deosebită pulsiunileă sexualeă şiă agresive,ă spreă scopuriă şiă activit iă socialmenteă valorizate.ă
Mecanismulă sublim riiă joac ă ună rolă importantă şiă înă rezolvareaă complexuluiă oedipiană laă
începutulăperioadeiădeălaten .ăElăîiăpermiteăcopiluluiăs -şiămodificeăvia aăpulsional ăşiăs ă
seădediceăactivit ilorăvalorizateăsocial:ăînv riiăsociale,ăjocului,ăactivit iiăculturaleăetc.ă
Înăfamilie,ăacestămecanismădeăap rareăaăeuluiăvaăcontribuiălaădezvoltareaăsentimentelorădeă
devotament,ăafec iuneăşiărespectăfa ădeăp rinteleădeăacelaşiăsex,ăcuăcareăseăvaăidentificaăînă
scopulădezvolt riiăidentit iiăsaleădeăgen.ăPersoaneleăagresiveăşiăantisocialeănuănumaiăc ă
nuăreuşescăs ăredirec ionezeăenergiaălorăpulsional ăînădirec iaăactivit ilorăeducative,ădară
niciă nuă ajungă s ă dezvolteă sentimenteă deă iubire,ă respect,ă sauă devotamentă înă rela iileă loră
interpersonale semnificative.
Celămaiăeficientămodădeăexplicareăalămecanismelorăfundamentaleăaleăagresivit iiă

44
este oferit de studiul pulsiunilor. Pulsiunea reprezint ,ăînăconcep iaăluiăFreud,ăunăprocesă
dinamică constândă dintr-oă presiuneă (impuls,ă înc rc tur ă energetic ,ă for ă mobilizant ,ă
puseuă exercitată deă somatică impusă aparatuluiă psihic)ă careă împingeă organismulă spreă
suprimareaă st riiă deă tensiune.ă Înă primaă saă teorieă aă pulsiunilor,ă Freudă opuneă pulsiunileă
sexuale,ăcelorădeăautoconservareă(trebuin eădeăcareădepindeăsupravie uireaăindividului;ădeă
exemplu:ă foameaă şiă func iileă alimentare);ă înă ceaă de-aă doua,ă Freudă stabileşteă dualismulă
pulsiuniloră vie iiă şiă aleă mor ii,ă deseoriă asimilateă dualismuluiă sexualitate-agresivitate.
Pulsiuneaămor iiăconcureaz ă– celămaiăadesea,ăf r ăpreaămareăsuccesă– cuăpulsiunileăvie iiă
– careă îiă motiveaz ă peă oameniă s ă supravie uiasc ă şiă s ă seă reproduc .ă Iat ă câtevaă dintreă
preciz rileărealizateădeăFreudăcuăprivireălaăpulsiunileădisctructiveă(apudăJ.ăLaplancheăşiăJ.-
B. Pontalis, 1994, pp.324-343):

- Pulsiunile morţii suntă aceleă impulsuriă profundeă aleă fiin ei,ă careă tindă s ă reduc ă
pulsiunileă vie ii,ă cuă scopulă deă aă leă suprimaă şiă deă aă readuceă via aă laă formeleă eiă
anorganice.ă Laă început,ă pulsiunileă mor iiă seă îndreapt ă spreă interior,ă urm rindă
autodistruc ia,ă apoiă seă orienteaz ă spreă exterior,ă manifestându-se ca pulsiuni agresive
sau distructive.
- Pulsiunea agresivităţii este cel mai adesea utilizat ăînăsensulăs uăextensiv,ădeăpulsiuneă
deă moarte,ă îndreptat ă spreă exterior.ă Agresivitateaă ară rezultaă dină joculă luiă Erosă şiă
Thanatos,ăfiindăoăredirec ionareăspreăexteriorăaămor ii,ăpeăbazaămecanismuluiădeplas rii,ă
izvorât ădinănecesitateaăindividuluiăde a se autoproteja. Adler considera agresivitatea ca
fiindăoăaspira ieăgeneralăuman ,ăunăfactorăindispensabilăalăvie ii.ăEaăesteăoăpulsiuneăcareă
urm reşteă dep şireaă propriiloră sentimenteă deă inferioritate,ă fiindă expresiaă dorin eiă deă
putere.ăAl iăautori,ăcumăarăfiăMelanieăăKlein,ăadmităexisten aăprimar ăaăagresivit iiăşiăaă
conflictului iubire-ur ă înc ă dină primaă copil rie,ă iară W.ă Reichă descrieă agresivitateaă caă
fiindărezultatulăfrustr rilorăsexuale.
- Pulsiunea distrugerii este, cel mai adesea, un termen sinonim celui de pulsiune de
moarte.ă Uneori,ă elă devineă sinonimă cuă pulsiuneaă agresiv ,ă exprimândă orientareaă
pulsiuniiămor iiăspreălumeaăexterioar .
- Pulsiunea de dominaţie (deă st pânire,ă deă autoritate)ă areă dreptă scopă dominareaă
obiectuluiăprinăfor .ăEsteăvorbaădespreăoăpulsiuneănonsexual ,ăcareănuăseăuneşteădecâtă
secundară cuă sexualitateaă şiă careă st ă laă bazaă cruzimiiă infantile,ă anterioar ă apari ieiă

45
 sentimentuluiădeămil ăşiăsadismului,ăcruzimeăceănuăurm reşteăini ialăsuferin aăceluilalt.
For eleăpulsionaleădistructiveăpotăfiăuneoriămaiăputerniceăşi,ăpeăfundaluluiămoralit iiă
precareăsauăaăsupraeuluiăslab,ăeleăsuntăreorientateădinspreăsineăspreăexterior.ăViolen aă
grav ă aă fostă explicat ă şiă prină intermediulă aă dou ă condi iiă mentaleă patologice:ă ini ială
prin nevroză (ca stare deăanxietateăprofund ăînăcareăimpulsurileăindezirabileăajungăs ă
domineă ra ionalitatea)ă şiă ulterioră şiă prină psihoză,ă caă tulburareă grav ă înă careă sineleă aă
preluatăcontrolulătotalăalăpersonalit ii.ă

Abordareaă psihanalitic ă aă fostă criticat ă înă specială deă reprezentan iiă mişc riiă
feministe. De exemplu, femeile sunt descrise ca dominatoare, masochiste, frigide, psiv-
agresive,ăsupraprotectoareăfa ădeă fii,ăaplicândăperiodicăpedepseăcastratoareăetc.ă (Hearn,ă
1998).ăEleăcaut ăsauătolereaz ăabuzulăînăvedereaăcontinu riiătratamentuluiădinăcopil rie.ă
Sentimentulădeăinferioritateăsuferitădeăfeteăesteăv zutăcaăoăexplica ieăaătoler riiăabuzuluiăşiă
violen iă b rbatuluiă laă vârst ă adult .ă Deă asemenea,ă teoriaă catharsis-uluiă careă sus ineă c ă
agresivitateaă descreşteă dac ă esteă exprimat ă dină interioră spreă exterioră aă fostă criticat ă deă
feministeleă careă sus ină c ă acestă lucruă maiă curândă încurajeaz ă şiă amplific ă manifest rileă
agresive.

Înă teoriaă psihanalitic ă violen aă apareă caă oă aspira ieă generală uman ,ă caă factoră
indispensabilă vie ii,ă caă pulsiuneă ceă urm reşteă dep şireaă propriiloră sentimenteă deă
inferioritateăşiădorin aădeăputere.ăÎnăspiritulăconcep ieiăacesteiăşcoliăesteăadmisădualismulă
iubiriiă şiă urii,ă înc ă deă laă debutulă vie iiă extrauterine.ă Eaă preg teşteă terenulă explica iiloră
cauzale care vor considera factorii de mediu social ca fiind elementele etiologice
esen ialeăaleăapari ieiămanifest rilorădeviante,ăinclusivăaăcelorăviolente.ă
Teorii ale influenţelor situaţionale. Partizaniiăcaracteruluiădobândităalăagresivit iiă
sus inăc ăaceastaăsurvineăînăfunc ieădeăfactoriiăsitua ionali,ăfiindăunăr spunsăalăindividuluiă
laă condi iileă concreteă deă mediu,ă laă multiplicareaă tenta iiloră înă societateaă deă consumă
(Turliuc,ă 2007).ă Înă acestă sens,ă teoriaă luiă John Dollard şiă aă colaboratoriloră s iă explic ă
natura comportamentelor agresive prin teoria frustrare-agresiune. Lucrarea lor Frustrare
şi Agresivitate (1939),ă unaă dintreă celeă maiă influenteă cercet riă asupraă agresivit ii,ă
porneşteădeălaădou ăpostulate:ăagresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării şi
frustrarea conduce întotdeauna către o anumită formă de agresivitate.
Blocareaă c iiă deă atingereă aă unuiă anumită scopă creeaz ă frustr riă care,ă laă rândulă lor,ă
46
constituieăsursaăagresivit ii.ăBlocareaăaccesuluiăşiăteamaădeăsursaăfrustr riiăfacăca,ădestulă
de frecvent,ă agresivitateaăs ănuăfieăîndreptat ă asupraăsurseiă ei,ă ciă s ăfieăre-orientat ăşiă re-
direc ionat ă(displacement) c treăoă int -substitut,ămaiăpu inăprobabilăs ăseăr zbuneăşiămaiă
sigur .ăUnăexempluăîlăconstituieăanecdotaăprivindăomulăcare,ăfiindăumilitădeăşef,ăîşiăceart ă
so ia,ăcareă ip ăputernicălaăcopil,ăcareăloveşteăcâinele,ăceămuşcaăpoştaşul.

Dollardă şiă colegiiă s iă sugerauă c ,ă aşaă cumă cinevaă îşiă poateă satisfaceă foameaă
mâncândăfieăunăcovrig,ăfieăcaviar,ătotăaşaăapari iaăoric ruiăactădeăagresiuneăreduceătendin aă
individuluiădeăfiăagresivă(apud.ăS.S.ăBrehmăşiăS.M.ăKassin,ă1990).ăNo iuneaăcareădefineşteă
faptulăc ăacteleăagresiveăpotăreduceătendin aăindividuluiădeăaăseăangajaăînăalteămanifest riă
agresiveăseănumeşteăcatharsis. Astfel, indivizii pot evita angajareaălorăînămanifest riăplineă
deă violen ă prină implicareaă înă activit iă maiă pu ină d un toareă (cumă ară fiă glumeleă ostile,ă
povestireaăunorăanecdoteăplineădeăviolen ,ăobservândăagresivitateaăaltora,ăreal ăsauăfictiv ă
etc.).

Considerândă c ă teoriaă luiă Dollardă exagereaz ă leg turaă dintreă frustrareă şiă
agresivitate, Leonard Berkowitz (1989) propune teoria indice-excitaţie, înă cadrulă c reiaă
sugeraăc ăfrustrareaăproduceăoăstareădeăpreg tireăemo ional ăpentruăaăagresa,ămanifest rileă
agresive propriu-ziseă depinzândă deă existen aă unoră condi iiă specifice.ă Cuă alteă cuvinte,ă
frustrareaănuăd ănaştereăimediatăagresivit ii,ăciăgenereaz ăoăstareădeăexcita ieăsauăactivareă
emo ional :ăfuria sau o altă stare afectivă negativă.ăAceastaăproduce,ălaărândulăei,ăoăstareă
deăpreg tireăpentruăcomportamentulăagresiv.ăComportamentulăvaăfiărealizatănumaiădac ăînă
contextulăsocialăexist ăstimuliăcuăoăconota ieăagresiv ăsauăindiciă asocia iă cuăfuria.ăAstfel,ă
dac ăso ulăcareăseăîntoarceăfrustratădeălaăslujb ăsauădeălaăoăîntâlnireăcuăprietenii,ăatunciăcândă
unăgestăalăso ieiăesteăinterpretatăcaăagresiv,ăelăpoateădeveniăviolent.ă

Oă tem ă foarteă important ă înă cadrulă acesteiă liniiă deă cercetareă vizeaz ă faptulă c ,ă
oamenii care se află într-o dispoziţie proastă, neplăcută, de cele mai multe ori încearcă să
o modifice.ăEvident,ăeiăpotăutilizaădiferiteăstrategiiăpentruăaăatingeăacestăscop,ăcuăoăeficien ă
variabil .ăOăcaleăoăreprezint ăîmbun t ireaăst riiăafectiveăprinăintermediulămanifest riloră
agresive.ăÎnăacestăsens,ăB.J.ăBushman,ăR.F.ăBaumeisterăşiăC.M. Phillips (2001)ăauăîncercată
s ă verificeă dac ă încercareaă deă reglareă aă st riiă afectiveă esteă motivulă pentruă careă stresulă
emo ională genereaz ă agresivitatea.ă Cuă alteă cuvinte,ă eiă auă pornită deă laă ipotezaă c ă oamenii

47
agresează în speranţa că, astfel, se vor simţi mai bine.ăÎnădesf şurareaăstudiuluiălor,ăautoriiă
men iona iă auă verificată ipotezaă loră prină apelulă laă fenomenulă catharsis-uluiă şiă laă celă ală
reglării afective.

Aşaăcumăar tauăşiăDollardăşiăcolegiiăs i,ăteoria catharsis-ului sus ineăc ăexprimareaă

furiei duce laă îmbun t ireaă st riiă afective.ă Bushman,ă Baumeisteră şiă Phillipsă (2001)ă
consider ă c ,ă deşiă exist ă ună sâmbureă deă adev ră înă aceast ă teorie,ă înă ansamblulă eiă esteă
incorect .ăStudiulălorăexperimentalăcomplexăaăinfirmatăpresupuseleăefecteăeliberatoare,ădeă
desc rcareăaăimpulsurilorăşiătensiunilorănegativeăprinăagresivitate.ăEaănuă“cur ”ăpsihiculă
deăimpulsuriăostileăpeătermenălung,ădeşiăaduceăoăstareămomentan ămaiăbun ,ărecunoscut ă
deămajoritateaăsubiec ilor.ăAstfel,ăseăexplic ădeăceăindiviziiă– incapabiliăs ăajung ălaăstareaă
deă pl cere,ă deă bineă psihologic,ă prină realizareaă unoră acteă socialmenteă acceptateă – pot
recurgeă laă manifest rileă agresiveă pentruă modificareaă sensibil ă aă dispozi ieiă loră sufleteştiă
momentane.

Teoria reglării afective sus ineă c ă oameniiă seă angajeaz ă într-un act agresiv atunci
cândă sper ă c ă astfelă voră sc paă deă furieă şiă seă voră sim iă maiă bine. Ceiă careă tr iescă st riă
afectiveă negativeă voră fiă maiă receptiviă cuă privireă laă c ileă deă îmbun t ireă aă s riiă loră
emo ionale.ăDeăaceea,ăagresivitateaăvaăcreşteăcelăpu inălaăindiviziiăcareăcredăc ăexprimareaă
furieiăşiăexteriorizareaăeiăreprezint ăoăcaleăeficient ădeăreglareăsauăîmbun t ireăaăst riiăloră
afective.

Teoria învăţării sociale. Teoriaăpropus ădeăBanduraăvineăs ăumpleăgolulăexistentă

întreăteoriileădeăinspira ieăpsihanalitic ăşiăceleăcentrateăcomportamentiste.ăAvândălaăbaz ă
teoriaă behaviorist ,ă aceast ă abordareă ofer ă oă în elegereă maiă pu ină rigid ă aă agresivit iiă
umane,ă insistândă asupraă schimb riloră observabileă ap ruteă înă comportamentulă uneiă
persoane ca urmareăaăînv rii.ăProcesulădeăsocializareăînseamn ăşiăachizi iaădeăr spunsuriă
agresive,ă fieă prină înv areă direct ă (caă urmareă aă recompenseloră sauă pedepselor),ă fieă prină
observareaă şiă imitareaă conduiteloră celorlal i.ă Experimenteleă luiă Banduraă şiă aleă
colaboratoriloră s iă (1973)ă auă demonstrată rolulă adultuluiă caă modelă înă însuşireaă
comportamentului agresiv la copii: cei ce au asistat la un comportament agresiv din
partea adultului, s-auăcomportatăşiăeiămaiăagresiv.ăMaiămult,ăagresivitateaăaăcrescutăatunciă
cândăcomportamentulăagresivăaăfostărecompensat,ăcândămodelulăurm rităaăfostădeăacelaşiă

48
sexă cuă respectivulă copilă şiă cândă modelulă aă avută înainteă leg turiă intenseă cuă copilul.ă Înă
principiuă teoriaă sus ineă faptulă c ă ă avemă tendin aă s ă men inemă comportamentulă agresivă
urmat deăărezultateădezirabileă(sauărecompensate)ăşiăs ăevit măconduiteleăagresiveăurmateă
de rezultate nedorite (pedepsite).
Normeleă socialeă elaborateă înă diferiteă contexteă socio-culturaleă nuă indic ă numaiă
intensitateaăşiămodalit ileăconduitelorăagresive,ăciăşiăcircumstan eleăînăcareăeleătrebuieăs ă
seă desf şoare:ă persoaneleă sauă grupurileă careă merit ă s ă fieă intaă agresivit ii,ă ceă felă deă
ac iuniă aleă celorlal iă justific ă sauă pretindă s ă liă seă r spund ă prină violen ,ă înă ceă situa iiă
agresivitatea este o modalitate mai adecvat ăsauănu.ăÎnăsensămaiălarg,ăperspectivaăînv riiă
socialeăleag ăacteleăagresiveădeăoăarieămaiăextins ădeăfactori,ăcumăarăfi:ăexperien aătrecut ă
a individului, re-înt ririleă prezenteă asociateă acestoră acte,ă evaluareaă situa ieiă şiă aă
posibilelor consecin eăetc.ăPsihologiiăsocialiă insist ăşiă eiă asupraăfaptuluiăc ăagresivitateaă
esteădobândit ăsocial,ăc ăeaănuăseărezum ălaătendin aădeăaăr spundeăostilălaăinterac iunileă
nepl cute.
F r ă aă negaă rolul mediului, Bandura (1973,ă 1977)ă recunoaşteă rolulă importan aă
proceselorăinterne,ădeătipulăcogni iilorăşiăemo iilor.ăMediulăfamilialăesteăunulădinăcadreleă
psihosocialeă deă achizi ionareă aă unoră scenariiă deă agresivitate,ă careă suntă sus inuteă deă
structuriădeăcunoaştereăşiăevaluareă– percep ii,ăatitudini,ăcredin eănormative – ce trimit la
comportamenteăagresive.ăFiin eleăumaneăînva ădeămiciăcumăs ăperceap ,ăs ăinterpreteze,ă
s ă judeceă şiă s ă r spund ă laă stimuliiă ceă vină dină mediulă fizică şiă social,ă cristalizându-se
scenarii mintal-comportamentale,ăcareăînv ateăşiăfolositeăfrecvent,ăpotăc p taăînătimpăună
caracter automatizat, ca deprinderi.
Formareaă diferen eloră deă genă dintreă b rba iă şiă femei,ă inclusivă aă celoră privindă
nivelulă deă agresivitate,ă suntă explicateă prină prismaă influen eloră asupraă dezvolt riiă deă
p rin iă şiă deă al iă agen iă deă socializare.ă Înă privin aă agresivit ii,ă înă concep iaă înv riiă
sociale,ăp rin iiăsuntăceiă careăîncurajeaz ăadeseaăcomportamentulăagresivă alăcopiilorălor,ă
fieă ignorândă manifest rileă deă agresivitateă aleă acestora,ă fieă oferindă chiară recompenseă
mascate, de tipulă ob ineriiă obiecteloră dorite,ă ală acord riiă aten ieiă şiă încuraj riiă loră prină
gesturiă şiă zâmbet.ăBanduraă(1973)ă aăintrodusăşiă termenulădeă„înt ritoriăsociali”ăpentruăaă
explicaăsitua iileăînăcareăunăr spunsăcomportamentalăesteăurmatădeăr spunsulăpozitiv sau
negativăală altcuiva,ăcareăînt reşteăsauăinhib ăşansaăcaăacelăcomportamentăs ăseăproduc .ă

49
Retragereaăeventualeiăvictimeădinăfa aăagresiuniiăesteăşiăeaăoăînt rireăpentruăagresor,ăcareă
vaă încurajaă comportamenteleă violenteă viitoare.ă Acesteaă seă manifest ă maiă alesă înă cazulă
b ie iloră şiă maiă pu ină frecventă înă cazulă fetelor.ă P rin iiă şiă alteă persoaneă dină anturajulă
copiluluiă contribuieă laă formareaă agresivit iiă copiiloră oferindu-le modele de
comportament agresiv.
Cercet rileăluiăBanduraăprivindăformareaăcomportamentului agresiv au demonstrat
c ăînv areaăprinădemonstrareăpoateăfiăunămijlocăimportantădeăprelucrareăaăunorămodeleă
agresive,ăchiarăînălipsaăuneiăînt riri.ăCuăcâtăvârstaăcopiilorăesteămaiămare,ăcuăatâtăeiăîn elegă
maiăbineăc ăagresivitateaăesteăunăcomportamentăacceptatăînăsocietate,ămaiăalesăpentruăceiă
deă genă masculin.ă Aceast ă teorieă esteă folosit ă pentruă aă explicaă transmitereaă
intergenera ional ăaăabuzului.
Perspectiva asupra victimei şi teoria neajutorării învăţate. Unii autori (Gelles,
1976; Walker, 1984)ă auă promovată aceast ă teorieă pentruă aă explicaă mecanismeleă
comportamentaleăşiăatitudinaleăaleăfemeiiăagresate.ăAceast ăteorieăfaceăparteădinăteoriileă
privindădepresiaăşiăaăfostăelaborat ădeăAbrahmson,ăSeligmanăşiăTeasdale.ăAutoriiăeiăsus ină
c ă depresiaă areă dreptă cauz ă apari iaă unoră evenimenteă deă via ă negativeă sauă ne-apari iaă
evenimentelor pozitive, care conduc la un stil depresogen de atribuire. Este vorba de
tendin aă dobândit ă înă timp,ă indus ă deă agresor,ă deă aă atribuiă evenimenteleă negativeă
factorilor interniăstabiliăşiăglobali.ă
Teoriaă sugereaz ă faptulă c ă înă copil rieă victimaă poateă îndepliniă ună anumită rolă
instrumentalăînăob inereaăataşamentuluiăsauăînăproducereaăneglij rii.ăUnăcopilăpoateăs ănuă
corespund ă expectan elorăsauăcerin elorăparentaleăfaptă careăfavorizeaz ăabuzul,ă aşaăcumă
seă întâmpl ,ă deă ex.,ă înă cazulă copiiloră prematuri,ă cuă greutateă inferioar ă laă naştere,ă
boln vicioşiă sauă cuă diferiteă malforma iiă sauă deficien eă etc.ă Lipsaă atractivit iiă fiziceă aă
acestor copii poate reprezenta un important factor al abuzului suportat de ei (Berkovitz,
1989).ăOăleg tur ăîntreăperspectivaăasupraăvictimeiăşiăteoriaăînv riiăsocialeăesteăsugerat ă
deă Lewisă (1987)ă careă sus ineă c ă uneleă femeiă înva ă s ă accepteă comportamentulă violentă
orientat asupra lor ca rezultat al experien elorădinăcopil rie.
Teoriaă neajutor riiă înv ateă esteă fundamentat ă peă treiă aspecte:ă informa iaă despreă
evenimentăsauăsitua ie,ăreprezent rileăcognitiveăsitua ieăşiăr spunsulălaăsitua ie.ăCeaăde-a
douaăcomponent ăesteăextremădeăimportant ădeoareceălaăacestănivelăpersoanaăîşiăd ăseamaă

50
dac ă expectan eleă saleă potă fiă sauă nuă atinse.ă ă Laă acestă nivelă potă s ă apar ă perturb riă
cognitive,ămotiva ionaleăşiăemo ionale.ăAstfel,ădac ăoăpersoan ănuăcredeăd ăpoateăcontrolaă
rezultatulă comportamentuluiă s u,ă eaă vaă r spundeă prin neajutorareaă înv at ă (Snyderă şiă
Ford, 1998).
Înăcazulăfemeiiăagresate,ădac ănuăexist ăcredin aăc ăeaăpoateăcontrolaăceeaăceăiăseă
întâmpl ,ăîiăvaăfiădificilăs ăcread ăc ăpoateăinfluen aăsitua iaăabuziv ăînăcareăseăafl ,ăacestă
lucruăîmpiedicând-oăs ăseăeliberezeădinăsitua ie.ăOdat ăceăeaăac ioneaz ăconformăcredin eiă
c ă esteă neajutorat ,ă percep iaă saă vaă deveniă realitate,ă femeiaă devenindă pasiv ,ă obedient ă
(Walker,ă1984).ăÎnădescriereaăincidentelorăviolente,ăfemeileăagresateădeăc treăso iiălorănuă
parăaăfiăatât deăneajutorate,ăpeăcâtăcredăeleă(Gelles,ă1987).ăInterpretareaăcomportamentuluiă
lorăesteămaiădegrab ădeterminat ădeăsetulădeăreprezent riăcognitiveănegative,ădeăcredin aă
lorăcuăprivireălaăceeaăceănuăpotăşiămaiăpu inădeărealitateaăabilit ilorălor.ă

1.4.4. Teoriileăintegrativeăcentrateăpeăinterac iune

Înă bazaă experien eloră anterioare,ă uniiă parteneriă intimiă tindă s ă stabileasc ă rela iiă
agresive deoarece le sunt familiare, s-auăobişnuităcuăele,ăseăsimtăconfortabilăînăcadrulălor,ă
considerândă violen aă expresiaă preocup rii,ă aten ieiă şiă ataşamentuluiă reciproc.ă Înă acestă
sens,ă Hanksă şiă Rosenbaumă (1978)ă auă indicată extraordinaraă asem nareă dintreă rela iaă
marital ăcurent ăaăfemeilorăabuzateăşiămariajulăp rin ilorălor.ăUneleăteoriiăîncearc ăs ăseă
îndep rtezeămaiămultădeăperspectivaăpsihologic ăindividual ăpentruăaăseăcentraăpeăstudiulă
interac iunilorădintreămembriiăfamiliei.
Perspectiva interactivă interpersonală.ăTochă(1976)ăaă analizată atâtăcaracteristiceă
b rbatuluiăagresiv,ăcâtăşiăceleăaleăcontextuluiăşiăaleăvictimeiăsale. El a concluzionat faptul
c ă manifest rileă agresiveă suntă asociateă atitudiniiă tipă macho şiă tendin eiă deă men inereă aă
uneiă identit iă personaleă particulareă înă rela ieă cuă partenerul.ă Studiileă asupraă conflictuluiă
deschisă arat ă oă consisten ă aă reac iiloră agresiveă şiă aă unoră tr s turiă asociateă loră înă
perspectivaădezvolt rii.ăăă
Teoria puterii maritale. Bazeleă puteriiă constauă înă organizareaă şiă resurseleă careă
asigur ă dominareaă unuiaă dintreă parteneri.ă Acesteaă potă includeă nuă numaiă abilit i,ă
informa ii,ătr s turiădeă personalitate,ăstatută socială şiă economic,ădarăşiă definireaăcultural ă
dup ăcareăunăpartenerăareăautoritateaăînăcadrulărela ieiăintime.ăProcesareaăputeriiăseărefer ă

51
laă tehnicileă interac ionaleă peă careă ună individă leă foloseşteă pentruă aă câştigaă controlul,ă
precumă negocierea,ă serviabilitateaă şiă rezolvareaă deă probleme.ă Conformă teorieiă puteriiă
maritale,ă parteneriiă c roraă leă lipseşteă putereaă auă şanseă maiă mariă deă aă fiă abuza iă fizică deă
parteneriiălorădeăvia .
Serraă (1993;ă apudă Mândril ,ă 2003-2004)ă arat ă c ă folosireaă violen eiă areă diverseă
semnifica ii,ă înă func ieă deă cineă eă folosit :ă cândă esteă folosit ă deă ună b rbat,ă înseamn ă
putere,ăiarăcândăesteăfolosit ădeăoăfemeieăsemnific ălipsaăputerii.ăAcesteăsemnifica iiăsuntă
preluateădinăculturaăspecific ăaăuneiăcomunit i.ă
Babcockă(1993)ăşiăcolaboratorii,ăîntr-un studiu asupra a 95 de cupluri, a ajuns la
concluziaă c ă violen aă esteă folosit ă deă so ulă b t uşă caă ună comportamentă compensatoriuă
pentruă aă mascaă lipsaă deă putereă înă c s torie.ă J.ă L.ă Perillaă şiă colaboratoriiă (1994)ă auă
demonstrată c ,ă cuă câtă oă femeieă contribuieă maiă multă laă venitulă familiei,ă cuă atâtă maiă
predispus ă esteă s ă fieă abuzat ă fizică deă partener.ă Aceastaă sus ineă ipotezaă conformă c reiaă
percep iaă pierderiiă puteriiă deă c treă so ,ă poateă corelaă cuă folosireaă violen eiă fiziceă asupra
so iei.ăDeăasemenea,ăatunciăcândăso ulăesteăfrustratădatorit ăfaptuluiăc ănuăseăpoateăimpuneă
peăplanăsocial,ăînăprofesieăsauăînărela iileăcuăprietenii,ăelăpoateăac ionaă„preventiv”,ăprină
violen aăasupraăso ieiăpentruăaănuăriscaăs -şiăpiard ăputereaăşiăînărela ieăcuăea.
Teoria legături traumatice.ă Aceast ă teoriaă aă fostă propus ă deă Duttonă şiă Painteră
(apudă Mândril ,ă 2003-2004),ă consider ă c ă de-aă lungulă vie ii,ă femeileă masochisteă auă
experimentatăşiăauăasimilatăînăsubconştientulălorăcomportamenteăviolenteădinăpartea unor
persoaneă importanteă pentruă eleă (tat ,ă frate,ă profesor).ă Teoriaă încearc ă s ă expliceă deă ceă
femeiaă b tut ă r mâneă cuă b rbatulă careă oă bate.ă Autoriiă auă avansată dou ă ipotezeă comuneă
pentruătoateărela iileădeă acestă tip:ă lipsaăechilibruluiăînă ceeaăceăpriveşteăputereaăînă cuplu,ă
astfelăîncâtăpartenerulăb tutăseăpercepeăcaăfiindădominatădeăcel lalt,ăşiănaturaăintermitent ă
aăabuzului.ăDeoareceăabuzulăseămanifest ăcuăintermiten e,ăiarăperioadeleădintreăabuzuriăseă
caracterizeaz ă prină comportamenteă pozitiveă (precumă aten ieă şiă declara iiă deă dragoste,ă
remuşcareă etc.)ă esteă dificilă pentruă celă abuzată s ă p r seasc ă rela ia.ă Aceast ă loialitateă aă
victimeiăfa ădeăabuzatorulăeiăaăfostăasem nat ăcuăsindromulăStockholm.
Aceast ăloialitateărezult ădinăidentificareaăvictimei cu agresorul ca modalitate de
aăfaceăfa ăpericolului,ă înă situa iaăînă careăvictimaăesteălipsit ădeăputere:ă „Cuăcâtă victimaă
esteă maiă izolat ,ă cuă atâtă creşteă dependen aă eiă fa ă deă abuzator,ă nuă numaiă înă ceeaă ceă

52
priveşteătrebuin eleăeiădeăbaz ,ădarăşiăpentruăsuportăemo ional.ăCuăcâtăîiăesteămaiăfric ,ăcuă
atâtăesteămaiătentat ăs ăseăaghe eădeăsinguraărela ieăcareăîiăesteăpermis ,ăceaăcuăagresorul.ă
Înăabsen aăoric reiăalteărela ii,ăeaăvaăîncercaăs ăg seasc ăsprijinăînăcelăcareăoă ineăcaptiv .ă
Inevitabil,ăînăabsen aăoric ruiăaltăpunctădeăvedereăvictimaăvaăajungeăs ăvad ălucrurileăprină
ochiiăabuzatorului”ă(Voinea,ă1993,ăp.109).
Teoriaă traumeiă explic ă şiă transmisiaă transgenera ional ă înă procesulă traumatic.ă Înă
cazulă abuzuluiăintrafamilial,ăesen ial ăesteăatitudineaăvictimeiă fa ădeăf ptaş:ă idealizareaă
sauă capacitateaă deă confruntareă cuă el.ă Pentruă aă p straă valoroas ă leg turaă interioar ă cuă
„obiectulă protector”,ă victimeleă seă aga ă deă ideeaă c ă tat lă loră (şi,ă ulterior,ă so ul)ă esteă
fundamentală bună(Fischerăşiă Riedesser,ă2007).ăSubăpresiuneaănevoiiădeăidealizareăşiă dină
motiveădeăreducereăaădisonan eiăcognitive,ăschemaătraumatic ăesteăclivat ăşiăpoateăfiădină
nouăsimulat ămaiătârziu,ăcândăapareăoăsitua ieăasem n toareăînăciclulăvie ii,ăcuăunăconflictă
paralelă(deăpild ălaănaştereaăuneiăfiice).ăTraumaăreînvieăşiădeclanşeaz ăconflictulăinterioră
astfelăîncât,ăparteaădispre uit ădinăsineăcaăurmareăaăînvinov iriiăesteăproiectat ăînăexterior.ă
Fiicaă devineă apulă isp şitor,ă esteă legat ă deă mam ă şiă încurajat ă s ă ă devin ă seduc toareă
sexual. Ulterior,ăalegereaăparteneruluiăreprezint ăoăreproducereăaăschemeiătraumaticeă(deă
exempluăînăliteratur ăseăafl ărelat riădespreăperpetuareaăincestuluiălaă5ăgenera ii).ă
Oăalt ăcaleădeătransmisieăaăabuzuluiăfizicăesteăceaădeălaătat ălaăfiu.ăÎnăacestăcazăeste
vorbaămaiăcurândădeăoăsubapreciere,ădecâtădeăoăsupraapreciere.ăAtunciăcândăb iatulăasist ă
laă abuzulă sexuală ală tat luiă asupraă surorii,ă frateluiă sauă aă rudeloră apropiate,ă elă tindeă spreă
identificareaăcuătat l,ăcrescândăastfelăşiăşanseleătransmiteriiătransgenera ionaleăaătraumei.
Interesantăesteăşiăcazulăpersoanelorăcareădeşiăs-aăconfruntatăcuăviolen aăînăcopil rieă
nu o transmit copiilor lor. Non-repetitiviiăauăavutăînăcopil rieăoărela ieăbazat ămaiămultăpeă
încredereă celă pu ină cuă oă persoan ă semnificativ ,ă auă oă rela ieă suportiv ă cuă partenerulă
actual,ăiarăuniiăauătrecutăprinăterapieădeălung ădurat ,ădeăcelăpu inăunăană(Eriksonăşiăcolab.,ă
1989; apud Riedesseră şiă Fischer, 2007). Non-repetitiviiă potă s ă îşiă aminteasc ă bineă
experien eleătraumaticeădinăcopil rie,ădarăauăg sitădistan aăemo ional ăfa ădeăacestea,ăînă
timpăceărepetitiviiăauărelat riăşterseăşiălipsiteădeăemo iiăcuăprivireălaăcopil riaălor.ăăăăăăăă
Modelul multifactorial al violenţei în familie. Modelul elaborat de Browne (1988;
apudăBrowneăşiăHerbert,ă1999) a stat la baza celui dezvoltat de Pirozynski (1991), pe care
l-amă prezentatăanterior.ă Browneăsugeraăc ăfactoriiăstresan iăşiă influen eleădeămediuăsuntă

53
mediateă deă rela iileă dintreă membriiă familiei.ă Modelulă sugereaz ă faptulă c ă stresoriiă
situa ionaliăprezint ăurm toareleă4ăelemente:
- rela iileă dintreă persoaneleă careă asigur ă îngrijireaă inter-mariaje, disputele maritale,
p rinteă vitregă sauă concubină şiă p rinteleă natural,ă dintreă p rinteleă custodială şiă celă
necustodial etc.
- rela iileă cuă copiiiă şiă persoaneleă vârstniceă dependente:ă distan aă dintreă vârstaă copiilor,ă
m rimeaă familiei,ă gradulă deă ataşamentă ală îngrijitoriloră fa ă deă aştept rileă celoră
dependen iădeăeiăetc.
- stresulă structural:ă condi iileă s r c cioaseă deă locuire,ă şomajul,ă izolareaă social ,ă
amenin rileăautorit iiăcelorăasigur ăîngrijireăşiăprotec ie,ăvaloriăşiăstimaădeăsineăetc.
- stresulă generată deă dependen i:ă deă exemplu,ă unulă careă ne-dorit,ă careă prezint ă
incontinen ,ăcareăeădificilădeădisciplinat,ăcareăeăbolnav,ăcareăprezint ădeficien eăfiziceă
sau psihice, careăesteăpreaăenergic,ăemo ionalăsauăpreaăsolicitantăetc.
Şanseleă caă aceştiă factoriă deă stresă situa ionaliă s ă produc ă violen aă înă familieă suntă
mediateădeărela iileăşiăinterac iunileămembrilorăfamiliei.ăRela iileăsecurizanteădintreăeiăvoră
devia orice efect al stresului,ă favorizândă dezvoltareaă strategiiloră deă copingă aleă familiei.ă
Dimpotriv ,ă rela iileă nesigureă anxioaseă sauă evitanteă voră generaă periodică escalad riă aleă
emo iiloră negative,ă careă potă conduceă laă abuză fizică sauă emo ional.ă ă Acestaă vaă influen aă
negativ rela iileăinterpresonale,ăf cândăsistemulămaiăvulnerabilăînăviitorăînăfa aădiferi iloră
stresori.ă Atunciă cândă feedback-ulă pozitivă (careă amplific ă schimbareaă dină sistemulă
familial)ă apareă oă supraînc lzireă sistematic ă (cerculă vicios),ă peă fundalulă c reiaă stresul
constantăvaăproduceăatacuriărepetateăfiziceăşiăemo ionale.ăAceast ăsitua ieăseăînr ut eşteă
progresiv,ă fiindă cunoscut ă subă numeleă deă „spiralaă violen ei”.ă Înă uneleă cazuri,ă indiviziiă
violen iăvorăîncercaăs ăfac ăfa ăsentimentelorălorăagresiveăcuăprivireăla anumi iămembriiă
aiăfamilieiăprinăneglijareaălorăfizic ăsauăemo ional ,ăînăscopulădeăaăevitaăinterac iunilorăînă
care le-arăputeaăprovocaăr nirea.ăăăăăăăăăă

2. PARTICULARIT ILEăAGRESORILORăB RBA I

Peă m sur ă ceă fenomenulă violen eiă domesticeă aă c p tată amploare,ă cercet toriiă dină
diverse domenii s-auăv zutănevoi iăs ăstudiezeăsistematicăacestăfenomen.ăÎnămodănaturalăs-

54
a pus problema cauzelor – de ce se petrec asemenea acte; mai apoi s-a pus problema
contextului – cândăşiăundeăseăpetrecăastfelădeăacte,ăcineăesteăimplicat.ăCapitolulădeăfa ăîşiă
propuneăoăretrospectiv ăaăcercet rilorăcare,ăînăcontextulăaceluiaşiădemersădeăîn elegere şiă
explicareă şiă aflareaă r spunsuluiă laă întrebarea: CINE sunt cei care recurg la acte de
violen ădomestic ?

2.1. Abuzatorul, din perspectivaăcâtorvaăabord riăteoretice

Corespunz toră uneiă diversit iă deă abord riă teoreticeă aă fenomenuluiă violen eiă
domesticeăînăgenere,ăîntr-oăprim ăetap ăneăpropunemăs ătrecemăînărevist ăcercet riăceăauă
identificat liste de caracteristici ale agresorilor domestici,ăîncerc riădeăprofiluriăspecifice,ă
deăparticularit iăcareăaparentăîiădistingădeăpopula iaănonăviolent .ăă

Oăprim ăperspectiv ădinăprismaăc reiaăneăpropunemăs ădiscut măcineăesteăcelăcareă

abuzeaz ădeăso iaăsa,ădeăcopii,ăsauădeăal iămembriăaiăfamiliei extinse este cea biologică.
Teoriileă biologiceă aleă agresivit iiă şiă violen eiă seă focalizeaz ă peă originileă genetice,ă
congenitaleăsauăorganiceăaleăcomportamentuluiăagresiv.ăÎnăacestăsens,ăcercet toriiăadep iă
aiăacesteiăabord riăseăintereseaz ădeăneuropatologie,ăinfec iiăaleăcreieruluiăsauăalteăboliăceă
afecteaz ă func ionareaă creierului,ă implusivitate,ă schimb riă ceă intervină înă structuraă sauă
func ionareaăcreieruluiăcaăurmareăaăunorătraumeăsauăunorăfactoriăendocrinologici.ă
Cunninghamă şiă colab.ă (1998)ă îiă citeaz ă peă Gearană şiă Rosenbaumă caă fiindă printreă
primiiă careă subliniaz ă leg turaă dintreă agresivitateă şiă substratulă biologică înă contextulă
violen eiă domestice.ă Într-oă serieă deă cercet riă ini iateă spreă sfârşitulă aniloră 80,ă începutulă
aniloră90,ăaceştiaădescoper ăc ămul iădintreăb rba iiăabuziviăprezint ăunăistoricădeătraumeă
craniene;ă pornindă deă laă aceast ă corela ie,ă eiă extindă spreă oă teorieă cauzal ă prină careă
disfunc iaă creieruluiă şiă tulburareaă neurologic ă aferent ,ă consecin eă aleă uneiă traume,ă
conducălaăsc dereaăcapacit iiădeăcontrolăaăimpulsului,ădistorsiuniăaleăjudec ii,ădificult iă
deă comunicareă şiă hipersensibilitateă laă alcool.ă Înă plus,ă schimb rileă deă comportamentă şiă
personalitate asociate cu asemenea traume ale creierului pot spori nivelul de stres din
sistemul familialăceeaăceăconcureaz ălaăini iereaăactelorădeăviolen .ăCuălimiteăevidenteă(oă
asemeneaăabordareăabsolv ăagresorulădeăresponsabilitateaăactelorăsale),ăabordareaăr mâneă

55
înă aten iaă cercet toriloră datorit ă nevoiiă deă aă eliminaă oă astfelă deă ipotez ă atunciă când
judec măcomportamentulăunuiăagresor,ăsauădeăaăstabiliăm suraăînăcareăcomportamenteleă
saleăsuntăexplicateădeăoăastfelădeătraum .ă
Explica iileă neo-darwinieneă şiă celeă deă psihologieă evolu ionist ă asupraă agresivit iiă
masculineă subliniaz ă influen aă geneticuluiă asupraă comportamentuluiă umană şiă
argumenteaz ă prină faptulă c ă „interac iunileă noastreă socialeă suntă influen ateă deă
predispozi iiă moşteniteă (adic ă tendin e)ă deă aă ac ionaă înă modalit iă ceă s-au doveditit
adaptativeăînătrecutulănostruăancestral” (Emlen,ă1997ăîn Cunninghamăşiăcolab,ă1998,ăp.ă5).ă
Altfel spus, toate comportamentele noastre sunt produse ale unor mecanisme psihologice
interne,ădezvoltateăprinăselec ieănatural ăpentruăaăoferiăsolu iaălaăoăproblem ădeăadaptare.ă
Input – ul (extern sau intern provenind de la alte mecanisme) este operat prin folosirea
unoră reguliă deă decizieă pentruă aă produceă oă form ă deă output,ă precumă oriceă form ă deă
activitateă fiziologic ă sauă comportamentă (Bussă şiă Shackelford,ă 1997ă înă Cunninghamă şiă
colab, 1998).
Din perspectiva acestor teorii,ă for eleă evolu ionisteă favorizeaz ă organismeleă careă
suntă capabileă s ă seă reproduc ă cuă succesă şiă astfelă s ă îşiă transmit ă bagajulă deă gene.ă Caă oă
consecin ădirect ,ăb rba iiă vorăîncercaăs ă câştigeăşiă s ăîşiă in ăaproapeăpartenereătinere,ă
fertile care pot da naştereăunorăurmaşiăs n toşi.ăSeăsugereaz ăc ăagresivitateaămasculin ăşiă
tendin aă deă aă atacareă aă partenereiă esteă ună comportamentă ceă aă evoluată caă şiă tactic ă deă aă
men ineă fidelitateaă sexual ă aă partenerei,ă asigurândă astfelă controlă reproductivă asupraă
partenereiăşiăevitareaăcreşteriiăunorăurmaşiăcareăs ănuăîiăpoarteăgenele.ăRezultateleăacesteaă
suntăevidentălimitateădeăimposibilitateaădeăaăreplicaăcercet rileăini iateăasupraăanimaleloră
într-ună lotă uman,ă dară valoareaă loră deă asemeneaă nuă poateă fiă contestat ă deă vreme ce sunt
identificateă leg turiă consistenteă cuă alteă explica iiă argumentateă (aă seă vedeaă ulterioră
rezultate privind gelozia agresorului masculin).

Oăaădouaăperspectiv ădinăprismaăc reiaăneăpropunemăs ădiscut măcineăesteăcelăcareă

abuzeaz ădeăso iaăsa,ădeăcopii,ăsauădeăal iămembriăaiăfamilieiăextinseăesteăceaăsociologică.
Interesulăaănenum ra iăcercet toriăs–a oprit de – aălungulătimpuluiăasupraăleg turiiădintreăoă
atitudine mai tolerantă a bărbaţilor asupra violenţei înăgenereăşiăinciden aăepisoadelorădeă
violen ădomestic ăîndreptat ăatâtăasupraăso iei,ăcâtăşiăasupraăaltorămembriăaiăfamiliei.ăDeă

56
ceăarăaveaăîns ăatitudineaăunărolăatâtădeăcovârşitoră?ăÎnăevolu iaăconceptuluiădeăatitudine,ă
seăremarc ăoăcristalizareăaădefiniriiăacestuiaăastfelăîncâtăînsuşiădefini iiărecenteăneăr spundă
laă întrebareaă anterioara:ă atitudinileă seă refer ă laă „evaluările noastre cu privire la orice
aspect posibil al lumii sociale, măsura în care avem reacţii favorabile sau nefavorabile
faţă de probleme, idei, persoane, grupuri sociale sau alte elemente ale vieţii sociale”ă(R.ă
BaronăşiăD.ăByrne,ă2000)ăsauăatitudineaăreprezint ă„pozi iaăuneiăpersoaneăsauăaăunuiăgrupă
de acceptare sau de respingere cuă oă intensitateă maiă mareă sauă maiă mic ă aă obiectelor,ă
fenomenelor, persoanelor, grupurilor sau institu iilor”(Septimiuă Chelcea,ă înă Ilu ,ă 2004,ă
p.43).
Oă form ă deă asociereă pozitiv ă întreă atitudineaă fa ă deă violen aă domestic ă fizic ă şiă
nonfizic ă şiă apari iaă violen eiă înă cadrulă rela iiloră intimeă aă fostă pus ă înă eviden ă atâtă deă
cercet toriă deă orientareă feminist ,ă câtă şiă deă ceiă deă orientareă sociocultural ă sauă deă ceiă
orienta iă spreă teoriaă înv riiă sociale.ă Stithă şiă Farleyă (1993)ă arat ă deă pild ă c ă gradulă deă
aprobareă aă violen eiă maritaleă esteă ună factoră important,ă al turiă deă al iiă precumă stresulă
maritalăşiăegalitateădeărolăsexual,ăînăprocesulădeămediereăaăepisoadelorăsevereădeăviolen ă
marital .ă
Russelă şiă Hulsonă (1992)ă înă încercareaă deă aă exploraă cauzeleă violen eiă domesticeă
conchidă c ăceaămaiăimportant ădescoperireaăaălorăconst ăînă faptulăc ă„principalul motiv
pentruăcareăso iiăsuntăabuziviăesteăacelaăc ăeiăcredăc ăacestăfaptăesteăacceptabil” (din Kane
2000);ă al iă factoriă precumă violen aă experien iat ă înă cadrulă familieiă deă origine,ă clasaă
social ădeăapartenen ,ăputereaănegociat ălaănivelădeărela ie,ăstatutulămarital sau consumul
deăalcoolăjoac ăaşadarăunărolămultămaiăpu inăimportantăfa ădeăatitudini.ăAceast ăconcluzieă
esteăconsistent ăcuăoăobserva ieăanterioar ăaăluiăStetsăşiăPirogă- Goodă(1990)ăcareăarat ăc ă
oameniiăsuntămaiăcurândăghida iădeăatitudinileălorăfa ădeăcomportamentulăagresivădecâtă
deăinfluen aăsitua ieiăimediateăînăcareăseăafl .ăPracticăseăarat ăc ănuăsitua iaăimediat ăesteă
ceaă careă motiveaz ă ieşireaă violent ă aă individului,ă ciă maiă curândă atitudineaă general ă aă
b rbatuluiă deă acceptare sau respingere aă ideiiă deă folosireă aă violen eiă înă rela ieă cuă
parteneraăluiăintim .ă
Studiileămergămaiădeparteăşiăarat ăc ăb rba iiăcareăapeleaz ălaăviolen ăînărela ieăcuă
partenereleă loră intimeă suntă nuă numaiă înclina iă spreă oă atitudineă tolerant ă fa ă deă
agresivitatetea îndreptat ăasupraăfemeiiăci,ăsuntăînăgenereămai agresivi decâtăal iăb rba i.ă

57
Tocmaiă obişnuin aă loră deă fiă agresiviă – afirm ă cercet toriiă – ară încurajaă oă maiă mareă
acceptareăaăviolen eiăîndreptateăîmpotrivaăfemeiiă(StetsăşiăPirogă– Good, 1990).
Înăacelaşiăsens,ăal iăcercet toriăinvoc ăteoria învăţării sociale,ăşiăarat ăc ănivelulă
ridicatădeăagresivitateăalăunorăb rba iăîşiăareăorigineaăînăcopil riaăacestoraăşiădevineăcuăatâtă
maiă sever ă peă parcursulă vie iiă loră marcateă deă practicareaă violen eiă aşaă cumă aă fostă eaă
modelat ăînăetapeleămaiăfragedeă(Walkeră&ăBrown,ă1985).ăCopil riaăşiăadolescen aăsuntăoă
perioad ădeăintens ăobservareăaămoduluiăînăcareăseăcomport ăp rin iiăunulăfa ădeăcel laltă
caăşiăsurs ăprimordial ădeăachizi ieăaăop iunilorăcomportamentaleăvalideăînăinteriorul unei
rela iiă întreă sexe.ă Cantitateaă şiă tipulă deă înv areă bazat ă peă observa ieă ceă seă petreceă laă
aceast ăvârst ădepindeăşiădeăoăserieădeăfactoriăprecum:ă
- consecin eă observateă sauă resim iteă aleă comportamentuluiă respectivă – ce pot fi
recompesatorii sau,ădimpotriv ,ăcuăunăcaracterăextremădeăindezirabil;ăăăă
- caracteristicileă celuiă careă faceă observa iaă şiă m suraă înă careă comportamentulă esteă
modelată laă nivelă individuală (copilulă trebuieă s ă ajung ă s ă atribuieă oă anumit ă valoareă
respectivului comportament şiăs ăîşiădoreasc ăs ăfieăcaăcelăpeăcareăîlăobserv );ă
- pattern –ul asociativ (expunerea la comportamente agresive depinde de indivizii
cuăcareăunăcopilăseăasociaz ălaăunămomentădat)ă– factor ce conduce la extinderea teoriei
înv riiăsocialeădinspreăfamilieăspreăîntreagaăsubcultur ădinăcareăfaceăparteăunăindividălaă
un moment dat.
Gellesă(1972)ăînt reşteăleg turaădintreăatitudineăşiăînv areăsocial ăargumentândăc ă
"familiaănuănuănumaiăc ăexpuneăindividulălaăviolen ăşiătehniciădeăviolen ,ădarăîlăşiăînva ă
s ăaprobeăuitlizareaăviolen ei" (apud Mihalic, 2007, p.645).
Totădeăoăfactur ăpsiho-sociologic ăesteăşiăteoria conflictului care propune o serie
deă explica iileă ceă pornescă deă laă rolulă conflictuluiă înă familieă şiă dinamicaă rezolv riiă st riiă
conflictuale, maiăalesălaănivelulădiadeiămaritale.ăUnăstudiuămaiărecent,ăceăpoateăfiăcitatăînă
acestă sens,ă esteă celă ală luiă Feldmană şiă Ridleyă (2000).ă Dină perspectivaă gestion riiă
conflictului,ăviolen aădomestic ăesteăv zut ăcaăoămodalitateădeăaărezolvaăsauăprocesaăună
conflictăcândăalteămodalit iădeăurmareăaăintereselorăindividualeăsauădeăgrupănuăfacăfa ă
deoareceă procesele,ă deprinderileă sauă op iunileă disponibileă deă gestiuneă aă conflictuluiă
eşueaz .ă
Conform acestor autori, perspectiva teoriei conflictului, indiferent de abordare,

58
porneşteă deă laă celă pu ină treiă concepteă esen iale.ă Înă primulă rândă conflictulă esteă înă modă
esen ială "normativ"ă şiă inevitabilă laă nivelă deă rela iiă apropiateă datorit ă caracteristiciloră
rela ionaleă inerenteă deă interdependen ,ă nevoi-obiective-interese inompatibileă şiă
resurseloră limitateă (Kelley,ă 1983ă apudă Feldmană şiă Ridley,ă 2000,ă p.ă 553).ă Ală doileaă
conceptăesteăacelaăc ăunăconflictănuăesteăinerentăniciăbunăniciăr u,ăciămaiădegrab ăpoateă
aveaă urm riă rela ionaleă fieă destructive,ă fieă constructive.ă Ală treileaă conceptă seă refer ă laă
faptulăc ăunăconflictăesteăunăprocesăcuăcelăpu ină4ăcomponenteădistincte:
- conflictul de interese – apareă atunciă atunciă cândă oă persoan ă percepeă
opiniile,ăviziunile,ăobiectiveleăsauăintereseleăcaăfiindăincompatibile,ăînăconflictăsauă
înădezacord;
- orientarea de tip conflictual – seă refer ă laă atitudinileă şiă aprecierileă uneiă
persoaneăvisăaăvisădeăunăconflictăînătermeniiăcapacit iiăsaleădeăaătoleraăsauăacceptaă
confictulăşiăstiluluiăpredispozantădeăaăr spundeălaăunăconflict;ăăăăăă
- răspunsurile la conflict – includă oă gam ă variat ă deă reac iiă
comportamentaleădirecteălaăoăsitua ieăconflictual ,ămodalit iădeăaăîlărezolva,ăsauă
modalit iă deă aă faceă fa ă conflicteloră deă interesă (acelaşiă conceptă îlă vomă g siă
denumit ca gestiune a conflictului, tactici conflictuale, strategii conflictuale);
acesteaă includă comportamenteă careă men in,ă escaladeaz ă sauă aducă oă rezolvareă
conflictului;
- urmările conflictului – cuprindăunănum rădeăelementeăprintreăcareă:ădac ă
situa iaă conflictual ă aă fostă rezolvat ă sauă nu,ă naturaă solu ieiă (spreă exempluă
unilatareal ă sauă mutual )ă şiă oă evaluareă aă proceseloră specificeă deă conflictă caă şiă
poten atoareăaăapropieriiăemo ionaleădinărela ie.ăăă
Înă ceeaă ceă priveşteă r spunsurileă laă conflict,ă majoritateaă lucr riloră deă specialitateă
identific ă 3ă mariă categoriiă deă r spunsuri:ă agresiune verbală, rezolvare de probleme –
cooperare şi evitare – retragere,ă înă vremeă ce,ă înă ceeaă ceă priveşteă urm rileă conflictului,ă
dou ă dimensiuniă generaleă suntă investigate:ă statusul rezolvării conflictului şi statusul
relaţiei (Christensen & Sullaway, 1984, Loyd, 1987).
Folosindă ună lotă deă 251ă deă b rba iă careă accept ă s ă completezeă oă serieă deă
chestionare,ăFriedmanăşiăRidleyă (2000)ă arat ăc ă b rba iiă maiă curândăviolen iăfa ădeă ceiă
maiă curândă nonă violen iă înregistreaz ă înă modă clar utilizareaă unuiă num ră mareă deă acteă

59
unilateraleă deă blamare,ă acuzare,ă criticism,ă amenin are,ă atribuireă deă nume,ă ridiculizare,ă
înjur turiă şiă atacuriă verbaleă laă adresaă caracterului,ă competen eloră sauă aspectuluiă fizică ală
partenerei,ăînăvremeăceăpartenereleănuăîntreprindăasemeneaădemersuri.ăTotodat ,ăgrupurileă
deă b rba iă maiă curândă violen iă m rturisescă şiă oă inciden ă maiă crescut ă aă episoadeloră înă
careăambiiăparteneriăseăangajeaz ăînăepisoadeădeăagresivitateăverbal ,ăprinăcompara ieăcuă
b rba iiănonăviolne iăşiăpartenerele lor.
Rezultateleă referitoareă laă agresiuneaă verbal ă mutual ă confirm ă oă serieă deă studiiă
timpuriiăcareăsugerauăc ăsecven eleăinterac ionaleădeăatacă – contraatacăparăs ăescaladezeă
emo ionalăşiăcomportamentalămultămaiămultăfa ădeăalteăsecven eădeăcomunicare negative
(Burmană etă all.,ă 1992,ă 1993,ă Sabourin,ă 1995).ă Agresiuneaă verbal ă escaladeaz ă înă
agresiuneă fizic ă adeseaă deoareceă :ă (a)ă cuplurileă pară s ă seă "blocheze"ă într- o serie de
modeleă deă r spunsă reciproc,ă precumă plângereaă reciproc ,ă dispre ,ă defensivitateă şiă
construireaă deă bariereă (Gottman,ă 1979,ă 1994);ă (b)ă certurileă tindă s ă progresezeă prină 3ă
nivele de escaladare – nivelulă problemei,ă nivelulă personală şiă nivelulă rela ional,ă fiecareă
urm torulă fiindă maiă greuă deă adresată şiă gestionată (Stuart,ă 1980);ă (c)ă exist ă oă mareă
probabilitate de represalii pentru a salva orgoliul sau a preveni viitoare atacuri, mai ales
cândădestinatarulăconsider ăc ăataculăini ialăaăfostăinten ionatăşiănelegitimă(Felson,ă1984);ă
şiă(d)ăexcitareaăfiziologic ăşiăafectiv ănegativ ăaăunuiăpartener,ăgenerat ăînăinterac iunileă
verbalăagresiveăseăoglindeşteăînăcel laltăparteneră(Levinsonă&ăGottman,ă1983).ăă
Înăceeaăceăpriveşteărezolvareaădeăprobleme,ăstudiulăarat ădeăasemeneaăc ăb rba iiă
maiăviolen iăraporteaz ăepisoadeămaiăpu inăfrecvente deărezolvareămutual ăaăproblemeloră
şiă maiă pu in ă comunicareă constructiv ;ă maiă mult,ă acesteă niveleă sc zuteă deă rezolvareă aă
problemelorăşiăcomunicareăconstructiv ădiscrimineaz ăîntreăgrupurileădeăb rba iăînăsensulă
severit iiăşiăfrecven eiăactelorădeăviolen ădomestic ,ădesigurăînăm suraăînăcareăauăfostăeiă
dispuşiăs ăleărecunoasc .ăăă
Înă modă similar,ă înă ceeaă ceă priveşteă strategiaă deă evitare- retragere, rezultatele
confirm ă faptulă c ,ă atâtă b rba iiă violen i,ă câtă şiă partenereleă loră prefer ă adeseaă s ă eviteă
discu iaăcareăarăl muriăaspecteleăproblematiceădintreăeiăşiăc ăb rba iiăviolen iăfolosescămaiă
desă decâtă ceiă nonăviolen iătacticiă deăh r uireăaăpartenereiă laăcareăaceastaăr spundeăciclică
prină retragere,ă practică între inândă stareaă conflictual ;ă esteă deă precizată faptulă c ă acestă ală
doileaă modelă seă întâlneşteă maiă curândă înă cuplurileă cuă frecven ă şiă severitateă ridicat ă aă

60
violen eiădomestice.ă
Previziunileăcercet torilorăs-auăconfirmatăşiăînăprivin aătipurilorădeăurm riăaleăunuiă
conflictă înă contextulă uneiă rela iiă deă violen ă domestic .ă Astfel,ă grupurileă deă parteneriă
violen iăprinăcompara ieăcuăceiănonăviolen iăm rturisescăc ămaiăfrecvent,ădup ăoăceart ăsauă
oădiscu ieăcontradictorie,ăunulădintreăparteneriăsimteăc ăproblemaănuăs-aărezolvatăaşaăcumă
şiăarăfiădorităel,ăc ăpunctulăs uădeăvedereănuăaăfostăîn elesăşiăc ăelă–ea nu au avut ceva de
spusăînăfelulăînăcareăaăfostăfinalăsolu ionat ăproblemaă– înătotăacestătimpăcel laltăparteneră
esteărelativămul umită(esteăvorbaăaşadarădeăoărezolvareăunilateral ).ăDeăasemenea,ăexist ăoă
mareă probabilitateă caă unulă dintreă parteneriă sauă ambiiă s ă seă simt ă distan i,ă retraşi,ă
descuraja iăsauăf r ăsperan ădup ăoăceart ăsauădiscu ieăconflictual ă(distan areăunilateral ă
sauăchiarămutual ).ă
Din perspectiva altor autori, studii ca cel anterior citat,ăfacăînăfaptătrecereaăspreăoăaă
treiaăperspectiv ădeăcercetareăaăfenomenuluiăviolen eiădomestice,ăşiăanumeăceaăfeministă.
Aceastaă abordareă reprezint ă oă gam ă larg ă deă viziuni,ă adeseaă contradictorii,ă dară careă înă
fondăpornescădeălaăoăconvingereăcentral ă – violen aădomestic ăesteăconsecin ădirect ăaă
organiz riiădeătipăpatriarhalăceăaădominatăşiăcontinu ăs ădomineăsocietateaăcontemporan .ă
Într-oă ordineă deă tipă patriarhal,ă b rba iiă men ină oă pozi ieă privilegiat ă şiă domin ă femeia,ă
monopolizândă institu iileă sociale.ă ă Dou ă modeleă explicativeă seă înscriuă subă aceast ă
viziune:ă teoriaă Cicluluiă Violen eiă şiă Roataă Puteriiă şiă Controluluiă (aă seă vedeaă capitoleă
ulterioare). Ceea ce este specific acestor modele este conceptul de control coercitiv al
femeiiă deă c treă b rbată prină intermediul a diverse tactici, precum intimidarea, abuzul
emo ional,ă izolarea,ă minimalizarea,ă negareaă şiă blamarea,ă folosireaă copiilor,ă acoloă undeă
cazul,ă instaurareaă unoră privilegiiă masculine,ă abuzulă economică şiă folosireaă coerci ieiă şiă
amenin rilor.ă
Charles Tittle propune de asemenea o teorie a balanţei controlului înă careă
prezum iaăprincipal ăesteăaceeaăc ăoameniiătrecăînăvia aălorăprinăunaădinăurm toareleătreiă
st riăposibileă:ăunăsurplusădeăcontrol,ăoăstareădeăechilibruăaăcontroluluiăşiăoăstareădeădeficit
alăcontrolului.ăÎnăcontextulăacesteiăteorii,ăTittleăpropuneăprezicereaădevian eiăpornindădeălaă
ideeaă c ă "m suraă controluluiă c ruiaă îiă esteă ună individă subiect,ă raportat ă laă m suraă
controluluiă peă careă elă sauă eaă îlă potă exercita,ă determin ă probabilitateaă apari ieiă devian eiă
precumă şiă aă tipuluiă deă devian ă ceă poateă ap rea"ă (Tittle,ă 1995; apud Morgan, 2007, p.

61
198).ăTeoriaăluiăTittleămergeămaiădeparteăşiăarat ăc ăoăpersoan ăajungeăînăsferaădevian eiă
caărezultatăaăunuiădezechilibruălaănivelulăraportuluiăsusămen ionat,ădarăşiătotodat ăcândătreiă
situa iiăexist ăsimultană:ăpredispozi ia,ămotiva iaăşiăoportunitatea.ă
Înăbazaăcriteriilorăpropuse,ăspunemădespreăunăindividăc ăesteăpredispusălaădevian ă
atunciă cândă balan aă controluluiă înclin ă oarecumă inegal.ă Aceast ă inegalitateă poateă fiă înă
favoareaă individuluiă (înă situa iaă unuiă surplusă deă control),ă sauă dimpotriv ă poateă înclinaă
semnificativă împotrivaă luiă (situa iaă unuiă deficită deă control).ă Înă primaă situa ie,ă individulă
predispus unui comportament deviant se va orienta spre conduite de tip exploatare,
sfidare,ă înă vremeă ceă oă persoan ă înă ceaă de-aă douaă situa ieă vaă ac ionaă deă maniereă ceă
exprim ăsupunereăsauăpredareă(Lillyăetăal.,ă2002).ă
Pentru ca cea de –aădouaăcondi ieăs ăfieăîmplinit ,ărespectivăceaăaămotiva iei,ăTittleă
ne sugereaz ă c ă individulă vaă ac ionaă numaiă atunciă cândă vaă sim iă c ă dezechilibrulă esteă
suficientădeăsup r tor,ăac iunilesaleăîndreptâdu-seătocmaiăînăsensulăreechilibr riiăsitua iei.ă
Efortul va fi acela de a reduce din deficit sau de a spori surplusul.
Aşaă cumă arat ă şiă alteă teoriiă crimonologice,ă precumă teoriaă oportunit iiă sauă teoriaă
activit iiă rutiniere,ă existen aă predispozi ieiă şiă aă motiva ieiă nuă esteă suficient ă pentruă
declanşareaă devian eiă – pentruă caă actulă deviantă s ă aib ă locă trebuieă s ă existeă şiă
oportunitatea de a trece la act.
Agresorulădinăcadrulăuneiărela iiădeăviolen eăintimeăexercit ăunăcontrolăridicatăasupraă
victimeiăsaleăşiăacestăcontrolăpoateăluaăvariateăforme,ădeălaăabuzulăpsihologicăceăiaăformaă
amenin rilorăverbaleăşiămanipul riiăpsihologice,ăpân laăcontrolulăeconomicăşiăfinanciară
înăcareăvictimaătrebuieăs ăseăridiceălaănivelulăaştept rilorăagresoruluiăpentruăaăputeaăaveaă
accesălaăunăminimumădeăresurse.ăConformăteorieiăbalan eiăcontrolului,ăagresorulăceăsimteă
c ăareăunăsurplusădeăcontrolăfa ădeăvictimaăsaăvaătreceălaăanumiteăac iuniăcareăvorăfacilitaă
sporireaăacestuiăsurplus.ăMaiămult,ădac ăesteăs ăcombin măaceast ăabordareăcuăviziuneaă
tradi ional ăconformăc reiaăb rbatulăareămaiămult ăputereăşiămaiămulteăprivilegiiăînărela iaă
intim ,ă incluzândă şi ună controlă totală asupraă acteloră sexuale,ă tabloulă esteă cuă atâtă maiă
complet – b rbatulă seă simteă îndrept ită s ă iaă m suriă pentruă aă sporiă controlulă peă careă şiă
ceilal iăîlăaşteapt ădeălaăel.ă
Peă deă cealalt ă parte,ă implica iileă asupraă victimeiă suntă orientateă celă pu ină înă dou ă
direc iiă – ceaă aă accept riiă lipseiă deă controlă şiă abandon riiă înă fa aă situa iei,ă sauă ceaă aă

62
încerc riloră deă aă micşoraă diferen aă deă controlă prină acteă deviante.ă Înă ceeaă ceă priveşteă
abuzulă psihologic,ă ună studiuă ală luiă Henningă şiă Klesegesă (2003)ă indic ă faptulă c ă ună
asemeneaă mecanismă ală exercit riiă controluluiă determin ă victimaă seă simt ă cuă atâtă maiă
vulnerabil ă înă fa aă unoră posibileă violen eă suplimentare.ă Înă ceeaă ceă priveşteă abuzulă
economic,ă victimaă seă simteă adeseaă lipsit ă deă oriceă posibilit iă deă a p r siă rela iaă – cert
esteă c ă înă ambeleă situa iiă dezechilibrulă ac ioneaz ă înă favoareaă abuzatorului,ă fiindă preaă
pu ineăm surileăpeăcareăvictimaăleă–arăputeaăluaăpentruăaăcâştigaăcontrolulădeăparteaăsaăînă
cadrulăacesteiărela ii.ă
Un alt scenariu este acela înăcareăvictimaăunuiăabuzăfizicăşiăpsihicăperpetuu,ăresimteă
aceast ăincapacitateădeăaăcâştigaăcontrolăcaăpeăoădeficien ,ăceeaăceăîiăsporeşteădepresiaăşiă
lipsaă deă speran .ă Maiă departe,ă acesteă st riă diminueaz ă capacitateaă victimeiă deă aă aveaă
grij ă deă sineă ceeaă ceă nuă faceă altcevaă decâtă s ă exacerbezeă dezechilibrulă deă controlă şiă
consolideaz ăterenulăpentruăviitoareăviolen eăîndreptateăîmpotrivaăuneiăvictimeădec zute.ă
Ună ală treileaă şiă poten ială celă maiă violentă scenariuă esteă acelaă înă careă victimaă înă
încercareaă deă aă reduceă discrepan aă deă controlă r spundeă laă violen ă cuă violen ,ă aceast ă
petrecându-seămaiăalesăînăsitua iileădeăviolen ăfizic .ă

2.2. Caracteristicile agresorilor domestici

Tendin aă general ă deă aplicareă aă uneiă perspectiveă integratoareă seă reg seşteă şi înă
evolu iaăcercet rilorăreferitoareălaăcaracteristicileăagresorilorădomestici,ămaiăalesăînărândulă
echipelorăinterdisciplinareădinăcadrulăad posturilorădestinateăvictimelorăşiăagresorilorăcareă
auă identificată înă timpă nevoiaă deă aă construiă profileă câtă maiă cuprinz toare.ă Deşiă nuă
exhaustive,ălisteleădeăcaracteristiciăpeăcareăaceştiaăleăpublic ăsuntădeopotriv ăunăghidădeă
referin ăpentruăspecialiştiiădinădomeniuăcareăauănevoieăsaăfac ădistinc iaăîntreăagresoriăşiă
falşiăagresori,ădarăşiălist ădeăindicatoriăpentru victimeleădebusolateăc roraăleăvineăadeseaă
maiăuşorăs ăapelezeălaămaterialeăscriseăşiărecunoscăcuămaiămareăuşurin ărealitateaăproprieă
înăacesteădescrieri.ăOăastfelădeălist ăinclude:ă
- Abuzatorii au adesea o stimă de sine scăzută. Chiarădac ămajoritatea abuzatorilor
las ăs ăseăîntrevad ăoăimagineădeă"putere",ă"încredereăînăfor eleăproprii",ăcelămaiăadeseaă
dincoloă deă aceast ă fa ad ă eiă auă oă stim ă deă sineă sc zut .ă Adeseaă aceast ă stim ă deă sineă
sc zut ă esteă directă legat ă deă nevoiaă sporit ă deă afectivitateă aă acestoră b rba iă şi,ă caă oă

63
consecin ădirect ,ădeăoădependen ăemo ional ăexcesiv ăfa ădeăpartener .
- Abuzatorii prezintă o dependenţă interpersonală mai ridicată faţă de partenera
lor intimă. Oă întreag ă serieă deă studiiă arat ă c ă b rba iiă careă utilizeaz ă violen aă fa ă deă
partenerele lor au nivele mai ridicate de dependen ăinterpersonal decâtăsemeniiălorănonă
violen iă (Dutton,ă 1988;ă Murphyă etă al.,ă 1994).ă Hirschfeldă defineaă dependen aă
interpersonal ă caă şiă "complexă deă gânduri,ă credin e,ă sentimeneă şiă comportamente ce se
reunescăînă jurulănevoiiădeăaăseăasociaăîndeaproape,ădeă aăinterac ionaăşiă deăaăseăbizuiă peă
al iiăvaloroşi"ă(înăKane,ăStaiger,ăRicciardelli,ă2000,ăp.ă24).ăAceştiăb rba iădependen iăîşiă
dorescăşiăînăacelaşiătimpăseătemădeăapropiereaăemo ional ădeăpartenerele lor, simt o mare
frustrareă şiă mânieă fa ă deă autonomiaă partenereiă loră şiă seă focuseaz ă înă principală asupraă
partenereiăpentruăsatisfacereaătuturorănevoilorăemo ionaleă(Coleman,ă1980;ăDutton,ă1988;ă
Sonkină etă al.,ă 1985).ă Directă corelat ă cuă aceast ă fric ă şiă mânieă îndreptat ă asupraă
autonomieiă partenerei,ă esteă şiă stimaă deă sineă sc zut ă aă b rba iloră – dependen aă loră
nesatisf cut ă îiă determin ă s ă îşiă pun ă laă îndoial ă valoareaă înă fa aă partenereiă actuale,ă
precumăşiăînăfa aăaltorăpoten ialeăpartenere.
Conform luiă Murphyăşiă colaboratorilorăs i,ă dependen aăexcesiv ăînă rela iileăintimeă
poateă contribuiă laă dinamicaă general ă emo ional ă şiă motiva ional ă aă violen eiă domestice.ă
Comportamentulădeătipăcoercitivăşiădeăcontrolăatâtădeăcaracteristicăb rba ilorăabuziviăesteă
expresiaă dorin eiă puterniceă aă b rba iloră dependen iă deă aă diminuaă sentimentulă deă
autonomieăalăpartenerelorălorăprinălimitareaăre elelorălorăsociale,ăîngustareaăalternativeloră
rela ionale,ă limitareaă loră ă laă activit ileă dină interiorulă c minuluiă conjugală şiă controlarea
accesuluiălaăfinan e,ăeduca ieăşiăoportunit iădeăangajare.ăAcestăfaptăesteăconfirmatăşiădeă
clinicieniă careă constat ă c ă peă parcursulă interviuriloră b rba iiă m rturisescă sentimenteă
ambivalenteăşiădeăanxietateăfa ădeăideeaădeăintimitate.ă
Pornind de laă acesteă rezultate,ă Kane,ă Staigeră şiă Ricciardelliă (2000)ă auă dorită s ă
verificeă dac ă ună grupă deă b rba iă careă folosescă violen aă înă rela iaă loră cuă so iileă difer ă
semnificativăfa ădeăalteăgrupuriăneofensiveăînăceeaăceăpriveşteăatitudineaătolerant ăfa ădeă
violen ădomestic ,ănivelulăloră generală deă agresivitate,ăprecumă şiă nivelulădeădependen ă
interpersonal .ăEiăauăalesăunăastfelădeăgrupădeăb rba iăcareăparticipauădejaălaăunăprogramă
deă interven ieă pentruă reducereaă agresivit iiă domesticeă şiă i-au comparat cu un grup de
juc toriădeăfotbalăamericană(jocăînăcareăcontacteleăfiziceăextremădeădureăsuntăacceptateăşiă

64
încurajate),ăprecumăşiăcuăunăgrupădeăb rba iăcareăseăoferiser ăvoluntarăs ăprestezeămunc ă
înăfolosulăcomunit ii.ăEiăauăar tatăînc ăoădat ăc ăb rba iiăcare folosescăviolen aăînărela iileă
cuăpartenereleăprezint ăşiă unănivelăsemnificativă maiămareădeădependen ăinterpersonal ,ă
precumă şiă niveleă semnificativă maiă mariă deă agresivitateă general ă comparativă cuă b rba iiă
dinăechipaădeăfotbal,ăprecumăşiăcuăceiăcareăs-au oferităvoluntariăpentruămuncaăînăfolosulă
comunit ii.ăăăăăă
- Abuzatorii se precipită în construirea de relaţii. Seăarat ăînănenum rateărânduriăc ă
multeădintreăvictimeleăviolen eiădomesticeăauăieşităcuăparteneriiălorăsauăi-au cunoscut de-a
lungul unor perioadeă maiă scurteă deă şaseă luniă înainteă deă aă luaă deciziaă deă aă seă mutaă
împreun .ăComportamentulălorădeăexaltareăînărela ie,ăcomparabilăcuăemo iaăuneiăplimb riă
înă carusel,ă impresioneaz ă adeseaă prină folosireaă unoră clişeeă precumă "dragosteă laă primaă
vedere",ă"Eştiăsinguraăpersoan ăcuăcareăpotăs ăvorbesc",ă"Nuăm-amăsim ităniciodat ăatâtă
deăiubit".ăCaăoăconsecin ădirect ăaănevoiiăputerniceădeăataşamentăemo ional,ăeiăfor eaz ă
instaurareaăuneiărela iiămultăînainteădeăaăfiăcunoscutăparteneraăşiădeăaăfiăfostăsiguriăc ăîşiă
dorescăs ăîiăfieăaproape.ăă
- Abuzatorii sunt excesiv de geloşi. Eiăjustific ăadeseaă acestă sentimentăcaăfiindăună
semnădeădragosteăadev rat ,ădarăesteăcurândăevidentăfaptulăc ăaceastaănuăareănimicădeăaă
face cu dragostea, ci este profund legat de stima lor de sineăsc zut ,ădeăteamaăconstant ă
deăaănuăfiăp r si i,ăînşela i.ăÎncredereaădeplin ăşiăsiguran aăceăarădefiniăoărela ieăs n toas ă
nuă seă potă instauraă atâtaă timpă câtă abuzatorulă nuă areă încredereă înă propriaă persoan ă şiă înă
abilitateaăsaădeăaăconstruiăoărela ieăs n toas .ă
- Abuzatorii manifestă adesea un comportament de control (verificare). Justificat la
începută caă semnă deă grij ă pentruă siguran aă şiă bineleă partenerului,ă acestă comportamentă
devineă înă scurtă timpă sufocantă caă şiă nesiguran aă acestuia.ă Teamaă deă aă nuă fiă înşelată îlă
orbeşteăpeăacestaă– întârzierileădeăoriceăfel,ărela iileăcuăpersoaneăcuăcareăelănuăleăcunoaşte,ă
deciziileăluateăf r ăaăfiăconsultat,ăoricâtădeăneînsemnateăarăfiăele,ăsuntătoateăsemneăaleăuneiă
independen eăpeăcareăelănuăarăputeaăs ăoăcontrolezeăşiăîiăamenin ăsuprema ia.ă
- Abuzatorii au adesea aşteptări şi pretenţii nerealiste. Odat ă angaja iă înă rela ie,ă
abuzatoriiă auă adeseaă aşteptareaă ă şiă preten iaă caă parteneraă s ă leă poat ă îndepliniă oriceă
nevoie,ăşiămaiăalesădeăaădaăîntâietateăacestorănevoi,ăchiarăşiătrecândăpesteăpropriileănevoiă
stringente.ă Incapacitateaă partenereiă deă aă împliniă acesteă aştept riă nuă esteă interpretat ă caă

65
neputin ăobiectiv ,ăciăcaărefuz,ăşiăimplicităamenin areălaăadresaăstabilit iiărela iei.ă
- Abuzatorii folosesc adesea izolarea ca strategie. Reducereaărela iilorăcuăexteriorulă
esteăoăform ăaparteădeăcontrolăexercitateădeăabuzatorulănesigur,ădornicădeăaăseăbucuraădeă
toat ă aten iaă partenereiă sale.ă Practicat ă laă începută caă semnă deă iubireă şiă autosuficien ă înă
cuplu, izolarea devine prea curândăoăstrategieăsistematic ăaăacestuia.ăSuntăelimina i,ărândă
peărând,ăto iăceiăcareăarăputeaăacaparaădinăaten iaăpartenerei,ădarăşiăceiăcareăarăputeaăsesizaă
dinăexteriorăsemneleăabuzuluiăşiăarăputeaăs ăoăavertizezeăpeăvictim ădeăpericolulăînăcareăseă
afl .ă
- Abuzatorii cred în supremaţia masculină şi rolurile de gen tradiţionale. Credin ă
inoculat ,ămodelat ăînăfamiliaădeăorigine,ăsuprema iaămasculin ăesteăadeseaăoăpreocupareă
obsesiv ă aă abuzatoruluiă careă impuneă înă acestă sensă reguliă extremă deă stricte;ă înc lcarea
oric reia,ă oricâtă deă pu in,ă esteă oă amenin areă direct ă asupraă autorit iiă luiă şiă reclam ă oă
pedeaps ăpeăm sur .ăPentruăaăînt riăaceast ădiscrepan ădeăpozi ii,ăeiăvorăsubliniaăadeseaă
rolulă inferioră ală femeii,ă vulnerabilit ileă ei,ă şiă "marileă sacrificii"ă peă careă elă caă b rbată leă
faceăpentruăbun stareaăcuplului,ă vaăuzitaădeăvin ăşiă ruşineăpentruăaă ineăparteneraăîntr-o
stareă deă teroare,ă distorsiunileă cognitiveă induseă fiindă adeseaă atâtă deă puternice,ă încâtă
parteneraă îns şiă vaă ap raă acestă "adev r"ă înă fa aă celor din exterior care vor afirma
contrariul.
- Abuzatorii folosesc forţa în relaţiile sexuale. Lipsaă deă interesă pentruă nevoileă şiă
dorin eleăpartenereiăseăresfrângeăşiăasupraăacesteăariiăaăvie iiăintimeăaăcuplului.ăAdeseaăeiă
vorăfor aărela iileăintimeădoarăpentruăaăîşiăreînt riăimagineaădeăst pânădeplin,ăc ruiaăîiăsuntă
îndepliniteă toateă dorin ele,ă oricândă elă pofteşte.ă Umilin aă actuluiă for ată esteă deopotriv ă oă
form ădeăabuzăalăvictimeiăcareăesteăredus ălaăunăobiectăalăpl cerilorăsale.ăTotodat ,ăactulă
sexual poate deviniă oă form ă deă împ careă dup ă ună episodă deă agresivitateă fizic ă sauă
verbal ,ăfiindădoarăoăextensieăaăacestuiaădarădeăoămanier ăcareăs ăinduc ăvictimaăînăeroareă
– eaă accept ă înă speran aă tandre eiă ulterioare,ă abuzatoruluiă f cându–iă cuă atâtă maiă mult ă
pl cereăs ădezam geasc ăşiăînăaceast ăsitua ie,ăscopulăs uăfiindăorişicumăatins.ă
- Abuzatorii uzează de comportamente negative (fumat, consum de alcool, droguri)
pentru a face faţă stresului din viaţa lor. Studiileă auă ar tată de-a lungul timpului o
inciden ămaiăcrescut ăaăconsumuluiădeăalcoolăşiădroguriăînărândulăabuzatoruluiădomestic,ă
ceeaăceăaădeterminată multă timpăşiă falsaăcredin ăc ăacesteaăsuntăcauzeădeclanşatoareăaleă

66
abuzului.ă Sc zândă semnificativă inhibi iile,ă acesteă subs anteă faciliteaz ă exprimareaă unoră
comportamenteăcareăaltfelăarăfiăfostăînfrânate,ădarănuăsuntănicidecumăsursaăunicaăaăacestoră
izbucniri.
- Abuzatorii îi blamează pe alţii pentru acţiunile lor. Atribuirile externe sunt o
strategieă comun ă celoră careă nuă voră s ă îşiă asumeă responsabilitateaă unoră acte clasate de
societateăcaăinacceptabile.ăGamaădeăexplica iiăpeăcareăabuzatoriiădomesticiăleăofer ăpentruă
acteleălorăesteădiscutataăulteriorăînădecursulăacestuiăcapitol,ăgeneric ăesteăîns ătendin aăloră
deăaănegaăvinaăproprie,ăpân ălaăaănuărecunoaşteăoriceăfelădeăresponsabilitateăpentruăacteăşiă
atribuireăaăvineiăînăexclusivitateăunorăsurseăexterneăluiă– fieăc ăesteăvictima,ăfieăc ăesteăoă
alt ăpersoan ădinăanturajulăei,ăfieăc ăesteăsitua iaăextern ăcaăatare.ă
- Abuzatorii tind să fie hipersensibili. Tot ca o continuareăfireasc ăaăaltorătr s turiă
eviden iateăanterior,ăabuzatoriiăauătendin aădeăaăseăl saăafecta iăfoarteăuşorădeăafirma iileă
celorădinăjur,ăfieăc ăsuntăeleăinten ionate,ăfieăc ăsuntădoarăinterpretateădeăc treăaceştiaăprină
propriulăfiltru.ăUrm ri iădeădiverseătemeri,ăabuzatoriiătindăs ăapliceăprincipiulăconfirm riiă
profe ieiă şiă s ă interepretezeă oriceă afirma ieă aă celoră dină jură caă oă acuz ,ă observa ieă
nelegitim .ă
- Abuzatorii prezintă adesea un comportament abuziv şi faţă de animale.
Cercet rileărecenteăauăidentificatănevoiaădinăceăînăceămaiăpreganant ădeăaăini iaăstudiiăcareă
s ă explorezeă mecanismeleă deă leg tur ă dintreă acteleă deă violen ă îndreptat ă asupraă
animaleloră şiă celeă îndreptateă împotrivaă membriloră familiei.ă Deşiă cercet rileă suntă înc ă laă
început,ăcâtevaămariătemeăseăînscriuăcaăpregnanteă(ăKurstă–Swanger,ăînăEncyclopediaăofă
Domestic Violence, 2007):
1. abuzul îndreptat asupra animalelor pare să fie o trăsătură constantă în rândul
celor ce sunt violenţi în familie, mai ales în acele familii în care atât copii, cât şi
partenerii intimi sunt abuzaţi. Practic,ă animaleleă devină victimeă adiacenteă înă interiorulă
gospod rieiă dominateă deă aceast ă stareă violent ă deă fapt.ă Studiileă auă încercată s ă m soareă
frecven aăsitua iilorădeăcoexisten ădintreăabuzulăanimalelorăşiăabuzul membrilor familiei,
ar tându-seăc ăînămajoritateaăfamiliilorăînăcareăseăcoîntâlnescăacteădeăabuzăalăcopiilorăşiăală
partenerilorăintimi,ăseăvorăînregistraăşiăacteădeăviolne ăîndreptateăîmpotrivaăanimaleloră(aă
seă vedeaă Ascione,ă 1998;ă DeViney,ă Dickertă şi Lockwood,ă 1983).ă Într-un studiu axat pe
cupluriădeăacelaşiăsex,ăRenzettiă(1992)ăarat ăoăinceden ădeă38ă%ădeăfemeiăcareăaveauăună

67
animală deă companieă raportândă abuză deă c treă partener ă atâtă asupraă lor,ă câtă şiă asupraă
animaluluiă deă companie.ă Înă cazulă abuzuluiă îndreptată asupraă so iei,ă torturareaă sauă chiară
omorâreaăunuiăanimalădeăcompanieăesteăconsiderat ădeăuniiăcercet toriăoăform ădeăabuză
emo ională asupraă parteneruluiă (Wiehe,ă 1997).ă Înă cazulă abuzuluiă persoaneloră deă vârstaă aă
treia,ă suntă înregistrateă maiă pu ineă dateă cuă privireă laă tratatreaă necorespunz toareă aă
animalelor,ăcuăexcep iaăcazurilorădesăîntâlniteădeăautoă–neglijareăcombinat ăcuătendin aădeă
aăadunaălaăunălocămaiămulteăanimaleădeăaceeaşiăras ăsauăchiarădeătipuriădiferite,ăşiăpractică
deăaăpuneăînăpericolăvia aăproprie,ădarăşiăpeăceaăaăanimalelorăstrânseălaolalt .ă
Teoriileă ceă îşiă pună bazaă înă astfelă deă studiiă subliniaz ă caracterulă deă instrumentă ală
violen eiă îndreptateă asupraă animalelor,ă instrumentă deă control,ă amenin are,ă h r uireă sauă
coerci ieă aă membriloră familiei.ă Victimeleă raporteaz ă într-adev ră c ă celă maiă adeseaă
violen aăîndreptat ăasupraălorăseăînso eşteăşiădeăamenin area,ăr nireaăsauăchiarăucidereaăaă
unui sau mai multor dintre animalele de companie. Animalele devin rapid victime
vulnerabile din mai multe motive.ă Peă deă oă parte,ă nuă esteă delocă neobişnuită caă victimeleă
agresiuniiădomesticeăs ăîşiăg seasc ăadeseaăpropriet ile,ăşiăprinăaceastaăfacemăreferireălaă
juc rii,ăobiecteădeăîmbr c minte,ăjocuri,ămuzic ,etc,ădistruseădeăc treăagresor,ăşiăînăacelaşiă
sens, animaleleădevinăobiectăalăunorăastfelădeăacteădeă"vandalism"ătocmaiăpentruăc ăsuntă
categorizate ca obiecte de proprietate valorizate. Pentru abuzatori este un mod secundar
deă aă continuaă abuzulă emo ional,ă maiă alesă atunciăcândă îndreptareaă acestuiaă directă asupra
victimeiă nuă maiă esteă suficientă deă satisf c toare.ă Amenin rileă îndreptateă asupraă
animalelorăsauăchiarăviolentareaălorăpotăfiăşiăunăinstrumentădeăterorizareăsauăînsp imântareă
a victimei umane, sau de obligare a acesteia la un act pe care de altfel nu l-arăconsimi i,ă
cumăarăfiăr mânereaăînărela iaădestructiv .ăAnimaleleăsuntăcuăatâtăoăvictim ămaiăuşoar ăcuă
câtăeleănuăpotăripostaădirect,ăşiăniciănuăseăpotăadresaăautorit ilorăpentruăaăsesizaăstareaădeă
abuz. Semnele de abuz asupra animalelor sau cazurile chiar de ucidere a acestora devin
semneăextremădeăimportanteăpentruăorganeleădeăcercetareăcareăpotăastfelăînterveniăînainteă
caăacteleăletaleăs ăfieăîndreptateăîmpotrivaăunorăvictimeăumane.ă
2. Delicvenţii juvenili au, în genere, copilăria marcată de acte de violenţă asupra
animalelor, fie ele de companie, fie din afara casei. Mul iădintreădelicven iiăjuveniliăsuntă
diagnostica iă cuă oă tulburareă deă conduit ,ă definit ă deă c treă DSMă IVă caă "ună patternă
comportamentală repetitivă şiă persistentă înă careă drepturileă deă baz aleă celorlal iă sauă

68
majoritateaă normeloră şiă reguliloră socialeă specificeă vârsteiă suntă violate".ă Caă şiă simptomă
comună aă uneiă astfelă deă tulbur riă deă conduit ,ă cercet rileă arat ă c ă tendin aă deă aă seă
manifestaăviolentăcuăanimaleleăesteăunaăceăapareădeătimpuriuăîn copil rie,ăchiarăînainteădeă
alteă acteă deă violen ă similar .ă Înă acestă sens,ă cercet toriiă pună accentă peă caracterulă deă
markeră ală apari ieiă unoră astfelă deă acteă înă rândulă copiilor,ă putându-se ulterior evita
dezvoltareă deă tendin eă destructiveă îndreptateă împotriva omenirii. Alte simptome des
întâlniteă caă şiă markeriă aiă uneiă tulbur riă deă conduit ă includă incendiereaă deă propriet i,ă
distrugereaădeăpropriet i,ăh r uireaăaltorăcopii.
Înăceeaăceăpriveşteămotiveleăpentruăcareăcopiiărecurgălaăacteădeăviolen ăîndreptateă
împotrivaăanimalelor,ăcercet rileăpunăînă eviden ăoădiversitateădeă astfelă deăexplica ii.ă Înă
uneleăsitua iiădeclanşatorulăesteăpresiuneaăexercitat ădeăgrupulădeăsemeniăînăacestăsens,ăînă
alteleădeclanşatorulăesteănevoiaădeăaăpotoliăplicitisealaăsauăchiarădepresia,ăalteoriădorin aă
principal ă esteă aceeaă deă aă sc paă deă oă puternic ă fobieă sauă chiară pl cereaă deă aă incitaă ună
animalăpân ălaădeterminareaăluiădeăaădeveniăautoăagresiv.ăAlteoriăîns ,ăşiămaiădesădeăaltfel,ă
copiiă devină violen iă cuă animaleleă caă oă consecin ă direct ă aă expuneriiă loră laă violen ă
interpersonal ,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăaceastaăseăpetreceăînăinteriorulăc minului,ăcareăară
trebuiăs ăfieăpentruăcopilulăvulnerabilăbazaădeăprotec ieăşiăconfort.ăCopiiăpotăajungeăs ăşiă
omoare animalele de companie tocmai dinădorin aădeăaăleăferiădinăcaleaăunuiăaltăagresoră
maiă puternic,ă sauă doară pentruă c ă astfelă modeleaz ă ună compartamentă peă careă îlă observ ă
adeseaălaăoăfigur ădeăautoritate.ăAnimaleleăpotăfiăr niteăadeseaăşiădinăjoac ,ăcopiiăimitândă
comportamente pe care le observ ăşiăpeăaăc rorăconsecin eănuăleăpotăîn elegeăpeădeplin.ă
Deă asemeneaă copiiă potă ajungeă s ă fac ă r uă unuiă animaleă deă companieă dină dorin aă deă aă
pedepsiăsauăamenin aăpeăunăaltămembruăalăfamiliei,ăabuzivăsauăneglijentălaănevoileăsale.ă
Celă maiă adeseaă îns ă copiiă careă ini iaz ă astfelă deă acteă deă violen ă suntă copiiă victimeă laă
rândulă loră aă unoră acteă deă brutalitateă şiă tendin eleă loră deă aă seă manifestaă violentă fa ă deă
animaleăsuntădinănouăindicatoriăextremădeăimportan iăpentruăautorit iăcareăseăpotăsesizaăşiă
pot ini iaăoăanchet .ăTotodat ,oăastfelădeătendin ătrebuieăextremădeăseriosăintegrat ăîntr-o
evaluareăpsihologic ăaăunuiăcopil,ăpentruăc ăînălipsaăunorăevenimenteădirecteădeăviolen ă
înă familiaă deă origine,ă comportamentulă r mâneă ună indicatoră importantă pentruă viitoare
tendin eăagresiveăîndreptateăasupraăsemenilor.ă
3. Angajamentul puternic faţă de animalul de companie şi practic teama puternică

69
de a-l lăsa ne-supravegheat poate determina pe unele victime ale violenţei să nu caute
sprijin şi să nu părăsească relaţia abuzivă.ă Într-un studiu efectuat asupra unor femei
dintr-ună ad postă dină Utah,ă Ascioneă (1998)ă descoper ă c ă 18ă %ă dintreă rezidenteleă careă
aveauă ună animală deă companie,ă dină grij ă fa ă deă stareaă animaluluiă deă companie,ă
întârziaser ămomentulăînăcareăs-au adresatăad postului.ăFemeileăerauăîngrijorateăcuăprivireă
laăsiguran aăanimaluluiălor,ăseăgândeauăcuăteamaălaănevoiaădeăaăg siăunăaltăad postăînăcareă
s ă fieă acceptateă împreun ă cuă animalulă loră şiă înă careă s ă seă simt ă ambiiă înă siguran .ă
Temerileă suntă îndrept iteă cuă atâtă maiă multă cuă câtă preaă pu ineă suntă ad posturileă careă s ă
ofereăoportunitateaădeăaălocuiăal turiădeăanimalulădeăcompanie.ă
4. Animalele pot fi un suport important pentru procesul terapeutic de vindecare a
traumelor generate de episoadelor de violenţă domestică.ă Terapiaă asistat ă deă animaleă
esteăoămetod ăfolosit ădinăceăînăceămaiădesăcuăsucces,ăatâtăcuăcopii,ăcâtăşiăcuăadul i.ăPrintreă
principaleleă avantajeă seă num r ă oportunitateaă deă aă reconstruiă empatiaă şiă compasiunea,ă
motiv pentru care este adesea utilizat ă şiă înă situa iileă deă bolnaviă înă etapeă terminale,ă
persoaneăcuănevoiăspecialeăsauăcuătulbur riăpsihiceăsevere.ăMaiăalesăpentruăcopiiăcareăauă
fost victime a unor acte abuzive prelungite, terapia cu animale poate ajuta le reconstruirea
încrederiiăşiăredescopeririiăpropriilorăsentimenteăşiăaămodalit ilorădeăaăleăexprima.
Toateă acesteă temeă reînt rescă ideeaă c ă leg turaă dintreă abuzulă animaleloră şiă celă ală
membrilor familiei nu este una de ignorat, ci mai mult poate deveni sursa de informare cu
privire la motivele pentruăcareăunăindividăesteăviolentăşiăprezen aăanimalelorădeăcompanieă
poateăfiăutilizat ăulteriorăcaăpunctădeăsprijinăpentruărecuperareaăvictimelorăacestorăacteădeă
agresiune.

2.3. Justific rile propriilor acte ale agresorilor domestici

Oă alt ă abordareă curent ă înă demersul de delimitare a caracteristicilor agresorului
domestic este cea a analizei explicaţiilor pe care aceştia le oferă pentru actele lor.
Cavanaghă(2001)ăpropuneăoăanaliz ăaăr spunsurilorăb rba ilorălaăpropriileăacteădeăviolen ă
prin aplicareaă conceptuluiă deă „munc ă deă remediere”ă aă luiă Goffmană (1971)ă şiă celeă treiă
„mecanisme”ăderivateă– d riădeăseam ,ăscuzeăşiăcereriădeăaăexplicaăaceleăacte.ăGoffmană
arat ă c ă scopulă munciiă deă remediereă esteă acelaă deă „aă schimbaă semnifica iaă actuluiă prină
transformareaă aă ceeaă ceă ară fiă putută fiă privită caă ofensivă înă cevaă ceă poateă fiă v zută caă şiă

70
acceptabil”ă(înăCavanagh,ă2001,ăp.ă242).ăAcesteătreiă„trucuri”ăparăs ăîncorporezeăîntreagaă
gam ădeămodalit iăînăcareăb rba iiăr spundălaăviolen aăîndreptat ăasupraăpartenerelor: dau
socoteal ăpentruăacesteăacteăprinăminimizareaăactelor,ănegareaăşiă plasareă viniiă peăseamaă
partenerei;ăîşiăcerăscuzeădup ăevenimentă– jurândădragosteănecondi ionat ăşiăpromi ândăs ă
seăschimbe;ăşiăapoiătraseaz ăcondi iiăceătrebuieăîndepliniteăpentru caăviolen eleăs ănuămaiă
apar ă„solicitând”ă(adeseoriăchiarăcerând)ăcaăfemeiaăs ăseăpoarteăîntr-un anumit mod sau
s ă fac ă anumiteă sarcini.ă Acesteă r spunsuriă suntă înă modă predominantă orientateă spreă
limitareaădaunelor.ăÎns ăr spunsurileăb rba ilorăsuntăînăfaptămultămaiăcomplexe:ăb rba iiă
exercit ă putereă şiă controlă asupraă femeiiă nuă numaiă prină utilizareaă violen ei,ă dară şiă prină
impunereaămoduluiăînăcareăîn elegăeiăceeaăceăseăpetreceălaănivelădeărela ieă – influen ândă
modalitateaădeăaădefiniăactulăviolent,ăb rba ii încearc ăs ăinfluen ezeămodulăînăcareăfemeiaă
r spundeălaăactulăs u.ă
Dările de seamă aleă b rba iloră includă tacticiă deă minimizare,ă negareă şiă blamareă ceă
suntă adeseaă conving toare,ă b rba iiă încercândă s ă conving ă partenereleă c ă ceeaă ceă auă
experen iatănuăesteărealmenteăunăepisodăviolentăsauăc ăaltcinevaăsauăaltcevaăesteăvinovată
pentru ceea ce s-aăîntâmplat.ăExplica iileăpeăcareăuneleăfemeiăleăofer ăsuntădovadaăclar ăaă
reuşiteiă acesteiă strategiiă – partenereleă dimnueaz ă impactulă şiă semnifica iaă violen ei,ă
minimizeaz ăfrecven aăşiăseveritateaăepisoadelorăşiăfacăaceast ăfolosindu-seădeăexplica iileă
oferiteă deă c treă parteneriiă lor,ă precumă şiă deă credin eleă culturaleă referitoareă laă cauzeleă
violen eiădomestice.ăExplica iileăoferiteădeăc treăpartenereănuătrebuieăconsiderate dovezi
deăacceptareăaăviolen eiădeăc treăacestea,ăciămaiăcurândărezultatulăunuiăprocesăinteractivăînă
careăb rba iiăcaut ăcuăoriceăpre ăs ăîşiăimpun ăpropriileăjustific ri.
Scuzele facăparteădinăcunoscutulăcicluăalăviolen ei.ăAăr spundeăîns ălaăacesteăscuze
esteă ună procesă multă maiă complicată decâtă ară puteaă p reaă – face parte din "munca
emo ional "ă complex ă prină careă treceă femeiaă violentat ă (Hochschild,ă 1983).ă Muncaă
emo ional ă dină rela iiă esteă puternică influen at ă deă genă :ă neă aştept mă caă femeileă s ă fieă
partenerulă maiă emo ională şiă careă seă ocup ă cuă gestionareaă sentimenteloră parteneruluiă
(DuncombeăşiăMarsden,ă1993).ăGestionareaăscuzelorăpeăcareăleăaducăparteneriiădevineăoă
sarcin ă dificil ă pentruă femeileă careă interiorizeaz ă puternică acestă rol.ă Aten iaă loră esteă
redirec ionat ădeălaăpropriaăînc rc tur ăemo ional ,ăindus ădeăviolen ,ălaăb rbatulăaparentă
"stresat".ăMultoraădintreăpartenereăleăesteămil ădeăb rba iiălor,ăîncearc ăs ăîiăalineăşiăs ăleă

71
reduc ăstresul,ădeăregul ăsupunându-seădorin elorălor.ăAvândămaiăcurândăgrij ădeăemo iileă
partenerului,ăfemeileăreducăsauăelimin ăconfruntareaăcuăabuzul.
Scuzeleăsuntăoădovad ăc ăb rbatulărecunoaşteăc ăunăevenimentănepotrivităaăavutălocă
darănuăsuntăneap ratăunăsemnăc ăelăîşiăşiăasum ăresponsabilitateaăpentruăceeaăceăaăf cut.
Ceeaăceămaiăadeseaăfacăacesteăscuzeăesteăşiăs ălimitezeăcomunicareaăîntreăceiădoiăparteneriă
– nu mai sunt discutate motivele pentru care s-a ajuns la un astfel de comportament
deoareceădejaăşi-aăcerutăscuzeăşiăceărostăarămaiăavea.
Ală treileaă r spunsă dominantă ală b rba iloră apareă adeseaă înainteă deă aă seă întâmplaă
efectivăevenimentulăviolent.ă„Solicit rile”ăb rba ilor,ăspreăexemplu,ăcaăfemeileăs ăîncetezeă
„îng imatul”sauă cererile lor pentru anumite servicii,ă impună adeseaă condi iiă ceă trebuieă
men inuteăpentruăcaăviolen aăs ănuămaiăapar .ăCeeaăceăesteămaiăimportantăesteăfaptulăc ă
nerespectareaă acestoră cerin eă reprezint ă adeseaă justificareaă peă careă oă invoc ă agresorulă
pentruă ini iereaă ataculuiă şi,ă deopotriv ,ă reprezint ă pentruă femeiă oă aparent ă solu ieă dară aă
c reiăeficien ătemporar ăesteărapidăconstat ăşiădeăc treăfemei.ă
Luptându-seăcuăsentimenteleăcontradictoriiăfa ădeăpartener,ăfemeileăascult ăceăauăeiă
deă spusă visă aă visă deă episodulă violent.ă Speran eleă legateă deă oă rela ieă f r ă violen ă suntă
adesea dur confruntateăcuărealitateaăreapari ieiăfrecventeăaăepisoadelorăagresive,ăceeaăceă
determin ă femeiaă s ă pun ă subă semnulă întreb riiă sinceritateaă promisiuniloră f cuteă deă
parteneriiălor.ăCampbellă(1998)ăfaceăreferireălaănişteăaşaănumiteă"puncteăcruciale"ă - mici
schimb riăceăpuseălaăunălocăducălaăoăschimbareădeăgândireă– cuăgreuăaccept ăfemeileăc ănuă
pot aduce schimbarea de mentalitate pe care o sperau.
Unăaltăstudiuămaiărecent,ăini iatădeăJuliaăT.ăWoodă(2004)ăanalizeaz ăinterviurileăaă22ă
deă de inu iă şi,ă confirmândă par iale rezultateă anterioare,ă identific ă deă asemeneaă treiă
categoriiă deă explica ii:ă justificările, disocierile şiă remuşcările. Justificările sunt o
categorieădeăexplica iiăoferiteădeăoricareădintreăparticipan iiălaăstudiu,ăfiindă"d riădeăseam ă
ce recunosc responsabilitateaă actului,ă dară explic ă deă ceă ac iuneaă aă fostă potrivit ,ă
rezonabil ,ănecesar ,ăînălimiteleădrepturilorăautorului,ăsauăc ăac iuneaănuăaăfostăaşaădeăreaă
cumăesteăperceput "ă(Wood,ă2004,ăp.ă562).ăÎnăcadrulăacesteiăcategorii,ăautoareaădistingeă
patru temeă :ă "Femeiaă aă fostă lipsit ă deă respectă fa ă deă mineă caă b rbat",ă "Ună b rbată areă
dreptul de a o controla – disciplina pe femeia lui", "Ea m-aăprovocat",ă"Aăînduratădeciăaă
meritat -o".

72
 Dac ă justific rileă suntă oă categorieă ceă seă bazeaz ă peă ceeaă ceă presupună drepturile
b rba iloră şiă peă "legitimitatea"ă ac iuniloră acestora,ă disocierile presupun deconectarea
abuzatorilorădeălaăviolen ăsauăchiarădeălaăidentitateaălorădeă"abuzatoriăreali".ăÎnăvremeăceă
justific rileăadmităviolen aăşiăsus inăc ăeaăesteăgarantat ,ădisocierileădistingăîntreăanumiteă
tipuriă deă violen ă şiă "abuzulă real"ă şiă îiă separ ă peă b rba iiă careă pună înă practic ă acteă deă oă
violen ălimitat ădeă"abuzatoriiăreali"ă(Wood,ă2004,ăp.ă565).ăÎnăaceast ăcategorie,ăWoodă
identific ă dou ă teme:ă "Euă nuă suntă realmenteă tipulă abuziv"ă şiă "Violen aă meaă aă fostă
limitat ".ă
Remuşcările suntă aă treiaă categorieă exprimat ă deă maiă bineă deă jum tateă dină
participan iiă laă studiu,ă procesă ceă poateă fiă încadrată caă oă form ă specific ă deă explica ieă
denumit ă scuz ă (Scullyă şiă Marolla,ă 1984ă înă Wood, 2004).ă Înă formulareaă remuşc rilor,ă
participan iiăadmităatâtăfaptulăc ăauăfostăviolen i,ăcâtăşiăcaracterulăgreşităalăactelorălor.ăOă
singur ătem ăaăfostăidentific ădeăc treăWoodă:ă"Regretăc ăamăabuzat-o".

2.4. Tipologiile agresorilor domestici

Peă m sur ă ceă studiileă auă ar tată dină ceă înă ceă maiă diverseă combina iiă deă tr s turiă
specificeăagresorilorădomestici,ăspecialiştiiăauăresim itănevoiaădeăaăconstruiătipologii care
s ădelimitezeăcategoriileădeăagresoriăşi,ăcaăşiănevoieăimediat ,ăs ăadaptezeăprogrameleăde
interven ieăfunc ieădeănucleulăspecific.ăÎncerc rileăini ialeăînăacestăsensăauăavutălaăbaz ăoă
strategie de tip raţional – deductivă. Un exemplu aferent este cel al tipologiei propuse de
Elbowă(1977);ăaceastaătraseaz ădistinc iaădintreăpatruătipuriădeăsindroameădeăabuzăplecândă
deă laă modeleă deă comportament,ă caracteristiciă aleă familiei,ă nevoiă emo ionaleă şiă
caracteristici de personalitate. Aceste patru sindroame observate includ:
1. Abuzatorul cu nevoie ridicată de a controla - caracterizatădeănevoiaădeăaăîiă
controlaă peă ceilal iă prină folosireaă deă abilit iă deă persuasiune,ă amenin riă sauă for aă
(Elbow,ă înă Shefferman,ă 2006).ă Acestă tipă deă abuzatoră esteă genulă careă consider ă c ă
toateă nevoileă luiă trebuiescă împlinite,ă înă acelaşiă timpă lipsinduă –iă empatiaă şiă
capacitatea deă aă r mâneă conectată emo ională laă ceilal i,ă motivă pentruă careă nevoileă
partenereiă vorăfiăneglijate.ăEpisoadeleăviolenteăseăvorădeclanşaătocmaiă atunciă cândă
abuzatorulăvaăsim iăc ă autoritateaăîiă esteăpus ălaă îndoial ăşiă capacitateaăsaădeă aăîşiă
controla parteneraăesteăînăpericol.ă

73
 2. Abuzatorul cu nevoie ridicată de a se apăra – esteăsimilarăprimuluiătip,ăînă
sensulăc ăexperien iaz ăunăgradăridicatădeăgradomanieăşiăcaut ăunăpartenerăpeăcareăs ă
îlă poat ă controla.ă Ceeaă ceă îlă distingeă totuşiă esteă dependen aă stimeiă sale de sine de
capacitateaă parteneruluiă deă aă ar taă umili ă şiă deă aceeaă elă esteă maiă interesată s ă îşiă
"salveze"ă sauă protejezeă partenerulă decâtă s ă îlă controlezeă efectivă (Elbow,ă înă
Shefferman,ă 2006).ă Elă esteă celă careă ofer ă înă rela iaă intim ă şiă seă simteă imediată
amenin atăatunciăcândăpercepeăc ănuăîiăesteănecesarăparteneruluiăsauăc ăprotec iaăluiă
nuămaiăesteăsolicitat .ă
3. Abuzatorul care caută aprobare – esteă celă dependentă deă acceptareaă şiă
aprobareaă primit ă dină parteaă celorlal iă (Elbow,ă înă Shefferman,ă 2006).ă Stimaă sa de
sineă esteă extremă deă fragil ă şiă trebuieă s ă fieă constantă reînt rit ă deă c treă partener.ă
Mecanismulădeclanşatorăalăviolen eiăesteăînte inutădeăînsuşiăteamaăatacatoruluiădeăaă
fiărespinsădeăceilal iă– stimaăsaădeăsineăsc zut ăîlădetermin ăs ăseăaştepteălaăreac iiădeă
respingereădină parteaăpartenerului,ăşiă înă lipsaălor,ăelă declanşeaz ăună atacă verbală ceă
poateăescaladaăpân ălaănivelulăunuiăatacăfizic.ă
4. Abuzatorul cu nevoie ridicată de incorporare – este caracterizat de un
sentimentă generală deă disperareă şiă deă nevoiaă puternic ă deă aă seă ag aă deă parteneră
pentruăaăîşiăp straăsentimentulădeăvaloare.ăElbowăarat ăc ăidentitateaăacestuiătipăesteă
definit ă deă rela iileă saleă şiă c ă elă areă tendin aă deă aă izbucniă înă episoadeă deă mânieă
exploziv ,ădepresieăsever ,ăajungândăpân ălaăidea ieăsuicidar ă(Shefferman,ă2006).ăă
Unăaltăexempluădeătipologieăderivat ăra ionalăesteăceaăpropus ăînă1988ădeăShields,ă
McCallăşiăHannekeăcare,ăpornindădeălaăteoriaăsociocultural ăşiăsociostructural ăaăviolen ei,ă
afirm ă c ă violen aă interpersonal ă esteă înv at ă înă cadrulă familieiă şiă înă grupuriă socialeă şiă
esteătransmis ăintergenera ional.ă Dup ăintervievareaăaă85ădeăb rba iăviolen i,ăautoriiăsusă
men iona iă auă identificată treiă categoriiă deă violen ă masculin ă :ă doară înă familie,ă doară înă
afara familiei, violent înăgeneral.ăConformăluiăShieldsăşiăcolab.ă(1988),ă„seăpareăc ăgrupulă
deăviolen iă„doarăînăfamilie”ăfoloseşteăviolen aăînăprincipalăcaăoămodalitateădeăaăfaceăfa ă
stresuluiăşiăconflictuluiădinărela iaămarital ,ăînăvremeăceăgrupulă„general”ăviolentăpareăs ă
seăbazezeăpeăviolen ăcaăoăstrategieăinterpersonal ăgeneral ”ă(înăShefferman,ă2006,ăp.ă15).ă
Alteătipologiiăra ional-deductive s-auăconcentratăasupraăseverit iiăabuzului.ăÎnăacestă
sens, Mott – McDonaldă (1979)ă propuneă distinc iaă dintre:ă ceiă careă lovescă şiă cei care

74
abuzezeaz .ăCeiăceălovescăocazionalăsuntăceiămaiăresponsabiliădeăfapteleălorăşiăcareăseăşiă
c iescămaiădesăpentruăceeaăceăauăf cut,ăînăvremeăceăceălovescăînămodărepetat,ăabuzatorii,ă
suntămaiăviolen iăatâtădinăpunctădeăvedereăalăfrecven eiăcuăcareărecurgălaăacesteăacte,ădarăşiă
înăceeaăceăpriveşteăseveritateaăloviturilor,ăşiănuăîşiăasum ăresponsabilitateaăpentruăacteleă
loră(Saunders,ă1992ăînăShefferman,ă2006).
Înă scurtă timpă îns ,ă acesteă treiă criteriiă s-au dovedit insuficiente, tipologia
abuzatorului evoluândă spreă oă strategie empiric-inductivă, înă cadrulă c reiaă sunt utilizate
proceduriăstatisticeămaiăcomplexeăînăanalizaăaădiferiteăeşantioaneăcliniceăşiănonăclinice.ăă
Gondolfă(1988)ăaăstabilităoătipologieăaăabuzatorilorădomesticiăînăbazaăstudiuluiăunuiă
lotă deă 6000ă femeiă careă fuseser ă violentateă peă oă perioad ă deă 18ă luni.ă Elă propuneă deă
asemeneaăoăclasificareăînătreiăcategorii:ăTipulăIăsauăabuzatorul sociopat cu nivele ridicate
deăabuzăfizicăşiă emo ional.ă Indiviziiădină aceast ă categorieătindăs ăfieăviolen iăşiă înă afaraă
familieiă şiă s ă fieă frecventă aresta iă pentruă acteleă loră violente,ă dară şiă pentruă alteă tipuriă deă
infrac iuni.ă Tipulă IIăsauă abuzatorul antisocial esteăînă generală violent,ă verbală şiă fizică,ăînă
cadrulărela ieiăsaleăintime,darăesteămaiăpu inăsupusăriscului de a fi arestat pentru faptele
sale.ăTipulăIIIăpropusădeăGondolfăreprezint ăabuzatorul tipic careăcomiteăacteădeăviolne ă
fizic ăşiă verbal ămaiăpu ină abuziveădecâtă tipurileăanteriorăenun ate.ăAcestăgenăvaăutilizaă
rarăoăarm ăşiăvaăfiămaiăpu inăviolentăînăafaraăc minuluiăconjugal.ăă
Gotmannăşiăcolaboratoriiă(1995)ăauăpropusăoătipologieăpornindădeălaăanalizaărela ieiă
dintreă comportamenteleă agresiveă şiă violenteă şiă r spunsurileă psihologiceă dină cadrulă unuiă
conflict marital. Ritmul cardiac al abuzatorului masculinăaăfostăînregistrată peăm sur ăceă
abuzatorulă treceă deă laă ună nivelă deă baz ă ală rela ieiă spreă oă interac iuneă deă tipă conflictual.ă
Cercet rileăarat ăc ă20ă%ădinăb rba iăauăunăritmăcardiacăsc zutăpeăm sur ăceădevinămaiă
agresiviă verbal.ă Aceştiă abuzatoriă auă fostă califica iă caă şiă abuzatoriă deă Tipă I.ă Gottmană şiă
colaboratoriiăarat ăc ăaceştiăindiviziăsuntăcapabiliădeăgradeăsevereădeăviolen ,ăprecumăşiă
deăabuzăemo ionalăprinăcompara ieăcuăabuzatoriiădeăTipăII.ăCeiădinăTipulăIăsuntăşiăceiăcuă
caracteristici antisocialeămaiăpreganate,ăcareăvorăafişaăcomportamenteăviolenteăşiăînăafaraă
rela ieiăintime,ăînăvremeăceăb rba iiădeăTipăIIăsuntăceiăcuănevoiăemo ionaleămaiăpreganteăşiă
astfelămaiădependen iăceeaăceăfaceăcaăeiăs ăseăînregistrezeăcuăniveleămoderateăspreăsc zuteăă
de agresivitate (Cavanaugh, Gelles, 2005).
Johnsonă(1995)ăanalizeaz ădeăasemeneaădateleăob inuteădeăpeăunăeşantionăextinsăşiă

75
distingeă patruă modeleă deă violen ă întreă parteneri:ă a.ă violenţa obişnuită de cuplu, b.
terorismul intim, c. rezistenţa violentă şi d. controlul violent mutual.
Clasificareaă deă maiă susă areă laă baz ă patternurileă deă controlă observateă laă nivelă deă
rela ie.ă Celoră patruă modeleă leă corespundă patruă patternuri:ă (a)ă violen aă careă exist ă înă
contextulă unuiă conflictă specifică înă careă ună parteneră atac ă fizică peă cel laltă şiă careă
corespundeă violen eiă obişnuite,ă respectivă unuiă patternă generală deă controlă maiă pu ină
orientatăspreăviolen ăsever ăşiăînclinatăspreăreactivitateămutual ;ă(b)ăviolen aăutilizat ăcaă
un pattern general face referire la terorismul intim – definită caă sever,ă tinzândă s ă
escaladezeăînă timpăşiămaiăpu inămutual;ă(c)ăviolen aăunuiă partnerăînă contextulărela ieiăînă
careăcel laltăpartenerăesteăviolentăşiătindeăs ăcontrolezeăfaceăreferireălaărezisten aăviolent ,ă
înăvremeăceă(d)ăcontrolulăviolentămutualăesteăspecificăpatternuluiăînăcareăambiiăparteneriă
suntăviolen iăşiădorescăs ăcontrolezeă(Cavanaugh,ăGelles,ă2005).ăă
Hambergeră şiă colaboratoriiă (1996)ă întreprindă oă analiz ă asupraă aă 204ă b rba iă cuă
istorică deă violen ă domestic ă şiă eviden iaz ă 3ă categorii de abuzatori : (a) dependenţii
pasivi agresivi, (b) antisocialii şiă(c)ănon patologicii. Aceste categorii sunt similare celor
propuse de Holtzworth – Munroeă şiă Stuart;ă nonpatologiciiă corespundă abuzatoriloră
exclusivă înă familie,ă înă vremeă ceă dependen ii pasiv agresivi sunt similari disforicilor
borderlineăcuăpatternuriăorganiza ionale,ădepresieăşiăanxietateăexcesiv .ă
Din categoria tipologiilor inductiv – empirice,ăceaămaiăconsacrat ăr mâneăîns ăceaă
propus ă deă Holtzworthă – Munroeă şiă Stuartă (1994).ă Aceştiaă analizeaz ă ună num ră deă 15ă
tipologiiăasupraăabuzatorilorădomesticiăanteriorăpropuseăşiă constat ăc ăb rba iiăcareăsuntă
violen iăînăcadrulărela ieiălorăconjugaleăreprezint ăunăgrupărelativăomogenăcareăvariaz ălaă
nivelul a trei dimensiuni teoretice importante (Cavanaugh, Gelles, 2005):
1. severitatea şi frecvenţa actelor maritale violente
2. gradul de generalitate alăviolen eiă(numaiăînăfamilieăsauăşiăextrafamilial)
3. psihopatologia abuzatorului masculin sauăinciden aătulbur rilorădeăpersonalitate.ă
Folosind aceste trei dimensiuni cu caracter descriptiv cei doi autori propun o
tipologieă proprieă careă incudeă treiă subtipuriă deă b rba iă violen iă domestică :ă (a)ă doară înă
familie; (b) borderline – disforiciăşiă(c)ăînăgeneralăviolen iă– antisociali.
Tipul denumit doar în familie (sau abuzatorul moderat violent) esteă categoriaă înă
care s-ară încadraă so iiă ceiă maiă pu ină violen i.ă Aceştiă abuzatoriă suntă caracteriza iă deă ună

76
minimă deă tr s turiă psihopatologiceă sauă chiară delocă şiă voră aveaă manifest riă violenteă
minimeă înă afaraă c minuluiă conjugal. Conform celor doi autori, acest subtip include
aproximativă 50ă %ă dină abuzatoriiă domestici.ă Întră –o recenzie din 2000, Holtzwoth-
Munroe,ă Meehan,ă Herron,ă Rehmană şiă Stuart,ă conchidă "violen aă abuzatoriloră doară înă
familieăesteărezultatulăuneiăcombina iiăîntreăstresă(personalăsauămarital)ăşiăfactoriădeăriscă
deănivelăsc zută(spreăexemplu,ăexpunereaăînc ădinăcopil rieălaăviolen ămarital ,ăabilit iă
rela ionaleă limitate),ă deă oă aşaă natur ă încât,ă doară înă anumiteă ocaziiă - de conflict marital
escaladant - ei se angajeaz ă laă acteă deă violen ă fizic .ă Dup ă astfelă deă incidente,ă totuşi,ă
niveleălorăsc zuteădeăpsihopatologieăşiăproblemeă(spreăexemplu,ăimpulsivitate,ădisfunc iiă
deăataşament),ăînăcombina ieăcuăatitudineaălorăpozitiv ăfa ădeăfemeiăşiăatitudineaănegativ ă
fa ă deă violen ,ă ducă laă remuşc riă şiă ajut ă laă prevenireaă spoririiă violen eiă lor"ă (dină
Shefferman, 2006, p. 22).
Cel de –al doilea subtip definit de Holtzworth – MunroeăşiăStuartă(1994)ăesteăcelăală
borderline – disforicilor. Aceştiă b rba iă seă angajeaz ă înă acteă deă violen ă domestic ă deă
nivelă moderată spreă sever,ă agresivitateaă loră fiindă înă principală îndrepat ă împotrivaă
partenerei;ă deă asemeneaă aceştiaă recurgă laă acteă violenteă şiă înă afaraă c minuluiă conjugal.ă
Acestăsubtipăreprezint ă25ă%ădinăabuzatoriiădomestici şiăseăcaracterizeaz ăprinăimportanteă
episoadeădeăgelozie,ăneputândătoleraăseparareaădeăpartener .ăÎnăaceeaşiărecenzieădină2000,ă
Holtzwoth-Munroeăşiăcolab.ăsubliniaz :ă"Acestoraăleălipsesecădeprinderileădeărela ionareă
marital ,ă auă atitudiniă ostileă fa ă deă femeiă şiă auă atitudiniă moderateă favorabileă fa ă deă
violen .ăAcestăgrupăseăaseam n ăcuăabuzatoriiăstudia iădeăDuttonă(1995),ăcareăsugeraăc ă
experien eleă traumaticeă timpuriiă ducă laă oă organizareă aă personalit iiă deă tipă borderline,ă
mânieăşiăataşamentănesecurizat,ăceeaăceădetermin ăcaăatunciăcândăesteăfrustrat,ăb rbatulăs ă
devin ăviolentăfa ădeăfiguraăadult ădeăataşamentă(spreăexemplu,ăso ia)"ă(dinăShefferman,ă
2006, pp. 22-23).
Înă sfârşit,ă celă de-aă treileaă subtipă seă refer ă laă bărbaţii antisociali – înă general
agresivi,ă ceiă careă reprezint ă categoriaă ceaă maiă violent ,ă angaja iă înă nenum rateă acteă deă
violen ădomestic ,ăavândăadeseaăşiă unăbogată istoricăinfrac ional.ă Eiătindăs ăportretizezeă
majoritateaăcaracteristicilorătulbur riiădeăpersonalitateădeătipăantisocial.
Studiiărecenteăsus inărezultateleăpropuseădeăHoltzworthă– MunroeăşiăStuartăînă1994.ă
Langhrinrichsen - Rohlingăăşiă colab.ă (2000)ăcompar ătipologiiăderivateă empiricăşiă alteleă

77
derivateădinăteorieăşiăarat ăc ătipologiaăcuă"abuzatoriădoarăînăfamilie,ăînăgeneralăviolen iă–
antosociali,ă şiă disforiciăseădistingeăprintr-unăistoricădeăidea ieăsuicidar ,ăatractivitateăaşaă
cumă esteă eaă judecat ă deă c treă terapeu i,ă abilitateă perceput ă deă aă toleraă frustrareaă şiă aă
controlaă violen aă laă sfârşitulă uneiă cureă terapeutice,ă probabilitateă estimat ă deă aă maiă fiă
violentă înă urm toareleă şaseă luniă şiă m suraă înă careă ară duceă laă bună sfârşită ună programă
terapeutic" (din Shefferman, 2006, pp. 24) – altfelă spus,ă înă cadrulă unuiă programă deă
interven ieă pentruă abuzatori,ă clinicieniiă auă reuşită s ă fac ă distinc ieă întreă tipurileă deă
abuzatoriăfolosindăceleătreiădimensiuniăpropuseădeăc treăHoltzworthă– MunroeăşiăStuart.ă

2.5. Agresorul persoanelorăînăvârst

Discu iaă referitoareă laă caracteristicileă abuzatoriloră comport ă ună capitolă distinctă
atunciăăcând vine vorba de abuzul îndreptat împotriva persoanelor de vârsta a treia şi/sau
a patra.ă Cercet rileă arat ă ună anumită profilă ală copiluluiă adultă ceă îşiă abuzeaz ă p rin iiă şiă
propuneăchiarăşiăoătipologieăaparte.
Copilulăadultăceăîşiăabuzeaz ăp rin iiăesteădeăregul ăadultulăînc ădependentăfinanciară
deă veniturileă p rinteluiă ajunsă laă vârstaă aă treia.ă Cercet rileă arat ă c ă dină rândulă odrasleloră
adulteăceăîşiăabuzeaz ămamele,ă77ă%ăsuntăpar ialăsauăchiarăintegralăfinanciarădependenteă
deă acestea,ă şiă 65ă %ă suntă par ială sauă integrală dependenteă deă acesteaă cândă vineă vorbaă deă
locuin aăstabil ă(Ulsperger,ăWilson,ăînăEncyclopediaăofăDomesticăViolence,ă2007).ăCaăoă
consecin ă direct ,ă rataă şomajuluiă esteă unaă foarteă ridicat ă înă rândulă acestoră abuzatori,ă
precumăşiăinciden aăproblemelorădeăadic ieăfa ădeăalcoolăsauădroguri.ăOămareăparteădină
aceştiă abuzatoriă auă şiă ună istorică bogată ală problemeloră cuă justi iaă sauă ală intern riloră înă
institu iiădeăs n tateămintal .ăSuntătipulădeăoameniăextremădeărezerva iăcândăvineăvorbaădeă
aă furnizaă îngrijireă unuiă p rinteă îmb trînit,ă motivă pentruă careă seă angajeaz ă deseoriă înă
conflicteăşiăcuăpartenerulăpeăaceast ătem ;ădac ătotuşiăseăhot r scăs ădeaăunăminimumădeă
aten ieăp rintelui,ăaştept rileăsaleăsuntăextremădeănerealiste.ăProblemeleăsuntăcuăatâtămaiă
complexeă înă situa iaă înă careă adultulă abuzivă esteă singurulă furnizoră posibilă deă sprijină şiă
îngrijireă pentruă aceaă persoan ă deă vârstaă aă treia;ă acoloă undeă nuă maiă suntă alteă rudeă sauă
cunoştin eă ceă potă serviă deă sprijin,ă rela iaă deă dependen ă aă b trânuluiă esteă expoatat ă laă
maximumădeăc treăfiulăadult.ăÎnăceeaăceăpriveşteăgenulăabuzatorului,ăstudiileăarat ăc ă64%ă
dintreăabuzatoriiădeăp rin iăadul iăsuntăfii,ăînăvremeăceădoară36ă%ădinăaceştiaăsuntăfiice;ădeă

78
asemenea,ăfiiceleăvorăapelaămaiădesălaăformeădeăabuzăpsihic,ăîn vreme ce fii vor recurge
cuămaiămareăuşurin ălaăformeădeăagresiuneăfizic .ă
inândă contă deă acesteă tr s turiă genericeă aleă abuzatorului,ă literaturaă traseaz ă
distinc iaăîntreătreiătipuriădeăfiiăabuzatoriăaiăp rin ilorăajunşiălaăvârstaăaătreiaă(Ulsperger,ă
WilsonăînăEncyclopediaăofăDomesticăViolence,ă2007,ăpp.291-292):
1. fiul adult OSTIL esteătipulăcuăproblemeăserioaseăînărela ionareaăcuăp rin iiă
s iăşiăcareăîşiăînceputurileăînătrecutulăîndep rtată– înc ădeălaăvârsteăfragede,ă
aceştiaă nuă s-auă în elesă cuă p rinteleă victim .ă Acestă tipă vaă reclamaă frecventă
afec iunileăpatologiceăaleăp rintelui.ăNegândăcomportamentulălorăcaăşiăsurs ă
deă conflict,ă abuzatoriiă reclam ă problemeleă mentaleă aleă p rin iloră sauă celeă
legateădeăabuzulădeăsubstan eăcaăşiădeclanşatorăalăproblemelorădeărela ionareă
dintreă elă şiă aceştia.ă Singurulă motivă pentruă careă eiă ofer ă sprijină p rin iloră
rezid ăînăfaptădinăpresiuneaăexercitat ădeăceilal iămembriăaiăfamilieiăînăacestă
sens.ă Fiiă dină acestă tipă voră preferaă p rinteleă pasivă şiă nuă seă voră temeă s ă
m rturiseasc ă dorin aă intim ă caă p rinteleă s ă moar ă pentruă aă seă eliberaă deă
aceast ă povar .ă Cercet rileă îlă descriuă peă fiulă adultă ostilă caă tensionată şiă
nedemnădeăîncredere,ămâniaăacestuiaăfa ădeăp rinteăesteăevident ăînăchiară
povestirileă legateă deă felulă înă careă îiă ofer ă sprijină (sentimentulă deă ostilitateă
esteă oă tr s tur ă specific ă aă acestuiă tip,ă îndreptat ă împotrivaă omeniriiă înă
genere).ăFiiăadul iăostiliătindăs ăfieăpersoaneăcuăoăeduca ieăaleas ,ădarăcareă
auăunăsentimentăputernicădeănerealizare;ănuăesteădelocăsurpinz torăfaptulăc ă
eiăg sescănaturalăfaptulădeăaăîşiăblamaăp rin iiăpentruăc ălă–arăfiă inutăînălocă
laă ună momentă dată şiă i-aă fiă limitată poten ialul,ă chiară faptulă deă aă fiă obligată
acumăs ăîlăîngrijeasc ăînt reşteăaceast ăconvingere.ăDeăregul ăeiănuălocuiescă
înă acelaşiă perimetruă cuă p rin ii,ă dară suntă tipulă celă maiă agresiv,ă crizeleă
puterniceădinăvia aăsaăac ionândăcaădeclanşatorăalăepisoduluiăagresiv.ă
2. fiul adult AUTORITAR esteătipulăcuăoăpersonalitateădominatoare,ărigid ,ăceă
apeleaz ă cuă uşurin ă laă pedepse.ă Cercet rileă îiă descriuă peă aceştiaă caă şiă
persoaneă critice,ă ner bd toare,ă directe.ă Nuă suntă consumatoriă deă diverseă
substan eă şiă suntă deă regul ă maiă pu ină educa iă decâtă ceiă dină tipulă ostil.ă Eiă
consider ă maiă rară c ă aă aveaă grij ă deă p rin iă esteă oă povar ,ă ciă dimpotriv ă

79
 aceştiaăsuntătipulăceăcredăc ănimeniăaltcinevaănuăarăputeaăfaceăaceastaămaiă
bineăcaăei.ăDeşiăauăaceast ăimagineăpozitiv ădespreăeiăînşişiăşiăabilit ileălor,ă
înăacelaşiătimpăeiăcredădespreăp rin iăc ăarăputeaăfaceăunăefortămaiămareăcaă
s ănuăfieăaşaădeădependen iădeăei,ădarăc ăînăfaptănuădorescăs ădepun ăacestă
efort.ă Cuătoateăc ăseăplîngădeăaceasta,ăeiă seăbucur ădeăşansaădeăaăcontrolaă
majoritateaăaspectelorădină via aăp rin ilorălorăajunşiă laăvârstaăaătreia.ăDac ă
seă recurgeă laă solu iaă caă p rinteleă s ă locuiasc ă subă acelaşiă acoperişă cuă fiulă
îngrijitor,ăabuzulăconst ăînălovireăcândăoăregul ăaăgospod rieiăesteăînc lcat .ă
P rinteleă ajungeă s ă fieă tratată caă ună copil,ă motivă pentruă careă încerc rileă
p rinteluiă deă aă seă sf tuiă cuă alteă rudeă sauă cunoştin eă cuă privireă laă anumite
aspecteă aleă vie iiă saleă suntă considerateă oă lips ă deă respectă fa ă deă fiulă
îngrijitoră şiă adeseaă acestaă vaă apelaă laă ă solu iaă institu ionaliz riiă p rinteluiă
bolnavăpentruăaăfiăînăcontrolătotalăasupraăacestuia.ă
3. fiul adult DEPENDENT este categoria copilului ajunsă laă vârstaă adult ă înă
situa iaădeăaăfiăînc ădependentă financiarădeăp rin iiăs i.ă Şomerăsauăangajată
pentruă ună salariuă foarteă mic,ă acestaă esteă fiulă careă aă tr ită al turiă deă p rin iă
aproapeă continuu,ă sauă înă aceleă perioadeă înă careă nuă şi-aă permisă oă locuin ă
separat .ă Cercet rileă arat ă c ă acestaă eă tipulă ceă nuă esteă deplină maturizată şiă
careă nuă ajunsă niciodat ă laă nivelulă deă dezvoltareă economic ă şiă social ă
specific ăvârsteiăadulte.ăAceştiaăsuntăadul iiăc roraănuăpreaăleăpas ădeăfelulă
înăcareăseăprezint ăînăsocietate,ănuăîşiăîngrijescăpreaămultăniciăspa iulăînăcareă
locuiescă şiă suntă adeseaă pasivi.Pasivitateaă acestaă treceă îns ă peă ună locă
secundară atunciă cândă situa iiă deă criz ă declanşeaz ă mânia.ă Prină compara ieă
cuăceleădou ătipuriădescriseăanterior,ăfiiădependen iătindăs se implice mai
rară înă activit iă socialeă formaleă şiă suntă maiă rară c s tori i.ă Deşiă adeseaă
p rinteleădeăvârstaăaătreiaăesteăsingurulălorăpartenerădeărela ionare,ăacteleădeă
îngrijireăoferiteăacestuiaăsuntămultămaiăpu inăvariateădecâtăceleăaleăprimeloră
dou ă tipuri.ă Totă comparativă cuă stilurileă ostilă şiă autoritar,ă dependentulă esteă
maiă pu ină dispusă s ă discuteă despreă episoadeleă saleă deă agresivitateă fa ă deă
p rin i.ă
Segmentulă popula ieiă deă vârstaă aă treiaă vaă fiă înă curândă segmentulă majoritară ală

80
popula ieiă globului.ă De vreme ce fii – fiiceleă suntă înă continuareă furnizorulă principală deă
sprijinăşiăîngrijireăpentruăacestă segment,ă neăaştept mă caăinciden aăviolen eiăs ăsporeasc ăă
şiă laă acestă nivelă şiă identific mă nevoiaă deă aă seă supuneă aten ieiă cercet riloră pentruă aă
identificaămetodeleăceleămaiăeficienteădeăpreven ie,ădiminuareăşiăinterven ie.ăăă

Înăconcluzieăceeaăceăseăpoateăremarcaăcaăfiindăcomunătuturorăacestorătipologiiăesteă
plasareaădiferitelorătipuriădeăabuzatoriăpeăunăcontinuumădeălaăunănivelăsc zutădeăviolen ă
trecând prinăunulămoderatăşiăajungândăspreănivelulăsever,ăcuăcelămaiăridicatăgradădeăriscă
pentruăpartener ăşiămembriiăfamiliei.ăAşaăcumăniciătablourileădeăcaracteristiciănuăauăreuşită
s ăepuizezeăprofilulăabuzatoruluiădomestic,ăînămodăsimilarăacesteătipologiiănuăau rolul de
aă trasaă oă limit ,ă ciă dimpotrivaă deă aă sugeraă poten ialeă combina iiă deă tr s turiă func ieă deă
careăs ăfieăulteriorăconstruiteăpogrameăprofilacticeăşiădeăinterven ie.ăăă

3. CONSECIN ELEă VIOLEN EIă INTRAFAMILIALEă ASUPRAă

VICTIMELOR

3.1. Femeia victim ăaăviolen eiădomestice

3.1.1.ăConsecin eleăpeăplanăfizic
Manifestat ă înă spa iulă restrânsă şiă privată ală institu ieiă familiei,ă violen aă domestic ă
r mâneăadeseaăascuns ăsuficientătimpăcaăr nileăs ădispar ăşiăto iăceiăimplica iăs ăseăpoateă
prefaceă iară şiă iar,ă c ă nimică nuă s-aă întâmplată şiă c ă via aă mergeă înainte.ă Dară aă credeă c ă
urmeleăunorăastfelădeăacteăpotăfiăşterseădefinitivăesteăoăsimpl ăiluzie.ăÎnărealitateăfiecareă
nou ăran ,ăfiecareăcuvântădeăocar ăprimit,ăfiecareăsecund ădeălibertateăfurat ăcontribuie la
ună tablouă simptomatică ală consecin eloră deă lung ă durat ă aleă violen eiă domesticeă asupraă
victimelor extrem de complex.
Din punct de vedere al consecinţelor fizice,ă r nile,ă pl gile,ă v n t ile,ă echimozele,ă
etcă suntă semneleă directeă celă maiă desă întâlniteă peă fa ,ă gât,ă torace,ă pieptă sauă abdomenă

81
(Mullermanăetăal.,ă1996ăînăCampbellăetăal.,ă2002).ăÎnăceeaăceăpriveşteăefecteleădeălung ă
durat ,ăstudiiădiferiteădocumenteaz ăoăvarietateădeăastfelădeăriscuri.ăCitatăcaăunăarticolădeă
referin ăpentruădomeniulădeăcercetareăaăconsecin elorămedicaleăaleăviolen eiădomestice,ă
studiul lui Campbellă şiă colaboratorii (2002) porneşteă laă rândulă s uă deă laă oă serieă deă
rezultateă anterioareă extremă deă pertinente.ă Astfel,ă seă identific ă dureriă sauă st riă deă
disconfort asociate cu diverse simptome recurente ale sistemului nervos central, precum
dureriădeăcap,ădureriădeăspate,ăst riădeăleşinăsauăconvulsiiă(Plichtaăetăal.,ă1996,ăLesermană
etăal.,ă1998,ăCokerăetăal,ă2000).ăDeăasemenea,ăstareaădeăabuzăprelungităseăasociaz ăşiăcuăoă
vulnerabilitate maiă crescut ă laă boal ă înă genere,ă şi,ă caă oă consecin ă direct ,ă cuă oă palet ă
larg ă deă simptomeă şiă tulbur riă asociateă cuă st riă cronicizateă deă team ă şiă stres,ă precumă
tulbur rileă func iiloră gastrointenstinaleă şiă pierdereaă apetituluiă (Mcă Cauleyă etă al.,ă 1995,ă
Plichtaăetăal.,ă1996,ăCokerăetăal,ă2000ă),ăproblemeădigestiveăşiădeătranzităprecumădiareea,ă
durerileăabdominaleăşiăconstipa iaă(Drossman,ă1999;ăMcCauleyăetăal.,ă1995;ăTalley,ăFett,ă
&ăZinsmeister,1995),ăulcerileăstomacale,ăcolonăspasticăşiărefluxulăgastrică(Coker, Smith et
al,ă 2000)ă şiă alteă tulbur riă aleă sistemuluiă digestivă (Kernic,ă Wolfă &ă Holt,ă 2000),ă infec iiă
virale,ă oarecumă r celileă şiă gripeleă (Kerouac,ă 1986,ă Letorneauetă al.,ă 1999),ă şiă problemeă
cardiace, precum hipertensiunea sau durerile de piept (Koss, 1992, Letorneauet al., 1999).
Deăasemenea,ădureriămusculareăşiăosoaseă(Hamberg,ăJohansson,ă&ăLindgren,ă1999),ă
dureriă înă piept,ă dureriă deă capă şiă deă gâtă (Bergman,ă Larsson,ă Brismar,ă &ă Klang,ă 1987;ă
Domino & Haber, 1987; McCauley et al., 1995; Muelleman et al., 1998),ă şiă diferiteă
tensiuni musculare (Bergman et al., 1987) au fost asociate cu abuzul domestic. Alte
diferiteătulbur riăcronice,ăprecumăartitrita,ăanginaăşiăproblemeleăcardiaceăşiădeăcircula ieă
(Coker,ă Smith,ă etă al.,ă 2000)ă şiă tulbur riă severeă aleă menstrua iei (Plichta & Abraham,
1996),ă auă fostă identificateă înă corela ieă cuă violen aă domestic .ă ă Avândă înă vedereă c ă dină
femeileăabuzateăfizicădeăc treăso iiălor,ăaproximativă40ă%ă - 45ă%ăsuntăabuzateăşiăsexual,ă
inciden aă simptomeloră ginecologiceă esteă deă asemeneaă mai crescut ă înă rândulă acestoră
femei.ă Boliă cuă transmitereă sexual ,ă infec iiă vaginaleă şiă sânger ri,ă fibroame,ă dureriă
pelvieneă şiă infec iiă aleă tractuluiă urinare,ă suntă listateă deă maiă multeă studiiă caă asociateă cuă
expunereaă prelungit ă laă abuză sexuală (Schei,ă 1989,ă 1991, Eby et al, 1995, Plichta et al.,
1996).ă Neoplasmulă cervicală şiă cancerulă cervicală auă fostă asociateă cuă violen aă domestic ă
(Coker,ăSanderson,ăFadden,ă&ăPirisi,ă2000),ăceaămaiăprobabil ăcaleădeăinfec ieăfiindăceaă

82
cu virsul uman papiloma (Augenbraun, Wilson, & Allister, 2001; Brokaw et al., 2002;
Plichta & Abraham, 1996).
NoutateaăstudiuluiăluiăCampbellăşiăcolab.ă(2000)ăconst ăînăcomparareaărezultateloră
ob inuteă deă laă ună lotă semnificativă deă femeiă abuzateă (980)ă cuă celeă aleă unuiă lotă deă femeiă
neabuzate (1000). Rezultateleăauăfostăcomparateăatâtălaănivelădeăindexăgeneralăalăs n t ii,ă
darăşiălaănivelădeăgrupeădeăproblemeădeăs n tateă(tulbur riăasociateăst rilorăprelungiteădeă
stresă şiă team ,ă problemeă ginecologiceă şiă tulbur riă cardiace),ă ar tânduă –seă c ă femeileă
abuzateă aveauă oă rat ă deă aproximativă 60ă %ă maiă mareă deă inciden ă aă problemeloră deă
s n tateă fa ă deă femeileă careă nuă fuseser ă niciodat ă abuzate.ă Durerileă deă cap,ă deă spate,ă
infec iileă vaginaleă şiă problemeleă digestiveă suntă printreă celeă maiă frecventă raportateă
problemeă deă c treă ambeleă grupeă deă studiu,ă dară pentruă fiecareă dină acesteaă inciden aă
raportat ădeăc treăfemeileăabuzateăesteăsemnificativămaiămareădecâtăceaăraportat ădeăc treă
femeileă neabuzate.ă Boliă cuă transmitereă sexual ,ă sânger riă vaginale,ă contacteă sexualeă
dureroase,ă dureriă pelviene,ă infec iiă aleă tractuluiă urinar,ă lipsaă apetituluiă sauă durerileă
abdominaleăsuntătulbur riăraportateăcuăoăfreven ămaiăredus ădeăc treăfemeileăneabuzate,ă
darăsemnificativăfrecventeăînărândulăcelorăabuzate.ăăăăăă

3.1.2. Cazul femeilor îns rcinate

Ună subcapitolă distinctă ală analizeiă consecin eloră violen eiă domesticeă asupraă
victimelorăfemeiăesteădedicatădeăc treăspecialiştiiăînădomeniuăexplor riiăefectelorăpeăcareă
acest flagel le are asupra femeilor însărcinate.
Bacchus, Mezey, Bewley (2006)ăciteaz ăoăcercetareătimpurieăaăluiăGellesă(1975)ăceă
indic ă cinciă explica iiă alternativeă pentruă apari iaă violen eiă domesticeă peă parcursulă uneiă
sarcini:ă frustareaă sexual ă aă b rbatului,ă schimb riă deă dispozi ieă induseă deă modific rileă
hormonaleă ceă auă locă în corpul femeii, stresul asociat cu iminenta parentalitate,
vulnerabilitateaă fizic ă crescut ă aă femeiiă şiă sentimentulă eiă deă neajutoare,ă precumă şiă oă
dorin ăconştient ăsauăinconştient ădeăaănuăduceălaăbunăsfârşităsarcina.ăAcesteăexplica iiăauă
fost ulterior criticateă pentruă faptulă c ă blameaz ă preaă multă victimaă şiă minimalizeaz ă
responsabilitateaăparteneruluiăpentruăacteleădeăviolen ăini iateă(Campbellăetăal.,ă1993).ăOă
alt ă serieă deă cercet riă arat ă maiă târziuă c ă violen aă domestic ă ară fiă rezultatulă gelozieiă
crescuteăşiăaăresentimentelorăvisăaăvisădeăcopilulănen scutăă(Campbellăetăal.,ă1993;ăMezey,ă

83
1997).ăCertăesteăfaptulăc ăfemeileăcareăsuntăînărela iiăabuziveăseălupt ăs ăp strezeăcontrolulă
asupraă s n t iiă loră sexualeă şiă reproductiveă şiă auă dificult iă înă accesarea serviciilor de
s n tateă înă timpulă sarcinii.ă Înă multeă rela iiă abuzive,ă accesulă sexuală esteă ob inută prină
utilizareaădeăamenin riăşiăchiarăaăfor eiăfizice.ăM suraăînăcareăfemeiaăareăsauănuăaccesălaă
serviciiădeăplanificareăfamilial ăpoateăfiădeăasemeneaăcontrolat ădeăc treăpartenerulăabuzivă
(Campbell,ăPugh,ăCampbellă&ăVisscher,ă1995),ăceeaăceăduceădeseaălaăapari iaăuneiăsarciniă
nedorite.ăMaiămulteăstudiiăauăidentificatăoăasociereăîntreăviolen aădomestic ăşiăoăsarcin ă
nedorit ă sauă neplanificat ă (Campbellă etă al., 1995; Cokkinides & Coker, 1998; Hillard,
1985;ă Leung,ă Leung,Lam,ă &ă Ho,ă 1999).ă Femeileă abuzateă potă fiă preveniteă dină aă c utaă
serviciiă medicaleă deă specialitateă deă c treă parteneriiă loră abuzatoriă ceeaă ceă poateă duceă laă
întârziereaă ofeririiă deă îngrijiriă specializateă sauă laă întâlniriă ratateă (Dietză etă al.,ă 1997;ă
Gazmarian et al., 1995; McFarlane, Parker, Soeken, & Bullock, 1992; Purwar,
Jeyaseelan, Varhadpande, Motghare, & Pimplakute, 1999; Taggart & Mattson, 1996).
Deşiă aă fostă g sit ă înă anumiteă studiiă oă leg tur ă întreă întrerupereaă uneiă sarciniă şiă
episoadeleădeăviolen ădomestic ,ăesteădestulădeă dificilădeăstabilită c ăviolen aădomestic ă
este un factor antecedent (Coggins & Bullock, 2003; Evins & Chescheir, 1996; Hedin-
Widding & Janson, 2000; Webster et al., 1996).ă Într-un studiu al lui Glander, Moore,
Michielutte,ăşiăParsonsă(1998),ăfemeileăinvoc ăoărela ieăproblematic ăcaăşiămotivăprincipală
pentruă deciziaă deă aă întrerupeă sarcina.ă Femeileă abuzateă tindă multă maiă pu ină decâtă celeă
neabuzateă s ă îşiă informezeă partenerul cuă privireă laă deciziaă deă aă înterupeă şiă deasemeneaă
m rturisescă c ă auă primită multă maiă pu ină sprijină dină parteaă parteneruluiă pentruă aă duceă laă
cap tă aceast ă decizie.ă Excludereaă parteneruluiă dină deciziaă deă aă întrerupeă sarcinaă poateă
reprezenta din partea femeii oă încercareă deă aă exercitaă controlă înă cadrulă rela ieiă abuziveă
(Dattelă&ăChez,ă1996).ăÎnăcontextulăuneiăastfelădeărela iiăabuzive,ădeciziaădeăaăîntrerupeă
sarcinaăf r ăinformareăpoateăreprezentaăunăriscăşiăpoateăaveaăconsecin eănegativeăînăideeaă
c ăinduceăparteneruluiăsuspiciuniăcuăprivireălaăparentalitate,ăiscândăaşadarănoiămotiveădeă
gelozieăşiăinerentădeăviolen ăulterioar .ă
Conducândăpropriulăstudiu,ăBacchus,ăMezey,ăBewleyă(2006)ăpropunăşiăeiăoăserieădeă
explica iiăpentruăinciden aăviolen eiăînăcursulăsarcinii:
- Puterea şi controlul. Toateăfemeileăauăf cutăreferireălaăaspecteleălegateădeăputereă
şiăcontrolăînăcadrulărela ieiălor,ăindiferentădeămomentulăcândăaăap rutăviolen aă(înă

84
 timpulă sarcinii,ă înă afaraă acesteia,ă înă ambeleă situa ii).ă Sarcinaă simbolizeaz ă
controlulăautonomăalăfemeiiăasupraăcorpuluiăs uăşiăindepende aăsaăfa ădeăpartener.ă
Înăcursulăsarciniiăfemeileăîşiădorescăşiăchiarăprimescămaiămult ăaten ieădinăparteaă
prietenilor,ăfamilieiăsauăfurnizorilorădeăserviciiămedicale,ăceeaăceăcreaz ămaiămulteă
oportunit iă caă ceilal iă s ă remarceă urmeleă violen eiă şiă astfelă s ă dectezeă prezen aă
acestuiă fenomenă laă nivelă deă diad .ă Devineă maiă dificilă aşadară caă ă violen aă s ă fieă
inut ă secret ă sauă s ă fieă explicateă altfelă oă serieă deă vân t iă şiă r niă fiziceă (Mezey,ă
1997). Dat fiindă faptulă c ă aspectulă controluluiă reprezint ă ună aspectă cheieă ală
violen eiădomestice,ăatacurileăabuzatoruluiăînăaceast ăperioad ăseăinterpreteaz ăcaă
şiăîncerc riăaleăacestuiaădeăîşiărestabiliăcontrolul.ă
Unaădintreămodalit ileăprinăcareăb rba iiăcaut ăs ăcontrolezeăşiălimitezeălibertateaă
partenereiăînăcadrulăuneiărela iiăabuziveăesteăşiălimitareaăaccesuluiălaăbani.ăSarcinaă
esteă adeseaă asociat ă cuă oă presiuneă financiar ă ridicat ă asupraă familieiă şiă multeă
dintreă femeiă m rturisescă declanşareaă episoadeloră violente ca urmare cererilor
crescuteăşiămaiăfrecventeădeăsprijinăfinanciar.ăSarcinaăseăasociaz ăşiăcuăoăsc dereă
semnificativ ă aă venituriloră uneiă femeiă careă anterioră aă lucrat,ă precumă şiă cuă oă
viitoareă surs ă deă cheltuieliă dină resurseleă familiei.ă Femeileă devină aşadar mai
dependenteă financiară deă veniturileă parteneruluiă şiă suntă nevoiteă s ă negociezeă cuă
acestaă sumeleă necesare,ă situa ieă careă prezint ă ună poten ială crescută deă riscă deă
provocareăaăunuiăr spunsăviolent.ăă
- Gelozia şi posesivitatea. S-aă precizată şiă înă alteă contexteă faptulă c ă b rba iiă devină
violen iă fa ă deă partenereleă loră şiă datorit ă unuiă gradă ridicată deă nesiguran ă
emo ional ă aliementat ă adeseaă deă geloziaă sexual ă şiă posesivitateaă acestoraă
(Dobashă&ăDobash,ă1984).ăUnăcopilănen scută poateăfiăpercepută caăoăamenin areă
direct ă laă adresaă b rbatului,ă ună rivală laă aten ia,ă grijaă şiă capacitateaă deă aă lucraă aă
femeii.ăDeăasemenea,ăpeăparcursulăsarciniiăoăfemeieătindeăs ăfieămaiăpreocupat ădeă
aspectulăfizicăşiădeăviitoareaănaştereăşiăesteămaiăpu inădisponibil ăemo ionalăpentru
parteneră(Mezey,ă1997).ăB rba ilorălaărândulălorăleăvineădestulădeăgreuăs ăr spund ă
într-unămodăcâtămaiăsuportivălaăcerin eleăcrescuteăaleăpartenereiăşiărespingăideeaăc ă
viitorulă copilă ară impuneă oă serieă deă limit riă aten ieiă cuveniteă lui.ă Nuă rară sarcina
atrageăgelozieăşiăsuspiciuniădinăparteaăparteneruluiăcareănuăesteăconvinsăc ăviitorulă

85
 copilăesteăalăs u.ăObiectulăgelozieiăpotăfiăşiărela iileăcuăprieteniiăsauăfamiliaăcareăîiă
acord ămaiămulteăaten ieăfemeiiăîns rcinate.ă
- Lipsa disponibilităţii emoţionale şi fizice. Cuă ună gradă sporită deă dependen ă
emo ional ,ăb rba iiă auă nevoieăcaăparteneraăs ăfurnizezeăreasigurareaă emo ional ă
şiăsuntădestulădeăsensibiliălaărespingeri.ăSeăarat ăc ăb rba iiătindăs ăîşiăînso easc ă
parteneraă laă întâlnirileă cuă mediculă pentruă aă evitaă detectareaă abuzuluiă deă c treă
aceştiaă (Gayford,1975;ă McFarlaneă &ă Parker,ă 1994).ă Sprijinulă loră esteă aşadară cuă
interesăpersonalăşiăpreaăpu inăorientatăspreănevoileăfemeii.ăăDeopotriv ,ăabuzatoriiă
domesticiăseărezum ăadeseaălaăatitudiniăconven ionaleăvisăaăvisădeărolurileădeăgenă
aşteptânduă –seă caă femeiaă s ă iaă înă continuareă responsabilitateaă pentruă sarcinileă
gospod reştiăşiăcreştereaăcopiiloră(Dobashă&ăDobash,ă1984).ăExtenuareaăfizic ăşiă
mobilitateaă redus ă ceă intervină caă urmareă aă creşteriiă sarciniiă determin ă femeiaă s ă
fieă maiă pu ină capabil ă s ă r spund ă promptă tuturoră acestoră cerin eă şiă declanşeaz ă
astfel atacurile violente.
- Frica de abandon. S-aăsugeratăfaptulăc ăpentruăuneleăfemei,ăsarcinaăac ioneaz ăcaă
unăsemnalăimpetuosăc ăpartenerulăabuzivătrebuieăp r sităc ciăviitorulăcopilăpoateăfiă
martorăsauăchiarăsubiectăalăviolen eiăparteneruluiă(Mezey,ă1997).ăDinăp cate,ăesteă
recunoscutăfaptulăc ărisculădeăviolen ăcreşteăpeăm sur ăceăfemeiaăseăpreg teşteăs ă
plece (Binney, Harknell, & Nixon, 1981; Kurz, 1996). Sarcina paote deveni ea
îns şiăoăcapacan ă– femeileăsuntădinăceăînăceămaiăvulnerabileăoădat ăceămomentulă
naşteriiăseăapropieăşiăseătemăs ămaiăp r seasc ărela ia.ă
- Ambivalenţă faţă de relaţie. Femeileăîşiădescriuăparteneriiăadeseaăcaăşiăbuni, gentili
şiă ta iă grijuliiă înă ciudaă violen eiă şiă abuzuluiă laă careă leă supun.ă Adeseaă eleă seă
consider ă vinovateă deă declanşareaă episoduluiă violentă şiă prefer ă s ă seă blamezeă
acoperindăvinaăevident ăaăunuiăpartenerăatâtădeă"GRIJULIU".ă
Indiferent de motiv, discu iaă deă fa ă trebuieă s ă aib ă înă vedereă şiă diverseleă
consecin eăpeăcareăleăpoateăaveaăviolen aăexercitat ăasupraăuneiăfemeiăîns rcinate.ăPrintreă
acesteăconsecin eădocumentateădeăcercet rileăcontemporaneăseănum ra:
a. Întârzierea deciziei de a intra într-un program de îngrijire prenatală. Pentru ca
sarcinaă s ă decurg ă înă celeă maiă buneă condi ii,ă oriceă femeieă trebuieă s ă apelezeă laă medică
pentruăaăîncepeăunăprogramădeăîngrijireăprenatal ăînăprimulătrimestruăalăsarciniiăsale.ăDină

86
p cate,ă femeileă implicateă într-o rela ieă abuziv ă adeseaă apeleaz ă laă ună astfelă deă serviciuă
multă maiă târziuă decâtă femeileă careă nuă suntă într-oă astfelă deă rela ieă violent ă (Jasinski,ă ă înă
Encyclopediaă ofă Domestică Violence,ă 2007);ă maiă multă deă atât,ă suntă femeiă careă ajungă s ă
amâneăacestămomentăpân ăchiarăînăsemestrulătreiăalăsarciniiă.ăEsteămaiămultădecâtăevidentă
faptulă c ă aceast ă întârziereă reprezint ă ună factoră majoră deă riscă atâtă pentruă s n tateaă
copilului,ăcâtăşiăpentruăaămameiă– peădeăoăparteăseăreducăposibilit ileădeăaăidentificaădeă
timpuriu poten ialeăcomplica iiăşiădeăaăinterveniăundeăesteăposibil,ăpeădeăalt ăparteămamaă
nuă primeşteă educa iaă necesar ă pentruă aă duceă laă bună sfârşită sarcinaă (maiă alesă laă primaă
sarcina acesta fiind un factor de risc suplimentar).
b. Naşterea de bebeluşi sub greutatea normală. Înăacestăcazăsuntăstudiiăcareăarat ă
oăcorela ieăîntreăinciden aăactelorădeăviolen ăşiăinciden aănaşterilorăînainteădeătermen,ăcuă
bebeluşiă subă greutateaă normal ,ă precumă exist ă şiă studiiă careă nuă g sescă niciă ună felă deă
rela ieăîntreăviolen ăşiănaştereaădeăcopiiăsubăgreutateaănormal .ăJasinskiă(2007),ăciteaz ă
unăstudiuăalăluiăFernandezăşiăKrueggeră(1999)ăînăcareădintr-un lot de 100 de femei victime
aleăviolen eiădomestice,ăunăprocentădeă16ă%ădauănaştereălaăcopiiăsubăgreutateaănormal ,ăînă
vreme ce dintr-unălotădeă389ădeăpacienteăceănuăfuseser ăvictimeăaleăviolen eiădomestice,ă
doară ună procentă deă 6ă %ă fuseser ă înă situa iaă deă aă daă naştereă unuiă copilă subă greutateaă
normal .ă Înă plus,ă fa ă deă existen aă per se aă violen ei,ă naştereaă deă copiiă subă greutateaă
normal ăpoateăfiăoăconsecin ădirect ăaăsusăaminteteiăîntârzieriădeăapelareălaăunăprogramă
potrivitădeăîngrijireăprenatal ,ăşiămaiădeparteăaăunuiăcomportamentăinadecvatăalămameiăpeă
parcursulă sarcineiă ceă poateă includeă consumulă deă substan eă adictive,ă fumatul,ă nutri iaă
precar ,ă etc.ă Peă deă cealalt ă parte,ă seă citeaz ă studiulă luiăCokkinidesă etă al.ă (1999)ă careă seă
foloseşteădeădateleăînregistrateăînăSistemulăMonitorădeăEvaluareăaăRisculuiăpeăparcursulă
Sarcinii din Carolina de Sud – înă rândulă celoră 6ă 143ă deă femeiă careă auă dată naştereă unuiă
copilăîntreă1993ăşiă1995ăneidentificându-seăoăleg tur ăîntreăinciden aăactelorădeăviolen ă
domestic ăşiăinciden aănaşterilorădeăcopiiăsubăgreutateaănormal .ă
c. Travaliul prematur. Dateleă contradictoriiă seă men ină şiă înă acestă caz.ă Înă studiul
citat anterior - Fernandeză şiă Krueggeră (1999)- dină celeă 100ă deă victimeă aleă violen eiă
domestice,ăunăprocentădeă22ă%ădintreăfemeiăauădatănaştereăcopiluluiăînainteădeătermen,ăînă
vremeăceădinădinăceleă389ădeăpacienteăcareănuăfuseser ăvictimeădeclarateăaleăunui incident
deăviolen ădomestic ,ădoară9ă%ăfuseser ăînăsitua iaădeăintraăînătravaliuăînainteădeătermen.ă

87
Alteăcercet riăconfirm ăfaptulăc ăfemeileăvictimeăaleăunorăabuzuriăsevereăsuntădeăcinciăoriă
maiă predispuseă risculuiă deă aă daă naştereă copiiloră înainteă deă termenă ă fa ă deă femeileă
neabuzate.ăPeădeăalt ăparte,ăstudiiăprecumăcelăalăluiăCokkinidesăetăal.ă(1999)ăarat ăc ănuă
exist ăniciăoăleg tur ăăîntreăviolen aădomestic ăşiănaştereaăprematur .ă
d. Traume fetale. Unaă dintreă celeă maiă serioaseă consecin eă negativeă aleă violen eiă
manifestateă peă parcursulă sarciniiă esteă ceaă aă traumatiz riiă fetusuluiă (sarcinaă nuă poateă fiă
purtat ăpân ălaăcap t,ă avortulăspontanăintervineăînă lipsaăunorădisfunc iiă fiziologice,ăetc).ă
Spreă deosebireă deă alteă consecin eă citate,ă înă acestă cază rezultateleă cercet riloră tindă s ă fieă
consistente – violentareaă femeiiă îns rcinateă puneă viitorulă bebeluşă într-oă situa ieă deă riscă
avansat.ăăJasinskiă(2007)ăciteaz ăstudiulăluiăJacobyăşiăcolab.ă(1999)ăasupraăaă100ădeăfemeiă
aflateăînăîngrijireăprenatal ăînăcareăseăarat ăc ăfemeileăcareătrecăprinăoriceăform ădeăabuză
peă parcursulă sarciniiă suntă semnificativă maiă expuseă risculuiă deă aă nuă p straă sarcinaă (ună
procentădeă42.3ăfa ădeăunulădeă16.2ăfemeiăneabuzate).ăMaiămult,ăseăarat ăînăacelaşiăstudiuă
o asociere dintre starea curent ădeăabuzăşiăcelăpu inăunăavortăspontanăînăistoriculăobstretică
al femeii.
e. Afectarea sănătăţii mamei. Consecin eleăviolen eiădomesticeăasupraă femeii,ă atâtă
înăplanăfizic,ăcâtăşiăînăplanăpsihicăsuntăunăadev răincontestabil.ăParticularăpentruăsitua ia
analizat ,ărespectivăperioadaăextremădeăsensibil ăaăuneiăsarcini,ăcercet rileăarat ăproblemeă
deăs n tateăprecumădieteănes n toase,ădepresieăpostpartumăsever ,ădificult iăînăal ptare.ă
Alteăcercet riăarat ăc ăfemeileăabuzateăsuntămaiăadeseaăafectateădeăstresă şiă primescămaiă
pu ină sprijină deă laă parteneriiă loră sauă deă al iiă semnificatviă pentruă ele,ă Jasinskiă (2007)ă
citeaz ăstudiulăluiăCurryăşiăHarvey,ă1998,ăSagrestanoăetăal.,ă2004).ăDeăasemenea,ăaspecteă
problematice din cursul sarcinii corelate cu victimizarea femeiiă includă depresiaă sever ă
(Horrigană etă al,ă 2000),ă stimaă deă sineă sc zut ă (Curryă şiă Harvey,ă 1998),ă infec iiă aleă
rinichiloră(Cokkinidesăetăal.,ă1999),ărat ăsc zut ădeăluareăînăgreutate,ăanemieăşiăsânger riă
înăprimulăşiăaleădoileaăsemestruădeăsarcin ă(Parker et al, 1994).
Alteă cercet riă seă refer ă laă intervalulă dintreă sarcini,ă ar tândă c ă înă rândulă femeiloră
victimeăaleăabuzuluiădeăc treăpartenerăseăîntâlneşteăfenomenulădeă"sarciniărapidărepetate"ă
– intervaleă foarteă sc zuteă întreă sarcini.ă Fiecareă dintreă acesteă aspecteă puneă înă situa ieă deă
riscăatâtămama,ăcâtăşiăpeăviitorulăbebeluşăpeătermenănedefinităatâtaătimpăcâtăproblemeănuă
suntăidentificateăşiănuăseăintervineăpentruăameliorareaăsitua iei.ăă

88
 3.1.3.ăConsecin eăpsihologice,ăemo ionaleăşiăsociale
Problematica efectelor de ordin psihosocial suscit ădiscu iiădinăceăînăceămaiăaprinseă
odat ă cuă dezvoltareaă mişc riiă feministeă şiă aă studiiloră careă pună înă eviden ă inciden aă
crescut ăaăefectelorănegativeăpeăcareăviolen aăîndelungat ăleăareăasupraăpsihiculuiăvictimeiă
şiăa consecin elorăfiziceădecurgândădinăacestea.ă
Violen aă petrecut ă înă sânulă familiei,ă sursaă primar ă deă ataşamentă şiă siguran aă aă
femeii,ăareăcaăefectăprincipalădistrugereaăsentimentuluiădeăsecuritateăpersonal ă.ăDac ăseă
înso eşteăşiădeăviolen aăsexual ,ăseăadaug ăşiăoăviolareăgrav ăaăspa iuluiăintimit iiăcareăară
trebuiăs ăfieăcuăatâtămaiămultăguvernatădeăsiguran ăşiălibertateădeăalegereă.ăConsecin eleă
psihologiceă şiă comportamentaleă suntă multiple,ă grani aă dintreă normală şiă patologică fiindă
foarte adesea dificil de trasat.

Depresia, angoasa, frica. Femeileă victimeă aleă violen eiă domesticeă potă suferiă deă
depresie,ăpotă resim iăoăangoas ăacut ,ăpermanent ,ăşiă potă prezentaăfricaăcontinu ăpentruă
securitateaălorăpersonal ,ăpentruăs n tateaălor,ădarăşiăpentruăceaăaăcelor semnificativi lor.
Unulă dintreă celeă maiă citateă studiiă recente,ă Hegartyă şiă colab.ă (2004),ă verific ă inciden aă
fenomenuluiă exclusivă înă rândulă unoră pacienteă aleă institu iiloră australieneă deă s n tateă
mintal ăşiăarat ăc ălaăîntrebareaăgeneral ăprivindăresim irea depresiei, 543 de femei dintr-
unătotalădeă1227ăintervievateă(44.3ă%)ădeclar ăc ăauătrecutăcelăpu inăodat ăînăvia aăprintr-
unăepisodădepresivăceăaăduratămaiămultădeădou ăs pt mâni.ăMajoritateaăacestoraă(76.8%)ă
m rturiser ă celă pu ină unuiă specialistă tr ireaă depresiv ,ă dintreă careă dou ă treimiă f cuser ă
aceast ăm rturisereătocmaiăpracticianuluiăprinăintermediulăc ruiaăautorulăstudiuluiăajungeă
s ăintervievezeăparticipantaălaăstudiu.ăÎnăceeaăceăpriveşteădispozi iaăcurent ,ă218ăfemeiădină
1213ă (17.9ă %)ă auă ob inut ună scoră ceă indic ă celă maiă probabilă stareă depresiv ă conformă
inventaruluiădeădepresieăaăluiăBeckăsauăscaleiădeădepresieăpostnatal ăaăluiăEdinburgh.ă
Prinăcompara ieăcuăfemeileăcareănuăprezintaser ădepresie,ăceleăcareăauăavutăscoruriă
ce le –auă încadrată caă probabilă depresiveă erauă maiă curândă nem ritate,ă depindeauă deă oă
pensieăsauădeăunăvenităredus,ăprimeauăoăform ădeăajutorăfinanciar,ăerauăşomereăsauăcuăoă
educa ieă medie.ă Deopotriv ,ă femeileă depresiveă înregistraser ă semnificativă maiă multeă
episoade de abuz (fizic, psihicăsauăsexual)ăînc ădinăcopil rieăşiăaceast ăinciden ăr m neă

89
semnifictiv ăşiăînăvia aălorădeăadult,ăabuzatorulăfiindăunăpartenerăintim;ămaiămult,ădintreă
celeă abuzateă caă şiă adul i,ă inciden aă abuzuluiă combinată esteă ceaă maiă ridicat ,ă urmat ă deă
abuzăemo ionalăşiăfizicăşiăh r uire.ăDeşiăstudiulănuăîşiăpropuneăs ăsubliniezeăoăcauzalitateă
direct ăîntreăviolen aădomestic ăşiăinciden aădepresiei,ărezultateăsubliniaz ,ăcaăşiăalteăstudiiă
anterioare,ă oă asociereă semnificativ ă întreă prevalen aă episoadeloră deă depresieă şiă abuzulă
pacienteiădeăc treăunăpartenerăintim.ă
Schimbări comportamentale potăs ăinclud :
a. Tulburări de somn. Unăinteresădeosebităesteăacordatăşiătulbur rilorădeăsomnăcaăşiă
simptomă deă sineă st t toră asociată cuă violen aă domestic ,ă dară şiă caă factoră declanşatoră ală
unoră alteă tulbur riă fizice,ă precumă sindroameleă digestiveă sauă durerileă asociateă cuă stresulă
cronicizat.
Spreă exemplu,ă Lowe,ă Humphreys,ă Williamsă (2007)ă citeaz ă studiileă luiă Hathawayă
(2000)ă careă arat ă c ă laă nivelulă unuiă studiuă popula ională 53ă %ă dintre femeile care
raporteaz ă violen aă dină parteaă parteneriloră înregistreaz ă şiă problemeă cuă somnulă înă
compara ieăcuădoară28ă%ădintrăfemeileăcareănuăraporteaz ăincidenteăviolente.ăBroakawăşiă
colegiiă (2002)ă arat ă c ă înă faptă coşmarurileă suntă oă problem ă specific .ă Deă asemenea,ă seă
maiăarat ăc ăproblemeleădeăsomnăaleăfemeilorăsuntăadeseaălegateăînăfaptădeătulbur rileădeă
somnă aleă copiiloră lor.ă Studiileă documenteaz ă faptulă c ă tulbur rileă deă somnă aleă copiiloră
careălocuiescăînăc mineăînăcareămameleăsuntăvictimeăaleăabuzuluiăauăoăinciden ăcrescut ă
(Lemmy,ăMcăFarlane,ăWilsonă&ăMalecha,ă2001),ădarăşiăc ăasemeneaăproblemeăcuăsomnulă
potă continuaă chiară şiă dup ă ceă eiă auă fostă extraşiă dină acelă mediuă şiă replasa iă (Mertină &ă
Mohr, 2002).
Pornindă deă laă acesteă observa ii,ă Lowe,ă Humphreys,ă Williamsă (2007)ă ini iaz ă ună
studiuăcalitativăasupraăaă17ăfemeiădinăMareaăBritanie,ăvictimeăaleăviolen eiădomestice;ăeleă
particip ă laă şedin eă deă focusă grupă înă careă suntă analizateă patternurileă loră deă somn.ă Toateă
femeileăarat ăc ăşiăauăadaptatămodul deăaădormiă,ăc ăauăf cutădiverseămodific riăînărela ieă
direct ăcuăamenin areaăviolen eiăsubăcareăîşiăducăvia aădeăziăcuăzi.ăAădormiăînăvremeăceă
abuzatorulă esteă trează reprezint ă pentruă acesteă femeiă ună gestă ă extremă deă riscant.ă Chiară
patruă dintreă femeiă auă m rturisită episoadeă deă atacă violentă înă timpă ceă eleă dormeau.ă
Consecin aădirect ăesteăadoptareaăunorăadev rateăstrategiiăpentruăaăfaceăfa ăamenin riiă
poten ialeă şiă aă seă sim iă înă siguran .ă Aă staă treaz ă iaă diferiteă formeă – unele stau treze

90
oricândăabuzatorulăesteăînăcas ăşiăabiaădac ăîşiăpermităs ădoarm ăcâtăşiăelădoarme,ădarăniciă
atunciănuăsuntăsigureăc ănuăs-arăputeaătreziăînainte.ăMaiăsigurăpareăaăfiăcaăeleăs ăfieătrezeă
câtăpartenerulăesteăacas ăşiăs ămodificeăorarulădeăsomnăînăaşaăfelăîncâtăs ădoarm ănumai înă
perioadeleăcândăştiuăc ăelăesteăcuăsiguran ăplecat.ă
Oăalt ăalternativ ăesteăaceeaădeăaăaveaăunăaltălocăînăcareăs ăpoat ămergeăpentruăaăseă
odihni.ăDeăasemenea,ătr indăcuănevoiaăconstant ădeăaăr mâneăvigilent ăşiăaăputeaăanticipaă
episodul violent multe dintreăfemeiănuăîşiăpermitămaiăniciodat ăs ădoarm ăciămaiăcurândă
seăodihnesc,ăfiindămereuăpreg titeăpentruăaăfaceăfa ăunuiăpoten ialăatac.ăTeamaăconstant ă
nuă faceă altcevaă decâtă s ă îngreunezeă relaxareaă femeiiă careă peă m sur ă ceă seă simteă maiă
obosit ăşiămaiădornic ădeăaădormiăpeăatâtăseăvaăsim iăşiămaiăvulnerabil ăşiăincapabil ădeăaă
faceăfa ăunuiăatacăneaşteptat.ăCercet rileăarat ăc ăfemeileăsufer ăconstantădeăsimptomeleă
caracteristiciiădepriv riiădeăsomnăceeaăceănuăfaceăaltcevaădecâtăs ăleăînte easc ăanxietatea
şiăsentimentulădeănesiguran .ă
Ceeaăceăesteăcuăatâtămaiăimportantăesteăc ăacesteăsimptomeăseăperpetueaz ăchiarăşiă
dup ă ceă femeiaă esteă scoas ă dină mediulă abuzivă şiă plasat ă într-ună mediuă sigur,ă înă careă
abuzatorulănuăareăcumăs ăp trund .ăMajoritateaăp streaz ăunăgradăridicatădeăvigilen ăînă
perioadaăimediat ăsepar riiădeăabuzatoră– simtănevoiaăs ăp strezeăaten ieăsporit ălaăoriceă
semnă careăarăputeaăanticipaăunăatac.ăDeopotriv ,ă chiarădac ăperioadaădeăsomnăcreşteăpeă
m sur ă ceă timpulă creşte,ă calitateaă luiă esteă îns ă laă felă deă îndoilenic ă – gândurileă şiă
amenin rileăcontinu ăs ăleăurm reasc .ă
Impactulă acesteiă autoă restric ion riă asupraă s n t iiă femeiiă esteă covârşitor.ă Deşiă
rela iaăcauzal ădirect ănuăesteăcert ,ăsimptomeăprecumă"aăteăsim iăepuizat",ăaăaveaădureri
înă totă corpul,ă migreneă sauă şiă dureriă deă cap,ă presiuneă crescut ă aă sângeului,ă problemeă
digestiveă suntă totă atâteaă problemeă ceă potă fiă asociateă cuă lipsaă deă somnă sauă cuă calitateaă
sc zut ăaăperioadeiădeăsomn.ăDeopotriv ălipsaăsomnuluiăesteăechivalent ăşiăcuăreducerea
semnificativ ăaăabilit iiădeăaăfaceăfa ăviolen ei.ă
b. Modalităţi de coping. Lewisă şiă colab.(2006)ă propună ună studiuă asupraă
modalităţilor de coping şiă modalitateaă loră deă uză deă c treă femeileă victimeă aleă violen eiă
domestice pentru a le asigura func ionareaă psihologic .ă Copingă ulă esteă m surată prină
intermediul Inventarului de Strategii de Coping (Tobin et al., 1989) care propune o
evaluareaă deă tipă ierarhică aă copingă uluiă prină doiă factoriă deă ordină superioră (angajareă şiă

91
dezangajare)ă careă subsumeaz ă patruă factoriă deă nivelă secundară (angajareă focalizat ă peă
problem ,ă angajareă focalizat ă peă emo ii,ă dezangajareă focalizat ă peă problem ă şiă
dezangajareăfocalizat ăpeăemo ii)ăşiăoptăfactoriăprimari.ăPatruădintreăaceştiăfactoriăprimariă
suntădinăcategoriaădezangaj rii (evitareaăproblemei,ăgândireaăpozitiv ,ăretragreaăsocial ăşiă
auto - criticism).ă Al iă patruă facă parteă dină categoriaă angajamentuluiă (rezolvareaă deă
probleme,ă restructurareaă cognitiv ,ă sprijinulă socială şiă exprimareaă emo iilor).ă Aceştiă optă
factoriăreflect ăstrategiiăafective,ăcomportamentaleăşiăcognitiveăspecificeăutilizateăpentruăaă
faceăfa ăstresului.ă
Studiulă seă orienteaz ă asupraă aă aproximativă 100ă deă rezidenteă aă unoră ad posturiă
pentruăvictimeleăviolen eiădomesticeăşiăarat ăc ăparticipanteleăararăapeleaz ălaă oăsingur ă
strategieă deă copingă şiă c ă înă faptă avemă deă aă faceă oricândă cuă ună mixă ală acestoră strategii.ă
Participantele s-auăbazatăcelămaiădesăpeăgândireaăpozitiv ă(caăşiăstrategieădezangajat )ăşiă
peă rezolvareaă deă problemeă (caă şiă form ă deă strategieă angajat ).ă Aşaă cumă seă aşteptauă şiă
cercet torii,ă peă m sur ă ceă violen aă creşte,ă victimeleă tindă s ă devin ă dină ceă înă ceă maiă
dezangajate.ă Cândă violen aă fizic ă esteă ceaă careă creşte,ă femeileă m rturisescă ună gradă maiă
ridicată deă retragereă social ,ă gândireă pozitiv ă şiă abatereă aă vinei,ă înă vremeă ceă înă cazulă
amenin riloră nonă fiziceă supravie uitoareleă suntă maiă angajateă şiă apeleaz ă maiă desă laă
ceilal i.ă
Unăastfelădeămodelăcomplexăalăcopingăuluiăofer ăunătablouădetaliatăalădinamiciiăuneiă
astfel de victime. S-aăobservatăc ăînăcazuriădeăniveleăextremeădeăviolen ăfizic ădinăparteaă
unuiă altuiaă semnificativă înă careă victimaă aă avută încredere,ă ună anumită gradă deă detaşareă
serveşteădeătamponăpentruăimpactulăpsihologicăalăataculuiăini iatădeăc treăpartener.ăÎnămodă
similar,ăatunciăcândăvictimaăapeleaz ălaăal iiăacestălucruăpoateăfiăpericulosăpentruăeaăavândă
înă vedereă partenerulă violentă hipervigilentă oriă înă acestă cază limitareaă sprijinuluiă externă şiă
apelareaălaăpropriileăresurseăpoateătotuşiăreprezentaăoăstrategieămaiăpotrivit ,ăcelăpu inădină
punct de vedereăalăsiguran eiăeiăimediate.ăăă
Esteăimportantădeăsubliniatăşiăoăintensificareăaărestructur riiăcognitiveăpeăm sur ăceă
violen aăfizic ăescaladeaz ,ăindicândăfaptulăc ăfemeileăînăsitua ieădeăriscăsporităsuntămaiă
capabileăs ăutilizezeăstrategiiăproactiveăatunciăcândăesteăposibil.ăă
Confirmândă întâietateaă traumeloră copiilor,ă toateă formeleă deă neglijareă şiă abuză dină
copil rieă auă fostă inversă rela ionateă cuă stimaă deă sine.ă Înă plus,ă abuzulă emo ională dină

92
copil rieăşiădinăvia aădeăadultăauăfostăînămodăunicăasociate cu depresia, dincolo de efectele
abuzuluiăfizicăînăsine.ăAcesteărezultateăsugereaz ăfaptulăc ăsimptomatologiaădepresiv ăşiă
deficiteleăstimeiădeăsineăasociateăcuăviolen aădomestic ănuăpotăfiăatribuiteăînămodăunivocă
ataculuiăfizic.ăÎntr-adev r,ăimpactulăabuzuluiăpsihologic,ăatâtăcelăcurent,ăcâtăşiăcelăplasatăînă
trecutulă victimei,ă prezică înă modă unică oă serieă deă rezultateă negative.ă Abuzulă psihologică aă
fostăv zutăcaăfiindămaiăcurândăcronic,ăescaladândălaănivelădeăabuzăfizicăşiăînămodăspecifică
covariind cu acestaă,ăadeseaăinducândăprejudiciiădeălung ădurat ădeătipăcognitiv,ăafectivăşiă
comportamental.
c. Autoagresivitate şi tendinţe suicidare. Cercet rileăarat ăc ăviolen aădomestic ăesteă
ună factoră declanşatoră înă pân ă laă ună sfertă dină tentativeleă deă suicidă ală femeilor. Femeile
victimeăaleăviolen eiădomesticeăauăunăriscădeăsuicidădeăpân ălaăoptăoriămaiăridicatădecâtăală
popula ieiă generale.ă Aproximativă 50ă %ă dintreă femeileă victimeă aleă violen eiă domesticeă
careă auă oă tentativ ă deă suicidă voră maiă aveaă şiă alteă astfelă deă încerc ri.ă Studiileă arat ă c ă
femeileă m ritateă suntă maiă feriteă deă acestă riscă fa ă deă femeileă nec s torite,ă dară femeileă
m ritateăîns rcinateăsuntămaiăexpuseăacestuiărisc,ămulteădintreăeleărelatândăc ăviolen aăaă
ap rutăînăvia aălorătocmaiădup ăceăauăr masăîns rcinate.
Diverşiăfactoriădeăriscăeviden iăsporescăinciden aăactelorăsuicidareăînărândulăfemeiloră
victimeă aleă violen eiă domesticeă – abuzulă fizică şiă psihică deă c treă parteneră declaşeaz ă
gânduriăsuicidareăînărândulămajorit iiăvictimelorăf r ăcaăeleăs ăpun ăneap ratăînăpractic ă
acesteăgânduri.ăS-aăpusămaiădeparteăproblemaăidentific riiăacelorăconstela iiădeăfactoriăceă
facăaceast ădiferen ă– careăsuntădeclanşatoriiătentativelor.ă
Laă nivelă deă factoriă individuali,ă cercet rileă subliniaz ă factoriiă geneticiă precumă
istoriculădeăsuicidădinăfamiliaădeăorigine,ădarăşiăistoriculăproblemelorădeăs n tateămintal ,ă
incluzândă aspecteă precumă anxietatea,ă c derileă nervoase,ă depresiaă şiă sindromulă postă
traumatic.ăDepresiaăşiăsindromulăpostătraumaticăpotăfiărezultateăaleăabuzuluiăcontinuu la
careă esteă supus ă femeiaă înă rela iaă saă cuă partenerulă actuală sauă potă fiă r m şi eă aleă uneiă
traumeă dină copil riaă femeii.ă Înă combina ieă cuă oă stim ă deă sineă sc zut ,ă acesteă efecteă
psihologiceă potă declanşaă gândurileă suicidareă maiă alesă atunciă cândă victimele se
învinov escăpentruăabuzulăceăseăpetreceăînăfamilie.ă
Înă ceeaă ceă priveşteă factoriiă sociali,ă cercet rileă subliniaz ă importan aă leg turiloră
sociale.ăÎnăconformitateăcuămodeleăsociologiceăaleăsuicidului,ăcercet rileăarat ăc ăfemeiaă

93
victim ăaăviolen eiădomesticeăesteămaiăexpus ărisculuiădeăseăsinucideăatunciăcândănivelulă
deăsuportăsocialăesteăfoarteăsc zut.ăAcestaăseărefer ăşiălaăprieteniăşiălaăre eleădinăinteriorulă
familiei.
Oăalt ăsitua ieăînăcareăinciden aăacestorătentativeăsporeşteăesteăceaăînăcareă are loc o
deplasareă aă vinei.ă Înă aceast ă situa ie,ă ruşineaă ceă înso eşteă abuzulă determin ă femeiaă
abuzat ă s ă eşuezeă înă aă identificaă şiă apelaă laă sursaă ceaă maiă apropiat ă deă ajutor.ă Suicidulă
reprezint ăoăform ădeăaătransferaăruşineaăc treăcelăcareăaăvictimizat-o sau un alt membru
ală re eleiă deă sprijină ală femeiiă careă nuă aă f cută pasulă deă aă oă ajutaă cândă aă avută nevoie.ă
Suicidulă nuă serveşteă doară deă metod ă deă umilireă aă celorlal i,ă dară esteă şiă oă important ă
unealt ădeăr zbunare,ăprecumăşiăunăactăfinalădeăîmputernicire.ăă

d. Simptome traumatice. Gorde,ăHelfrichăşiăFinlysonă(2004)ăpropunăunăstudiuăcareă

s ă identificeă simptomeleă traumaticeă şiă nevoileă deă deprinderiă deă via ă peă careă chiară
victimeleăleăidentific ,ăfemeileăincluseăînă studiuăfiindăselectateădină treiă categoriiădiferite
deă programeă destinateă victimeloră violen ei.ă Dateleă ob inuteă deă ceiă treiă cercet toriă sus ină
ideeaă c ă nevoileă şiă s n tateaă mintal ă aă femeiloră aflateă înă diferiteă stadiiă deă interven ieă
specializat ă variaz .ă Tendin aă maiă ridicat ă aă femeiloră dină ad posturileă deă urgen ă deă aă
înregistraăscoruriăsemnificativeăclinicălaăunaăsauămaiămulteădinăsubscaleleăInventaruluiădeă
Simptomeă Traumatice,ă prină compara ieă cuă femeileă ad postiteă înă locuin eă tranzitoriiă sauă
celeăr maseăînăcomunitateăesteăexplicat ădeăstareaălorăincert ,ătranzitorie.ăAvândăînăvedereă
c ă Inventarulă Simptomeloră Traumaticeă m soar ă distresulă emo ională dină ultimeleă şaseă
luni,ă experien eleă deă lips ă aă c minuluiă şiă expunereă laă abuză sporescă inciden aă acestuiă
distres. Gradele ridicate de anxietate, griji de natură sexuală, experienţele intruzive şi
discoierea reflect ă experien eă traumaticeă recenteă şiă intense.ă Maiă mult,ă îns şiă stareaă
actual ă deă aă seă aflaă într-ună mediuă nefamiliară deă tipă ad postă poateă cauzaă anxietateă şiă
distres.ăAcesteăfemeiăseăafl ătotuşiăîntr-o condi ieădeăvia ăinstabil ăasupraăc reiaăsimtăc ă
auă preaă pu ină control.ă Practică seă arat ă c ă femeileă aflateă laă acestă nivelă deă interven ieă
specializat ă tindă s ă resimt ă într-ună gradă maiă sporită efecteleă traumaticeă aleă violen eiă
domesticeă dină mrejeleă c roraă auă fugit,ă faptă careă areă ună cuă atâtă maiă accentuată impactă
asupraăs n t iiălorămintaleăşiăstatusuluiădeăfunc ionare.ăă
Deşiă majoritateaă furnizoriloră deă serviciiă identific ă nevoileă deă s n tateă mintal ă caă

94
fiindă foarteă importante,ă femeileă investigateă demonstreaz ă un grad ridicat de evitare
defensiv ă ceă poateă desigură interferaă cuă schemaă deă tratamentă şiă maiă alesă cuă m suraă
angajamentuluiă loră înă aceast ă schem .ă Femeileă plasateă înă comunitateă auă scoruriă maiă
sc zuteă înă ceeaă ceă priveşeă evitareaă defensiv ă fa ă deă celeă dină locuin eă tranzi ionaleă sauă
celeă dină ad psoturileă deă urgen ,ă ceeaă ceă indic ă faptulă c ă ună mediuă deă via ă maiă stabilă
faciliteaz ă construc iaă abilit iiă loră deă aă experen iaă şiă toleraă acesteă simptome,ă ceeaă ceă
ofer ăşiăunăterenămaiăbunăpentruăinterven ie.ă
Autoevaluareaă f cut ă deă acelaşiă lotă deă femeiă cuă privireă laă func ionalitateaă loră
ocupa ional ă legat ă atâtă deă "propriaă persoan ",ă câtă şiă deă "mediu"ă relev ă oă preocupareă
excesiv ăpentruăposesiaăuneiălocuin eăşiăindependen aăfinaciar .ăItemiiălega iădeăgestiuneaă
banilorăşiălocalizareaăunuiăspa iuădeălocuităşiăaăaveaăgrij ădeăpropriaăpersoan ăreflect ă60%ă
dintreăfemeileăşomereăşiă71.4ă%ădintreăfemeileăcareăr m seser ărecentăf r ăoălocuin ăsauă
dispuneauădeăoălocuin ăextremădeăprecar ălaămomentulăstudiuluiă(aceastaăînsemnândăfieă
c ă nuă aveauă ună locă permanent,ă c ă locuiauă cuă prieteniă sauă chiară într-ună ad post).ă
Informa iileăadunateăînăstudiulăcitatăarat ăc ăstatutulăfemeiiădeăaăfiăşomer ăseăplaseaz ăpeă
unălocăsecundarăfa ădeăfricaădeăaăfiăamenin at ădeăc treăabuzatorăşiănevoiaădeăaărenun aălaă
unălocădeămunc ăstabilăpentruăaăputeaăfugiădeăabuzatorăîntr-unăaltăoraşăsauăchiarăstat.ăÎnă
afar ădeăsitua iaăînăcareăgrijaăfemeilorăesteălegat ădeăsumaăinsuficient ădeăbaniăpeăcareăară
trebuiă s ă oă gestionezeă pentruă aă supravie uiă oă dat ă ieşiteă dină rela iaă abuziv ,ă ună procentă
semnificativă deă femeiă esteă reprezentată şiă deă aceleaă careă auă fostă controlateă excesivă şiă
limitateăînăexperien aălorădeămanagementăaăfinan elorăpeăparcursulărela ieiăşiăseăsimtăacumă
dep şiteădeănevoiaădeăaăîşiăasumaăresponsabilitateaăgestiuniiăfinan elorăodat ăceăauăieşi iă
dinărela iaăabuziv ă(Brandwein,ă1999).ă
Capacitateaă femeiloră deă aă adresaă cuă prioritateă aspecteă legateă deă grijaă deă sineă şiă
dezvoltareaă sineluiă poateă fiă afectat ă deă c treă m suraă înă careă elă consider ă c ă seă afl ă înă
tranzi ie.ă Ad posturileă deă urgen ă şiă grupurileă comunitareă plaseaz ă "aă luptaă pentruă
obiective"ăcaăpeăoăprioritateădeărangăînaltăcareăpoateărefectaăstadiulădeătranzi ieăînăcareăseă
afl ăacesteăfemei,ăavândăînăvedereăc ănuădeămultătimpăeleăauăadoptatăoănou ăcondi ieădeă
via ăsauăseăconsider ăîntr-oăstareădeăschimbareăaăvie iiălor.ăÎnămodăsimilar,ăfemeileădină
comunitateă auă plasată "grijaă fa ă deă sine"ă peă ună locă maiă coborâtă decâtă celelalteă grupuri,ă
ceeaă ceă poateă reflectaă accentulă peă careă uniiă angaja iă ai serviciilor specializate pentru

95
victimeleă violen eiă domsticeă îlă pună peă acestă obiectivă specific.ă Indiferentă deă condi ie,ă
femeileăintervievateăauăplasatăpeăunălocăprioritară"relaxareaăşiănevoiaădeăaăseăsim iăbineăcuă
sineă însuşi".ă Aceastaă esteă oă recunoaştere a nevoii de a contrabalansa stresul intens din
ultimaăperioad ăcuăoăperioad ădeărelaxare.ăăă
Grupulă deă femeiă dină ad posturileă deă urgen ă auă plasată peă ună locă superioră nevoiaă
"unuiă locă undeă s ă fieă productive"ă (deă exempluă s ă lucreze,ă s ă studieze,ă s ă fac ă munc ă
voluntar )ăşiă"lucrurileădeăbaz ădeăcareăamănevoieăpentruăaătr iăşiăaăaveaăgrij ădeămine",ă
sugerândăfaptulăc ămediulădeăad postănuăesteăunulăcareăs ăinduc ăideeaădeăproductivitateă–
ad posturileă tindă s ă fieă aglomerate,ă g l gioaseă şiă haoticeă înă virtutea scopului lor de a
ofer ăad postăcâtorămaiămulteăpersoaneăposibil.ăFemeileădinăacesteăad posturiăaducăcuăeleă
un minim de lucruri persoanale, de resurse pe care le-arăputeaă folosiă pentruăaăseăîngrijiă
deoareceă înă majoritateaă cazuriloră eleă ajungă înă ad posturiă înă urmaă unuiă episodă deă fug ă
neprev zut ădeăabuzator.ă"Locuriăundeăs ăm ăducăs ăm ăbucur"ăşiă"oportunit iădeăaăfaceă
lucruriă peă careă leă pre uiescă şiă careă îmiă facă pl cere"ă suntă maiă curândă priorit iă pentruă
grupulă comunitar.ă Aceastaă reflect ă capacitateaă lor de a merge deja dincolo de nevoile
primareăşiădeăaăseăfocalizaăşiăpeăaltcevaădecâtăsiguran ăşiăstabilitate.ă
Deşiărezultateleănuăindic ăoărela ieădeătipăcauz ăefectăîntreăinciden aăunorăsimptomeă
traumaticeă şiă func ionalitateaă ocupa ional ă aă femeiloră victimeă aleă violen eiă domestice,ă
studiulăsugereaz ătotuşiăfaptulăc ăfemieleăcuăunăpatternămaiăseverădeăsimptomeătraumaticeă
prezint ă şiă oă percep ieă deă sineă maiă sc zut ă cuă privireă laă abilitateaă loră deă aă faceă fa ă
sarcinilorădeăziăcuăziă(SteinăşiăKennedy,ă2001).ăStudiulăr mâneătributarăînăexplica ieăprină
aceeaăc ănuăşi-aăpropusăidentificareaăsurselorăcareăconducălaădescreştereaăstimeiădeăsineăaă
acestorăfemei,ădarăatrageăaten iaăasupraăunuiăfenomenăconfirmatăşiădeăalteăstudii.

Sindromul Stockholm. Oăbun ăbucat ăde vremeăr spunsurileăparadoxaleăaleăfemeiloră

abuzateăînăraportăcuăabuzatoriiălorăi-auăperplexatăpeăcercet tori,ăindiferentădeăorietareaălor.ă
Astfelă deă r spunsuriă surprinz toareă includă exprimareaă iubiriiă fa ă deă abuzator,ă negareaă
sau minimizarea abuzului, continuareaă rela ieiă cuă acesta,ă întoarcereaă laă abuzatoră dup ă
scurteăepisoadeădeăseparareăsauărefuzulădeăaăaduceăm rturiiăcontraăabuzatoruluiădup ăceă
acestaăaăfostăarestat,ăfiindăprinsăînăfapt.ăAdeseaăoamenilorădeăştiin ăle-aăfostălaăîndemân ă
s ă cataloghezeă acesteă comportamenteă caă şiă masochiste,ă sugerândă c ă femeileă caut ă

96
abuzatorulă tocmaiă pentruă c ă dină abuză eleă ob ină oă form ă pervers ă deă gratificareă
psihologic .ăDarăînărealitate,ămultămaiădesărela iileăabuziveăsuntăcaracterizateădeăoăregul ă
aăcoerci iei,ăînăcareăfactoriiăsitua ionaliăsauăexterniăexercit ăoămaiămareăinfluen ădecâtăceiă
internei,ă dispozi ionali.ă Oriă înă acesteă condi ii,ă Grahamă şiă colaboratoriiă s iă auă adusă înă
discu ieă conceptulă deă "Sindromă Stockholm"ă – înă mareă r spunsurileă contradictoriiă aleă
femeilorăabuzateăpotăfiăîn eleseăprinăintermediulăunuiămecanismădeăstrâns ărela ionareăcuă
abuzatorul.
SindromulăStockholmăaăfostăini ialăintrodusădeăc treăcercet torulăLangeăînă1974ăcaă
urmareă aă observa iiloră f cuteă deă acestaă referitoră laă oă leg tur ă extremă deă curioas ă ceă s-a
dezvoltatăîntreăangaja iiăuneiăb nciă inu iăcaptiviăşiăr pitoriiălorădup ăoătentativ ăeşuat ădeă
aă jefuiă oă banc ă dină Stockholm,ă Suedia.ă Dup ă explorareaă acestuiă primă exemplu,ă dară şiă
dup ă monitorizareaă deă lung ă durat ă aă nou ă grupuriă deă "captivi" (ostatici, prizonieri din
tabereă deă concentra ie,ă prizonieriă deă r zboi,ă civiliă de inu iă înă închisorileă comunisteă
chinezeşti,ă femeiă abuzate,ă prostituateă inuteă ostaticeă deă c treă proxene i),ă Grahamă şiă
colaboratoriiă s iă auă identificată condi iileă înă careă aceast ă rela ionareă special ă areă loc,ă
psihodinamicaăacesteiărela ion riăşiăconsecin eleăeiăasupraăambelorăp r i.ă
Suntă identificateă patruă condi iiă caă şiă precursoriă necesariă pentruă instaurareaă
sindromuluiă Stockholmă laă nivelulă victimeloră violen eiă domesticeă (Rawlingsă şiă Graham,ă
2007):
1. Victima percepe o persoană ca ameninţând –i supravieţuirea.ăAmenin rileăpotăfiă
fiziceăsauăpsihologice.ăNuăesteăaproapeădelocăimportantădac ăşiăal iiăconstat ăc ăvia aăeiă
esteăamenin at ,ăceeaăceăconteaz ăesteăcaăvictimaăs ăăperceap ăaceast ăamenin are.ăă
2. Victima percepe abuzatorul ca sursă de bunătate,ăoricâtă deăslabeă arăfiă dovezileă
acestuia.ăSemneleădeăbun tateăpotăfiăatâtădeămiciăşiăneînsemnateăînăexterioră– oăziăpeălun ă
abuzatorulăîşiăîntrerupeăacteleădeăviolen ă– dar pentruăvictim ăsuntăsuficiente.ă
3. Victima este izolată.ă Izolareaă poateă fiă fizic ă – victimeiă nuă îiă esteă permisă s ă îşiă
vizitezeăfamiliaăşiăprietenii,ăcâtăşiăideologic ă– îiăesteăpermis ănumaiăaderareaălaăviziunileă
abuzatorului.
4. Victima nu întrevede o modalitate de a scăpa de abuzator.ăAbuzatoriiăcontinu ă
acteleădeăviolen ătocmaiăpentruăaăseăasiguraăc ăvictimeleănuăîiăp r sesc.ă
Bachmană şiă Saltzmană (1995)ă înt rescă acesteă constat riă ar tândă c ă reglement rileă

97
legaleă încurajeaz ă uneoriă apari iaă unoră astfelă deă situa ii.ă Eiă arat ă c ă prină compar ieă cuă
femeileă m ritate,ă femeileă divor ateă suntă deă nou ă oriă maiă pasibileă deă aă fiă vitimizate,ă iară
femeileăseparateăsuntăaproapeădeă25ădeăoriămaiăpasibileădeăaăfiăvictimizate.ăMaiămult,ădeşiă
sistemeleălegaleăsuntăîmputerniciteăs ăapereăto iăcet enii,ăindiferentădeăstatutulălor,ăacelaşiă
sistemă eşueaz ă înă protejaeaă femeiiă victim ă aă violen eiă domestice,ă f cândă evadareaă dină
cerculă abuzatoruluiă cuă atâtă maiă dificil ă înă situa iaă înă careă seă separ ă deă acesta,ă iară elă
continu ăviolen eleăînăafaraăuneiărela ii.ăTendin aădeăaănuăseăamestecaăînăcerturileăinterneă
aleă uneiă familiiă înă numeleă protej riiă spa iuluiă intimă ală acesteiaă aă condusă laă oă rat ă maiă
sc zut ădeăarest riăaleăabuzatorilorăc s tori iăcuăvictimaăfa ădeăabuzatoriiăstr ini,ăşiăchiar
laăpedepseămaiăuşoareăpentruăaceştiaăprinăcompara ieăcuăceleăaplicateăpentruăaceeaşiăfapt ă
dară ini iat ă dină posturaă deă str in,ă deă persoan ă neimplicat ă într-oă rela ieă oficializat ă cuă
victima.ă Grahamă asist ă înă Cincinnati,ă Ohioă laă oă situa ieă înă careă judec torulă oblig ă
abuzatorulăs ăseăc s toreasc ăcuăvictimaăsaăpentruăaăevitaăînchisoarea,ăf r ăs ă in ăvreună
momentăseamaădeăsentimenteleăvictimeiăfa ădeăabuzatorulăs u.ă
Dinamicaăacestuiăsindromăesteăexplicat ădeăc treăGrahamăşiăcolaboratoriiăs iăastfel:ă
victima – careă nuă întrevedeă niciă oă modalitateă deă aă sc paă deă agresorulă s uă – percepe o
amenin areă puternic ă laă adresaă supravie uireaă ei.ă Traumatizat ,ă izolat ă deă al iiă
semnificativi care i-arăputeaăoferiăaten ieăşiăprotec ie,ăvictimaăseăîntoarceătotăspreăabuzator
pentruă aă îşiă împliniă acesteă nevoiă naturale.ă Oriceă semnă deă bun tateă dină parteaă acestuia,ă
oricâtă deă neînsemnată ară fiă el,ă îiă d ă victimeiă speran aă c ă abuzatorulă oă vaă l saă înă via .ă
Pentruăaăîşiăsporiăşansele,ăeaăîncearc ăs ăvalorificeălaămaximumăoriceăsemn deăbun tateă
manifestatădeăc treăatacator.ăÎnăefortulăs uădeăaăsporiăoriceăsentimentăpozitivăpeăcareăl-ar
puteaădezvoltaăatacatorulăfa ădeăea,ăvictimeiănuăîiăr mâneăalt ăalternativ ădecâtăaceeaădeăaă
priviă lumeaă dină perspectivaă abuzatorului,ă f cândă totă ceă poateă pentruă aă îlă ineă fericit,ă şiă
astfelă ajutândă laă propriaă conservare.ă Înă cadrulă acestuiă proces,ă victimaă devineă
hipervigilent ă laă nevoileă abuzatoruluiă şiă aproapeă surd ă laă propriileă nevoi.ă Într-ună sfârşită
ajungeă realmenteă s ă priveasc ă lumeaă dină perspectivaă abuzatoruluiă şiă s ă piard ă oriceă
conexiune cu propria–iă viziune,ă careă oricumă ară fiă neimportant ă sauă dimpotriv ă
contraproductiv ă pentruă supravie uireaă ei.ă Prină interpretareaă greşit ă aă propriiloră
sentimenteădeăputernic ăexaltareă– dreptăiubireăînălocădeăteroare,ăeaăesteăcapabil ăs ăcreezeă
şiă s ă men in ă speran aă supravie uiriiă într-ună viitoră f r ă abuz,ă seă simteă maiă înă control,ă

98
diminuândă dină sentimenteleă deă teroareă şiă neajutoare,ă practică eaă ajungeă s ă seă simt ă maiă
pu ină victim .ă Pasă cuă pas,ă victimaă începeă ună procesă deă strâns ă rela ionareă cuă parteaă
pozitiv ăaăabuzatorului,ănegândăparteaăabuzatoruluiăceăproduceăteroarea.ăNegândăaceast ă
parteă negativ ă aă abuzatorului,ă şiă practică aă pericoluluiă laă careă seă expune,ă victimeiă îiă esteă
dină înă ceă maiă dificilă s ă seă separeă psihologică deă abuzatorulă s u.ă Alteă mecanismeă ceă
îngreuneaz ă separareaă psihologic ă aă victimeiă deă abuzatoră includă :ă fricaă deă represaliiă caă
urmareăaăoric reiădoveziădeăneloialitateăfa ădeăabuzator;ăpierdereaăsingureiărela iiăpoziveă
disponibile,ă avândă înă vedereă iszolareaă ei;ă pierdereaă singureiă identit iă ceă îiă r mâneă
disponibil ă – eaă aşaă cumă esteă v zut ă prină ochiiă abuzatoruluiă (imagineă ceă înă cazulă uneiă
victimeăexpuseăunuiăabuzăsistemtic,ăprelungităaăînlocuităoriceăsentimentădeăsineăanterior).ă
Înă totă acestă demers dinamic,ă cercet toriiă arat ă c ă exist ă oă serieă deă indicatoriă aiă
instal riiăsindromuluiăStockholmălaănivelulăuneiăvictimeăaleăviolen eiădomestice:
- victimaă esteă ataşat ă deă abuzator.ă Înă fapt,ă aceast ă leg tur ă puternic ă esteă
biderec ional ,ă abuzatorulă deă asemeneaă fiindă puternică ataşată deă victimaă sa.ă
Leg turaă ac ioneaz ă caă oă strategieă deă siguran ă deoareceă abuzatorulă esteă deă
asemeneaădependentădeăvictimaăsaăşiăarăfaceăoriceăs ăoăp streze.ă
- Ataşamentulăfa ădeăabuzatorăesteăunulădeătipăanxios,ăşiănuăunulădeătipăsecurizat pe
care ne-amăaşteptaăs ăîlăîntâlnimăîntr-oărela ieădeăiubire.
- Victimaăesteăextremă deărecun sc toareăînă fa aăunuiă semnă minimădeăbun tateădină
parteaăvictimei.ă acesteăsemneădeăbun tateăpotă fiăatâtădeămiciă încâtă unăobservatoră
externăarăputeaăniciăs ănu le remarce.
- Victimaăneag ,ăminimizeaz ăsauăra ionalizeaz ăacteleăabuziveăaleăatacatoruluiăei.ă
Eaăîşiăneag ăpropriaămânieăînăfa aăacestorăacte.ăAcesteădistorsiuniăcognitiveăsuntă
esen ialeăpentruăcreareaărela ieiădeăataşamentăfa ădeăabuzator.ă
- Victima penduleaz ă înă percep iaă eiă asupraă abuzuluiă şiă abuzatorului,ă aparentă
incapabil ădeăaăp straăp rereaăsauădeăaămen ineăoăcredin ăcuăprivireălaăpropriileă
experien e.ăAcesteăobserva iiăneăspunădejaăc ăîiăesteădificilăînăaădistingeăîntreăceeaă
ceăesteărealăşiăceea nu este real.
- Victimaă esteă hipervigilent ă înă raportă cuă nevoileă abuzatoruluiă şiă caut ă oriceă
modalitateă deă aă îlă ineă fericit.ă Pentruă aă realizaă acestă fapt,ă victimaă încearc ă "s ă
p trund ăînă minteaăabuzatorului"ăpentruăaăpreziceămomenteleădeăcalmăşiă peăceleă

99
 deă nervozitate.ă Fiindă atâtă deă concentrat ă asupraă nevoiloră abuzatorului,ă victimaă
pierde contactul cu propriile nevoi.
- Victimaăpriveşteălumeaă prinăperspectivaăabuzatorului.ăDac ă acesteăvedeă anumiteă
situa iiăsauăpersoaneăcaăşiăamenin ri,ălaăfelăleăvaăvedeaăşiăfemeiaăvictim .ă
- Victimaăpriveşteăautorit ileăexterneăceăîncearc ăs ăîiăcâştigeăeliberareaăcaăpeănişteă
"personajeă negative",ă înă vremeă ceă abuzatorulă esteă "personajulă pozitiv"ă –el o
protejeaz ăşiăesteădificilăs ăp r seştiăpersonajulăbun.ă
- Victima se teme c ă abuzatorulă seă vaă întoarceă pentruă aă oă pedepsiă chiară şiă cândă
acestaăesteăprinsăşiăîntemni at,ăsauăchiarămort.ă
- Victimaă prezint ă simptomeă deă stresă postraumatic.ă Printreă acesteaă seă num r ă
plângeriă psihiceă şiă fiziologice,ă depresia,ă stimaă deă sineă redus ,ă reac iiă anxioase,ă
paternuriă paranoide,ă sentimenteă deă neajutorare.ă Dac ă separareaă fizic ă şiă psihic ă
deplin ă intervine,ă victimaă poateă experien iaă tulburareaă deă stresă postraumatică înă
form ă complet ,ă cuă simptomeă clasiceă precumă coşmarurileă şiă amintiriă deă tipă
"flash".ă Aceastaă seă datoreaz ă separ riiă sentimenteloră şiă percep iiloră asociateă cuă
traumaăceăreaparăînăcâmpulăconştiin ei,ămarcândăînceputulăprocesuluiădeăintegrareă
aălorăşiăvindecare.ăăăă
Mareaămajoritateăaăacestorăindicatoriăsuntătotodat ădistorsiuni cognitive ceărepezint ă
caracteristicaăpsihologic ăceaămaiăproeminent ăasociat ăcuăacestăsindrom.ăOricândăne-am
angajaăîntr-oădiscu ieăcuăunăabuzatorăşiăvictimaăsaă,ăneăvomăsim iăînăimposibilitateaădeăaă
stabili clar cursul evenimentelor care au dus la starea de fapt observat ă– instalarea unui
ataşamentăaparentănejustificatăîntreăagresorăşiăvictim ă– şiăaceastaăpentruăc ăevenimenteleă
suntăîntocmaiăunorăpârtii alunecoase ceăneăconducăînădirec iaăpeăcareăneă–oăindic ăînăfaptă
construc iileăcognitiveăaleănaratorilor.ăÎns şiăcapacitateaădeăaăcreaăşiăconsolidaărela iaădeă
ataşamentă fa ă deă abuzatoră depindeă integrală deă capacitateaă deă aă construiă astfelă deă
explica iiă cognitiveă distorsionateă careă s ă men in ă speran aă înă ciudaă evenimenteloră
negative puternice.
Oăalt ăconsecin ădinăplanăpsihologicăoăpoateăconstituiăşiădezvoltareaădeătulburări de
personalitate, maiă alesă dină categoriaă ccomportamenteloră şiă tr s turiloră deă personalitateă
specifice tulburării borderline.ăCercet toriiăinteresa iădeăacestăsindromălisteaz ăoăserieădeă
comportamenteăceăjustific ăaceast ăîncadrareănosologic :

100
 - victimeleădezvolt ănumaiărela iiăgenerice,ăsuperficiale,ăşiăadeseaăauăoădinamic ădeă
tipă"îndep rtareă- apropiere"ăînărela iileălorăintime;ătendin aăspreăîndep ratareăapareăatunciă
cândă abuzulă reapareă şiă dorin aă esteă deă aă îlă nega,ă înă vremeă ceă apropiereaă esteă nevoiaă
puternic ădeăaăcreaăşiă consolidaăoărela ieăcuăsingurulăfurnizorădeăaten ie,ădarăşiăpentruăaă
sporiăşanseleăsupravie uriiăînăcazulăunuiăatacămaiăagresiv.ă
- caă urmareă direct ă aă ader riiă laă perspectivaă abuzatorului,ă victimeiă îiă lipseşteă
sentimentulădeăsineăşiătindeămaiăcurândăspreăunăsentimentădeă"goliciune";ăstareaăcontinu ă
chiarăşiădup ăseparareaădeăabuzator,ăfiindădep şit ăabiaăatunciăcândăvictimaăeăcapabil ăs ă
priveasc ălumeaăprinăpropriiăochi,ăşiănuăprinăceiăaiăabuzatorului,ăoriăpentruăaceastaăvictimaă
trebuieăs ăating ăaceaăstareădeăsiguran ăînăcareăs ănuăseămaiăteam ădeăunăpoten ialăatacăală
agresorului,ă şiă nuă suntă rareă situa iileă înă careă victimele,ă chiară separateă definitivă deă
abuzator,ănuăreuşescăs ămaiăsimt ăaceast ăsiguran .ă
- victimaăprezint ădepresieădeăabandonă– eaăareăr spunsuriădeătipăcatastroficăînăfa aă
oric rorăformeădeăpierdere,ăc ciălipsit ădeăiubireaăabuzatorului,ăaşaădistorsionat ăcumăesteă
manifestat ăea,ăvictimaăeăînăfaptălipsit ădeăidentitate.
- victimaăprezint ăcomportamenteăimpulsive,ăautoă– agresive;
- caă urmareă aă expuneriiă prelungiteă laă oă stareă deă teroare,ă victimaă poateă experien iaă
st riăalterateădeăconştiin ă–depersonalizare, disociere, de- realizare.
- propriileă percep iiă şiă ra ionamenteă pară s ă seă dizolveă rapid,ă deă vremeă ceă victimaă
pareă incapabil ă deă aă men ineă oă imagineă proprieă stabil ă asupraă unuiă evenimentă sauă
persoane – percep iileă schimb toareă suntă înă faptă rezultatulă strategieiă deă inten ionat ă
diluareăaărealit iiăpentruăaăoăfaceăsuportabil ă(teroareaădevineăsemnădeăiubire);
- victimaă exprim ă mâniaă acumulat ă maiă curândă spreă ceiă apropia iă careă auă
comportamenteădeăsiguran ,ădecâtăspreăagresor.ă
- victimaă prezint ă ună comportamentă deă tipă "scindare"ă – abuzulă oă determin ă pe
aceastaă s ă negeă laturaă agresiv ă aă parteneruluiă şiă s ă seă ataşezeă deă laturaă saă pozitiv ;ă seă
instaureaz ăoănevoieăputernic ădeăaăplasaăagresorulăîntr-oăcategorieăextrem -bunăsauăr u,ă
oriceăpleareăîntr-oăpercep ieădeămijlocăproduceănesiguran ,ăteam ,ăanxietate.
- victimaăprezint ăoădependen ăsimilar ăceleiăaăunuiăcopil,ăseăaga ăcuădisperareădeă
abuzatoră datorit ă momenteloră nenum rateă deă neajutoareă peă careă le–aă tr ită al turiă deă
acesta.

101
 3.1.4.ăCiclulăviolen eiădomestice
Termenulă deă „sindromulă femeiiă b tute”ă aă fostă introdusă pentruă ă aă definiă ună setă deă
simptomeăpsihologiceăşiăcomportamentaleădistincteăceărezult ădintr-oăexpunereăprelungit ă
laăsitua iiădeăviolen ăintim ăîntreăparteneri.ăDinăiulieă1978ăşiăpân ăînăiunieă1981,ăLenoreă
Walkeră aă desf şurată ună num ră deă 435ă deă interviuriă cuă femeiă provenindă dină statutulă
Colorado,ă Stateleă Uniteă aleă Americii,ă fiecareă dintreă eleă fiindă victimeă aleă violen eiă
domestice. Rolul acestor interviuri a fost pe de o parte de a creiona o imagine asupra
factorilorăsociologiciăşiăpsihologiciăcheieăceădistingăacestăsindrom,ădarăpeădeăalt ăparteăşiă
deăaătestaădou ăteoriiă– teoriaăcicluluiăabuzuluiăşiăoăadaptareăaăteorieiăneajutor riiăînv ateă
(Walker, 1984) spre ceea ce s-aăconsacratăcaăşiăciclulăviolen ei.ă
Numeroşiăcercet tori,ăînainteăşiădup ăWalker,ă(Wilson,ă1976,Walker,ă1979,ăGellesă
şiă Strausă ,1983)ă auă eviden iat,ă înă urmaă interviuriloră realizate,ă existen aă unuiă proces al
violen eiă domestice.ă În elegereaă acestuiă cicluă permiteă explicareaă moduluiă înă careă acesteă
femei devin victime, cumăajungăsã-şiăînve eăneajutorareaăşiădeăceănuăauăcurajulădeăaăp r siă
oăastfelădeărela ieă(Walker,ă1984,ăpp.ă39-52).
Esteăvorbaădespreăexisten aăaătreiăfazeădistincteăcareăvariaz ăcaădurataăşiăintensitateă
atâtă înă cadrulă cupluluiă câtă şiă întreă cupluri,ă acesteaă fiindă influen ateă deă evenimenteleă dină
via aăcuplului,ăfazeăcareăvinădup ăoăperioad ădeănumit ă"perioadaădeăcurtare".
Perioadaădeăcurtareăreprezint ăunăintervalăvariabilădeătimpăînăcareărela iaăcelorădoiă
parteneriă esteă caracterizat ă deă ună comportamentă extremă deă dr gostosă şiă flatantă ală
abuzatoruluiăfa ădeăvictimaăsa.ăÎnăaceast ăperioad ,ăfemeileărecunoscăfaptulăc ăpatternăulă
naturală deă comportamentă agresivă ală b rbatuluiă nuă esteă înă întregimeă abolită :ă eiă seă simtă
importan iăşiăîndrept i iăs ăemit ăpreten ii, darăfacătoateăacesteaăînăraportăcuăal ii.ăFaptulă
c ă fa ă deă victim ă comportamentulă esteă unulă iubitoră şiă atentă esteă suficientă deă puternică
pentruă aă anulaă semneleă agresivit iiă manifestateă fa ă deă ceilal i.ă Descrierileă oferiteă deă
c treă victimeă includă ceeaă ce esteă definită dreptă tactic ă deă "curtareă agresiv "ă – apeluri
telefonice,ă refuzulă deă aă acceptaă nuă caă şiă r spunsă laă oă anumit ă cerere,ă stimulareă intens ă
spreădesf şurareaădeăactivit iăpl cuteăînăcupluă(Walker,ă2007).ăFoarteăadeseaăb rbatulăvaă
fiăcapabilăs ăidentificeăanumiteăpuncteăsensibileădinăvia aăfemeiiăşiăs ăintervin ăcuăajutoulă
necesară înă momenteă înă careă aceastaă nuă s–ară fiă desurcată singur ,ă ceeaă ceă îiă înt reşteă

102
acesteiaă impresiaă c ă potă fiă ună cupluă func ional.ă Deă asemenea,ă elă poateă recurgeă laă
m rturisiri intimeădespreăsecven eădeăabuzădinăpropriaăcopil rieăcareăconvingăfemeiaădeă
nevoiaădeăaăîn elegeătrecutulădificilăalăb rbatuluiăcaăjustificareăaămanifest rilorăluiăactuale,ă
precumă îiă şiă înt rescă convingereaă c ă ară puteaă s ă iă vin ă înă ajutor,ă s ă îlă elibereze de
fantomeleătrecutului.ăToateăacesteăexempleănuăfacăînăfaptădecâtăs ăînt reasc ăoădependen ă
aăfemeiiădeăabuzatorulăei,ăşiăuneoriăşiăaăabuzatoruluiăfa ădeăvictimaăsa.ă
Femeiaădescrieăpentruăînceputăentuziasmulălegatădeăaşteptareăapelurilorătelefoniceă–
unăcomportamentăcomunămajorit iiăfazelorădeădebutăaleăunorărela iiăintime,ădarămultăpreaă
curândă acesteaă devină exagerată deă deseă (deă laă ună apelă zilnic,ă laă cinciă – şapteă apeluriă deă
verificare).ăPeăm sur ăceărela iaăînainteaz ăfemeiaăvaăfiădeterminat ădinăce înăceămaiămultă
s ă seă izolezeă deă lumeaă exterioar ,ă rela iileă cuă familiaă şiă prieteniiă propriiăsuntă reduse,ă înă
vreme ce sporesc contactele cu membrii familiei lui. Totul face parte din planul de
"seducere",ă şiă oă dat ă ceă stareaă deă intimitateă dorit ă seă instaleaz ,ă ciclulă viole ei poate
începeă(Walker,ă2007).

Faza I - Construirea tensiunii

Înăaceast ăfaz ăaparăprimeleăincidenteăminore,ălaăcareăfemeiaă reuşeşteăsãăfac ăfa ă
prină metodeă careă auă avută succesă şiă înă alteă împrejur ri:ă calmul,ă în elegereaă sauă chiară
t cereaăşiăevitareaăso ului.ăÎnăacestăfel,ăeaălas ăs ăseăîn eleag ,ăfar ăs ădoreasc ,ăc ăaccept ă
abuzul,ăşi-1ălegitimeaz .ăAcestălucruănuăînseamn ăc ăeaăîşiăd ăseamaăc ăarăputeaăfiăb tut ,ă
ci,ă maiă degrab ,ă credeă c ă aă evitată caă situa iaă s ă explodeze,ă cază înă care ea s-ară sim iă
vinovat .ăEaăapeleaz ăastfel,ălaăceeaăceăseădenumimănegare.ăAcestătermenăaăfostăexplicată
de Goldberg (1983) ca fiind un concept utilizat pentru aproape toate eforturile defensive
careă suntă direc ionateă împotrivaă unoră stimuliă externi,ă înă specială împotrivaă unoră aspecteă
dureroaseă aleă realit ii.ă Esteă vorbaă despreă refuzulă deă aă recunoaşteă realitateaă percep ieiă
traumei.ăFreudă(1936)ădefineaănegareaăcaăfiindăunăcomportamentăceăreuneşteăoăvarietateă
deă defenseă meniteă s ă diminuezeă parteaă amenin toareă aă realit iiă şiă s ă permit ă astfelă
individuluiă s ă func ionezeă subă ună stresă psihică maiă sc zut.ă Înă 1924,ă Freudă defineşteă
negareaăcaăoă"nerecunoaştereăaărealit iiăexterne"ăşiăconsider ăcaăap rândădoarăînăpsihoze.ă
Elă faceă distinc iaă întreă negareă şiă reprimare care s-ară concentraă maiă multă peă condi iileă
interneă (apudă Snyder,ă Ford,ă 1988,ă pp.ă 263).ă Faptulă cãă negareaă esteă ună procesă conştientă

103
sauăinconştientănuăs-a stabilit cu precizie.
Femeiaăb tutaăneag ăfa ădeăeaăîns şiăfaptulăc ăesteăderanjat ,ăafectat ădeăatitudinea
nedreapt ăaăso ului.ăEaăra ionalizeaz ăspunându-şiăc ,ăpoateăeaăesteădeăvin ,ăiarăso ulăareă
toateămotiveleăpentruăaăseăcomportaăînăacestămod;ăînăfinalăeaăesteămul umit ăc ălucrurileă
nu s-auăagravat.ăÎnăăalteăsitua ii,ăeaăd ăvinaăpeăproastaădispozi ieăaăso uluiăsauăpeăoboseala,ă
peă consumulă deă alcool.ă Faptulă deă aă g siă pentruă fiecareă incidentă izolată cauzeă extremeă
so uluiăoăajut ăînăa-şiănegaămâhnirea,ăfuria,ăşiăînăaăcredeăeaăarăputeaăs -1ăajuteăpeăso ăsaăseă
schimbe.ă Aceast ă convingereă nuă faceă totuşiă decâtă s ă înr ut easc ă situa ia,ă dândă so uluiă
impresiaăc ăfelulăs uădeăaăreac ionaăaăfostăcorect.
Femeileăcareăsuntă agresateădeămult ăvremeăştiuăc ăacesteăincidenteăminoreănuăvoră
faceăaltcevaădecâtăsaăseăagravezeăşiăs ădevin ămaiădese.ăTotuşi,ăfolosindăaceste strategii
psihiceădefensive,ăeleăneag ăaceast ăposibilitateădeăagravareăşiăînăacelaşiătimpăleăconfer ă
credin aă c ă ară puteaă cumvaă controlaă comportamentulă agresivă ală so ului.ă Înă timpulă
stadiuluiă ini ială ală acesteiă primeă faze,ă eleă de ină într- adev ră ună oarecare control, dar nu
asupraă comportamentuluiă so uluiă ciă asupraă situa ieiă respective.ă Peă m sur ă ceă tensiuneaă
creşte,ăacestăcontrolăseădiminueaz ărapid.
De fiecare data, incidentul agresiv minor va contribui, prin efectul rezidual, la
declaşareaă sentimenteloră anticipativeă şiă laă creştereaă tensiuniiă (Walker,ă 1984,ă pp.ă 42).ă
Sup rarea,ă furiaă femeiiă vaă creşteă şiă ea,ă chiară dac ă vaă continuaă s ă nege,ă iară alimentareaă
treptat ăaăfricii,ăvaăduceălaăsc dereaăcontrolulăasupraăsitua iei.ăB rbatulăagresor,ăpeăbazaă
acesteiăaccept riăpasiveăaparenteăaăcomportamentuluiăs u,ăîncurajatăşiădeăstereotipurileăcuă
privireălaădrepturileăso uluiăasupraăso iei,ănuăvaămaiăîncercaăs ăseăcontroleze.
Aceast ă prim ă fazaă esteă prezentaă înă maiă toateă c sniciile,ă dară diferen aă const ă înă
faptulă c ,ă oă serieă deă femeiă auă tendin aă deă aă deveniă neajutorate,ă deă aă înv aă c ă nuă auă
putereaănecesar ăpentruăaăpreveniăagravareaăsitua iei.ăDup ăcumăsus inăDobashă&ăDobashă
prin studiile lor (1979), o serie de cupluri suntăadepteleămen ineriiăacesteiăprimeăfazeălaă
ună nivelă constantă oă perioad ă maiă lung ă deă timp.ă Ambiiă parteneriă dorescă s ă eviteă
incidentele acute. Adesea, un factor, un eveniment exterior, poate rupe acest echilibru
fragil,ă înă ciudaă faptuluiă c ă femeiaă încearc ă sãă controlezeă şiă aceştiă factoriă (membriiă
familiei,ărude,ăetc.).ăPrinăfaptulăc ăeleăîncercaăaproapeătotătimpulăs ăg seasc ăscuzeăso uluiă
înăfa aărudelorăşiăprietenilorăcareăîncearc ăs ăoăavertizeze,ăpentruăaăevitaăconflicteleăîntreă

104
so ăşiăaceştiaăeaăajungeăs ăseăîndep rtezeădeăceiăcareăi-ar putea oferi un suport, sau chiar
deăcopii,ăsup rataăfiindăc ăaceştiaănuăpotăîn elegeăsitua iaăşiănuăfacănimicăsãăoăevite.
Peăm sur ăceătensiuneaădinăaceast ăfaz ăcreşte,ăatâtăso uluiăcâtăşiăso ieiăleăesteădinăceă
înă ceă maiă greuă saă maiă utilizezeă metodeleă prină careă pân ă atunciă reuşeauă s ă eviteă
incidentele.ăB rbatulăvaădeveniădinăceăînăceămaiăposesiv,ămaiăbrutal,ăumilirileăvorădeveniă
maiă acute,ă agresivitateaă verbal ă vaă creşte,ă toateă acesteaă nemaifiindă stopateă deă so ieă sauă
grupul de suport.
Femeiaă agresat ă dină ceă înă ceă maiă desă vaă deveniă incapabil ă s ă maiă restabileasc ă
echilibrulă sauă sãă seă apere.ă Datorit ă stresuluiă constant,ă eaă areă tendin aă dină ceă înă ceă maiă
frecventăsaăseăretrag ădinăfa aăso ului,ăceeaăceăîlăvaăfaceăşiămaiăostilăînăfa aăaşaăziseiăsfid riă
din partea femeii.

Faza a II-a – Incidentele acute de agresivitate

Aceas ãă faz ă începeă atunciă cândă tensiunileă acumulateă întreă ceiă doiă nuă maiă potă fiă
controlate,ă eleă izbucnindă laă celă maiă mică incident.ă Înă cursulă acesteiă faze,ă deşi laă începută
so ulăpoateăs -şiăjustificeăsieşiăcomportamentul,ăelăajungeăs ănuăseămaiăîn eleag .ăHeamă
(1998),ăcareăaărealizatăstudiiăpeăunăeşantionăreprezentativădeăb rba iăînchişiădatorit ăunoră
acteădeăviolen ăintrafamilial ,ăsus ineăc ăaceştiaăauădeclaratăc ăînăastfelădeămomenteăfuriaă
esteăatâtădeămareăîncâtăîlăorbeşte.
Incidentulăacutăapareăaşadarădinădorin aăagresoruluiădeăaădaăoălec ie,ădeăaădisciplinaă
so iaăşiănuăneap rat,ăsauămaiăbineăspus,ănuăconştient,ădeăaăoăr niă(Hearn,ă1998,ăpp.218).
So iaăpoate determinaăşiăeaăincidenteleăacuteăcaăurmareăaăfurieiăsauăanxiet iiălaăcareă
aăajuns.ăEaăştieădeăasemeneaădinăexperien ăc ăaceast ăfaz ăexploziv ăvaăfiăurmat ădeăoă
perioadãă deă calm,ă cuă durat ă relativ .ă Deă multeă oriă eleă afirm ă c ă nuă auă maiă suportată
teroareaăaştept riiăexplozieiăcomportamentuluiăso uluiăşiăpreferaăcaăacestaăs ăseădescarceă
într-ună momentă determinată deă ea.ă Acestă aparentă controlă îiă confer ă credin aă cãă caă nuă seă
afl ătotalăsubăcontrolulăso ului,ăchiarădac ăprovocareaăesteăinconştient .
Anticiparea evenimentelor care duc la izbucnirea incidentelor acute este greu de
f cutăşiăacestălucruăfaceăcaăfemeiaăagresat ăs ăfieăşiămaiăanxioas ,ămaiădepresiv ,ăacuzândă
şiăsimptomeăpsihofiziologiceăcaăinsomnieăsauădimpotriv ăsomnolen ,ălipsaăapetituluiăsauă
apetităexagerat,ăobosealãăcontinu ,ădureriădeăcap,ăpalpita iiăcardiace.

105
 Deăobicei,ăînătimpulăacestorăincidenteăfemeiaănuăopuneărezisten ,ăîncearc ăs ăfieăcată
maiăt cut ăpentruăaănuăalimentaăfuriaăso ului,ădeşiătocmaiăaceastãăatitudineăaăeiăîlăînt rât ă
şiă maiă mult.ă Aceast ă rezisten ă pasiv ă aă femeiiă esteă ob inut ă deă uneleă dintreă eleă prină
creareaă iluzieiă c ă suntă detaşateă deă corpulă loră şiă seă privescă dină afar ă cumă suntă agresate.ă
Cândă ataculă iaă sfârşit,ă eleă sufer ă deă celeă maiă multeă oriă ună şoc,ă urmată deă negareaă
întâmpl riiă şiă minimizareaă gravit iiă r niloră sauă umilin eiă suportateă (Walker,ă 1979,ă pp.ă
78).ăDac ămotiveleăpentruăcareăso ulăădeclanşeaz ăacesteăincidenteăacuteănuăesteăclar,ăniciă
motiveleăpentruăcareăelăseăopreşteănuăsuntăclare.ăArăputeaăfiăvorbaădeădesc rcarea tensiunii
emo ionale,ăaşaăcumăsus ineaăFreudăprinăteoriaăcatharsisului.ă
Fazaăaădouaăesteădeăobiceiă maiăscurtaădecâtă primaăşiă aătreia,ăcaădureaz ăînă medie,ă
întreăoăziăşiăoăs pt mân ăsauăchiarădou ă(Gelles,ă1987,ăpp.ă667).

Faza a III-a – Faza „pocăinţei” soţului

Dac ă fazaă aă douaă esteă asociatãă cuă brutalitatea,ă fazaă aă treiaă esteă caracterizat ă prină
comportamentulă afectuosă ală so uluiă (Walker,ă 1979,ă pp.ă 80).ă Tensiuneaă constituit ă înă
primaă faz ă esteă eliberat ă înă ceaă deă aă doua,ă iară înă ceaă de-aă treiaă so ulă pare cãă regretãă
comportamentulă sau,ă implorãă iertarea,ă oă copleşeşteă cuă cadouriă şiă apeleaz ă laă rudeă şiă laă
copiiăpentruăaăob ineăiertareaăşiăpentruăaăoăconvingeăcãă"aăfostăpentruăultimaădat ".
Şiăcomportamentulăso ieiăseăschimbã.ăDac ălaăsfârşitulăceleiădeăaădoua fazeăeaăp reaă
aă doriă s ă pun ă cap tă c sniciei,ă acuzandu-1ă dură peă so ,ă laă începutulă fazeiă aă treiaă multeă
dintreă eleă tindă s ă deaă crezareă jur minteloră so uluiă şiă rug min iloră rudelor.ă Valorileă
tradi ionaleăasociateămaternit ii,ăc s toriei,ăfaptulăc ăf r ăeaăso ulăeiăesteădistrus,ăoăfacăs ă
seăîntoarc ,ăs ăierteăşiăs ă- şiăasumeăresponsabilitateaăschimb riiăso uluiăEaăcredeăcuăt rie,ă
chiarădac ăseăafl ăpeăpatulădeăspital,ăc ăacestaăesteăb rbatulăcuăcareăs-aăc s torităşiănuăcelă
dinainte.ă Eaă îşiă vedeă so ulă caă peă ună parteneră fragilă şiă nesigură careă areă nevoieă deă ea.ă Înăă
acestăfelăcuplulătr ieşteăoărela ieăsimbiotic ,ăfiecareădevenindădependentădeăcel lalt.
Înăasemeneaăcondi ii,ăfemeiiăîiăesteăfoarteădificilăs ăiaăoăhot râreădefinitiv .ăDac ăeaă
aămaiătrecută deăcâtevaă oriăprinăacesteăfaze,ăconştiin aăfaptuluiă c ărenun ălaăsiguran aă eiă
psihic ă şiă fizic ă pentruă aceast ă stareă deă faptă tranzitorieă nuă faceă decâtă s -iă creasc ă
stânjeneala,ăfuriaăfa ădeăsineăşiăs -iăscad ăstimaădeăsine.ăEaăsimteăcãădevineăcompliceălaă
propria agresiune.

106
 Durataă acesteiă perioadeă nuă esteă niciă eaă bineă determinat ,ă uneoriă putândă duraă maiă
multă caă fazaă aă doua,ă dară esteă maiă scurt ă decâtă prima;ă alteoriă aceast ă faz ă seă suprapuneă
par ială pesteă primaă faz .ă Dac ă perioadaă deă iubireă esteă urmat ă rapidă deă oă perioad ă deă
intens ătensiune,ăfemeiaăpoateăajungeăs -şiăpiard ăcontrolulăasupraăuriiăşi-şiăpoateăr niăsauă
chiar ucide partenerul (Walker, 1984, pp.52).

Înă urmaă studieriiă acestoră faze,ă Walkeră aă reuşită sãă realizezeă ună tablouă complexă ală
femeii agresate fizic de so .ă Eaă sus ineă c ă acesteă femeiă auă oă stim ă deă sineă careă scadeă
treptat,ăpeăm sur ădesf şur riiăcicluluiăviolen ei.ăAcestăconceptăseăleag ădeănevoiaăomuluiă
deă aă fiă apreciată şiă deă a-i fi validate comportamentele, atitudinile, opiniile. Din cauza
acesteiăsc deriăvertiginoaseăaăstimeiădeăsine,ăfemeiaăajungeăs -şiăsubestimezeăabilit ileădeă
aă faceă ceva.ă Eaă seă îndoieşteă deă competen aă ei,ă îşiă subestimeaz ă contribu iaă laă propriaă
reuşita.ă Datorit ă acestuiă sim ă autocritică exagerat,ă s-aă constatată c ă femeiaă b tut ă îşiă
evalueaz ă performan eleă şiă abilit ileă exercitateă înă afaraă caseiă într-un mod mai realist
decâtăîşiăevalueaz ăcalit ileălorădeămam ăşiăso ie,ădeciăfolosescăalteăcriteriiădeăevaluare.ă
Acestălucruăesteăîncurajatădeăso ă careăareăoăatitudineăcritic ăfa ădeămodulăînăcareăeaăîşiă
exercita rolul parental-conjugal.ă Deă asemenea,ă femeiaă agresat ă areă tendin aă deă aă seă
apreciaă doară înă func ieă deă rezultateleă activit iiă intrafamiliale,ă f r ă aă leă consideraă şiă peă
celeă dină exterior,ă ceeaă ceă faceă caă atunciă cândă via aă familial ă nuă mergeă bineă sãă seă
considereăvinovat ădeăacestălucruăşiăs ăseăconsidereăratat .ă
Spreădeosebireădeăalteăcercet riăînădomeniu,ăstudiileăpropuseădeăWalkerănuăauăpornită
deălaăpresupusaăleg tur ădintreătulbur rileămintaleăşiăsusceptibilitateaălaăviolen ăintim ,ăciă
maiăcurândăaăîncercatăs ădemonstrezeăfrecven aăcuăcareăsimptomeăprecumădepresia,ăstimaă
deăsineăsc zut ăăşiăneajutorareaăaparăînărândulăfemeilorăcareăsufer ădeămultătimpădeăabuză
domestică(Walker,ă1984;ăWalker,ă1984).ăPornindădeălaăobserva iileălui Seligman, Walker
arat ăc ăexpunereaăcontinu ălaăabuzăvaădiminuaăînătimpămotiva iaăfemeiiădeăaăr spundeăşiă
aă produceă acelaşiă tipuriă deă r spunsuriă cognitive,ă comportamentaleă şiă motiva ionale.ă Cuă
alteăcuvinte,ăoăfemeieăcareăr mâneăîntr-oărela ieăviolent ăvaătindeămaiăcurândăs ăprezinteă
semneă deă neajutorareă înv at ă fa ă deă oă altaă careă vaă sc paă deă rela iaă violent ă (Walker,ă
1984).
Sindromulă femeiiă abuzateă esteă listată caă tulburareă abiaă înă Manualulă deă Diagnostică

107
S n tateă Mintal ă IV- TRă (2000),ă şiă esteă înă genere recunoscut ca o subcategorie a
tulbur riiădeăstresăpostătraumatic.ăOăasemeneaăasociereăîntreăacestăsindromăşiăPTSDăesteă
înă genereă justificat ă înă bazaă faptuluiă c ă multeă dintreă victimeleă violen eiă domesticeă
prezint ă simptomeă comparabileă cuă celeă prezentateă de persoane care au trecut prin alte
feluriădeăexperien eătramatice,ăcaădeăexempluăsitua iaădeăaăfiăprizonierădeăr zboiă(Griffith,ă
1995;ăMcăMahon,ă1999),ăavândătreiăsimptomeăcomune:ăretr ireaăevenimentului,ăevitareaăă
şiăhiperexcita ia.ă
Exist ăoăserieădeăcriticiăceăpotăfiăaduseădirectăfolosiriiăsindromuluiăfemeiiăb tute,ăatâtă
dinăpunctădeăvedereălegal,ăcâtăşiădinăpunctădeăvedereăclinic.ăMajoritateaăcriticilorătindăs ăseă
încadrezeă înă celă pu ină dou ă direc iiă – oă prim ă direc ieă esteă ceaă legat ă deă lipsurileă
metodologiceă şiă conceptualeă dină cercetareaă luiă Walkeră şiă caă oă consecin ,ă minusurileă
constructuluiă deăsindromă femeiiă b tute,ăoăaădouaădirec ieăfiindălegat ădeăobserva iile,ăînă
principală subliniateă deă adepteleă feminismului,ă conformă c roraă aşaă cumă esteă prezentat
sindromulăelăeşueaz ăs ăsurprind ăbiasurileădeăgenămaiăalesădinăsistemulălegalăvestic.ăăă

3.1.5.ăDeăceănuăpleac ăfemeiaăabuzat ă?
Înă analizaă studiiloră referitoareă laă r spunsurileă femeiloră laă violen aă domestic ,ă
Cavanaghăpropuneătreiăliniiădirectoare.ăÎn primulărând,ăfaceăreferireălaătendin aăliteraturiiă
de a ignoraă ceeaă ceă femeileă realmenteă „fac” atunciă cândă seă confrunt ă cuă violen aă
domestic ;ă maiă mult,ă seă cultiv ă oă serieă deă prezum iiă conformă c roraă rezolvareaă
problemelor lor s-ară reduceă simpluă laă aă hot rîă dac ă s ă r mân ă sauă s ă pleceă dină mediulă
abuziv,ăunăr spunsăevidentăreduc ionistăcareănuărecunoaşteăcomplexitateaărela iilorăintimeă
şiăsubmineaz ănenum rateleăcontradic iiăşiădilemeăpeăcareăleătr iescăfemeieleăpeăm sur ă
ceăîncearc ăs ăfac ădinărela iaălor unaăsigur ă(Mahoney,ă1994; apud Cavanagh, 2003). O
întreag ăgam ădeăcomportamenteăabuziveăşiăviolenteăseăpetrecăpeăscenaăunorărela iiăintimeă
caracterizateădeăaltfelădeăiubireăşiăangajamentă:ăasemeneaărela iiănuăpotăfiăreduseăDOARălaă
violen ;ăsuntămulteăalte aspecte la mijloc.
Înăalădoileaărând,ărela iileăintimeănuăsuntănişteăentit iăstatice,ăciăsuntărezultatulăunoră
nenum rateăinterac iuni,ăscenaăefectiv ădarăşiămetaforic ăaăeforturilorădepuseădeăb rba iăşiă
femeiă careă interac ioneaz ă ziă deă zi.ă R spunsulă laă violen ă esteă şiă elă ună procesă dinamic;ă
femeileăşiăb rba iiădintr-oăanumit ărela ieădauăoăanumit ăsemnifica ieăviolen eiădintreăei,ăoă

108
definescădeăoăanumit ămanier ăşiătotăacestăprocesăinfluen eaz ămodulăînăcareăeiăr spundălaă
aceast ăviolen ă(Bergen,ă1995; Kelley, 1988 apud Kate Cavanagh). Mai mult, procesul
deăataşareăaăsemnifica ieiăesteăinteractivăprinăînsuşiăcaracterulăluiă(Denzin,ă1984).ă
Înă ală treileaă rând,ă toateă proceseleă interactiveă trebuieă s ă fieă localizateă înă cadrulă
contextului structurii sociale mai largi, înă careă indiviziiă ac ioneaz ă şiă înă careă îşiă
construiescăinterpret rile.ăFor eăistoriceăşiăstructuraleăceăsuntădincoloădeăgrani eleăacestoră
interac iuniădauăoăform ăacelorăîntâlniriăviolenteădintreăparteneriăşiăr spunsurilorădateădeă
c treă aceştia.ă Defini iileă dateă deă c treă indiviziă violen eiă domesticeă suntă influen ateă deă
c treă inechit ileă structuraleă dintreă b rba iă şiă femeiă şi,ă înă contextulă unoră rela iiă intimeă
violenteăfrecevente,ăindiviziiădeăsexămasculinăauăputereaădeăaădefiniăşiăaădaăsemnifica ieă
comportamentuluiăloră"violent",ădeăaăimpuneăşi,ădac ăesteănecesar,ădeăaăînt riă"hegemoniaă
defini ional "ă(Lempert,ă1995, p.176; apud Cavanagh, 2003).
Studiileăini ialeăasupraăr spunsurilorăfemeilorălaăviolen ăauăpusăînăavangard ădoară
dou ă posibilit iă – s ă steaă sauă s ă pleceă (Agguire,ă 1985;ă Gelles,ă 1976).ă Conformă luiă
Mahoneyă (1994),ă aă staă esteă adeseaă v zută caă "...ă oă alegereă social ă suspect ă – adesea
perceput ă caă acceptareă aă violen ei",ă înă vremeă ceă aă plecaă esteă v zută caă singurulă r spunsă
careăconfirm ăfaptulăc ăfemeiaănuămaiăesteădispus ăs ătolerezeăviolen a.ăÎnăciudaăriscuriloră
semnificativeă implicateă deă p r sireaă so ului,ă maiă alesă risculă deă omucidereă (Dalyă şiă
Wilson,ă1988),ăsauăproblemeleăeconomiceăsauăsocialeăcuăcareăseăconfrunt ăfemeileăatunciă
cândăăpleac ,ăseparareaădeăpartenerăesteăînc ăconsiderat ăactulăfinalăsauăunicădeărezisten .ă
femeileă careă stauă sauă seă întorcă continu ă s ă fieă implicateă înă situa iaă deă abuză caă şiă alteă
victimeădispuseăăresponsabileăîntr-unăanumită felă deă"provocare"ăviolen ei.ăStereotipurile
legateădeăneajutoarareaăfemeilor,ădependen aăşiăpasivitateaălorăconfirm ăadeseaăstatutulădeă
"victime"ăalăfemeiloră(Walker,ă1984).ăSuntădeăasemeneaăsuficienteăsurseăînăliteratur ăcareă
respingăideeaădeăpasivitateăaăfemeilorăşiătrateaz ăfemeileăcaă"supravie uitoare"ăaăabuzuluiă
(BarnettăşiăLaViolette,ă1993;ăKirkwood,ă1993),ăexistândădestulădeămulteădateăacumălegateă
şiă deă r spunsurileă "active"ă aleă femeiloră laă violen ă (Dutton,ă 1993,ă Gondolfă şiă Fisher,ă
1988; Hoff, 1990).
Cavanaghăaăini iatăun studiuăpentruăanalizaătipurilorădeăr spunsăpeăcareăleăauăfemeileă
înăfa aăactelorăviolenteăaleăpartenerilorălorăintimi.ăÎnăcursulăprocesuluiădeă încercare de a
opri – preveni violen aăseăintegreaz ăconformăacestuiăstudiuăurm toareleătipuriădeăreac ii:

109
 a. Definirea şi redefinirea violenţei. Definireaă comportamentuluiă b rbatuluiă caă
violentă sauă abuzivă esteă ună procesă cheieă ină determinareaă moduluiă înă careă femeiaă vaă
r spundeălaăacteleăacestuia;ăsocializareaădeăgenăpareăs ăfieăextremădeădificilădeădep şităşiă
atunci cîndă apareă ună primă episodă deă violen ,ă deă regul ă femeileă suntă şocateă şiă confuze,ă
încercândăs ăîn eleag ăunăactăceăesteăclarăincongruentăcuăaştept rileălorăvisăaăvisădeărela iaă
înă cauz .ă Majoritateaă femeiloră suntă reticenteă înă aă defeiniă experien aă ini ial ă caă violen ,ă
preferândăs ăvad ăincidentulăabuzivăcaăpeăunulăunicăşiănicidecumăcaăşiăparteăaăuneiărela iiă
posibilăviolente.ăDarăînăsineădefini iileăsuntădinamiceăşiăcaăurmareăaăreflect riiăîndelungateă
asupraăexperien elorărepetateăcuăviolen a,ăfemeileăajung s ămodificeădefini iileăini ialeăşiă
implicităşiăr spunsulălorălaăacteleăînăcauz .
b. Protejarea integrităţii relaţiei. R spunsurileă laă incidenteleă abuziveă implic ă
adeseaă absen aă dialoguluiă dintreă ceiă doiă parteneri:ă multeă dintreă femeiă suntă reticenteă laă
începutăcândăvineăvorbaădeăaăîmp rt şiăaltoraăprinăceătrec.ăPrincipiulăintimit iiăesteăunulă
bineăprezervatăşiămulteădintreăfemeiăv dăînăacestătipădeăr spunsăoămodalitateădeăaăprotejaă
rela ia.ă Aă faceă publiceă acteleă deă violen ,ă maiă alesă într-oă etap ă timpurieă aă rela ieiă aă
reprezentată oă anatem ă pentruă multeă dintreă femei.ă Sentimentulă deă ruşineă eraă ună dat.ă
Femeileăîşiădoreauăs ăuiteăc ăepisodulădeăviolen ăaăexistatăvreodat ăşiăcuăatâtămaiăpu inăcaă
al iiăs ăştieăc ă"efectivăseăîntâmpl ăaşaăceva".ăÎnăalădoileaărând, multe dintre femei nu vor
s ă spun ă pentruă c ă înă sufletulă loră sper ă c ă partenerulă seă vaă schimba,ă credin ă ceă îşiă areă
r d cinaăînăaştep trileăculturaleăceăplaseaz ăfemeiaăînăpozi iaădeăprimăgardianăalărela ieiă
(Hochschild, 1983 apud Cavanaugh, 2003). Orice femeieădoreşteăs ăseăprezinteăpeăsineăşiă
rela iaăsaăîntr-oălumin ăpozitiv ;ăaărecunoaşteăactulădeăviolen ădinăinteriorulăuneiărela iiă
esteăechivalentăcuăaărecunoaşteăfaptulăc ăeaănuăesteăunăpartenerăbunăşiăunăbunăgardianăală
rela iei,ăşiămaiăpu inăfaptulăc ăb rbatulăeăini iatorulăunuiăactănepotrivit.ăCaăşiăresponsabileă
principaleă deă succesulă sauă eşeculă rela iiloră loră prină moştenireă cultural ,ă femeileă facă totă
posibilulăcaărela iaăs ăfunc ioneze.ăAceast ăprescrip ieăsocial ăfaceăcaăfemeiaăs ăîntâmpineă
dificult iăînăaădefiniăactulăcaăşiăviolentăşiăs ăr spund ălaăelăcaăatareă:ăviolen aăluiănuăesteă
altcevaădecâtăexpresiaăeşeculuiăeiădeăaăfaceărela iaăs ăfunc ioneze.ăăă
c. Utilizarea de strategii de stopare- reducere a violenţei –„Doing gender”.
Eforturile femeilor de a stopa – reduceăviolen aăpotăfiăcategorizateăfunc ieădeăm suraăînă
careă eleă "didă gender"ă sauă nu.ă "Doingă gender"ă (Westă şiă Zimmerman,ă 1987ă apudă

110
Cavanaugh,ă2003)ăseărefer ăînăacestăcontextălaăaăr spndeălaăviolen ăînămodalit iăcareănuă
prezint ă niciă oă amenin areă direct ă asupraă autorit iiă şiă puteriiă generaleă aă b rbatului.ă
Asemeneaăr spunsuriăsuntăderivateădină scripturiădeăgenă construiteăcultural.ă Multeădintreă
femeiăvorbescădeăstrategiiădezvoltateăpentruă"gestionareaăviolen ei".ăGestionareaăviolen eiă
nu seărefer ălaăsimplulă"aăfaceăfa "ăsauă"acceptarea"ăei,ăciăfaceăreferireălaăpunereaăînăuzăaă
energieiă şiă diferiteloră abilit iă pentruă aă gestionaă violen aă b rbatului.ă Cuă alteă cuvinteă
femeileă nuă iauă actulă aşaă cumă esteă el,ă ciă încearc ă s ă îiă g seasc ă ună sensă în contextul
dinamiciiă rela ieiăşiă gestionareaăînseamn ăefortulădeăaăreduceăsauăchiarăeliminaăviolen aă
dină aceast ă rela ie.ă Observ mă aşadară c ă gestionareaă presupuneă ună sentimentă deă agentă –
femeieăareănevoieădeăabilitateaădeăaărezista.ăLaărândulăs u,ăaărezistaăînseamn ăaărecunoaşteă
c ă evenimentulă violentă esteă "oă problem "ă şiă peă m sur ă ceă elă seă repet ,ă caă oă serieă deă
"ieşiri",ărespectivăoătr s tur ăaărela iei.ăăă
Femeile ajung laă construireaă deă adev rateă arsenale de strategii de evitare a
violen ei,ă directă legateă deă specificulă evenimentuluiă violent.ă R spunsurileă suntă calculateă
prinădeducereădinăcunoştin eleăşiăexperien aăacumulat ăîntr-oăanumit ăperioad ădeătimpăînă
careă eleă analizeaz ă condi iileă înă careă seă declanşeaz ă violen aă partenerului.ă Majoritateaă
strategiiloră auă înă vedereă difuzareaă poten ialuluiă violentă aă b rbatuluiă prină satisfacereaă
dorin elorăluiăimediate.ăTrebuieăsubliniatăfaptulăc ăarăfiăoăgreşeal ăs ăconsider măc ăacesteă
comportamenteădenot ăpasivitate,ăacceptareădinăparteaăfemeilor,ăpentruăc ăînăfaptăavem de
aă faceă cuă ună procesă intensă deă c utareă aă celoră maiă buneă modalit iă deă deviereă deă laă
conduitaă violent .ă Dac ă erauă eleă sauă nuă eficienteă dejaă nuă maiă conteaz ,ă ceeaă ceă leă
dinamizaăeraăfricaăintens ăfemeilor.ăImpactulăemo ionalăintensăalătr iriiăcontinueăa acestei
st riădeăabuzăşiăteroareăesteăevidentăunulăextremădeădurerosăasupraăvictimeiă:ăintegritateaă
personal ăaăfemeiiăesteăgradualăperturbat ăf cândădinăceăînăceămaiădificilăpentruăfemeieăcaă
eaă s ă r spund ă laă violen ă înă modalit iă eficiente.ă Multeă dintreă femeiă m rturisescă
pierdereaă abilit iiă deă aă gândiă clară şiă frecventaă punereă laă îndoial ă aă deciziiloră luateă nuă
numaiăvisăaăvisădeăviolen aăpartenerului,ădarăşiăfa ădeăalteăaspecteăaleăvie iiădeăziăcuăzi.ăăăăă
d. Utilizarea de răspunsuri care provocau uzul violenţei de către bărbaţi – „not
doing gender”. Strategiileă men ionateă anterioră careă amenin ă laă minimumă autoritateaă
masculin ăşiăstabilitateaărela ieiăseădovedescăadeseaăineficiente,ăaducândăschimb riăinfimeă
înă dinamicaărela iei.ăStrategiileădeăconfruntareăseănascădinădorin aăintens ăaăfemeiloră caă

111
iadulă s ă seă opreasc ,ă ajungânduă –seă unoeriă caă disperareaă şiă fricaă s ă trezeasc ă chiară
instinctulădeăsupravie uire.ăPrintreăîncerc rileăfemeilorădeăaăfaceăfa ăviolen eiăb rba iloră
seă num r :ă confrunt rileă fiziceă şiă verbale,ă p r sireaă rela iei,ă alungareaă b rbatuluiă dină
c minulăconjugalăşiăinformareaăcelorla iăcuăprivireălaăepisoadeleădeăviolen .ăăă
Primaă subcategorieă deă r spunsă deă tipă confruntareă fizic ă şiă psihic ă comport ă
evidente riscuri fiind o provocare direct ă laă adresaă autorit iiă b rbatului.ă Multeă dintreă
femeiăsuntăconştienteădeăriscuriăşiăseătemădeăimplica iileăactelorăsaleădarăsuntăpreg titeăs ă
îşiăasumeăacestăriscăpentruăaăprovocaăoădat ăşiăpentruătotdeaunaăcomportamentulăviolentăală
b rbatului.ăConfrunt rileăfiziceăini iateădeăfemeieăsuntăînăfaptăînămareăacteădefensiveă:ăfieă
c ălovescăeleăprimeleăsperândăs ăprevin ăunăatac,ăfieăc ăriposteaz ăunuiăatac.ăStudiiulăarat ă
c ăb rba iiăprivescăr spunsurile deătipăripost ăfizic ăcaăpeăoă„glum ” (Dobash et al, 2000
apudăCavanaugh,ă2003).ăÎnăfnal,ăcertăesteăc ăacestătipădeăr spunsăarăşiăconsecin eăpozitive,ă
darăşiănegativeă:ăînăuneleăsitua iiăeleăoprescăataculăm carătemporar,ăîns ăînăalteăcazuriăeleă
nuăfacăaltcevaădecâtăs ăagravezeăsitua ia.
Înă încercareaă deă a‚ă „faceă public ” experien aă violent ,ă femeileă trecă dincoloă deă
rolulălorădeăgenăşiăiesăînăafaraăgrani elorărela iei.ăMulteădintreăeleărecurgălaăaceastaăcândă
chiară trebuieă s ă anun eă poli ia,ă dară şiă înainteă prină folosireaă altoră surse.ă Acesteă acteă
conştienteă deă rezisten ă prină împ rtp şireaă experien eiă dauă femeiloră posibilitateaă deă
exercitaă oă maiă mareă presiuneă asupraă b rba iloră înă ideeaă caă eiă s ă îşiă asumeă
comportamentul.ă Deopotriv ă transformareaă episoduluiă violentă într-oă ştireă public ă şiă
încercareaădeăaăatrageăruşineaăb rbatuluiăpoateăac ionaăcaăoăsabieăcuădou ăt işuriăpentruă
femeieăînăsensulăc ăreac iileăcelorlal iăridic ăadeseaăanumiteădileme.ăFemeileăseăreg sescă
înăpozi iaădeăaăcânt riăcuăaten ieăavantajeleăşiădezavantajeleădecizieiădeăaăfaceăpublic ăoă
asemenea experien .ă
85 %ădintreăfemeiăşi-auăp r sităpartenerulăcelăpu inăoădat ăînădecursulărela ieiăînă
careă aă intervenită violen a,ă uneleă chiară deă maiă multeă oriă pentruă perioadeă diferite.ă
Dependen aăb rbatuluiăfa ădeăfemeiaăsaăaădevenităadeseaăevident ătocmaiădup ăce femeia
aă plecat.ă Eficacitateaă acesteiă strategiiă difer ă desigură deă laă cază laă caz,ă dară multeă femeiă
m rturisescă c ă ară reprezentaăună trigger importantă înă reducereaăviolen eiă m carăpentruă oă
anumit ăperioad ădeătimp.ă Certăesteăc ă gestulădeăaăp r siă rela iaăgenereaz ăoăactivitateaă
sporit ă dină parteaă b rbatuluiă careă vaă faceă eforturiă s ă oă aduc ă înapoiă peă parteneraă sa.ă

112
Deciziaă femeiloră deă aă seă întoarceă esteă influen at ă deă foarteă mul iă factoriă cuă greutate:ă
sentimenteleă loră pentruă parteneri,ă dorin aă deă aă faceă rela iaă s ă mearg ,ă dorin eleă şiă
sentimenteleălegateădeăcopii.ăScuzeleăşiăpromisiunileădeăschimbareăaleăb rba ilorăexercit ă
şiă eleă oă presiuneă considerabil ă asupraă partenereiă vulnerabileă emo ional.ă Chiară dac ă
legisla iileă contemporaneă auă însemnată şiă înmul ireaă centrelor destinate femeilor victime
aleăviolen eiădomesticeăşiăastfelăposibilitateaăcaăeleăs ăp r seasc ămediulăf r ăteamaădeăaă
nuă aveaă undeă s ă locuiasc ,ă multeă dintreă femeiă prefer ă s ă r mân ă înă casaă loră şiă s ă lupteă
pentru drepturile lorălegaleăasupraăc minului comun.

Lindhorst,ă Oxfordă şiă Gilmoreă (2007)ă remarc ă faptulă c ă deşiă seă men ioneaz ă înă
diverseă studiiă faptulă c ă dificult ileă economiceă suntă unulă dină motiveleă principaleă pentruă
careă femeileă victimeă aleă violen eiă domesticeă r mână înă preajmaă abuzatorului, sunt prea
pu inăinforma iiălegateădeăefecteleădeălung ădurat ăaleăviolen eiăintimeăasupraăresurseloră
economiceă aleă uneiă femei.ă Pentruă oă femeieă abuzat ă stresat ă deă aspecteleă economice,ă
faptulădeăaăfiăangajat ăpoateăreprezentaăcaleaăspreăsuficien aădeăsineăşiăeliberareaădeăabuz,ă
sauă dimpotriv ă poateă fiă oă expectan ă important ă laă careă femeiaă nuă poateă accedeă tocmaiă
datorit ăviolen eiăşiăconsecin elorăeiădirecteă(Bradwein,ă1999).
Ceeaă ceă remarc ă Lindhorst,ă Oxfordă şiă Gilmoreă esteă faptulă c ă cercet rileă asupraă
rela ieiă dintreă violen aă domestic ă şiă statutulă economică s-auă concentrată asupraă explic riiă
prevalen eiă abuzuluiă înă rândulă femeiloră careă depindă deă ajutoareă socialeă şiă examin riiă
m suriiă înă careă violen aă domestic ă creşteă risculă şomajuluiă şiă astfelă nevoiiă deă aă apela la
ajutorăsocial.ăPrintreăfemeileăincluseăînăstudiulădatăşiăcareăbeneficiauădeăajutorăsocial,ăîntreă
12ă%ăşiă23ă%ădeclar ăc ăauătrecutăprinăepisoadeădeăviolen ăfizic ăînăultimeleă12ăluniăşiă
maiă multă deă dou ă treimiă raporteaz ă abuză fizică seriosă peă totă parcursulă vie iiă (Tolmană şiă
Raphael,ă2000).ăDeăasemeneaăoămareămajoritateăaăstudiilorărecenteăasupraărela ieiădintreă
violen aă domestic ă şiă dificult ileă economiceă întâmpinateă seă concentreaz ă asupraă
efectelorăviolen eiăasupraăcapacit iiădeăaăseăangajaăşiăa p straăloculădeămunc ă(Riggeră&ă
Staggs,ă2004).ăDeşiămaiămulteăstudiiăarat ăc ăabuzatoriiăinterfereaz ăcuăstatutulădeăangajată
alăfemeiiă(Mooreă&ăSelkowe,ă1999),ăstudiileădisponibileănuăsprijin ăideeaăunărela iiăîntreă
abuză şiă statutulă deă angajareă curentă (Danziger et al., 1999; Danziger & Seefeldt, 2002;
Lloyd,ă1997;ăLloydă&ăTaluc,ă1999;ăTolmană&ăRosen,ă2001).ăăFemeileăabuzateălucreaz ălaă

113
felă deă multă caă şiă femeileă neabuzate,ă cuă venituriă reduse.ă Orişicum,ă violen aă domestic ă
poate avea efecte mai subtile, precumă descreştereaă num ruluiă deă oreă lucrateă (Hetling-
Wernyjă&ăBorn,ă2002;ăMeisel,ăChandler,ă&ăRienzi,ă2003),ăafectareaăstabilit iiăangaj riiă
înă rândulă celoră recentă abuzateă (Browne,ă Salomon,ă &ă Bassuk,ă 1999,ă Riger,ă Staggs,ă &ă
Schewe,ă2004)ăşiăcreştereaăprobabilit iiăînăcareăoăfemeieăvaăfiăconcediat ,ăvaăfiănevoit ăs ă
demisionezeă sauă s ă piard ă dină salariulă deă dreptă datorit ă absen eloră (Brush,ă 2002;Riger,ă
Ahrens, & Blickenstaff, 2000).
Toateăacesteăstudiiăcreioneaz ăunătablouăcomplexăşiătotodat ăcontradictoriu.ăPe de o
parteă experien aă violen eiă poateă încurajaă femeiaă s ă îşiă cauteă diverseă surseă deă sprijină
economicăpentruăaăîşiăamelioraăsitua ia,ăfurnizînduă–i astfel un imbold puternic pentru a
dep şiăoriceăbariereăpoten ialeăînăcaleaăăslujbeiălor.ăPeădeăalt ăparte,ăconsecin eleăviolen eiă
domesticeăasupraăangaj riiăpotăap reaăabiaăînătimp.ăCaăşiărezultat,ăfemeileăcuăoăistorieădeă
abuzăpotă aveaădificult iăînă men inereaăloculuiă deămunc ăchiarăşiă dup ăp r sireaărela ieiă
abuzive.
Exist ăşiăoăîntreag ăserieădeăstudiiăcareămergămaiăînăprofunzimeăşiăsus inăc ăefecteleă
violen eiădomesticeăasupraăstatutuluiădeăangajatăpotăfiămediateădeăefectulăpeăcareăîlăabuzulă
înăcreareaădeăproblemeămintaleăînărândulăfemeilorăabuzateă(Julnes,ăFană&ăHayashi,ă2001;ă
Riger & Staggs, 2004). O metaanaliz ăasupraăaă 18ăstudiiă privitoareălaăefecteleăviolen eiă
domesticeăasupraăs n t iiămintaleăarat ăc ăfemeileăabuzateăauărateămaiămariădeăinciden ă
aă tulbur riloră mintaleă severeă incluzândă depresia,ă anxietateaă şiă tulbur riiă deă stresă
posttraumatic spre deosebireă deă femeileă neabuzateă (Golding,ă 1999).ă Oă analiz ă maiă
recent ă arat ă c ă efecteleă abuzuluiă tindă maiă curândă spreă sporireaă inciden eiă tulbur riloră
depresiveă sauă altoră condi iiă mentaleă croniceă decâtă spreă interferareaă semnificativ ă cuă
activit ileă curente aleă uneiă femeiă (Cokeră etă al.,ă 2002).ă Cercet rileă referitoareă laă
supravie uitoareăabuzuluiămergămaiădeparteăsugerândăc ădistresulăpsihologicăesteăasociată
cuă şomajul.ă Femeileă abuzateă ceă sufer ă deă depresieă sauă anxietateă suntă semnificativă maiă
afectateă deă şomajă sauă s ă raportezeă dificult iă tehniceă spreă deosebireă deă femeileă abuzateă
careă nuă prezint ă astfelă deă problemeă mintaleă (Carlson,ă Mcă Nutt,ă Choiă &ă Rose,ă 2002).ă
Tinereă mameă abuzateă careă depindă deă ajutorulă socială prezint ă deă asemeneaă niveleă maiă
crescute de depresieă şiă raporteaz ă deă asemeneaă şiă niveleă maiă ridicateă deă constrângeriă
economice (Kail & Danzinger, 2000).Toate aceste studii anterioare i–au determinat pe

114
Lindhorst,ă Oxfordă şiă Gilmoreă s ă considereă c ă distresulă psihologică provocată deă violen aă
domestic ă esteă ună mecanismă pentruă pierdereaă deă resurseă înă rândulă victimeloră violen eiă
(Byrne, Resnick, Kilpatrick, Best, & Saunders, 1999; Monnier, Resnick, Kilpatrick, &
Seals, 2002).

3.2. Copilul, victim ăaăviolen eiădomestice

Discu iaă referitoareă laă efecteleă violen eiă domesticeă asupraă universuluiă familieiă
comport ăunăcapitolădistinctăcândăvineăvorbaădeăefecteleăasupraăcopiilor,ăatâtădinăpunctădeă
vedereă ală implica iiloră juridiceă aleă acestuiă fenomen,ă câtă şiă dină punctă deă vedereă ală
implica iilorăpsihiceăextremădeăcomplexe pe care acest fenomen le poate avea asupra unor
structuriă înă dezvoltare.ă Studiileă dină ultimaă perioad ă seă concentreaz ă peă eviden iereaă
diferen elorăceăaparălaănivelădeăefecteăfunc ieădeăvârstaăcopilului,ăgenulăacestuia,ăstadiulă
deădezvoltare,ăfrecven a actelorădeăviolen ,ăm suraăsprijinuluiăoferitădeăadul iăcopiilorăloră
înă ciudaă contextuluiă violent,ă dară realitateaă majorit iiă studiiloră r mâneă unaă şiă aceeaşi:ă
majoritateaăcopiilorăsuntăprofundăafecta iădeăvie uireaăînăcontextulăviolen eiădomesticeăşiă
riscurileădeăscurt ăsauălung ădurat ăasupraădezvolt riiălorăgeneraleăsuntăunădat.
Deoareceăscopulă acesteiă lucr riăesteăunulă maiălarg,ăpropunemă oăscurt ătrecereăînă
revist ă aă consecin eloră peă careă expunereaă laă violen ă domestic ă leă poateă aveaă asupraă
copiilorăîn termenăimediat,ădarăşiăînătimp.ăÎnătermeniădeăconsecin eăfizice,ăcaăşiăînăcazulă
victimeloră femei,ă seă poateă discutaă deă r niă minore,ă zgârieturi,ă vân t iă pân ă laă pl gi,ă
contuzii,ăfracturi,ăetc,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăcorpulăcopiluluiăesteămultămaiăvulnerabil,
iarăcapacitateaăsaădeăaăseăap raăsauăaăripostaăesteămultămaiăredus .ă
Deă ună interesă aparteă esteă discu iaă legat ă deă efecteleă timpuriiă aleă violen eiă
domesticeă asupraă f tuluiă şiă maiă apoiă bebeluşuluiă aă c ruiă dezvoltareă ulterioar ă poateă fiă
profundăafectat ădac ăviolen aăintervenit ăînăaceast ăetap ăesteăunaăsever .ă
Apari iaă unoră tehniciă precumă imagisticaă rezonan eiă func ională magneticeă şiă
electroencefalogrameiă aă permisă explorareaă concentra iiloră atipiceă deă neurotransmi tori,ă
neregularit iloră laă nivelă deă undeă aleă creierului,ă integr riiă inadecvateă dintreă emisferaă
dreapt ăcuăceaăstâng ,ăsauădiscrepan elorădeăm rimeădinteădiverseleăregiuniăaleăcreierului.ă
Aceastaă aă f cută posibil ă şiă comparareaă dintreă modulă înă careă seă dezvolt ă creierulă laă ceiă

115
care sunt victime aleă unoră acteă deă violen ă înc ă deă timpuriuă fa ă deă ceiă careă nuă suntă
expuse unor astfel de factori de risc.
Stresul,ă traumaă şiă abuzulă ceă apară laă vârst ă fraged ă potă alteraă atâtă structura,ă câtă şiă
funcţionareaăcreieruluiăumanăprinăschimbareaăcompozi ieiăchimice specifice acestuia. Se
pareăc ăînătimpulăînăcareăcreierulăseădezvolt ,ăapari iaăstresuluiăstimuleaz ăreac iiăchimiceă
determinanteă pentruă oă reorganizareă neuronalaă aă creierului.ă Deă vremeă ceă copil riaă
reprezint ăperioadaăcândămareămajoritateăaădezvolt riiăcreieruluiăareăloc,ăatâtăexperien eleă
pozitive,ăcâtăşiăceleănegativeăvorăinfluen aămodulăînăcareăcreierulăacestuiaăîşiăstructureaz ă
conexiunileănervoase.ăDeşiăseăştieăc ăcreierulăumanăcontinu ăs ăseădezvolteăşiăs ăschimbeă
peătotăparcursulăvie ii,ăbebeluşulăseănaşteăînăfaptăcuăîntreagaăgam ădeăceluleănervoase pe
care le–ară puteaă dobândi.ă „Influen eleă timpuriiă sociale,ă emo ionaleă şiă deă mediuă exercit ă
ună efectă semnificativă deă organizareă ...asupraă creierului...careă creioneaz ă şiă modeleaz ă
toate aspectele dezvolt riiăintelectuale,ăperceptuale,ăsocialeăşiăemo ionale” (Joseph,1998;
apud Ituarte, 2007).ă Stresulă excesivă „altereaz ă atâtă produc iaă deă hormonă ceă regleaz ă
stresul, cortizonul,ăcâtăşiăproduc iaădeăneurotransmi tori” (Mc Ewen, 2003; apud Ituarte,
2007), ceea ce duce la dezechilibre chimice generatoare de anxietate, depresie, abuz de
substan e,ă r spunsă slabă laă stres,ă agresivitateă şiă suicid.ă Imageriaă creieruluiă arat ă c ă aceiă
copiiă careă auă trecută prină episoadeă deă abuză şiă neglijareă auă oă tendin ă maiă ridicat ă deă a
experien iaăactivitateăsc zut ăaăcreieruluiăşiădeăasemeneaăleălipseşteăabilitateaădeămen ineă
unăechilibruăemo ional.ă
Conform lui Schore(2001) (apud Ituarte, 2007),ă „exist ă doveziă extinseă conformă
c roraă apari iaă traumeiă înă via aă timpurieă împiedic ă dezvoltareaă capacit iiă deă aă men ineă
rela iiă interpersonale,ă deă aă faceă fa ă stimuliloră stresan iă şiă deă aă reglaă emo iile”. Schore
argumenteaz ă prină faptulă c ă rela iileă puternice,ă stabileă şiă s n toaseă deă ataşamentă întreă
copilăşiăîngrijitorulăs uăsuntăcriticeăpentru dezvoltareaăneurologic ăaăcopiluluiăşiăulterioră
pentruăs n tateaăsaămental ăcaăşiăadult.ăSolomonăşiăHeideă(2005)ăadaug ăşiăeiăc ă„rela iaă
unuiă bebeluşă cuă îngrijitorulă s uă primară areă ună efectă directă asupraă organiz riiă circuiteloră
neuronale din creierul aflată înă dezvoltare.ă Multeă dină circuiteleă neuronaleă afectateă deă
experien eă timpuriiă conecteaz ă ariiă aleă creieruluiă cuă rolă critică pentruă dezvoltareaă
emo ional ,ă fiziologic ,ă psihologic ă şiă social .ă Uneleă dină acesteă circuiteă suntă necesareă
pentru coping ul adaptativ la situa iiăemo ionaleăşiăstresante”.

116
 Greenoughă ă şiă Blackă (1992)ă explic ă dezvoltareaă „dependent ă deă experien ” caă şiă
creştereăceăvaăaveaălocănumaiădac ăoăexperien ăspecific ăvaăap reaăînăperioadaăcritic ădeă
dezvoltare. Aceste evenimente sociale timpuriiă suntă imprimateă înă structurileă
neurobiologiceăceăseăvorămaturizaăpeăm sur ăceăcreierulăseădezvolt ăînăprimiiădoiăaniădeă
via ,ă şiă voră aveaă apoiă efecteă deă lung ă durat ă şiă extindere.ă Sistemulă limbic,ă careă
proceseaz ăemo iiăprecumăfrica,ăpl cerea,ăagresivitatea,ădarăcareăr spundeăşiădeăformareaă
amintirilor deă durat ,ă esteă considerată aă fiă „expectatoră deă experien ”ă – „abilitatea de a
formaăataşamenteăemo ionaleăcereănuănumaiăstimulareăemo ional ,ădarăşiăcapacitateaădeăaă
î iă reamintiă fe e,ă oameni,ă obiecteă şi chiară loca ii;ă func iiă asociateă cuă amigdalaă şiă
hipocampulă (ceă ină deă sistemulă limbic).ă Cuă toateă aceste,ă deă vremeă ceă amigdalaă şiă
hipocampulă potă fiă afectateă deă c treă deprivareă sauă experien eleă anormaleă deă creştere,ă nuă
doară emo iile,ă dară toateă aspecteleă legateă deă formareaă memorieiă deă scurt ă durat ă şiă deă
lung ădurat ăpotăfiăafectateădeăasemenea” (Joseph, 1999; apud Ituarte, 2007).
MartinăTeicheră(neuropsihiatruălaăUniversitateaăHarvardăşiădirectorăalăunuiăProgramă
deăCercetareăBiopsihiatric )ăini iaz ăunălotădeăcercet riăceăcompar ăcreierulăunorăpersoaneă
expuseălaăabuzăcuăcelăalăaltoraăf r ăunăastfelădeăistoric.ăPrintreăanormalit ileăidentificateă
deăacesteăcercet riăseănum r ăleziuniăaleălobuluiătemporalăşiăaăpeduncululuiăcerebral,ăceleă
dou ă forma iuniă reprezentândă regiuneaă creieruluiă implicat ă înă reglareaă limbajuluiă şiă
sistemuluiălimbică(consideratăaşaăcumăspuneamăcentrulădeăprocesareăaăemo iilor).ăÎnăstudiiă
ceăcompar ăimaginileădeărezonan ămagnetic ăaleăunorăindividziăcuăistoricădeăabuzăşiăceleă
ale altor persoaneăf r ăunăasemeneaăistoric,ăm rimeaăhipocampuluiă stângăsauăamigdaleiă
unuiăpacientăcuăistoricădeăabuzăesteămaiămic ădecâtăceaăaăunuiaăf r ăunăastfelădeăistorică
(Tiecher, 2004).
Înăcomparareaăunuiălocădeăcopiiăabuza iăsauăneglija iăcuăunăgrupădeăcontrol, acelaşiă
Tiecherăşiăcolegiiă(2004)ăauăar tatăc ăexist ăoădiferen ăclar ăînăceeaăceăpriveşteăm rimeaă
grupuluiădeăceluleănervoaseăceăconecteaz ăparteaăstâng ăaăcreieruluiăcuăceaădreapt .ăÎntr-o
compara ieăaăstructuriiăcreieruluiăaă22ădeăfemeiăcuăistoricădeă abuzăsexualăînăcopil rieăcuă
alteă22ădeăfemeiăf r ăunăastfelădeăistoric,ăMurrayăB.ăSteinădeălaăUniversitateaăCaliforniaă
ar taădeăasemeneaăoămedieădeă5ăprocenteăreducereăînăm rimeaăşiăvolumulăhipocampuluiă
stângă ală femeiloră abuzate.ă Maiă mult,ă victimeleă abuzuluiă şiă neglijen eiă suntă maiă pu ină
capabileăs ăintegrezeăfunc iileăemisferelorădreapt ăşiăstâng ăatunciăcândăsuntăcomparateăcuă

117
alteă persoaneă ceă nuă auă ună istorică deă abuz.ă Leziunileă laă nivelă deă emisfer ă stâng ă rezult ă
într-oă activitateă cerebral ă anorml ă ceă mimeaz ă convulsiile.ă Oă alteă serieă deă experimenteă
arat ă c ăpacien iiăcuăună istoricădeăabuzăsuntădeădou ăoriămaiăexpuşiăapari ieiă unorăundeă
anormaleă aleă creieruluiăsauăuneiă activit iăelectriceăanormale,ăşiă deăcinciă oriămaiăexpuşiă
experien ieriiă deă gânduriă suicidareă fa ă deă ceiă careă nuă auă istorică deă abuz.ă Dezvoltareaă
anormal ăaăemisfereiăstângiăaăcreieruluiăesteălegat ăşiădeăproblemeădeămemorieăşiăapari iaă
depresiei.
Solomonă şiă Heideă (2005)ă explic ă diferen aă deă tr iriă într-ună modă câtă seă poateă deă
plastic. Amintirile non – traumaticeăsuntăprocesateălaăfelăcaăoărol ădeăfilm.ăExperien eleăşiă
evenimenteleă personaleă suntă stocateă temporară înă sistemulă limbică şiă includă ună oarecareă
sentimentădeăsineăşiădeătimpă(aşaăcumăarăfiăcazulăuneiăpozeăînăcareăcopilulăpetreceădeăziua
saă cuă p rin iiă înă jurulă unuiă tort).ă Aspecteleă cognitiveă aleă acesteiă amintiriă suntă stocateă înă
hipocamp,ă înă vremeă ceă emo iileă ataşateă acesteiă amintiriă suntă stocateă înă amigdala.ă "Peă
m sur ăceăcreierulăproceseaz ăacesteăamintiriăînătimp,ăaspecteăaleălorăsuntăabstractizateăşiă
transferateă c treăneocortex".ăPeădeă cealalt ăparte,ăexperien eleătristeăsuntă procesateădeăoă
manier ămultămaiăînceat ăşiăr mânăstocateăînăsistemulălimbicăpentruăoăperioad ămaiămare.ă
"Deoareceă experien eleă traumaticeă suntă însp imânt toare,ă supravie uitoriiă evit ă s ă seă
gândeasc ă şiă s ă vorbeasc ă despreă ceă s-aă întâmplat.ă Aceast ă evitareă opreşteă procesarea.ă
(Caărezultat),ătraumaăaltereaz ăfiziologiaăşiăd ănaştereălaăimagini,ăsentimente,ăsenza iiăşiă
credin eă ceă potă persistaă întreagaă via "ă (Solomonă şiă Heide,ă 2005; apud Ituarte, 2007).
Amintirileă evenimenteloră traumaticeă surprindă creierulă şiă seă acumuleaz ă peă termenă
nedefinităînăsistemulălimbic.ă

Toateăacesteărezultateătimpuriiădocumentateăneurobiologic,ăanticipeaz ăşiăexplic ă
fundamentele biologice ale unor reacţii psihologice variateă ceă apară înă rândulă copiiloră
victimeăsauămartoriăaleăunorăepisoadeădeăviolen ădomestic ăşiăseăcomplic ăpeăm sur ăceă
aceştiaăevolueaz ăspreăadolescen .ă
- McNeal,ă Amatoă (1998),ă printreă al ii,ă citeaz ă studiileă careă arat ă c ă majoritateaă
copiiloră reac ioneaz ă laă conflicteleă dintreă adul iă prină frică, mânie, agresiune şi
inhibiţia comportamentului normal (Cummings,ă 1987)ă ceeaă ceă sugereaz ă c ă
violen aăîntreăp rin iăesteăinterentăstresant ăpentruăcopii.ă

118
- Caă oă consecin ă aă tr s turiiă egocentriceă dominantă dezvoltat ,ă copiiă seă reg sescă
rapidăblamându-seăpentruăalterca iileăviolenteădintreăp rin iiălor,ăceeaăceăduceămaiă
departe la sentimente pronunţate de vină şi stimă de sine scăzută (Grych &
Fincham, 1990).
- Conflictele cronicizate, nerezolvateă dintreă p rin iă sporescă sentimentul de
insecuritate emoţională a copiilor (Davies & Cummings, 1994). Copii nesiguri au
maiă departeă dificult iă înă reglareaă propriiloră emo iiă şiă dezvolt ă tr s turiă precumă
incapacitatea de a avea încredere, ceea ce leăsubmineaz ăcapacitateaădeăaăformaă
leg turiăapropiateăşiăstabileăcuăal iiăsemnificativi.
- Prină ă modelareaă periodic ă aă violen eiă caă solu ieă p rin iiă îşiă înva ă copiiă înă modă
indirectă c ăneîn elegerileăsuntărezolvateăprinăintermediulă agresivit iiămaiăcurând
decâtăprinăcompromisuri.ăImplicit,ăcopiiădinăastfelădeămediiăseăvorăreg siăfolosindă
violen aăînăîncerc rileădeăaărezolvaăconflicteădinărela iiăceănuă inăneap ratădeăsferaă
rela iilorăfamiliale.ăAgresivitatea crescută, mânia generalizată, hiperactivitatea şi
problemele comportamentale derivate suntă totă atâteaă formeă deă externalizareă aă
stresuluiăresim it.
- Indicatoriăaiăstresuluiăacutăresim ităămaiăpotăincludeătulburări de somn (incluzând
insomnii, coşmaruri şi chiar resimţirea unei frici puternice de a merge la
culcare), controlul diminuat al sfincterelor, dificultăţi de concentrare, capacitate
diminuată sau întreruperi în menţinerea atenţiei. De asemenea se pot nota
tulbur riă fiziologiceă consecin ă aă stresului prelungit precum astmul, diareea,
durerile de stomac,ădurerileădeăcapăşiăbronşitele.ăă
- Stimaă deă sineă sc zut ă şiă capacitateaă redus ă deă contactă socială alternândă cuă
deprinderiă bineă dezvoltateă deă interac iuneă social ,ă dară capacitateă redus ă deă
gestionareă aă situa iiloră dificile,ă coreleaz ă cuă oă capacitate generală redusă de
adaptare.
- Dezvoltareaăunuiăcomportamentăsecretos,ăt cut,ăpân ălaăincapacitateaădeăaăpovestiă
ceeaă ceă iă seă întâmpl ă esteă deă asemeneaă oă consecin ă aă inhibi iiloră constanteă
impuseăsauăautoimpuseăspecificeăuneiărela iiădeăteroareăînăcareăcopilulă„înva ”ăc ă
esteăspreăbineleăs uăşiăalăsemenilorăs ăvorbeasc ăcâtămaiăpu inădespreăceeaăceăseă
petreceăînăsânulăfamiliei.ă

119
- Tulburareaă deă stresă posttraumatică esteă unaă dintreă celeă maiă citateă tulbur riă graveă
întâlniteăînărândulăacestorăcopii.ăă
- Dificult ileăşcolare,ăincluzândărealiz riăşcolareăsubănivel,ăperforman eăsc zuteăşiă
lipsaă concentr riiă suntă contrabalansateă deă cazuriă înă careă şcoalaă devineă singurulă
mediuăsigurăpentruăcopil,ăşiăînăconsecin ăelăareărezultateăacademiceăexcep ionale,ă
pasiuneaăpentruăşcoal ămergândăpân ălaărefuzulădeăaămaiămergeăacas ălaăsfârşitulă
programului.
- Fugaădeăacas ădevineăcaăşiăînăcazulădeămaiăsusăoăstrategieădeăevitareăaăepisoadeloră
deă violen ,ă fieă c ă suntă eleă îndreptateă asupraă lor,ă fieă c ă ară fiă numaiă martoră ală
violen eiăîndreptate asupra unui alt membru.
- Însuşireaă ă timpurieă aă roluluiă deă "p rinte"ă reprezint ă oă alt ă reac ieă controversat ă
documentat ă deă specialiştiă :ă preluareaă deă responsabilit iă legateă deă gospod rie,ă
pân ă laă îngrijireaă fra iloră maiă miciă şiă realizareaă deă sarciniă complexeă reprezint ă
adeseaăoăstrategieăaăcopiluluiămartorăalăviolen eiădomestice.ăElăcaut ăastfelăs ăîşiă
menajezeămamaăvictim ,ăs ăîndeplineasc ădinăsarcinileăeiăpentruăaăevitaăsitua iileă
înă careătat lă violentă reproşeaz ăneîndeplinireaălor,ăînă totăacestă timpăneglijându-şiă
propriile nevoi, maiă alesă peă celeă emo ionale.ă Mul iă dintreă p rin iă seă las ă adeseaă
„înşela i”:ăcognitivăşiăfizic,ăcelămaiăadesea,ăcopilulăpoateăfaceăfa ăacestorăsarcini,ă
dară înc rc turaă emo ional ă aferent ă esteă una pesteă posibilit ileă copilului, ce
conducălaăepuizareăemo ional ăşiăînstr inare.
- Situa iileă maiă frecventeă deă experien iereă aă pierderiiă – de la obiecte dragi, la
schimbareaă c minului,ă prietenilor,ă rela iiloră importante,ă pân ă laă perioadeă
prelungiteădeăseparareăfa ădeăfigurileăimportanteădeăataşamentă– sunt de asemenea
oăprovocareăemo ional ăputernic ăpentruăcopii.ăUnăprocesăs n tosădeădezvoltareăară
aveaă nevoieă deă câtă maiă mult ă stabilitateă şiă siguran ,ă oriă înă acestă contextă
schimb torăcopiiănuăauăadeseaătimpăs ăîşiăfixezeărepereăşiădescoper ăc ănuămerit ă
s ă investeasc ă înă aă îşiă identificaă astfelă deă repere,ă deoareceă înă scurtă timpă leă potă
pierde din nou.
- Oăalt ăstrategieăbineădocumentat ,ăcareăpoateăfaceăsubiectulăuneiădiscu iiăseparate,ă
este cea a folosirii drogurilor, alcoolului ca form ădeăevadareădinăstareaădeăfaptăaă
violen eiă domestice,ă şiă caă urmareă implicareaă într-oă întreag ă gam ă deă activit iă

120
 delincvente –infrac ionale.ăăă
- Totă înă termeniă deă strategie,ă seă eviden iaz ă şiă situa iaă înă careă copiiă conchidă c ă
singuraălorăşans ădeăsupravie uireărezid ăînăaliereaăcuătat lăviolent,ăajungându-se
chiară pân ă laă implicareaă loră înă atacurileă violenteă asupraă mameiă – este semnul
însuşiriiămodeluluiăviolentăşiărisculuiăperpetu riăacestuiaăînădecursulăvie iiăintimeă
ulterioare.
Ună altă aspectă ală discu ieiă referitoareă laă consecin eleă violen eiă domesticeă asupraă
copiiloră esteă celă referitoră laă capacit ileă diminuateă – alterate de parentalitate. Pe de o
parte,ăliteraturaăseăconcentreaz ăasupraăefectelorăpeăcareăleăareăviolen aădomestic ăasupraă
femeiiăvictim ,ălegândăacestăinteresădeăconcep iaătradi ional ăconformăc reiaămamaăesteă
maiăimplicat ădecâtătat lăînăcreştereaăcopiilor.ăÎnăacestăsensăseăarat ăc ăviolen aădomestic ,ă
înăceeaăceăpriveşteăfemeiaăvictim ,ăcoreleaz ăcuă:
- stilă parentalăinconsistent,ă func ieă deăstareaăemo ional ăaămamei;ăsuntămameăcareă
vorăfiămaiădureăşiămaiăstricteăfa ădeăcopiiălorăatunciăcândăabuzatorulăesteăprezent,ă
şiă maiă toleranteă şiă în eleg toareă atunciă cândă acestaă nuă esteă prezent,ă ceeaă ceă
produceăoăstareăputernic ădeăconfuzieăpentru copil;
- împiedicareaăfemeiiădeălaăoferiăîngrijireăcopiilorălaăstandardeănormaleă– consecin ă
aă episoadeloră extremă deă violenteă dup ă careă victimaă areă nevoieă deă oă perioad ă
îndelungat ă deă recuperareă sau ca strategie a abuzatorului pentru manipularea
victimei;
- fomareaă uneiă percep iiă distorsionateă înă rândulă femeiloră victimeă conformă c reiaă
îngrijireaăcopiluluiăesteăoăsarcin ăstresant ,ămultămaiăstresant ăprinăcompara ieăcuă
percep iaăfemeilorăcareănuăsuntăvictimeăaleăviolen eiădomestice (Holden& Ritchie,
1991);
- în procesulă continuuă deă autodepreciere,ă femeileă pierdă şiă dină încredereaă înă
capacit ileă loră deă aă fiă buneă mame.ă Aă îşiă vedeaă mamaă abuzat ă fizică esteă pentruă
copilăechivalentăcuăfaptulăc ămameleănuăsuntăcapabileăs ăăseăprotejezeăpeăeleăînseleă
şiăcuăatâtămaiăpu inăpeăcopii;ăcopiiămaiămiciăpotădeăasemeneaăs ăcread ăc ămameleă
lorăsuntă"rele"ăşiă"neascult toare"ăşiădeăaceeaăsuntă"pedepsite",ăoăimpresieăcareăeă
cuă atâtă maiă încurajat ă atunciă cândă ataculă fizică esteă înso ită şiă deă unulă verbală
(Mullender et all., 2002). Mamele voră sim iă aceastaă şiă îşiă voră înt riă eleă înseleă

121
 concep iaăconformăc reiaănuăsuntăcapabileăs ăîşiăapereăcopii;
- adeseaăfemeileăsuntă atâtă deăextenuateă emo ională deătravaliulă accept riiăviolen ei,ă
încâtă nuă maiă auă resurseă pentruă aă faceă fa ă nevoiloră emo ionaleă ale copiilor. O
consecin ă grav ă esteă ceaă aă cre riiă uneiă adev rateă distan eă – bariereă emo ionaleă
întreă mam ă şiă copiiă s i,ă agravat ă deă comportamentulă dificilă ală copiluluiă privată
emo ional,ălaărândulăs uăsecatăemo ionalădeăîncercareaădeăaăîn elegeăsemnifica ia
fenomenuluiăc ruiaăîiăesteămartor;
- episoadeleă deă violen ă aă mameiă fa ă deă copiiă s iă sunt,ă peă deă oă parte,ă semneă aleă
proprieiăfrust riădeterminateădeăstareaădeătensiuneăîndelungat ,ădarăpeădeăalt ăparteă
pot fi strategii ale acesteia de evitare a unui tratament cu mult mai violent din
parteaăparteneruluiămasculinăcareădac ăarăaplicaăoăpedeaps ămaiăcrunt ădac ăarăfiă
l sat.ă
Problematicaăafect riiărela ieiămam ă–copilăcaăurmareăaăviolen eiădomesticeăseăcereă
cuă atâtă maiă multă abordat ă cuă câtă cercet rileă arat ă c ă rela iaă r mâneă unaă dificil ă chiară şiă
dup ăceăcuplulămam ăcopilăaăp r sitămediulăabuzivăşiăaărevenităîntr-unulăcaldăşiăprotector.ă
Ceeaăceăpareăs ăîmpiediceămamaăşiăcopilulăînăprocesulădeăreparareăaărela ieiăodat ăceăsunt
laă ad postă esteă ună felă deă „conspira ieă aă t cerii”.ă N scut ă dintr-oă situa ieă „dominat ă deă
secret, t cereăşiăfric ” (Mullenderăetăal.,ă2002)ăceăaătrebuităferit ădeăprivirileăexterioare,ăşiă
înă careă confesiunileă mutualeă nuă auă fostă strategiiă preaă sigure,ă lipsaă deă împ rt şireă aă
gândurilor,ăsentimentelor,ănevoilorăpoateăcontinuaăf r ăniciăunămotivăaparent.ăMameleăpară
s ănuăseăadresezeăcopiilorălorădinădorin aădeăaăîiăprotejaădeăposibilitateaădeăaăîn elegeăpeă
deplinăceeaăceăseăîntâmpl ăignorândăfaptulăc ăeiăştiuădestulădeămulteăşiăîn elegămaiămult
decâtăşiăarăfiăimaginat.ăÎnăacelaşiătimp,ăcopiiănuăseăadreseaz ăniciăeiămamelorăpentruăc ăauă
subîn elesă mesajulă c ă astfelă deă lucruriă nuă trebuieă men ionateă şiă pentruă c ă observ ă c ă
mameleălorăauădejaăsuficienteălucruriăc roraătrebuieăs ăleăfac ăfa ăf r ăca şiăeiăs ăleămaiă
deranjeze.ă Eiă credă c ă astfelă îşiă ajut ă şiă protejeaz ă mamele.ă „Ap rarea secretuluiă şiă aă
protej riiăreciproceăpoateăfiăunăpatternădificilădeăîntrerupt” (Mullender et al., 2002).
Înă ceeaă ceă îlă priveşteă peă abuzator,ă Bancroftă şi Silverman (2002),ă înă lucrareaă
„Abuzatorulăcaăp rinte”,ăsubliniaz ăoăserieădeăconcluziiăaleăevalu rilorădestinateăacord riiă
custodieiă parentaleă sauă aferenteă programeloră deă interven ieă laă nivelulă abuzatorilor,ă
conformă c roraă caracteristicileă parentalit iiă abuzatoriloră atunciă cândă suntă compara iă cuă

122
ta iiă nonă violen iă includăună stilă autoritar,ă cuă ună nivelă maiă ridicată deă control,ă adeseaă maiă
pu inăconsistentăşiătinzândămaiăcurândăspreămanipulareaăcopiilorăşiăsubminareaăautorit iiă
mamei,ă şiă înă genereă aăstiluluiă eiă parental.ă Experien aălorăarat ăc ă abuzatoriiăsuntăadeseaă
capabiliăs ăduc ălaăbunăsfârşităsarcinileăparentaleăatunciăcândăsuntăobserva iăpeăparcursulă
evalu riloră sauă superviza iă înă cadrulă vizitelor,ă pentruă caă apoiă s ă îşiă modificeă
comportamentulăimediatăceăobserva iaăaăluatăsfârşit.ăEiăsugereaz ăc ăabuzatoriiăpotăadeseaă
presaăcopiiăs ăleădeaădetaliiăaleădiscu iilorăconfiden ialeăpeăcareăleăpoart ăcuăevaluatoriiă–
asisten iiă sociali,ă sauă s ă formulezeă ună mesajă specifică favorabilă abuzatoruluiă înă fa aă
tribunalului- cur ii.

123
 4. MODELE PSIHOTERAPEUTICE CONTEMPORANE DE
INTERVEN IEăÎNăCAZURIăDEăVIOLEN ăDOMESTIC

4. 1.ăUnă modelă deăpsihoterapieăsistemic ăaplicatăînădomeniulă violen eiă fiziceă

din cadrul cuplurilor

4.1.1. Introducere
LawickăşiăGroenă(1998)ăauădezvoltatăconceptulădeăspiral ăaăviolen ei,ăînăcareăpotăfiă
prinşiăparteneriiădeăcuplu.ăDeăasemenea,ăceiădoiăpsihoterapeu iăauădezvoltatăşiăoămetod ă
prinăcareăs ăajuteăcuplurileăs ăias ădină aceast ăspiral ,ăprecumă şiă alteăc iă deărezolvareă aă
conflictelor. Punctul central al acestei metode este planul time-oută(pauz ).ăEsteăluat ămaiă
întâiăînădiscu ieăeficacitateaăplanuluiătime-out-ului.ăDup ăceăplanulăesteăbineăînsuşităseăiaă
înă discu ieă şiă procesulă psihoterapeutic.ă Dezvoltareaă abilit iiă deă reflec ie laă to iă ceiă
implica iăesteădeăoăimportan ăcrucial ăînăacestătipădeăpsihoterapieăsistemic .ă

4.1.2. Planul time-out

Dac ,ă înă timpulă unuiă conflictă domestic,ă apareă inten iaă deă angajareă înă violen ă
fizic ăsauădac ăaceastaăchiarăareăloc,ăesteănecesarăcaăacestuiăaspectăs ăiăseăacordeăoăaten ieă
deosebit .ă Esteă foarteă importantă s ă fieă adresateă întreb riă specificeă despreă violen aă
domestic .ă Adeseaă clien iiă nuă abordeaz ă eiă înşişiă acesteă aspecte,ă sim indu-seă ruşina i.ă
Sentimentulăsiguran eiăfiziceăşiăpsihiceăesteăunăimperativăînăpsihoterapie.ăÎnăcazulăînăcareă
consilierea,ă înă cadrulă c reiaă suntă abordateă subiecteă dureroase,ă conduceă laă creştereaă
tensiuniiăşiăaăviolen eiăpsihiceăşiăfiziceăînă familie,ăatunciăacestălucruădetermin ăoăsever ă
alterare a mediului terapeutic. Psihoterapeutul poate opta pentru ignorarea acestor
probleme,ă sperândă c ă violen aă vaă disp reaă odat ă cuă rezolvareaă problemeloră dificileă peă
careă leă aducă înă discu ieă clien ii.ă Deă asemenea,ă terapeutulă poateă fiă copleşită deă team ă şiă

124
neputin ă şiă evit ă subiectele peă careă areă senza iaă c ă nuă leă poateă gestionaă într-oă manier ă
satisf c toare.ă Utilizareaă planuluiă time-oută pareă aă fiă ună instrumentă utilă înă focalizareaă
asupraăviolen eiă caă„factorădistructivăală vie ii”ă(Lawickăşiă Groen,ă1998),ă careăexercit ă oă
presiune asupra tuturorăcelorăimplica i.ă„Violen aădistrugeătotăce- iăesteămaiădrag”ă– este
ună slogană atractiv.ă Înă sensulă acestaă modelulă seă coreleaz ă foarteă bineă cuă metodaă
externalizării problemei,ădezvoltateădeăMichaelăWhiteă(WhiteăşiăEpson,ă1990).ăNimeniănuă
esteăînvinov it.ă To iă vorăfiăresponsabiliza iăînă modă egală înăaă faceătotăposibilulăpentruăaă
c p taăcontrolăasupraăviolen ei.ă
Înăgeneral,ăb rba iiăagresiviăarunc ăvinaăpentruăapari iaăviolen eiăasupraăpartenereiă
sauăaăcircumstan elor:ă„Dacă nu m-ar cicăl,i nu ar trebui s-o lovesc”.ăF r ăaăăînvinov iă
peănimeniăşiăf r ăaăîncercaăs ăneăd măseamaăcineăareădreptateă(plecândădeălaăpremisaăc ă
fiecareăvineăcuăpropriaărealitate,ăformându-seăoădubl ăliniaritateăcauzal ,ăneeficient ădină
punct de vedere terapeutic), vom explica faptulă c ă aten iaă ară trebuiă s ă fieă îndreptat ă înă
primulă rândă spreă a-lă determinaă peă b rbată s ă seă controlezeă şiă s ă nuă laseă circumstan eă
precumăoăso ieăcic litoare,ăunăcopilămofturosăsauăreproşuriănefondateăaleăşefuluiăs ăscoat ă
laălumin ătoat ăimpulsivitatea.
Planul time-out-uluiăareăoăstructur ăsimpl ăşiăfunc ional .ăDac ăunaădintreăp r ileă
implicateăsimteăc ă„situa iaăscap ădeăsubăcontrol”,ăel/eaăarătrebuiăs ăiaăoăpauz .ăAceastaă
înseamn ă p r sireaă camereiă înă careă areă locă conflictul.ă Partenerul/parteneraă ar trebuiă s ă
cooperezeă şiă s ă nuă încerceă s -lă opreasc ă peă cel lalt.ă Persoanaă careă aă p r sită cameraă
trebuieă s ă fac ă totă posibilulă s ă seă calmeze,ă s ă seă reîntoarc ă dup ă ună timpă şiă s ă
restabileasc ăcontactulăîntr-unămodăpaşnic.ăDeăexemplu:ă„Bună, tot eu sunt”ăsau „ăDoreşti
o cafea sau un ceai?” .
Împreun ă cuă clien iiă terapeutulă treceă înă revist ,ă calm,ă semneleă careă indic ă
necesitatea unui time-out.ăCumăneăd măseamaăc ălucrurileăscap ădeăsubăcontrol?ăIndiciileă
fiziceăsuntăfoarteăimportanteăînăacestăcaz.ăÎnainteădeăizbucnirea furiei, nivelul adrenalinei
creşte,ă b t ileă inimiiă seă accelereaz ă şiă tensiuneaă fizic ă creşteă propor ional.ă Clien iiă suntă
înv a iăs ădevin ăconştien iădeăacesteăsemneăfiziceăşiăacestălucruăconstituieăunăinstrumentă
importantăînăadoptareaălaătimpăa time-out-ului.
Pauzaăterapeutic ătrebuieăsemnificat ăfoarteăatent:ănuăesteăunăsemnădeăsl biciune,ă
ciăunulădeăputere,ădeăaănuăteăl saăprovocatăşiădeăaăaveaăautocontrol.ăIni ial,ăacestăplanăaă

125
fostă creată pentruă prevenireaă violen eiă fizice,ă dară înă prezentă aă fostă extinsă înă sistemulă
olandeză pentruă aă preveniă violen aă fizic ă şiă psihic ă înc ă deă laă primeleă semne.ă Nuă doară
violen aăfizic ,ădarăşiăceaăpsihologic ăsuntăcomponenteăaleăunuiăpatternăcomportamentală
de control asupra partenerului. De exemplu, criticarea, umilirea, controlul financiar sau
izolareaă social ă aă celuilaltă şiă ună spectruă extinsă deă ac iuniă fizice,ă precumă nel sareaă
parteneruluiă s ă p r seasc ă înc perea,ă încuiereaă acestuia,ă împingerea,ă zgâl âirea,ă lovirea,ă
sugrumarea, lovirea cu capul de perete, aruncareaăpeăpodea,ăpeăsc ri,ălovireaăcuăpiciorulă
sauăoriceăcombina ieăaăacestorăcomportamenteăbrutale.ăPeăm sur ăce,ăprinămetodaătime-
out-ului,ăclien iiăînva ăs ărecunoasc ăacumulareaădeătensiuneăîntr-unăstadiuăincipientăşi,ă
dreptă urmare,ă s ă iaă m suriă pentruă aă seă autocalma,ă potă fiă preveniteă traumeleă fiziceă şiă
psihologice.ă Rapoarteleă referitoareă laă femeileă abuzateă ă arat ă c ă ă traumeleă cauzateă deă
violen aă psihologic ă auă consecin eă multă maiă profundeă decâtă violen aă fizic .ă Lawickă
(Lawickă şiă Groen,ă 1998)ă exemplific ă acestă aspectă f cândă referireă laă cazulă uneiă clienteă
careăafirma:ă„ăPot să uit bătăile, dar ceea ce spunea atunci mă urmăreşte permanent.”
Dac ăplanulătime-out-uluiăreuşeşte,ăseăcreeaz ăoăbaz ăpeăcareăterapeutulăpoateăapoiă
lucraă şiă seă poateă concentraă asupraă altoră aspecteă aleă rela iei.ă Experien aă dovedeşteă c ă
izbucnirileăviolenteăpotărecidiva.ăEsteărecomandabilăcaăşedin aăurm toareăs ăseăfocalizezeă
asupra comportamentului violent. Ce anume s-aăîntâmplat,ăs-ar fi putut utiliza time-out-ul
şiădeăceăaăeşuatăpauza? In elegereaăşiăexprimareaăaccept riiăuneiărecidiveăesteăimperativă
necesar :ă„După cum v-am spus şi înainte, de obicei se întâmplă din nou. Acest lucru este
destul de frecvent. Deocamdată trebuie să analizăm complet şi strategic exact cum s-a
întâmplat şi cum se poate evita în viitor soluţionarea violentă a situaţiei”.ă Adeseaă vaă
p reaă c ăseăreiaătotulă deălaăzero.ăB rbatulăviolentă seăruşineaz ,ăsimteăc ă aăeşuat,ă arunc ă
vinaă asupraă celorlal i:ă „Nu este vina mea că lucrurile au scăpat de sub control, ci este
vina comportamentului umilitor şi sâcâitor al soţiei şi al fiului adolescent”.ă Terapeutulă
trebuieăs ăaib ăr bdareăşiăs ătreac ăprinăaceleaşiăetapeădinănou.ăÎnc ăodat ăesteănevoieădeă
crearea unei atmosfere non-acuzatoare,ă înă careă planulă time-out-ului este desprins de
esen aăconflictelor.ăSeădiscut ăînăceăstadiuăauăcrescutătensiuneaăfizic ăşiăritmulăcardiac,ădeă
ce nu s-a profitat de oportunitatea unui time-outăşiăcumăseăpoateăfaceăacestălucruăînăsitua iiă
similare.ă Doară dup ă ceă seă clarific ă acesteă lucruriă seă poateă fixaă dataă uneiă noiă şedin eă deă
terapie.

126
 4.1.3. Ordineaăsimbolic ă
Teoriaă despreă ordineaă simbolic ă arunc ă oă raz ă deă lumin ă asupraă func ionalit iiă
planului time-out.ăConceptulăordiniiăsimboliceăîşiăareăorigineaăînăgândireaăantropologuluiă
Levi-Straussă şi este dezvoltat de Lacan (apud Schokkeră şiă Schokker,ă 2000).ă Ordineaă
simbolic ă regleaz ă societateaă noastr ,ă constândă înă reguliă socialeă şiă ritualuriă careă facă caăă
existen aăuneiăsociet iăs ăfieăposibil .ăF r ăaceast ăordineăsimbolic ăarăfiăhaos.ăOrdineaă
simbolic ă esteă prină defini ieă impersonal ă şiă faceă referireă laă anumiteă roluriă ceă trebuieă
îndepliniteăpentruăconservareaăordiniiăsociale.ăUnăjudec torădevineăjudec torăpunându-şiă
roba;ă elă ilustreaz ă legeaă acumă şiă aici,ă personalitateaă saă nefiindă relevant .ă Acelaşiă lucruă
esteă valabilă şiă pentruă poli istă sauă profesor,ă dară şiă pentruă rolurileă deă mam ă şiă tat .ă
Bineîn elesă c ă p rin iiă potă fiă privi iă caă fiin eă uniceă cuă propriaă personalitateă şiă istorie.ă
Lacană îns ,ă accentueaz ă func iaă parental ă caă fiindă detaşat ă deă persoan .ă Acceptareaă
autorit iiă parentaleă esteă esen ial ă pentruă reglareaă ordiniiă socialeă dină interiorulă familiei.ă
,,Legeaătat lui”ănuăcoincideăsubăniciăoăform ăcuătat lăreal,ăesteăoăfunc ieăsimbolic .ăEsteă
posibil,ăînărealitate,ăcaăunătat ăbiologicăs ăaib ăoăastfelădeăprezen ăînăfamilie,ăîncâtătat lă
simbolică s ă fieă deă faptă absent.ă Potrivită luiă Lacană (apud Schokkeră şiă Schokker,ă 2000),ă
corup iaăputeriiăreprezint ănegareaăfunc ieiăsimbolice.ăSeăconfund ăpersoanaăcuărolulăpeă
care-lă joac .ă Dină momentulă înă careă oă persoan ă începeă s ă cread ă c ă putereă roluluiă esteă
putereaăsaăpersonal ,ăeaănu-şiămaiăpoateăîndepliniăsarcinaăînămodăcorespunz tor,ădeoareceă
persoanaă şiă func iaă suntă unulă şiă acelaşiă lucru,ă lipsindă distan areaă necesar ă şiă reflec ia.ă
Acestaăpareăaăfiăşiăcazulăfigurilor politice care nu-şiăprivescăpozi iaăcaăpeăunămandatădată
deă societate,ă ciă caă peă ună merită şiă ună dreptă personal.ă Acelaşiă lucruă esteă valabilă şiă pentruă
b rba iiăşiăfemeileăviolenteăcareănu-şiăpotăcontrolaăimpulsurileăagresive.ăÎnăfamiliileăşiăînă
rela iileă înă careă exist ă preaă multă haosă şiă lipsescă grani eleă clare,ă esteă important ă
implementareaă func ieiă legiiă tat lui,ă înă sensă lacanian,ă prină aă determinaă persoaneleă s ă
delimitezeă grani eă şiă s -şiă asumeă responsabilit i,ă prină autocontrol,ă deă exempluă prină
planul time-out.
Planul time-outăseăadreseaz ănuăatâtăpersonalit iiăoamenilor,ăcâtăfunc ieiălor.ăEsteă
posibilă caă eiă s ă fieă profundă r ni iă deă oă alt ă persoan ,ă dară înă pozi iaă loră deă parteneră sauă
p rinteă s ă trebuiasc ă s -şiă p strezeă autocontrolul.ă Deă fapt,ă planulă time-oută detaşeaz ă

127
func iaă deă persoan .ă Eşeculă acesteiă detaş riă vaă atrageă adeseaă necesitateaă interven ieiă
poli ieiă pentruă aă restauraă func iaă şiă aă oferiă protec ie.ă Înă interiorulă acesteiă structuriă esteă
posibil ă declanşareaă ă reflec iei,ă iară acestaă esteă ună pas esen ială spreă oă schimbareă
fundamental .ă
Lawickă (Lawickă şiă Groen,ă 1998)ă relateaz ă ună altă cază pentruă aă exemplificaă celeă
spuse mai sus.
Oăizbucnireăaăviolen eiăesteăîntotdeaunaăprecedat ădeăoăfaz ădeăcreştereătreptat ăaă
tensiunii.ăP r ileăimplicateănuăsunt deăfiecareădat ăconştienteădeăaceast ăfaz .ăUneori,ăfuriaă
pareăs ăfiăap rutădinăsenin.ă
Ricardo ajunge acasă şi-şi găseşte soţia Angela cărând o scară grea. Se întinde
spre ea, îi smulge brutal scara, făcând-o să cadă pe spate şi să se lovească la cap.
Ricardo o numeşte târfă mizerabilă şi o loveşte cu piciorul.

Laăprimaăvedereănimicănuăaăprecedată aceast ăizbucnire.ăPeăm sur ăceăterapeutulă

descoper ă aceast ă scen ă împreun ă cuă Ricardoă şiă Angela,ă suntă dezv luiteă urm toareleă
elemente.ăAngelaăşiăRicardoăauăo rela ieădeăcinciăani.ăAmbiiăsuntădeăorigineădinăAntile.ă
Dup ă pierdereaă uneiă sarcini,ă Angelaă esteă dină nouă îns rcinat .ă Auă multeă conflicteă şiă
acesteaăîncepădeăobiceiădeălaăcriticileăaduseădeăeaăso ului.ăElănuăcâştig ăsuficient,ăbeaăpreaă
mult,ăjoac ăjocuriădeănoroc,ăesteăgelosăşiăfaceăsexăfoarteărar.ăRicardoăoăvedeăpeăAngelaăcaă
peădragosteaăvie iiăluiăşiăvaăfaceăoriceăs ăoăp streze.ăEsteăgelosădinăfireăşiăseătemeăc ăeaă
esteăinfidel .ăLucreaz ăînăconstruc ii,ătermin ălucrulălaăoraă16ăşiăfrecventeaz ăbarulăînămod
regulată înă drumă spreă cas ,ă petrecândă acoloă preaă multă timpă şiă bândă foarteă mult.ă Dac ă
cheltuieăpreaămultăpeăb utur ,ăăvreaăs -iăcâştigeăînapoiăjucândăjocuriămecaniceăşi,ăcaăatare,ă
pierdeăşiămaiămul iăbani.ăAstaăseăîntâmplaseăşiăînăaceaădup -amiaz .

În drum spre casă Ricardo se simte vinovat. A întârziat. Parcă o aude pe Angela
vorbind: „ Nu eşti bun de nimic, bei toţi banii pe care-i câştigi, cum poţi fi tată, ce
exemplu poţi să dai, mi-ar fi mai bine singură...” El chiar începe să se apere: „ Nimic
din ceea ce fac nu este destul de bun pentru tine, muncesc, nu-i aşa, tocmai ţi-am luat
perechea nouă de ciorapi pe care ai vrut-o. Ar trebui să munceşti şi tu mai mult, tu eşti
cea leneşă...” Treptat, el se autoconvinge că are dreptate şi că soţia sa nu are dreptul să

128
se enerveze aşa. Îl umileşte în faţa vecinilor. Cu siguranţă îl va părăsi ca să se poată
culca cu vecinul acela care locuieşte la câteva case mai încolo. Nu o să mai tolereze
situaţia...” Din cauza acestor monologuri interioare Ricardo devine tot mai neliniştit şi
mai tensionat.
Angela este acasă şi îl aşteaptă pe Ricardo. El întârzie. Sora şi mama ei ar trebui
să vină în vizită în acea seară şi ei trebuiau să pună perdelele noi pentru această ocazie.
Angela devine tot mai agitată. „Ticălosul întârzie din nou, sigur cheltuie toţi banii pe
băutură şi jocuri. E complet inutil. Uită de mine şi chiar de copil. Nu are grijă de noi.
Mama are dreptate; bărbaţii sunt toţi nişte rataţi, care nu aduc decât necazuri. Trebuie
să fac totul singură, din nou.”
Când soţul ajunge acasă o vede târând scara şi lucrurile scapă de sub control. El
îşi dă seama subit că promisese să atârne perdelele noi înainte de sosirea mamei şi a
surorii soţiei sale. Uitase cu desăvârşire. „Face asta doar ca să-mi arate că sunt un
ratat”, gândeşte el. „Vrea să le arate mamei şi surorii ei că se poate descurca singură şi
că bărbaţii sunt într-adevăr inutili, aşa cum spune mereu maică-sa.” Aceste interpretări
şi tensiunea deja creată în drum spre casă alcătuiesc rampa atacului asupra Angelei,
care, în definitiv, l-a umilit şi l-a făcut să se simtă prost. Îi smulge scara din mâini,
cauzându-i căderea. Frica din ochii ei şi ţipetele l-au înfuriat şi mai tare, îi spune târfă
mizerabilă şi o loveşte cu piciorul. Angela este surprinsă şi înfricoşată de brutalitatea
atacului şi se închide în sine.

Cu ajutorul planului time-oută asemeneaă incidenteă potă fiă înă mareă m sur ă
destr mate.ă Pasă cuă pas,ă esteă analizat ă posibilitateaă evit riiă escalad riiă tensiuniiă şiă aă
momentuluiăînăcareăevitareaăviolen ei nu mai este posibil.
Aă înv aă s ă observiă indiciileă fiziceă faceă posibil ă conştientizareaă creşteriiă înă
intensitateă aă furiei.ă ă Înă cazulă luiă Ricardoă aceastaă aă începută de-aă lungulă zilei,ă peă şantier,ă
undeăşefulăluiăl-aăaten ionatădatorit ăfaptuluiăc ănuăaăfost suficientădeărapidăînăînlocuireaă
unuiăgeam.ăPleac ănervosăşiăvreaăs ăseărelaxezeălaăoăbereăînainteădeăaămergeăacas .ăÎnăbară
îşiăalimenteaz ămaiămultătensiuneaăcândăîşiăd ăseamaăc ăaăîntârziat,ăaăb utăpreaămultăşiăaă
irosităpreaămul iăbani.ăSimteăc ăaăeşuat înărolulăs uădeăcapăalăfamiliei,ăprotectorăşiăviitoră
tat .ă Îşiă transfer ă ruşineaă şiă vinaă pentruă greşelileă propriiă înă furieă împotrivaă so iei,ă care-l

129
faceă întotdeaunaă s ă seă simt ă prost.ă Aceast ă furieă şiă violen ă îlă determin ă s ă fac ă maiă
departeăgreşeliăînărolul de partener. Planul time-outăîlăpoateăînv aăs ăseăcalmezeăînainteă
deăaăintraăînăcas .ăPrinătrecereaăprinăfa aăbaruluiăf r ăaăintraăsauăprinăplecareaădeăacoloămaiă
devreme,ăsauăarăputeaămergeălaăoăplimbareăşiăsunaăacas ădinătimpăs ăspun ăc ăîntârzie.ăÎn
urm toareaăetap ăesteăutil ăanalizaăoriginiiăacestuiăcomportamentăadictivăşiăaămoduluiădeă
abordare.
ÎnăcazulăAngelei,ăcelămaiăimportantăaspectăseăleag ădeăsiguran aăei.ăCumăpoateăs -
şiă asumeă responsabilitateaă pentruă propriaă siguran ?ă Angelaă ară fiă putut sim iă creştereaă
încord riiăşiăaăritmuluiăcardiacăatunciăcândăRicardoăaăvenitătârziu.ăArăfiăpututăs ăleăchemeă
peămamaăşiăpeăsoraăeiăs ăvin ămaiădevremeăşiăs ăoăajuteăsauăarăfiăpututăs ălaseăunăbiletăşiă
s ăpleceăeaălaăele.ăTrecereaăînărevist ăînămodărepetat aăacestorăincidenteăîiăajut ăpeăclien iă
s -şiă perfec ionezeă planulă time-out-ului.ă Esteă oă provocareă pentruă clien iă s ă practiceă
autocontrolulăcaăpeăunăsemnădeăt rieăşiăbun voin .ă
Planul time-outăofer ăoăgrani ăclar ăprinăcareăseăd ăoăşans ăstabilit ii,ăastfelăîncâtă
s ănuădomneasc ăhaosul.ăÎnătermeniălacanieniă(SchokkerăşiăSchokker,ă2000),ădinărela iileă
violenteălipseşteăordineaăsimbolic ,ăiarăacestăplanăcontribuieălaăremediereaăacestuiălucru.ă
Esteă importantă s ă nuă seă confundeă aceast ă ordineă simbolic ă cuă func iileă determinateă deă
socializare.ă Multeă studiiă despreă socializareaă b rba iloră înă societ ileă patriarhaleă arat ă c ă
b rba iiăîşiăprivescăso iileăcaăpeăpropriet i,ăc ăeiăcredăc ăesteădreptulălorăs ăfieăîngriji iădeă
acestea,ăinclusivăînăprivin aăsexului,ăc ăîşiăpotăcontrolaăşiăpedepsiăso iileădac ănuăseăridic ă
laă nivelulă aştept rilor.ă Acesteă aştept riă suntă celeă careă legitimeaz ă violen aă înă cadrulă
rela iiloră(BancroftăşiăSilverman,ă2002).ăReferitorălaăacestăsubiectăesteăinteresantădeăcitită
studiul lui Gilmore,ă ună antropologă careă aă studiată sensurileă cuvântuluiă „b rb ie”ă înă
culturileăoccidentaleăşiănon-occidentaleă(Gilmore,ă1994).ăElăaăconcluzionatăc ăînăaproapeă
toateăculturileămasculinitateaăesteăunăstatutăceătrebuieăcâştigatăprinădemonstrareaăanumitoră
abilit i.ă Înă toat ă lumeaă acesteă abilit iă potă fiă integrateă înă treiă categorii:ă 1.ă Ună b rbată
trebuieăs ăfieăpotentăsexualăşiăs ăproduc ăurmaşi,ă2.ăUnăb rbatătrebuieăs ăfieăcapabilăs -şiă
între in ăfamilia,ă3.ăUnăb rbatătrebuieăs -iăprotejezeăpeăceiăcareăşi-au pus încredereaăînăel.ă
Exist ăoăcorela ieăîntreăcontextulăsocialăşiăexigen aăacestorăaştept riădinăparteaăb rba ilor.ă
Cuăcâtăcondi iileăsuntămaiăgrele,ădatorit ălipseiăresurselorăsauăaăizbucniriiăr zboaielor,ăcuă
atâtăpreten iileăasupraăb rba ilorăsuntămaiădure. Înăsocietateaăoccidental ,ăacesteăpreten iiă

130
deălaăună„adev ratăb rbat”ăăpotăfiămaiăflexibileăşiăexist ălocăpentruădiferen eăindividuale.ă
Darăacesteăpreten iiăfacăparteăşiăeleădintr-unăsistemăalăaştept rilorăfeminineăşiămasculine.ă
Înăcazulămen ionatăRicardoăsim eaăc ăaăeşuat,ăc ănuăreuşeşteăs -şiăîntre in ăfamiliaăşiăc ă
nu-şiă protejeaz ă suficientă deă bineă so iaă şiă viitorulă copil.ă So iaă şiă familiaă îlă abordeaz ă
referitorălaăacesteăroluri.ăEliberareaăfemeilorăşiăemancipareaătinerilorăauăf cutăcaădiverseă
varia iiă aleă vie iiă deă familieă s ă fieă func ionale,ă dintreă acesteaă egalitateaă fiindă notaă
principal .ă Totuşi,ă dac ă acestă lucruă esteă f cută f r ă aă ineă contă deă regulileă şiă ritualurileă
socialeă careă facă posibil ă convie uirea,ă seă vaă creaă haos.ă Violen aă esteă unulă dintreă
simptomeleăpeăcareăhaosulăleăgenereaz .ăÎnăintimitateaăfamiliei,ăunăplanădeătime-out poate
fiă aplicată caă oă reglementareă social ă şiă caă ună rituală careă structureaz ă traiulă înă comun.ă Înă
cadrulăacesteiăstructuriăesteăposibil ăangajareaăîntr-un tratament psihoterapeutic.

4.1.4. Importan aăcalm riiă

Un alt aspect important al planului time-out-ului este acela de a-iăînv aăpeăclien iă
s ă seă calmezeă peă eiă înşişiă şiă peă ceilal iă înainteă caă lucrurileă s ă scapeă deă subă control.ă
Gottmană(1999)ăconsider ăacestălucruăcaăfiindăunaădintreăceleămaiăimportanteăcalit iăaleă
succesuluiăuneiărela iiămaritale.ăAceast ăcalitateăpoateăfiăinclus ăînăceeaăceăelădenumeşteă
„ac iuniăreparatorii”.ăGottmanăaădesf şuratăcercet riăasupraărela iilorămaritaleăde-a lungul
a mai bine de 25 de ani.ăŞiăcuplurileăfericiteăauăconflicte,ădeăobiceiăînăleg tur ăcuăaceleaşiă
subiecteădeăfiecareădat .ă Îns ă cuplurileăfericiteăauăunăsuccesămaiămareăînă aăreparaădecâtă
celelalteă cupluri.ă Reparareaă poateă constaă înă ac iuniă verbaleă sauă non-verbale, cum ar fi
reglareaă tonuluiă şiă alegereaă unoră cuvinteă potriviteă (mesajeă deă tipă asertiv),ă scuzele,ă
consolarea,ă atingerea,ă mângâiereaă sauă auto-calmareă prină p r sireaă camerei,ă înainteă deă
izbucnirea conflictului.
Restabilireaăcontactuluiădup ăp r sireaăcamereiăcreşteăşansaăde succesăaăîmp c rii.ă
Esteă semnificativă c ,ă înă urmaă cercet riloră asupraă dezvolt riiă patternuriloră dezvolt riiă
ataşamentuluiădintreăp rinteăşiăcopil,ăs-aăfundamentatăimportan aăac iunilorăreparatoriiăînă
urmaăneîn elegerilorăsauăconflicteloră(Siegel,ă2001).
Unăplusădeăsiguran ăînăcazulăplanuluiătime-out-lui este cererea terapeutului de a fi
sunatăacas ăatunciăcândăsitua iaăscap ădeăsubăcontrol.ăCuplulăfaceăoăprogramareăprealabil ă
înătimpulăc reiaăpsihoterapeutulăpoateăanalizaăînălinişteădeăceătime-out-ul nu a func ionat.ă

131
Lawickă (1998)ă men ioneaz ă c ,ă deă câtevaă ori,ă b rba iiă violen iă cuă careă lucraă erauă peă
punctulădeăaăizbucni,ăcândăşi-auăamintităbruscădeărug minteaădeăaăoăsuna.ăAcestăgândăi-a
f cutăs ăseăautocontroleze.ă
Seăpareăc ăvoceaăunuiăterapeutăesteănecesar ăuneoriăpentruăaăduceălaăbunăsfârşităoă
ac iuneădeăcalmare.ăÎnăraportulăunuiăworkshopăsus inutădeăAndersenă(apud Delpeut, 2002)
esteă oferită ună bună exempluă careă s ă ilustrezeă acestă lucru.ă Înă timpulă uneiă ședințe de
psihoterapie,ă ună clientă b rbată foarteă violentă începeă s ă loveasc ă puternică înă birouă cuă
pumnii.ă Andersenă îlă întreab ă ceă ară aveaă pumnulă deă spus.ă Pumnulă vreaă s -l stopeze pe
cel laltă deă laă ună anumită comportament.ă Andersenă numeşteă aceast ă voceă „ă glasulă p r iiă
furioaseăaăb rbatului”ăşiăcereăs ăaud ăă„glasulăp r iiăcalmeăaăb rbatului”.ăÎlăinvit ăpeăclientă
caă înă confrunt rileă viitoareă s ă asculteă „glasulă p r iiă calme”.ă B rbatulă reuşeşteă s ă seă
controlezeămaiăbine,ădarăleag ăcomportamentulăluiăschimb torădeăvoceaăterapeutului,ăcareă
aă continuată s -iă r suneă înă urechi.ă Andersenă joac ă temporară rolulă uneiă figuriă parentaleă
sigure,ăcareăîlăajut ăs ăseăcalmeze.ăDoarăatunciăfiguraăparental ăpoateăfiăinteriorizat ăşiăseă
poateăcreaăoăvoceăintern ăproprie.ăCapacitateaădeăauto-calmare devine parte a sinelui.

4.1.5. Procese neurologice

Prinăanalizaăcomplet ăaăpercep ieiăfiziceăcareăesteălegat ădeăcreştereaătensiunii,ăună
clientă poateă fiă înv ată s ă sparg ă acumulareaă tensiunii,ă înainteă caă p r iă primitiveă aleă
creieruluiă s ă fieă stimulateă (paleocortex).ă Acumulareaă tensiuniiă seă soldeaz ă cuă oă invazieă
emo ional ăcareăcuprindeăînătotalitateăcreierulă(unăfelădeăepilepsieăemo ional )ăşiădeăaceeaă
tipareleă rigideă aleă gândiriiă preiauă controlul.ă Cuă acesteă tipareă nuă maiă esteă posibil ăă
rezolvareaăconflictelor,ădecâtădac ăoăac iuneăcalmant ădetermin ăapari iaăfenomenuluiădeă
amânareă aă reac ieiă motoriiă prină activareaă func iiloră executiveă deă laă nivelulă cortexuluiă
prefrontală(neocortex).ăPân ălaăfineleăsecoluluiătrecut,ăăaădominatădeterminismulăbiologică
înăprivin aăcreierului:ăcreierulăeraăprivităcaăoăentitateăstatic ,ăprogramatăereditar,ăînămareă
parteădezvoltatăînăcopil rieăşiăcareădetermin ătotărestulăvie iiăuneiăpersoane.ăSeăpare,ăîns ,ă
c ăencefalulăseădezvolt ăpermanent.ăKandelă(ăKandelăşiăSchwarts,ă1992;ăKandel,ă1998)ăaă
câştigată Premiulă Nobelă înă anulă 2000ă pentruă cercetareaă saă înă domeniulă materialuluiă
genetic.ă Elă aă ajunsă laă concluziaă c ă acestaă seă modific ă permanent.ă Seă pareă c ă exist ă oă
func ieădeăstocareăaămaterialuluiăgenetic,ăcareăesteăresponsabil ădeădezvoltareaăneuroniloră

132
şiă careă creeaz ă primeleă conexiuniă dintreă neuroni.ă Aceast ă func ieă deă stocareă nuă esteă
dependent ădeămediuăşiăesteăputernicăpredispus ăgenetic.ăConexiunileăsinaptice,ăîns ,ăpotă
fiă modificateă permanentă prină reglareaă expresieiă genetice,ă aflateă subă influen aă efecteloră
mediului.ăAcesteăefecteăparăadeseaămaiăputerniceădecâtăconexiuneaăini ial .ă
Comportamentulăviolentăpareăaăfiămaiădegrab ăefectulăunorăexperien eăinteractiveă
înă circuiteleă neuronale,ă decâtă ală uneiă geneă aă agresivit ii.ă Subă influen aă stresului,ă
conexiunile neuronaleăparăs ăseăactivezeăsauăs ăsl beasc ăprinăproceseleăînv riiăşiăprină
reflec ie.ă Planulă time-oută ajut ă clien iiă s ă scad ă curbaă tensiunii,ă creândă spa iuă pentruă
dezvoltareaă unoră conexiuniă neuronaleă ceă potă influen aă pozitivă comportamentul.ă
Capacitatea de reflec ieăasupraăpropriuluiăcomportamentăalăcelorădinăjurăesteăesen ial ăînă
acest context.

4.1.6. Reflec ie,ămentalizareăşiăauto-func ionareaăreflexiv

Punctulădeăplecareăaădezvolt riiăacesteiăabilit iăesteădezvoltareaăpsihiculuiăfiin eiă
umane, la intersec iaădintreărela iileăinterumaneăşiăstructuraăînădesf şurareăaăcreierului.ăUnă
copilăseănaşteăcuăunăanumităprogramăgeneticădeăaăseăataşaădeăceiăcare-lăîngrijesc,ănumiteă
figuriădeăataşament;ăcreierulăesteădestinat,ăcaăs ăspunemăaşa,ăpentruăaăseăconectaăcuăalte
creiere.
Înă interac iuneaă cuă acesteă figuriă aleă ataşamentului,ă ună copilă dezvolt ă pattern-uri
elementareăpentruăasociereaăcuăceilal i,ăaşaănumiteleămodeleădeălucru.ăAcesteăpaternuriădeă
ataşamentă potă fiă determinateă cuă Interviulă Ataşamentuluiă laă Adultă (George,ă Kaplană şiă
Main,ă1996).ăAinswoth,ăprintreăal iiă(1978),ăaăcercetatăacesteăpatternuriălaăcopii,ăpunându-
iă înă situa iiă înă careă erauă p r si iă deă p rin iă pentruă oă perioad ă scurt ,ă testulă „situa ieiă
stranii”.ăPotăfiărecunoscuteăcâtevaăpatternuri.ă60%ădintreăcopiiăparăaăfiăataşa iăînăsiguran ,ă
iară40%ă,ănu.ă15%ădintreăaceştiaădezvolt ăunăpaternădeăevitareăşiăretragereăînăeiăînşişi,ă15%ă
dintreăcopiiădevină preocupa iădeăaten iaăparental ,ănuăpotă staăsinguriăşiă caut ăpermanentă
aten iaă p rin ilor,ă 10%ă auă ună patternă dezorganizată şi,ă caă atare,ă oă modalitateă agresiv ,ă
imprevizibil ă deă r spuns.ă Cumă seă dezvolt ă acesteă patternuri?ă Principalulă punctă înă acestă
procesă esteă cooperareaă dintreă p rinteă şiă copil;ă esteă vorbaă deă împ rt şireaă emo iiloră înă
cadrulăuneiă rela iiăoptim reglate.ă Înăcadrulăacesteiă cooper ri,ăp rinteleăîncearc ăs ădeaăoă
semnifica ieă semneloră bebeluşului,ă iară acestaă înva ă s ă seă adaptezeă comportamentuluiă

133
p rintelui.ăSternă(1985)ădescrieăacestăfenomenăcaă„acordare/armonizare”.ăComunicareaăcuă
figurileă ataşamentuluiă esteă crucial ă pentruă formareaă uneiă imaginiă deă sineă pozitive.ă Înă
cadrulăacesteiăcomunic riăcopilulăînva ăs ăacordeăsemnifica ieăpropriilorăemo iiăşiăs ăseă
auto-regleze.ă Focalizareaă peă sineă caă peă ună sineă aflată înă armonieă cuă ună altulă st ă laă bazaă
abilit iiădeăaăseăsim iăconectatăcuăceilal iăşiădeăaănutriăsentimenteăfa ădeăaceştia.ă
Înăcorela ieăcuăacestăproces,ăseădezvolt ăcircuiteleădeăbaz ăaleăcreierului,ăcareăsuntă
conectateă cuă proceseleă mentaleă vitale:ă capacitateaă deă comunicareă interpersonal ,ă
generareaă şiă reglareaă emo iilor,ă formareaă uneiă imaginiă deă sineă autobiograficeă şiă
construireaă unuiă „sineă narativ”,ă capacitateaă deă aă detectaă şiă în elegeă stareaă psihic ă aă
celorlal iă şiă dezvoltareaă abilit iiă deă aă seă comportaă într-ună modă reflectiv,ă respectuosă şiă
moral.
Capacitateaă deă aă seă priviă peă sineă şiă peă ceilal iă caă peă fiin eă umane,ă ală c roră
comportamentă esteă condusă deă sentimente,ă dorin eă şiă cogni ii,ă seă dezvolt ă înă cadrulă uneiă
rela iiăs n toaseădeăataşamentăfa ădeăoăfigur ăparental .ăAceastaăpoateăfiămamaăsauătat l,ă
darăpoateăfiăşiăoăalt ăpersoan ăadult ăimplicat .ăCapacitateaădeăreflec ieăasupraătribula iiloră
interioareă şiă exterioareă îşiă începeă dezvoltareaă înă primeleă luniă dup ă naştere,ă înă cadrulă
interac iuniiăafectiveăfoarteăsubtileădintreăcopilăşiăcelăcareăareăgrij ădeăel.ăUnăcopilădeăoptă
luniăpoarteădejaăsim iăstareaăemo ional ăaăp rinteluiăşiăseăpoateăadaptaălaăea.ăCopilulăesteă
ună participantă activă înă procesulă form riiă ataşamentului.ă Atunciă cândă mentalizareaă seă
dezvolt ă normal,ă ună copilă deă şaseă aniă esteă capabilă s ă seă gândeasc ă laă ceeaă ceă altcinevaă
credeădespreăgândurileăuneiăaătreiaăpersoane.ăUnăcopilădeăşaseăaniăpoate,ădeăasemenea,ăs ă
seă gândeasc ă laă ceeaă ceă altcinevaă credeă despreă ceeaă ceă gândeşteă el.ă Dac ă aceast ă
dezvoltareăcontinu ,ăunăcopilădeădoisprezeceăaniăvaădispuneădeăoărealitateăpsihic ăintern ă
şiă deă conştientizareaă subiectivit ii.ă Ună asemeneaă copilă esteă conştientă deă existen aă
punctelorădeăvedere,ăaăsentimentelorăşiădorin elorădiferite.ă
Modelele de lucru interne dezvoltate au un mare impact asupraă vie iiă ulterioare.ă
Deăexemplu:ădac ăunăbebeluşădeăşaseăluniărâdeăcândătat lăs uăîlăarunc ăînăaerăşi-i spune
„parc ă zboriă prină aer”,ă iară cândă copilulă plânge,ă pentruă c ă tat l,ă înă entuziasmulă lui,ă îlă
arunc ăpreaăsusăşiăpreaăbruscăînăaer,ăelăarăputeaăspune:ă„o,ăaăfostănecugetatădinăparteaămea,ă
a fost prea sus, te-aiă speriat,ă vinoă înă bra eleă mele”.ă Ună tat ă careă aă fostă elă însuşiă umilit,ă
ruşinată şiă criticată adeseaă deă propriulă tat ,ă ară daă oă alt ă interpretareă acesteiă scene:ă

134
„plâng ciosule,ănuăfiăaşaăfricos,ăteăprind,ănuătrebuieăs ăplângi,ădoarănuăcreziăc ăteălasăs ă
cazi”.ăDac ămama,ăînăschimb,ăreac ioneaz ăpanicat ,ăsmulgeăcopilulădinăbra eleătat luiăşiă
îlăpriveşteăfurioas ,ătat lăpoateăstriga:ă„iar şiăfacătotulăgreşit,ătuăştiiăceăeămaiăbineăpentruă
odor,ădarăî i spun,ăoăs -lătransformiăîntr-unăfricos,ătrebuieăc lităunăpic”.ă
Înă acestă felă copilulă mică esteă confruntată cuă oă susccesiuneă greuă deă în elesă deă
amuzament,ădurereădatorit ămâinilorădureăaleătat lui,ăfric ădeăvoceaăluiăfurioas ,ămânieăşiă
panic ădinăparteaămameiăşiăapoiătensiuneaăşiăstrig teleădintreăp rin i.ăăAstfel,ăexperien eă
deăamuzament,ăstareădeăbineăşiăarmonieăsuntăamestecateăcuăexperien eădeăteam ,ădurere,ă
confuzieăşiăpanic .ăDac ăunăcopilămic,ăînăprimulăs uăanădeăvia ,ăesteăconfruntatăînămodă
regulat deă c treă p rin iă cuă asemeneaă reac iiă emo ionaleă imprevizibile,ă înfricoş toareă şiă
schimb toare,ă nuă vaă înv aă s -şiă integrezeă şiă reglezeă propriileă reac iiă emo ionale.ă
Mentalizareaănuăvaăfiăpus ăînămişcare.ăDeăceăesteăacestălucruăimportantăşiăceăleg tur ăareă
cuăproblemaăviolen ei?ăMentalizareaăesteălegat ădeăconştiin aădeăsine,ăconştiin aămoral ăşiă
social ă şiă deă reglareaă afecteloră şiă impulsurilor.ă Prină conştientizareaă proprieiă realit iă
psihiceăşiăaăcelorădinăjur,ăpoateăfiăposibil ăapari iaăsentimentelorăfa ădeăal ii,ăf r ăăaăpierdeă
propriaă autonomie.ă Mentalizareaă pareă s ă extind ă adaptabilitateaă copiiloră şiă adul ilor.ă
Experien elorăşocanteăliăseăpoateăfaceăfa ămaiăbine.ă
Bineîn elesă c ă fiecareă copilă experimenteaz ă situa iiă înă careă figurileă parentaleă nuă
sunt armonizateă cuă nevoileă sale.ă Fazaă reparatorieă esteă important ă pentruă restabilireaă
contactului.ă Înăexemplulămaiăsusămen ionat,ătat lăarăfiăpututăs -iăspun ăso iei:ă„Îmiăpareă
r u,ă amă întrecută m sura,ă m-amă amuzată atâtă deă multă aruncându-lă înă aer,ă încâtă n-am fost
atent”ăsauămamaăarăfiăpututăspune:ă„V-amăv zutăpeăamândoiădistrându-v ăatâtădeăbine,ădară
cândăamăauzităplânseteăamăcrezutăc ăl-aiăsc pat,ăm ăsperiiăuşor,ăîmiăpareăr u.”ăP rin iiăseă
potă îmbr işaăşiă potă îmbr işaăîmpreun ăcopilul.ă Contactulăesteărestabilit. Copiii mici se
potăşiăeiăadaptaăp rin ilorăşiăpotăînv aăcumăs ăseăreconectezeădup ăceălucrurileăscap ădeă
subă control.ă Înă acestă procesă deă c utareă şiă g sireă aă celuilalt,ă deă ad ugareă deă noiă
semnifica ii,ădeăneîn elegereăşiăreg sire,ăseăvaănaşteăunăpatternăalăataşamentului.ăCalitateaă
rela ieiăcopil-p rinteădevineăparteăaămemorieiăimplicite.ăUnăindividăcareăaăfostărecunoscută
şiătratatăcaăoăfiin ăuman ădeăpre ăîşiăformeaz ăoăimagineădeăsineăcorespunz toareăacestuiă
profil.ă Ună copilă careă esteă f cută s ă simt ă c ă esteă oă povar ,ă oă fiin ă deă neîn elesă şiă deă
neconsolat,ă chiară rea,ă îşiă formeaz ă oă imagineă deă sineă aă uneiă persoaneă f r ă speran ,ă

135
aduc toareădeănecazuriăşiăf r ăvaloare.ă
Capacitateaădeăreflec ieăcareăs-aăformatăînăprimiiăaniăaiăcopil rieiăprinăproceseădeă
înv areăînăinterac iuneăcuăfigurileăparentaleăpareăs ăofereăoăputernic ăprotec ieăîmpotrivaă
experien elorăşocanteăprinăcreştereaăăelasticit iiămentale.ă
S ăneăîntoarcemălaăadul iiăviolen i.ăPareăunăbunăpunctădeăplecareăipotezaăc ăacesteă
persoaneănuăauăînv atăs ăreflecteze,ăs ăseăauto-reglezeăşiăs ăseăauto-calmeze. Van Gael
(2002)ăofer ăoădescriereădetaliat ăaăămoduluiăînăcareăneăputemăimaginaăacestăproces.ăDac ă
unăcopilămicăseăconfrunt ăcuăabuzulăşiăneglijen a,ădezvoltareaăabilit iiădeămentalizareăesteă
stopat .ăCopilulănuăseăpoateăacceptaăpeăsineăcuălumeaăsaăinterioar ăşiăcuăceaăaăp rin ilor.ă
Imagineaăoferit ădeăadul iăesteăatâtădeăostil ,ăamenin toareăşiădistructiv ,ăîncâtăcopiluluiă
îiă esteă imposibilă s ă oă adaugeă ă laă imagineaă deă sineă peă careă oă creeaz .ă Personele crude,
ostileăşiăimprevizibileătrebuieă inuteăînăafaraăimaginiiădeăsine.ăCopilulăseăprotejeaz ăprinăaă
nuăconştientizaăstareaămental ămalefic ăaăceluilaltăşiăprinăaănuăseăgândiălaăasta.ăCopilulăseă
rupeă deă reprezentareaă mental ă aă celuilaltă înă interiorulă s u.ă Nuă seă poateă creaă capacitateaă
empatic ăşiădeăreflec ieăînăacesteăcondi ii.ăEmpatia,ăarmoniaăşiăsimpatizareaăcuăceilal iăpotă
fiă priviteă caă precursoriă aiă capacit iiă deă reflec ie.ă Cândă acesteă persoaneă seă maturizeaz ,ă
sunt incapabile de a-l vedea pe cel lalt,ă înă rela iileă intime,ă caă peă oă persoan ă careă areă
gânduri,ăsentimenteăşiădorin e.ăÎşiăiauăcaăpunctădeăreferin ăpropriileăimaginiămentaleăaleă
celuilaltă şiă acesteă imaginiă suntă adeseaă rigide.ă Imagineaă celuilaltă esteă ostil ă şiă tr it ă caă
real .ăNuăs-a dezvoltatăoăconştiin ădefinit ăaăefectuluiăpeăcareăpropriulălorăcomportamentă
îlă areă asupraă percep ieiă şiă comportamentuluiă celuilalt.ă Acestă lucruă poateă aveaă dreptă
rezultatăunăcomportamentăcrudăşiănemilos.ăCapacitateaădeăidentificareăcuăcel laltănuăaăfostă
dezvoltat ;ăcaăatare,ănuăapareăăniciăempatia.ăFonagy,ăMoranăşiăTargetă(1993)ăoădenumescă
„agresivitateă negândit ”.ă Concentrareaă asupraă corpuluiă şiă aă violen eiă fiziceă esteă deă
asemeneaă ună semnă ală lipseiă mentaliz rii:ă gândurile,ă sentimenteleă şiă dorin eleă nuă sunt
priviteă caă st riă mentale,ă ciă suntă transformateă directă înă acteă fizice.ă Esteă oă lips ă aă
reprezent riiă simbolice,ă careă transform ă oriceă stareă emo ional ă înă strategiiă ghidateă deă
ac iuniăfizice,ăcareăprecedăcapacitateaădeămentalizare.ă
Dată fiindă faptulă c ă nuă exist ă oă corela ieă întreă stareaă mental ă şiă comportamentulă
corespunz toră acesteia,ă iară comportamentulă nuă esteă privită caă fiindă condusă deă oă stareă
mental ,ă acestaă esteă repudiat,ă persoanaă respectiv ă nu-şiă asum ă niciă oă responsabilitate.ă

136
Acest fapt exclude orice înfrânareăaăcomportamentuluiăviolent,ăcareăexist ăînămodănormală
laă indiviziiă cuă oă mentalizareă eficient .ă Deoareceă imaginileă nuă auă calitateaă deă „nereale”,ă
imagineaă celuilaltă eă perceput ă caă real ,ă oă stareă mental ă nuă poateă fiă diferen iat ă deă
realitate. Lipsa reprezent rilorămentaleăinterneăesteăcauzaăsentimentuluiădeădeşert ciuneăşiă
izolareă emo ional .ă Gompertsă (2000)ă credeă c ă exist ă oă leg tur ă direct ă întreă
comportamentulă distructivă ală adolescen iloră şiă capacitateaă deă mentalizareă nedezvoltat ă
sauăafectat .ăÎntr-oăcercetareăaăluiăLevinsonăşiăFonagyă(1998)ădespreăfunc iaădeăreflec ieăaă
tineriloră delincven i,ă cuă pacien iă deă laă sec iaă deă psihiatrieă şiă ună grupă deă control,ă eiă auă
concluzionată c ă atâtă delincven ii,ă câtă şiă pacien iiă deă laă psihiatrieă auă oă func ieă reflectiv ă
slabă dezvoltat .ă Înă cazulă grupuluiă deă delincven iă aceast ă func ieă eraă chiară maiă pu ină
dezvoltat ădecâtăaăgrupuluiăpacien ilor.ăCuăcâtăcrimaăeraămaiăviolent ,ăcuăatâtămaiăslab ă
eraă func iaă deă reflec ie.ă Comportamentulă acestoră persoaneă eraă celă maiă adesea dictat de
impulsuriă dină regiuniă maiă vechiă aleă creieruluiă şiă nuă deă st rileă complexeă deă reflec ieă şiă
auto-organizare,ă careă presupună cooperareaă dintreă celeă dou ă emisfereă aleă creierului.ă
Patternurileă deă r spunsă nuă seă dezvolt ă caă patternuriă flexibile,ă ciă rigide.ă Emo iileă crescă
rapid,ăimaginileăostileăpreiauăcontrolulăşiăac iunileăreflectiveădevinăimposibile.ăOăminim ă
provocareă poateă determinaă oă reac ieă emo ional ă exagerat ,ă înă careă fr mântarea,ă teama,ă
panica,ăputerniceăsentimenteădeăruşineăşiăumilin ăpreiauăcontrolul.ăÎntr-o asemenea stare
individulăpoateăregresaălaăfuriaăşiăagresivitateaăinfantile,ălaăcomportamentulăintimidantăşiă
violent.ăAmădetectatăacestăfaptăînăexemplulăcomportamentuluiăluiăRicardo.ă
Esteă importantă aă seă cercetaă dac ă teoriileă ataşamentului şiă mentaliz riiă potă fiă
folositeăcaăinstrumenteăînăextindereaăarieiăposibilit ilorăterapeutice.ă

4.1.7. Posibilit iădeătratament

Suntătoateăproblemeleăviolen eiărela ionaleătratabileăprinăintermediulăpsihoterapieiă
şi,ă înă special,ă prină psihoterapiaă sistemic ?ă Înă opiniaă luiă Justineă vană Lawickă suntă pu iniă
b rba iăc roraăleăplaceăs ăloveasc ,ăseăbucur ăşiăseăsimtămaiăputerniciăînăfelulăacesta.ăUnă
patternă maiă comună esteă celă ală unuiă b rbată ruşinată deă comportamentulă lui,ă careă seă simteă
lipsită deă putereă şiă careă transfer ă bucurosă partenereiă oriceă responsabilitateă pentruă
comportamentulă s u.ă Acelaşiă lucruă esteă valabilă şiă pentruă mameleă care-şiă lovescă copiii.ă
Adeseaă seă simtă împov rateă deă vin ,ă ruşinateă şiă f r ă putereă şiă dauă vinaă pentruă

137
comportamentulălorăpeăobr zniciileăcopilului,ăînălocăs - iăasumeăreac iileăagresive.
JacobsenăşiăGottmană(1998)ădistingădou ătipuriădeăb rba iăviolen iăînălucr rileălor.ăăăăăăăăă
Tipulă 1ă seă manifest ă înă cursulă evolu ieiă conflictuluiă cuă ieşiriă violente:ă ună ritmă cardiacă
sc zut,ăoăcantitateăsc zut ădeăadrenalin ,ăprefer ăutilizareaăcu itelorăşiăaăaltorăarmeăşiănuăaă
pumnilor,ăseăcomport ăviolentăfa ădeăso ieăşiădeăprieteni,ăpeăstrad ,ăfa ădeăal iămembriăaiă
familieiăşiăcolegi,ăiarăăînăcadrulăconflictelorăareăunăcomportamentăintimidant,ăumilitorăşiă
amenin toră înc ă deă laă început.ă Tipulă 2ă manifest ă ună ritmă cardiacă crescut,ă oă produc ieă
mareădeăadrenalin ăînătimpulăconflictului,ăprefer ăs -şiăfoloseasc ăpumnii,ănuăesteăviolentă
înăafaraărela ieiăşiăseăînfurieămaiăgreu.ăTipulă1ăstimuleaz ăcomportamentul independent al
so ieiă şiă esteă înfuriată deă tendin eleă deă controlă dină parteaă acesteia,ă înă timpă ceă tipulă 2,ă
dimpotriv ,ăvreaăs -şiăizolezeăşiăs ăfieăproprietarulăso iei,ăesteăgelosăşiăsuspiciosădinăfireăşiă
areăoăprofund ăteam ădeăabandon.ă Înălungaălor experien ăclinic ,ăb rba iiă deătipulă 1ăseă
schimb ă pu ină sauă delocă prină psihoterapie.ă Diagnosticulă psihiatrică înă acestă cază esteă
cunoscutăsubădenumireaădeăpsihopatie.ăPutemăpresupuneăc ăaceştiăb rba iănuăauăcunoscută
oă rela ieă deă ataşamentă intim ă şiă sigur , înă careă şi-ar fi putut dezvolta capacitatea
reflectiv .ă Capacitateaă înn scut ă nuă aă fostă suficientă stimulat ă şiă dezvoltat .ă Re eleleă
neuronaleăpotădisp rea,ăpeăprincipiulă„ceeaăceănuăeăfolosităseăpierde”.ăăPareătotuşiăposibil ă
stimulareaăşiădezvoltareaăacesteiăfunc iiăşiămaiătârziuăînăvia ,ăînăcazulăînăcareăcreierulănuă
esteă afectată deă malforma iiă congenitale,ă ă deă ună accidentă sauă deă substan eă toxice.ă Esteă
posibilăs ăfieăunădefectădinănaştere.ăExist ărefeririălaăacestăfapt?
Datăfiindăfaptulăc ăaceştiăb rba iăsuntăfoarteăpericuloşiăşiăimpulsivi,ăc ănu-şiăasum ă
niciăoăresponsabilitateăşiănuăcunoscăruşinea,ăîncercareaădeăaăcreaăunăambientăpotrivităîntr-
ună spa iuă ambulatoră pentruă tratamentă nuă vaă aveaă succes,ă aceştiă b rba iă nevrândă s ă seă
angajezeăîntr-oărela ieăfunc ional ăcuăterapeutul.ăUnămediuăjuridic,ămedico-legal, este un
imperativăînăacesteăcazuri.ăÎnăraportulăluiăJanssenă(2002)ăreferitorălaătendin eăînăpsihiatriaă
medico-legal ă esteă detaliată cumă securitateaă şiă controlulă potă creaă ună mediuă pentruă ună
tratament maiăradicalăalăacestuiăgrupădeăclien i.ă
Desigur,ăaceastaăesteăoăform ădestulădeădur ădeăclasificare.ăChiarăşiăaşa,ădistinc iaă
dintreătipulă1ăşiă2ăajut ăterapeutulăînădeciziaădeăaănuăîncepeătratamentul,ăciădeăaărecomandaă
cazul unui mediu medico-legal, juridic.ăCriteriileăceleămaiăimportanteăsuntăaceleaăc ănuăseă
poateăcreaăoărela ieăterapeutic ,ăb rba iiănu-şiăasum ăresponsabilit i,ănuăvorăs ăcooperezeă

138
la planul de time-outăşiă nuăsimtăruşine.ăDac ăpsihoterapeutulăîiăconfrunt ăînăleg tur ăcuă
lipsa de responsabilitate,ăîşiăîndreapt ăcomportamentulăintimidantăasupraălui.ă
Cuă grupulă deă b rba iă clasifica iă înă tipulă 2ă esteă posibil ă începereaă unuiă tratamentă
ambulator,ă chiară dac ă violen aă rela ional ă fizic ă şiă psihic ă poateă fi,ă uneori,ă sever .ă Înă
acestăgrupăexist şiăoămareăvarietate,ăiarăcercetareaăşiăidentificareaăproblemelorăuniceăaleă
fiec ruiă cază esteă important .ă Totuşi,ă exist ă asem n riă întreă aceştiă b rba i.ă Prezen aă
par ial ă aă sentimentuluiă ruşiniiă şiă fricaă deă abandonă indic ă oă urm ă deă mentalizare,ă dară
aceast capacitateăaăfostăprobabilăafectat ăînăcadrulăprovoc rilorărela ionale.ăSeăpareăc ăînă
cazulăacestorăb rba iăimpulsurile,ăadic ăp r ileămaiăprimitiveăaleăcreierului,ăauăcontrolulăînă
situa iiăinteractive.ăDuttonă(Dutton,ăGolantăşiăPijnaker,ă2000)ăaăstudiatăistoricul psihologic
alăacestorăb rba iăşiăaăg sităuneleăcaracteristiciărepetitive.ăAceştiaăauăavut,ăînămajoritate,ă
ta iăcareăi-auăcriticatăşiăumilităînăcopil rie.ăAdeseaăauădezvoltatăpatternulăunuiăataşamentă
dezorganizată fa ă deă mam ,ă deoareceă mamaă eraă atâtă fară ală securit ii,ă câtă şiă ală fricii,ă înă
specialădac ăeaăîns şiă– cu fiul ca martor – eraăabuzat ădeătat .ăAceştiăb rba iăauăfostăeiă
înşişiăadeseaăabuza iădeăc treăta iiălor.ăFaptulăc ăauăfostămartoriălaăviolen aăîntreăp rin iăîiă
afecteaz ă peă copiiă şiă împiedic ă dezvoltareaă func ieiă deă reflec ieă şiă acestă lucruă aă fostă
detaliatădeăcâ ivaăautoriă(Dijkstra,ă2000).ă

4.1.8. Func iaăreflexiv ăşiăîntreb rileăcirculare

Psihoterapiaăesteăunaădintreăc ileăceăpot conduce spre dezvoltarea uneiăcapacit iă
de mentalizare inhibate sauăstopate.ăÎnăpublica iileăpsihanaliticeăaccentulăcadeăpeăcreareaă
uneiărela iiăsigureădeătransferăîntreăclientăşiăterapeut,ăînăcareăclientulădevineăconştientăatâtă
deăproceseleămentaleăinterne,ăcâtăşiădeălumeaăăinterioar ăaăterapeutului.ăÎnăcadrul terapiei
sistemiceă aceast ă capacitateă esteă stimulat ă şiă dezvoltat ă prină alteă metode.ă Metodaă
interviuluiăcircularăaăfostăcreat ădatorit ăfaptuluiăc ăterapeu iiăsistemiciăsuntăinteresa iădeă
rela ii,ădeămodulăînăcareăacesteărela iiăsuntăprezentateăînăminteaăindivizilorăşiădeămanieraă
înă careă acestă lucruă leă influen eaz ă şiă direc ioneaz ă comportamentul.ă Întreb rileă auă fostă
formulateăpentruăaăgeneraăinforma iiădespreărela iiăşiăreprezentareaărela iilor.ăKarlăTommă
(1987,ă1988)ăaăformulatăunăprogramăalăîntreb rilorăcirculare,ăînăcareăîntreb rileăreflectiveă
ocup ăunălocăimportant.ăFonagyăşiăcolegiiăs iă(FonagyăşiăTarget,ă1997)ăauăcreatăoăscal ăceă
esteăaplicat ăunorăp r iădinăinterviulăataşamentuluiăadul ilor,ăcreatădeăMaryăMaină(George,ă

139
Kaplan, Main, 1996). Aceast ă scal ă pareă demn ă deă încredereă şiă corela iaă cuă genulă
ataşamentuluiăesteăridicat ă(75%).ăCuăalteăcuvinte:ăfunc iaăreflexiv poate anticipa destul
deă corectă curbaă ataşamentului.ă Oă func ieă reflexiv ridicat ă esteă corelat ă cuă ataşamentă
securizant. Abilitateaă deă mentalizareă m surat ă pareă aă nuă depindeă şcolarizare,ă statutulă
socio-economicăşiăinteligen aăverbal .ăÎntreb rileăutilizateădeăcercet toriăpentruăaăm suraă
aceast ăfunc ieăsuntăaproapeăf r ăexcep ieăîntreb riăcirculare.ăDeăexemplu,ălaăfinalulăunuiă
interviuă persoanaă esteă întrebat :ă „Dac ă aiă aveaă ună copilă înă vârst ă deă ună an,ă ceă aiă sim iă
dac ăarătrebuiăs -lăp r seşti?”ăsauă„Creziăc ăaiăfiăîngrijoratăînăleg tur ăcuăcopilulăt u?”ăsauă
„Dac ă iăs-arăîndepliniătreiădorin eăpentruăcopilulăt u,ăînăurm toriiădou zeciădeăani,ăceă i-ai
dori?”.ă Acesteaă suntă întreb riă peă careă leă cunoaştemă foarteă bineă caă fiindă îndreptateă spreă
viitor, ipotetice, reflexiv şiăcirculare.ă
Fonagyăsus ineăc ăesen aămentaliz riiăconst ăînăconştientizareaădeăc treăindividăăaă
propriilor sentimente,ăgânduri,ămotiva iiăşiădorin e,ădarăşiăînăconştientizareaăsentimentelor,ă
gândurilor,ă motiva iiloră şiă dorin eloră celorlal i.ă Exactă aceastaă esteă func iaă evocat ă şiă
stimulat ădeăinterviulăcircular.ăPutemăpriviăîntreb rileăcirculareăcaăpeăunămodăeficientădeăa
stimula capacitatea reflexiv într-oămanier ănon-acuzatoare,ădeăacceptareăşiă atr g toare.ă
Deoareceă înă terapiaă sistemic ă parteneriiă sauă p rin iiă şiă copiii,ă posibilă şiă alteă persoaneă
semnificativeăsuntăimplica iăînăinterviu,ăcapacitateaădeămentalizareăaătuturorăesteăstimulat ă
şiăprobabilăextins ,ăceeaăceăpoateămodificaăinterac iunileădinăafaraămediuluiăterapeutic.ăÎnă
fond,ă prină întreb riă circulareă seă faceă ună schimbă deă informa iiă despreă lumeaă interioar ă aă
tuturoră celoră implica i,ă despreă gândurile,ă sentimentele,ă dorin eleă şiă motiveleă lor,ă dară şiă
despreăp rerileălorăasupraăcogni iilor,ăsentimentelorăşiădorin elorăcelorlal i,ăprecumăşiăaleă
ter iloră despreă rela iileă celorlal iă cuă ei.ă Acesteă informa iiă suntă disponibileă tuturoră celoră
prezen iăşiăprinăaceastaădevinămaiăconştien iădeăăpropriaălumeăinterioar ,ădarăşiădeăaăceloră
deălâng ăei.ăExactăastaăînseamn ămentalizare.ăAşaăcumăînăterapiaăindividual ămentalizareaă
esteă pus ă înă mişcareă deă re-creareaă constant ă aă rela ieiă terapeuticeă atunciă şiă acolo,ă înă
terapiaăfamilial esteăvorbaădeăoăcontinu ăinvita ieălaădialogăîntreătoateălumileăinterioareă
prezente.
Ună accentă deosebită esteă pusă peă vocileă interioareă înc ă neauzite.ă Într-oă familieă înă
careătat lăîşiăagreseaz ăfizicăfiul,ăiăseăpoateăpuneăaceast ăîntrebare:ă„Cumăv-arăpl ceaăs ă
r mâne iă înă amintireaă fiuluiă dumneavostr ?”.ă Aceast ă întrebareă îlă invit ă peă tat ă s ă

140
reflectezeă laă comportamentulă s uă actual,ă laă celă dorit,ă laă viitorulă comportamentă ală fiului,ă
via aă fiuluiă s u,ă rela iaă loră actual ă şiă viitoare.ă Şiă mameiă iă seă poateă adresaă oă întrebareă
asem n toare:ă„Cumăcrede iăc ăi-arăpl ceaăso uluiăcaăfiulăs -şiăaminteasc ădeăelăcaătat ?”ă
Acesteaăparăîntreb riă complicate,ădară experien aă arat ă c ăîntotdeaunaăsuntăurmateădeăună
r spuns.ă Adeseaă elă sun ă aşa:ă „Cinevaă peă careă seă poateă baza,ă care-lă sus ine,ă care-l
ghideaz ”.ăExplorareaăfr mânt rilorăcurenteăaleătat luiăreferitoareălaăimagineaăpatern ăpeă
careă elă şi-ară doriă caă fiulă s ă oă aib ,ă înă linişte,ă pareă s ă produc ă oă schimbareă real .ă Ună altă
exempluăesteăacelaăalăuneiăfiiceăaiăc reiăp rin iăsuntăîntr-oăperpetu ăceart ,ăcareăaăîncercată
s ăseăsinucid .ăOăipotez ăarăputeaăfiăc ăîncercareaădeăaăseăsinucideăaăfostăoăac iuneăaăfeteiă
avândă dreptă scopă reunireaă p rin iloră şiă stopareaă certuriloră interminabileă (func iaă
homeostatic ăaăsimptomului,ădinăperspectiv ăstrategic ).ăLaăîntrebarea:ă„ăPresupunândăc ă
aiă fiă reuşită s ă teă sinucizi,ă creziă c ă p rin iiă t iă s-ară fiă certată maiă multă sauă maiă pu in?”,ă
r spunsulăeiăsurprinz torăaăfostăc ăp rin iiăeiăprobabilăarăfiăsfârşităprinăaăseădesp r iăşiăaăseă
elibera, deoareceă amândoiă auă spusă c ă nuă seă potă desp r iă dină cauzaă ei.ă Înă urm toareaă
şedin ,ă p rin iiă şoca iă auă putută discutaă deschisă despreă eventualitateaă unuiă divor ,ă
consecin e,ă îndoieliă şiă posibilit i.ă Într-oă alt ă şedin ă cuă familia,ă înă care un fiu avea
tendin eă suicidare,ă mamaă aă spus:ă „Fiule,ă esteă via aă ta,ă trebuieă s ă deciziă singur”,ă laă careă
terapeutulăoăîntreab ăpeăsor :ă„Ceăcreziăc ăvreaăs ăspun ămamaătaăprinăacestămesajăşiăcumă
creziă c ă vaă interpretaă frateleă t uă ceeaă ceă aă spusă mama?”.ă Soraă aă declarată c ,ă probabil,
frateleăeiăvaăgândiăc ăelănuăesteăimportant,ăc ăarăputeaălaăfelădeăbineăs ănuăexiste,ădarăc ănuă
credeă c ă astaă aă vrută mamaă eiă s ă spun .ă Mamaă aă izbucnită înă lacrimiă şiă aăpovestită despreă
încerc rileădeăaăleăoferiăcopiilorătoat ălibertatea,ăînăurmaăexperien elorăpropriiăcuăp rin iă
rigizi,ăopresiviăşiăautoritari.ă
Cândă so iaă unuiă b rbată violentă aflateă înă terapieă deă cupluă povesteşteă câtă esteă deă
speriat ă deă so ulă ei,ă terapeutulă poateă întreba:ă „Vreiă s ă aiă oă so ieă c reiaă s -iă fieă fric ă deă
tine?”.ă ă Dup ă ceă b rbatulă r spundeă c ,ă desigur,ă nuă astaă îşiă doreşte,ă terapeutulă îlă poateă
întreaba:ă„S ăpresupunemăc ătuăînsu iăaiăputeaăfaceăcevaăpentruăcaăso ieiăs -iăfieămaiăpu ină
fric ,ăceăfelădeălucruriăaiăfaceăsauăaiăspune,ăf r ăaăteăsim iăslab?”.
Exist ă nenum rateă exempleă deă întreb riă circulare,ă reflexive,ă careă potă stimulaă şiă
extindeă abilitateaă deă mentalizareă aă clien ilor.ă Karlă Tommă (1994)ă aă dezvoltată aceast ă
metod ă şiă maiă mult,ă prină introducereaă unuiaă dintreă parteneriă înă rolă deă observator,ă înă

141
terapia de cuplu. Punctul de plecareă esteă urm torul:ă cândă oameniiă seă întâlnescă pentruă
primaă oar ,ă îşiă formeaz ă oă impresieă despreă sentimentele,ă experien eleă şiă gândurileă
celuilalt.ă Înă acesteă interpret ri,ă propriaă personalitateă şiă istorieă – şiă modeleleă func ionaleă
interne – joac ă ună rolă semnificativ.ă Acesteă interpret riă conducă spreă oă cunoaştereă aă
celeilalteă persoane,ă careă nuă esteă testat ,ă ciă luat ă caă ună fapt.ă Comportamentulă nostruă
rela ionalăesteăbazată peăacesteăadev ruri,ăcreateădeăc treănoi.ă Deşiă acesteăimpresiiăpotă fiă
uneori foarte corecte,ă voră existaă întotdeaunaă diferen eă fa ă deă ă percep iileă partenerului.ă
Prină intervievareaă uneiă persoaneă înă prezen aă parteneruluiă seă potă aduceă laă suprafa ă şiă
analizaă neîn elegerile.ă Acestaă începeă cuă întreb riă simpleă precum:ă „Ceă aă sim ită eaă înă
leg tur ă cuă venireaă aiciă ast zi?”,ă urmateă deă ă întreb riă pozitive:ă „Ceă admir ă eaă laă
dumneavoastr ,ăce-iăplaceăînămodădeosebit?”,ăurmateădeăîntreb riămaiăsensibileăprecum:ă
„Ceăoăsup r ămaiămult,ăceăoăsperie,ăceăcritic ălaădumneavoastr ăcaătat ?”ăetc.ăOăcondi ieă
pentru interviulăcircular,ăcaăşiăpentruăintervievareaăceleilalteăpersoaneăimplicateăesteăaceeaă
caăto iăceiăprezen iăs ăseăsimt ăînăsiguran ăînămediulăterapeutic.ăPoateăacestaăesteămotivulă
pentruăcareăpsihoterapeu iiăsistemiciăsuntăcapabiliăs ăcreezeăunămediuăpozitiv,ădeschisăşiă
sigur,ăînăcareăvocileăpotăfiăauzite,ăvocileăălumiiăinterioareăaleăcelorăcareăfuseser ăreduşiălaă
t cere.ă

4.1.9. Capacitatea reflexiv şiăabordareaănarativ ă

Unăaltăcriteriuăpentruăm surareaăcapacit iiăreflexive esteăconstruireaăuneiăpoveşti
coerenteă despreă sine.ă Unulă dintreă fondatori,ă Batesonă (1972),ă sus ineă c ,ă dac ă vrem,ă cuă
ajutorulă uneiă teoriiă putemă explicaă totul.ă Constructiviştiiă auă reformulată acestă punctă deă
vedereă prină ipotezaă loră c ă oameniiă îşiă creeaz ă propriileă adev ruri,ă prină intermediul
teoriilorălaăcareăader ăşiăcare,ăînăschimb,ăleădirec ioneaz ăpercep iile.ăGânditoriiăfeminiştiă
şiă social-construc ioniştiă auă sus inută c ă acesteă teoriiă sunt,ă deă asemenea,ă definiteă deă
contextul socio-cultural.ă Gândireaă înă nara iuni,ă caă ună aranjamentă ală realit iiă ceă
direc ioneaz ă comportamentulă uman,ă esteă cunoscut ă terapeu iloră sistemici.ă Terapiaă
narativ ăîşiăpropuneăs ăcreezeăoăpovesteăcoerent ădespreărealitateaăşiăistoriaăclien ilor,ăcareă
spargeă patternurileă rigideă şiă distructiveă şiă creeaz ă şiă sus ine patternuri mai flexibile.
Amintirileă suntă rememorateă într-oă povesteă despreă noiă înşine,ă peă careă le-oă spunemă atâtă
altora,ă câtă şiă nou ă înşine.ă Interviulă ataşamentuluiă adultuluiă esteă compusă dină întreb riă

142
semi-structurate,ă careă invit ă laă reflec ieă asupraă propriiloră amintiri,ă înă specială amintiriă
despreă rela iaă cuă p rin iiă şiă alteă figuriă aleă ataşamentului.ă Înă analizaă rezultatelorăă
interviului,ă oă aten ieă special ă esteă acordat ă structuriiă şiă coeren eiă poveştii.ă Înă terapiaă
sistemic ,ă clien iiă suntă deă asemeneaă invita iă s ă spun ă povesteaă rela iiloră lor.ă Eiă transmită
propriaăinterpretareăaăistorieiărela ieiălor,ăreprezentareaărela ieiăînăminteaălorăşiăoăaudăpeă
ceaă aă celorlal iă membriă aiă familiei.ă Prină scoatereaă laă lumin ă aă diferiteloră reprezent ri,ă
poveştileădevinăflexibileăşiăofer ămaiămulteăc iădeăschimbare.ăPoveştileăcap t ămaiămult ă
coeren ,ădeoareceăseăadaug ăşiăuneoriăseăcorecteaz ăinforma ii.ăCercet rileăînădomeniulă
ataşamentuluiăauăconcluzionatăc ăexperien eleădureroaseăauăunărolămaiăpu inădeterminantă
înăviitoareleărela iiădac ăsuntăintegrateăîntr-oăpovesteăcoerent .ăŞiăînăpsihoterapieăclien iiă
suntă stimula iă s ă formulezeă oă povesteă aă istorieiă lor,ă ă prină careă potă faceă oă relatareă
autobiografic ă maiă coerent .ă Acestă lucruă îiă faceă maiă pu ină închista iă înă poveştileă
incoerenteăşiăadeseaădistructiveădespreăeiăînşişiăşiăexperien eleălorădeăvia .

4.1.10. Concluzii
Experien aăclinic ăaăluiăJustineăvanăLawickăînăacestădomeniuăarat ăc ăpracticareaă
şiăînv areaăplanuluiătime-outănuăiaămultătimp,ăadeseaăoăşedin ăfiindăsuficient ăpentruăaă
ob ineăprimeleăsuccese.ăAcestălucruăcreşteăîncredereaăşiăterapiaăpoateăîncepe.ăDup ăcumă
am spus, planului time-out-uluiăiăseăacord ăîntâietateădup ăfiecareăincidentăviolent.ăNiciă
acestă lucruă nuă trebuieă s ă iaă foarteă multă timp.ă Psihoterapiaă careă încearc ă s ă dezvolteă
abilit ileădeămentalizareăaleăclien ilorăprinăîntreb riăcirculareăşiăabord riănarativeănecesit ă
maiă multă timp.ă Aă înv aă s ă acord mă acestă timpă înă psihoterapieă esteă foarteă important,ă
pentruăc ăefecteleăpeătermenălungăsuntămaiăbune.ăAceastaăînseamn ăadeseaăîntâlniriăluniă
înăşir,ălaăînceputămaiăfrecvente,ăcamăoădat ăpeăs pt mân ,ăiarăapoiămaiărar,ănum rulătotală
alăşedin elorăvariindăîntreă40ăşiă80.ăOăparteăaăşedin elorăseădesf şoar ăcuăambiiăparteneri,ă
apoiăexist ăceleăînăcareăsuntăincluşiăşiăcopiii,ăsauădoarăcopiii,ăşedin eăindividualeăcuăso iaă
şiămaiădesăcuăso ul,ăcareăfacăparteădintr-oărutin .ă
Concluzionând,ăpentruăaălucraăcuăproblemeleăviolen eiădomestice,ăesteăimperativă
necesar ă creareaă uneiă structuri,ă deă exempluă aă unui plan de time-out.ă Dup ă careă seă
lucreaz ă laă capacitateaă deă reflec ieă aă tuturoră celoră implica iă şiă posibilă laă dezvoltareaă ei.ă
Interviulă circulară esteă ună instrumentă puternică înă stimulareaă acesteiă capacit iă deă

143
mentalizareă aă clien ilor.ă Datorit ă acesteia,ă clien iiă potă înv aă s -şiă reglezeă maiă bineă
emo iileă şiă impulsurile,ă ceeaă ceă leă creşteă posibilitateaă deă a-şiă creaă oă imagineă deă sineă
pozitiv ă şiă maiă coerent .ă Aceastaă esteă fundamental ă pentruă conştientizareaă emo iilor,ă
cogni iilorăşiădorin elorăaltora,ăiarăaceast ăconştiin ătreaz ăîiăajut ăs ădezvolteăoăconştiin ă
social ăşiămoral .ă

4.2. Un model de interven ieăpsihoterapic ăcentrat ăpeăafectă(ACT)

4.2.1. Introducere
Modelulădeăfa ăreprezint ăexpresiaăuneiă noiă etapeădină profundaărevolu ieăcareă aă
avut locăînăpsihoterapie,ăînăcadrulăc reiaăafecteleăocup ăloculălorădeăcinste,ălaăegalitateăcuă
cogni iile,ăimpulsurileăşiăcomportamentul.ăAcesteăaspecteăcareătrebuieăinterpretateăteoretică
şiă sus inuteă deă terapie,ă înă în elegereaă dezvolt riiă atîtă aă personalit iiă normaleă cîtă şiă
patologiceă(Cicchetti,ăAckermană&ăIzard,ă1995).ăInterven iileăcliniceăprezentateăaiciăauăună
fundamentă solidă înă recenteleă progreseă experimentale,ă înregistrateă înă în elegereaă
neurobiologieiădezvolt riiăafectuluiă(Schore,ă1994).ă
Materialul prezint ă informa iileă empiriceă şiă teoreticeă într-oă imagineă coerent ă
despreămodulăînăcareăseădezv luieăstructuraăeuluiă(self structure)ăînăcontextulădiadeiăcopilă
– persoanaă careă seă îngrijeşteă deă copil,ă peă masur ă ceă copilulă esteă socializată înă direc iaă
regl riiă afecteloră înă cadrulă diadei.ă Cândă diadaă func ioneaz ă laă ună nivelă optim,ă copilulă
înva ă abilit iă adecvateă deă reglareă afectivaă şi,ă înă acelaşiă timp,ă dobândeşteă oă structur ă aă
euluiă func ional ,ă adaptativ ă şiă careă seă autoorganizeaz .ă Cândă diadaă esteă deteriorat ,
indiferentă dină ceă motiv,ă abilit ileă deă reglareă afectiv ă adecvat ă nuă maiă suntă transmise,ă
acestălucruăconducindălaăapari ia,ăîntr-un grad mai mare sau mai redus, a unei structuri a
euluiădisfunc ional ,ădefectuoas ăşi,ămaiămultăsauămaiăpu in,ămaladaptativ .ă

4.2.2. Afectulăşiăemo iaădinăperspectivaăterapieiăcentrateăpeăafectă(ACT)

Afectele sunt blocuri construite fiziologic, corelate genetic, din care se construiesc
sentimentul,ă emo iaă şiă dispozi ia.ă Trebuie,ă înc ă deă laă început,ă realizat ă oă distinc ieă între
acesteaăînăvedereaăstabiliriiăunuiăfundamentăsolid.ăÎntrucâtăafectulăesteăprimordial,ăacestaă

144
vaă fiă prezentată primul.ă Genomulă umană codific ,ă pentruă ună num ră limitată deă r spunsuri,ă
afecte,ăcareăsuntăextraseădinăschimb rileăpatternurilorădeăstimulareăcontextual ă(deămediu)ă
şiăseădistingăunulăfa ădeăcel laltăprinăcriteriiăfiziologiceăşiăcomportamentale.ăDintreăceleă
nou ăafecteădeăbazaăputemăamintiăexcitareaă(cuăsensulădeăentuziasm),ăbucuria,ăfrica,ăfuria,ă
ruşinea,ă dezgustulă etc. Neurobiologia fricii a fost îndelungă cercetat ă şi,ă înă bazaă acestoră
descoperiri, s-aăajunsălaăipotezaăc ăfiecareăafectăareăoăexpresieăneurofiziologic ăunic ,ăceă
esteă codat ă genetic.ă Sistemulă nervosă transmiteă semnaleă variateloră sistemeă efectoare,ă laă
nivelulă c roraă afecteleă suntă traduseă înă reac iiă fiziologiceă precumă modificareaă ritmuluiă
cardiac,ă modific riă laă nivelulă muşchiloră stria i,ă glandeloră sudoripareă etc.ă Afecteleă auă ună
caracterăuniversalăşi,ădeşiăniciăoăpersoan ănuăpoateăcunoaşteăceeaăceăsimteăcuăadev ratăoă
alt ă persoan ,ă prină via aă afectiv ă peă careă oă împ rt şim,ă indiviziiă abordeaz ,ă înă manieraă
ceaămaiăapropiat ădeărealitateăposibil,ăceeaăceăavemăînăcomunădinăpunctădeăvedereăafectiv,ă
deoareceăsuntemăcuăto iiăconecta iărelativăsimilarădinăpunctădeăvedereăfiziologic.ă
Un afect devineă sentimentă atunciă cândă organismulă conştientizeaz ă afectul.ă
Semnalele fiziologice generate de un afect se numesc qualia, adic ădecodificareaăsensuluiă
acestoră semnaleă şiă etichetareaă lui.ă Etichetaă (qualia)ă careă înso eşteă ună afect,ă constituieă
experien aă organismuluiă înă raportă cuă afectulă respectiv.ă Prină urmare,ă oă persoan ă devineă
conştient ădeăunăafect,ăcîndăobserv ăeticheta/tipulă(qualia) afectului, iar din acel moment,
afectulă devineă ună sentiment.ă Înă modă obişnuit,ă oameniiă folosescă termenulă deă sentiment
cîndă facă referireă laă emo iileă şiă afecteleă lor,ă şiă seă refer ă laă experien aă loră înă raportă cuă
afectele,ăprinăintermediulăeticheteiă(qualia)ăasociateăatunciăcândăspun,ădeăexemplu,ă,,M ă
simtăfurios.”ăsauă,,M ăsimtătrist.”
Emo iaăprezint ăunănivelămaiăînaltă deăcomplexitateăînă sistemulă afectiv,ădeoareceă
aceastaăimplic ăşiămemoria.ăAfecteleăsuntătr iteăînăsitua iiăparticulareăiarăevenimenteleăşiă
afecteleăasociateăacestoraăsuntăstocateăînămomerieăşiărecuperateăiarăşiăiar,ăînănoiăsitua ii.ă
Afecteleă modificateă prină experien ă devină emo ii.ă Înă emo ie,ă afecteleă suntă asimilateă cuă
imagini,ă amintiri,ă cogni ii,ă introiec iiă şiă alteă afecte.ă Afecteleă suntă deseoriă tr iteă înă
combina iiă iară acesteă ansambluriă deă afecteă contribuie,ă deă asemenea,ă laă fenomenulă maiă
complexă ală emo iei.ă Constructeleă deă baz ,ă afectele,ă seă constituieă înă re eleă neuronaleă
complexe,ăcareădevinădinăceăînăceămaiăelaborateăde-a lungul timpului. Cu toate acestea,
complexitateaă nuă întotdeaunaă echivaleaz ă cuă ordinea.ă Înă copil rie,ă dac ă afecteleă suntă

145
tr iteă preaă intens,ă aşaă cum,ă deă exemplu,ă seă întîmpl ă înă evenimenteă traumatice,ă sistemulă
poateă ajungeă s ă fieă dep şit,ă rezultândă maiă degrab ă haosă decâtă ordine.ă Emo iaă esteă
experien aă complex ă aă afectului,ă înă alian ă cuă memoria,ă gândireaă şiă reprezentarea.ă Aşaă
cum Nathanson (1992) scria,ă ,,afectulă înseamn ă biologie,ă emo iaă înseamn ă biografie.”ă
(p.50).
Emo iileăsuntăpeăatâtădeădiverse,ăaproapeăpeăcâtăsuntădeădiferiteăşiăfiecareăfragmentă
esteă peă atâtă deă unică peă câtă suntă oameniiă careă leă tr iesc.ă Înă timpă ceă afecteleă suntă într-un
num ră destulă deă redus,ă num rulă emo iiloră eă deă ordinulă sutelor.ă Întrucâtă emo iaă esteă
alc tuit ădintr-unăamalgamădeăafecteămodificateădeătrecutulăunicăalăindividului,ăexperien aă
emo ional ă aduceă cuă sineă oă maiă redus ă reciprocitateă decîtă experien aă afectiv .ă Deă
exemplu,ă ceeaă ceă unulă dintreă clien iă în elegeă prină termenulă deă eliberareă sauă desc rcare,ă
esteăunicăpentruăaceaăpersoan .ăPentruăunăindivid,ăemo iaădesc rc riiăpoateăfiăasociat ăcuă
amintiriă dină copil rieă aleă încheieriiă abuzuluiă fizic,ă pentruă oă alt ă persoan ă desc rcarea
poateăfiăasociat ădeăreprezent riăaleăpotoliriiăsenza ieiădeăseteăintens ăcuăunăpaharădeăap ă
rece.
Aparăîns ,ăoăserieădeăcomplica ii,ădeoareceătermenulăpentruăunăafectăesteăacelaşiăcaă
şiăcelăpentruăoăemo ie.ăCuvântulăfric ,ădeăexemplu,ăseăaplic ăatâtăafectului,ăcâtăşiăemo ieiă
deăfric .ăAfectulădeăfric ădevineăemo iaădeăfric ,ăînămomentulăînăcareăfricaăesteăasociat ă
cuăexperien a,ăreprezent rileăidiosincreticeăşiă cuăaceleăcombina iiă uniceădeăalteăafecteăşiă
emo iiăaleăindividului.ăDeăexemplu,ăunuiăanumeăclientăîiăpoateăfiăfric ădeăafectulădeăfric .ă
Elăarăputeaătreceădeălaăoăextrem ălaăaltaătocmaiăpentruăaăevitaăs ătr iasc ăfrica,ădeoareceăseă
las ăprinsăfoarteărapidăîntr-unăcicluădinăceăînăceămaiăprofundăalăanxiet iiăşiăapoiăalăpanicii.ă
Aceast ă evitareă poateă conduceă clientulă laă izolare,ă laă evitareaă oamenilor,ă şiă poateă
restric ionaăcontactulăs uăcuălumea.ăPentruăclient( ),ăafectulăfriciiăesteăasimilatăamintiriloră
unorămomenteăînăcareăaătr ităfric ,ăcuăreprezent rileăunorăoameniăcareăi-au cauzat frica, cu
oăserieădeăcogni iiăprecumă,,Dac ăvoiămergeăacolo,ăîmiăvaăfiăfric .”.ăÎnăacestăcaz,ăafectulă
friciiă aă devenită oă emo ieă deă fric .ă Pentruă al iă clien i,ă afectulă friciiă poateă fiă asimilată cuă
reprezent riă aleă unuiă personajă impozantă careă terorizaă întreagaă şcoal ,ă aă unuiă p rinteă
autoritar,ă careă d deaă pedepseă frecventă sauă cuă reprezentareaă ideiiă deă aă nu-şiă fiă terminată
temaălaătimp.ăPentruămul iăal ii,ăafectulăfriciiăarăputeaăfiăasociatăcuăalteăafecte.ăDeăpild ,ăînă
provocareaăcuiva,ăfricaăpoateăfiăasociat ăcuăexcitarea;ăînăabuzulămarital,ăseăpoateăasociaăcuă

146
ruşineaăsauăfuriaăimplicit .ăÎnăfiecareădinăacesteăexemple,ăafectulăaădevenităoăemo ie.ăăă
Termenulă deă dispozi ieă seă refer ă laă st rileă sauă proceseleă careă consum ă
organismulă şiă altereaz ă pattern-urileă normaleă deă r spuns,ă percep iaă şiă gîndireaă peă oă
perioad ă deă timpă maiă extins .ă Dispozi iiloră leă lipseşteă orientareaă obiectului,ă aspectă
distinctivă înă emo ii.ăAşaăcumă Fridjiaăscria,ă,,dispozi iileăsunt,ăprinăurmare,ăst riă afectiveă
f r ă obiect”ă (1993,ă p.381).ă Înă plus,ă înă timpă ceă afecteleă şiă emo iileă seă manifest ă peă oă
perioad ă deă timpă maiă scurt ,ă dispozi iileă dureaz ă maiă mult,ă Lewisă (2000)ă numindu-le
,,st riă afectiveă extinse”ă (p.ă 46).ă Dispozi iileă suntă pervasive,ă modificândă func ionareaă
social ,ă profesional ă şiă rela ional .ă Oă persoan ,ă avândă oă dispozi ieă vesel ă seă vaă raportaă
într-oămanier ăvesel ălaăoăvarietateădeăelementeăaleămediului,ăînătimpăceăoăpersoan ăaflat ă
într-oă dispozi ieă deă furie,ă vaă reac ionaă iritată laă aceleaşiă elemente.ă Cogni iaă şiă emo iaă
interac ioneaz ăînădispozi ieăîntr-oămanier ăcomplex .ăDeăexemplu,ăoădispozi ieădepresiv ă
îşiăpoateăaveaăorigineaăînăcredin eăpersistenteăcuăprivireălaăeuăşiăceilal i,ăoăpersoan ăaflat ă
într-oă astfelă deă dispozi ieă putândă faceă atribuiriă negative,ă ne-realiste,ă fa ă deă sine.ă Într-o
dispozi ieă anxioas ,ă oă persoan ă poateă sim iă c ă lumeaă întreag ă îiă puneă eulă înă pericol.ă
Asocierileă emo ionaleă înă cadrulă dispozi ieiă potă activaă re eleă cognitive,ă cuă efectă asupraă
înv rii,ă judec iiă şiă memoriei,ă careă potă fiă ă influen ate înă timp.ă Lewisă (2000)ă sublinia
faptulăc ăstareaădispozi ional ăstabil ăpareăaăfiăsus inut ăîntr-oăanumit ăm sur ădeăafectăşiă
favorizeaz ăunămecanismădeăfeed-backădeăsus inereăaăeului.ăACTăpropuneăca,ăcelăpu inăînă
dispozi iileădepresive,ăprocesulădeăsus inereăaăeuluiăs ăconsisteăîntr-un conflict intrapsihic
întreădou ăafecte,ăcumăarăfi,ădeăpild ,ăîntreăfurieăşiădezgust.ă
Emo iaăderiv ădinăautobiografieăşi,ădeci,ăesteăceeaăceănoiătr im.ăCuătoateăacestea,ă
întrucâtăafectulăderiv ădinăfiziologieăşiăneurofiziologie,ăafectulăesteăceeaăce putem regla.
Clientul,ăcareăsolicit ăajutorăpentruăa-şiăputeaăcontrolaă,,temperamentul”,ăvorbeşteădeăfaptă
despreă oă emo ie.ă Pentruă ună astfelă deă client,ă afectulă furieiă s-a asimilat cu amintirile,
imaginile,ă gândurileă şiă senza iileă pentruă aă formaă emo iaă peă careă acestaă oă numeşteă
,,temperament”,ă termenulă fiindă folosită frecvent.ă Clien iiă şiă clinicieniiă folosescă limbajulă
obişnuităalăemo ieiăpentruăaăputeaăcomunicaăuniiăcuăceilal i.ăClientulăpoateăfaceăreferireălaă
,,temperamentul”ă s uă caă laă oă emo ieă sauă ună sentiment,ă deă regul ,ă clien iiă reducândă
cuvinteleăreferitoareălaăemo iiălaăr d cinileăafectiveăaleăacestora.ăÎns ,ădup ăceăclientulăvaă
intraăînăprocesulăterapeutic,ăelăvaăînv aăs -şiăcontrolezeă,,temperamentul”,ăadic ăpractică

147
îşiă vaă reglaă afectulă deă furie,ă care,ă caă toateă afectele,ă esteă generată neurofiziologică şiă
exprimatăînătermeniăfiziologici.ăTrainingulădeădezvoltareăaăabilit ilorădeămanagementăală
afectelor (Affect Management Skills Training - AMST)ă foloseşteă imagini,ă senza iiă şiă
cogni iiăpentruăaăconstruiăabilit iăreglatoriiăpropriiăclientului,ăcareăs -i dea puterea de a-şiă
atenuaă sauă intensificaă afectele.ă AMSTă utilizeaz ă reprezent rileă şiă amintirileă clientuluiă
pentruăaădestructuraăemo iaăclientuluiăşiăaăscoateăînăeviden ăafectulăsauăafecteleădeăbaz ,ă
iar acesteaă suntă celeă careă seă regleaz .ă Cândă clientulă îşiă vaă însuşiă acesteă abilit iă deă
managementă ală afectelor,ă elă vaă puteaă s -şiă reglezeă emo iile,ă deoareceă afecteleă suntă
trunchiulăemo iilor.ă
Expresiaă afectuluiă îşiă areă origineaă înă activitateaă neuronal .ă AMSTă utilizeaz ă
reprezent riă pentruă aă modificaă procesulă neurofiziologică ală exprim riiă afectului.ă
Activitateaă neurofiziologic ă esteă procesulă primară careă d ă naştereă proceseloră fiziologice,ă
cognitiveăşiă comportamentaleăiarăAMSTă altereaz ăacesteăproceseăderivateăprin alterarea
nivelelorădeăstimulareăaleăprocesuluiăafectivăprimar.ăAlteăsistemeăaleăregl riiăemo ionale,ă
aşaăcumăvomăvedea,ăauăîncercatăs ăalterezeăstimulareaăafectiv ăprinăalterareaăproceseloră
fiziologice,ăalăgîndiriiăşiăcomportamentul.ăAcesteăproceseăsuntăderivateăsauăsecundare,ăşiă
seăpoateăfaceăreferireălaăacesteămetodeăcaăfiindăprotocoaleăindirecteădeăreglareăemo ional .ă
AMSTă ofer ă ă oă reglareă direct ă aă afectelor,ă deoareceă implic ă reprezent riă careă altereaz ă
procesele neurofiziologice primare, ce genereaz ă proceseleă secundareă fiziologice,ă
cogni iaăşiăcomportamentul.ăÎnăutilizareaăimaginilorăpentruăcorectareaăderegl riiăafective,ă
AMSTă faceăapelă laăaceleaşiă mecanismeăimagisticeăprinăcareăreglareaăafectiv ăareălocăînă
copil rie.ăDezvoltareaăregl riiăafectiveăseărealizeaz ădeălaănaştereăşiăpân ălaăadolescen ,ă
înă func ieă deă modulă înă careă seă formeaz ă reprezent rileă mentaleă aleă p rin iloră sau,ă maiă
generală ală îngrijitorilor,ăînă contextulădiadeiă rela ionale,ăprecumă şiă modulăînă careăacesteaă
devină fundamentulă stimul riiă şiă ală atenu riiă afecteloră laă copil.ă Seă poateă eviden iaă
identitateaă conceptual ă întreă procesulă normală ală socializ riiă afectiveă careă areă locă înă
copil rieă înă contextulă diadeiă copil-p rinte,ă şiă procesulă psihoterapeutic,ă careă areă locă laă
vârstaăadult ăînăcontextul diadei client-terapeut.
Alteăsistemeăterapeuticeăfurnizeaz ăabord riăindirecteăaleăregl riiăafective.ăUneleă
sistemeăîncearc ăs ămodificeăprocesulăafectivăprimarăprinăalterareaăunuiăprocesăsecundară
careă poateă fiă oă senza ie,ă cogni ie,ă comportamentă sau o combina ieă întreă acestea.ă Maiă

148
multe terapii,ă careă vizeaz ă managementulă stresuluiă şiă ală furiei,ă încearc ă s ă schimbeă
r spunsulăafectivăprinăschimbareaăst riiăfiziologiceăaăclientului,ăprinăexerci iiădeărespira ieă
şiărelaxareăprogresiv ăaătensiuniiămusculare.ăTerapiaăra ional-emotiv ăîncearc ,ădeăpild ,ă
s ă influen ezeă r spunsulă afectivă disfunc ională prină modificareaă structurilor cognitive ale
clientului,ă adic ă aă gânduriloră şiă credin eloră acestuia.ă Terapiaă cognitiv-comportamental ă
combin ăstrategiileădeăschimbareăcomportamental ăcuăceleădeăschimbareăcognitiv ăpentruă
aăalteraăr spunsulăafectivăinadecvat.ăOăalt ăşcoal ăterapeutic ,ăterapiaăsistemic ăfamilial ,ă
încearc ă influen areaă afectuluiă prină manipulareaă reprezent riloră interneă aleă persoaneloră
semnificativeăpentruădezvoltareaăsubiectului,ădinăcadrulăfamilieiădeăorigineăaăacestuia.ăÎnă
plus,ă al iă terapeu iăuzeaz ădeădiadaăterapeutic ă caăagentă ală schimb rii.ăPsihanaliza,ămultă
simplificat ,ă consider ă c ă stresulă clientuluiă – pe care l-am definit drept dereglare
emo ional ă – poateă fiă solu ionată prină analiz ă şiă transfer.ă Terapiaă centrat ă peă persoan ă
sus ineă c ă stresulă subiectuluiă poateă fiă diminuată printr-oă rela ieă suportiv ,ă înă acordă cuă
terapeutul.ă Acesteă şcoliă terapeuticeă pară s ă considereă c ă dereglareaă afectiv ă este un
simptomă ală neadapt riiă clientului.ă Înă contrast,ă ACTă consider ă inadapt rile fiziologice,
cognitiveă şiă comportamentaleă aleă clientuluiă dreptă manifest riă aleă deregl riiă afective.ă Înă
acordă cuă ACT,ă primulă pasă înă aă ajutaă clientulă s ă ajung ă laă oă maiă bun ă func ionareă esteă
acelaădeăaăcorectaădeficiteleădeăreglareăafectiv .ăAMSTăfurnizeaz ăclientuluiăabilit iădeă
reglareăaăafectelorăîntr-oămanier ăadaptativ .
Practicieniiă cuă diverseă form riă teoreticeă ară puteaă sesizaă c ă acesteă abilit iă
prezentate aici au rolul deă aă intensificaă rezultateleă ob inuteă cuă ajutorulă metodeiă loră
specifice. AMST poate fi integrat sistemelor familiale, cognitiv-comportamental,
ra ional-emotiv,ă psihanalitică sauă terapiiloră centrateă peă persoan .ă Înă timpă ceă protocolulă
poateă fiă utilizată înă leg tur ă cuă alteă abord riă terapeutice,ă acestaă constituieă fazaă ini ial ă aă
ACT.
Setulădeăabilit iădeămanagementăafectivăesteămultidimensionalăşiădirectiv,ăprecumă
şiăputernicăinteractiv.ăAbilit ileăAMSTăauăfostăselectateăcuăgrij ăpentruăaăasimilaăimagini,ă
afecte,ă senza iiă şiă cogni iiă înă constructeă unificate.ă Fiecareă dină acesteă dimensiuniă esteă
esen ial ă pentruă aă asiguraă rezultateă pozitiveă şiă niciă oă modalitateă nuă poateă fiă separat ă deă
celelalte. Sub acest aspect, AMST este un protocol coordonat. Clinicianul ia o anumit ă
atitudineăcaăşiăantrenor,ăcareăştieămaiămultădespreăafecteăşiăreglareaălorădecâtăştieăclientul,ă

149
clinicianulă avândă responsabilitateaă deă aă transmiteă clientuluiă abilit iă careă nuă auă fostă
transmiseăacestuiaăînăcopil rie.ăPeăparcursulădobândiriiăacestorăabilit i,ăclinicianulăîncepeă
procesul de corectare a deficitelor din cadrul structurii eului clientului. Nevoia de
directivitateăînădiadaăterapeutic ,ăceăpoateăfiădisconfortant ăpentruăuniiăclinicieni,ăderiv ă
din bazele teoretice ale unei psihoterapii centrateă peă afect.ă Într-oă anumit ă m sur ,ă
interactivitateaă AMSTă reieseă dină utilizareaă proprieă aă semnaliz riiă ideomotoriiă pentruă aă
permiteădefenseleăcognitiveăaleăclientului.ăTermenulădeăsemnalizareăideomotorieăseărefer ă
laă oă tehnic ă deă ob inereă aă informa ieiă dină inconştient.ă Aşaă cumă esteă folosit ă deă AMST,ă
aceastaă const ă înă aă cereă clientuluiă s ă ridiceă degetulă ar t tor,ă înă momentulă înă careă aă
încheiată oă sarcin ă afectiv .ă Semnalizareaă ideomotorieă faciliteaz ă oă comunicareă maiă
direct ă întreă terapeută şiă inconştientul clientului. Interactivitatea AMST reiese de
asemeneaă dină utilizareaă saă înă autoraportulă clientului.ă Protocolulă adapteaz ă scaleleă deă
evaluareădină contextulăproces riiăşiădesensibiliz riiămişc rilorăoculareă(EMDR;ăShapiro,ă
2001),ăleăextindeăşiăleăadapteaz ăpentruăaăseăpotriviăobiectivelorăprotocolului.ăCeleădou ă
scaleă deă evaluareă permită clinicianuluiă şiă clientuluiă s ă evaluezeă stresulă şiă disconfortulă
clientuluiăprecumăşiăprogresulăacestuiaăînăatingereaăobiectivelor.ă
AMSTă esteă unică prină faptulă c ă implic ă ună afectă pentruă aă facilitaă achizi iaă
abilit iloră deă managementă afectiv.ă Protocolulă utilizeaz ă stimulareaă bilateral ă tactil ă
alternativ ăpentruăaăeviden iaăafectulăsurprinsălaănivelăsubliminal.ăEviden iereaăafectuluiă
poateă fiă ob inut ă prină lovireaă genunchiloră şiă mîiniloră clientuluiă sauă poateă fiă furnizat ă
printr-un sistem Thera TapperTM,ăconectată laăoăsurs ădeă curent,ă careăproduceăoăsenza ieă
tactil ,ă uşoar ,ă deă zumzet,ă c treă palme.ă Stimulareaă tactil ă alternant ă bilateral ă (TABS)ă
prin lovire sau utilizarea sistemului Thera TapperTM,ă r spundeă necesit iiă unuiă elementă
important al protocolului coordonat, multidimensional al AMST. Utilizarea unui afect
pentruă aă promovaă achizi iaă deă abilit iă eficienteă poart ă numeleă deă mediere afectivă.
Afectulăsubliminalămediaz ăachizi iaădeăabilit iăînăcadrulăprotocoluluiăAMST.ă

4.2.3. Terapiaă centrat ă peă afectă şiă protocolulă dobândiriiă abilit iloră deă
management afectiv
Terapiaăcentrataăpeăafectă(ACT)ăesteăoăorientareăpsihoterapeutic ,ăreprezentândăoă
teorie cu privire la originea problemelor pacientului. Problemele curente ale pacientului

150
sunt considerate a-şiă trageă originileă dină deterior rileă regl riiă afectiveă şiă emo ionale.ă
Training-ulăabilit ilorădeămanagementăalăafecteloră(Affect Management Skills Training -
AMST) este ună protocolă careă remediaz ă tocmaiă aceast ă deteriorareă şiă presupuneă şapteă
abilit iă deă baz ă şiă oă serieă deă abilit iă auxiliare.ă AMSTă constituieă primaă etap ă aă ACT.ă
Teoria,ăsus inut ădeăstudiiăclinice,ăsugereaz ăc ăpacien ilorătrebuieăs ăliăseăofereămijloaceă
deărecunoaştere,ătolerareăşiăreglareăatâtăaăafectelorăşiăemo iilorăreconfortanteăcâtăşiăaăceloră
cauzatoareădeăstres,ăînainteădeăaătreceăeficientăşiăînăsiguran ălaăceaăde-aădouaăfaz ăaăACT,ă
înă careă cauzeleă problemeloră actualeă suntă demascateă şiă solu ionate.ă Abilit ileă AMSTă
furnizeaz ,ă pentruă stopareaă materialuluiă stresant,ă fundamentulă uneiă imaginiă interneă aă
siguran ei,ărecunoaştereaăşiătoleran aăafectului,ădetaşareădeăafectăşiăreglareăafectiv .ăPentuă
aceastaăsuntădezvoltateăşapteăabilit tiăfundamentale:

I. Stoparea
Este vorba despre abilitateaădeăaălimitaămaterialulătraumatizant,ăînv ândăclientulă
s ăfoloseasc ă„oăimagineăaăunuiăcontainerăsuficientădeămareăpentruăaăp straătoateălucrurileă
sup r toare”ă(Omaha,ă2004).ăAceast ăcapacitateăelibereaz ăclientulădeăgânduriăşiăamintiriă
dureroaseăşiăadun ăafecteleăcareăaltfelăarăîntrerupeăachizi ionareaăurm toarelorăcapacit i.ă
Aceast ă abilitateă duceă laă oă imediat ă impresieă deă uşurareă pentruă c ,ă materialulă durerosă
fiindă blocat,ă îiă permiteă clientuluiă s ă nuă maiă experimentezeă frica,ă ruşinea,ă dezgustulă sauă
alte afecte legate de material. Un sentiment de auto-st pânireă înso eşteă sentimentulă deă
uşurareădeoareceăclientulăareădeăalesăacumăcândăs ăînl tureămaterialulăsup r torăpentruăaă
începeăterapia.ăă
De exemplu, comportamentele deă insultare,ă deă lovireă şiă discreditareă aleă unuiă
b rbatăviolentăşiăcauzeleăacestoraăseăafl ăprintreăaceleă,,lucruriătulbur toare/stresante”ăpeă
careăinconştientulăclientuluiăle-arăplasaăînărecipient.ăDup ăfinalizareaăprotocoluluiăAMSTă
înă etapaă Iă aă terapieiă violen eiă domestice,ă clientulă vaă fiă asistată înă gestionareaă
comportamentuluiă agresivă plasată înă recipient,ă caă primă pasă înă descoperireaă şiă tratareaă
cauzelorătulbur riiăcomportamentale.

Procedura pentru abilitatea I

AbilitateaăIăarăputeaăfiăintrodus ădup ăcum urmeaz :

151
 Câteodată oamenii au amintiri neplăcute sau tulburătoare de care pot sau nu să
fie conştienţi. Înainte de a ne începe munca, ar fi o idee bună să punem aceste amintiri
într-un recipient de unde nu pot interfera cu restul muncii noastre terapeutice.
Din momentul în care vei avea o imagine a recipientului, te vom ajuta să-l utilizezi
stocând ceea ce te destabilizează şi apoi îl vom sigila şi-i vom pune o supapă care va
opera doar după intenţia ta. În acest fel poţi adăuga sau scoate material pentru a lucra
pe baza lui fără a deschide capacul. De asemenea, vom pune un semn pe container care
spune: „a fi deschis doar când îmi serveşte la vindecare” aşa încât să poţi controla când
şi dacă vrei să scoţi ceva afară.
Este foarte important pentru d-voastră să înţelegeţi că nu trebuie să ştiţi ce
anume reprezntă materialul tulburător. Inconştientul d-vostră ştie, iar asta este suficient.
Aveţi vreo întrebare înainte de a începe?
Terapeutulăr spundeăoric rorăîntreb riăpeăcareăclientulăleăpoateăaveaăcuăprivire la
aceast ă introducere.ă Pentruă aă ob ineă imagineaă recipientului, terapeutulă ară puteaă s ă ofereă
urm toareleă instruc iuni: Daţi-mi o imagine a recipientului care înglobează orice lucru
tulburător.
Terapeutulă vaă notaă toateă detaliileă construc ieiă recipientului pe care clientul le
descrie.ă Oă calitateă esen ial ă aă unuiă recipientă potrivită esteă aceeaă deă aă fiă circumscrisă deă
pere iă solizi.ă Clien iiă auă folosită imaginiă aleă unoră cutiiă deă o el,ă cufereă dină lemn,ă ună vasă
construit dintr-ună cazană dină metal.ă Odat ă ceă clientul a construit o imagine, terapeutul
ajut ă laă amplificareaă dimensiunileă recipientuluiă şiă noteaz ă materialulă dină careă aă fostă
construit.ăAcesteaăarătrebuiănotateăcuăgrij ,ăiarăterapeutulăarătrebuiăs ărepeteătoateăacesteă
detaliiădeăfiecareădat ăcândăcontainerulăesteăutilizatăînădiscu ie.ăDeăexemplu,ăesteăutilăcaă
terapeutulă s ă spun ,ă „uita i-v ă laă propriulă containeră dină metală argintat,ă caă ună tubă deă
oxigen”.
Dup ă ceă aă fostă realizat ă oă imagineă clar ă şiă util ă aă recipientului,ă vaă fiă introdusă
consemnul pentru proceduraădeăumplereăaăacestuiaăcuămaterialulăpsihicădureros,ăactivândă
şiăstimulareaătactil ăalternant ăbilateral ă(TABS).ăConsemnulăterapeutuluiăarăputeaăfi:ă
La un moment dat vom da drumul thera taper şi vom umple containerul. Când
este pe atât de plin pe cât ar trebui să fie la momentul acesta, aş vrea să indicaţi prin
ridicarea degetului arătător de la mâna stângă. Procesul va fi complet când vom închide

152
thera taperul. Când îl voi închide vă voi ruga să inspiraţi adânc şi apoi să expiraţi şi
apoi vă voi întreba: „Şi acum ce urmează?”, vă voi întreba acest lucru de fiecare dată
când voi închide thera taperul. Vă poate veni în minte un gând, o amintire, o emoţie,
chiar o senzaţie sau poate nimic. Orice se întâmplă e bine. Orice vă vine în minte, vă rog
să-mi raportaţi fără reţineri sau cenzurări.
Shapiroă(1995)ăaăsugeratăc ădirectivaădeăaărespiraăadâncăşiăapoiădeăaăexpiraăofer ă
clientuluiă oportunitateaă deă aă seă odihni,ă reorientaă şiă deă aă seă preg tiă s ă vorbeasc ă despreă
noileăinforma ii.ăEaăsugeraz ăcaăterapeutul s ăinspireăşiăexpireăoădat ăcuăclientulăpentruăaă
creaă oă leg tur ă întreă eiă şiă s ă îmbun t easc ă efecteleă terapeuticeă pozitive.ă Terapeutulă
poateăfacilitaăopera iuneaădeăumplereăaăcontaineruluiăfolosindăurm toareleăinstruc iuni:
TABS On: vizualizaţi-vă containerul (se repetă descrierea clientului cu privire la
container) şi observaţi dacă acum capacul este închis. Mi-ar plăcea să daţi naştere
intenţiei de a muta orice lucru care vă deranjează în container. Foarte bine. Acum doar
urmăriţi-l mutându-se în container. Vă rog nu priviţi lucrurile care vă deranjează în mod
individual. Aţi putea vedea o imagine colectivă ca fumul. Nu ştiu ce vedeţi, dar indiferent
ce aţi vedea este în regulă. Bine. Doar urmăriţi-l mutându-se înăuntru. Anunţaţi-mă prin
ridicarea degetului arătător de la mâna stângă când va fi intrat atât de mult pe cât
credeţi d-voastră acum că va intra. Aveţi tot timpul necesar. (clientul ridică degetul)
Acum puneţi-i capacul şi sigilaţi containerul. Sudaţi-l sau lipiţi-l bine. Excelent. Acum
deveniţi conştienţi de supapa specială prin care puteţi scoate sau introduce ceva înăuntru
fără a lăsa altceva să iasă afară. Ataşati supapa containerului. Bine. Şi fiţi conştient de
fraza care zice: va fi deschis doar când îmi va folosi spre a mă vindeca. Bine. TABS Off:
Inspiraţi adânc. Expiraţi. Şi acum ce urmează?
Toateă elementele,ă inclusivă imagini,ă inten ii,ă instruc iunileă terapeutului,ă afectele,ă
verbalizareaă(„şiăacumăceăurmeaz ?”)ălaăsfârşitulăinstal riiăşiăTABSăsuntăesen ialeăpentruă
dezvoltarea cu succesăaăabilit ii.ăReîmprosp tareaăimaginiiăcontaineruluiăclientuluiăîlă ineă
peăacestaăangajatăînămodăinconştient.ăEsteăimportantăs -lă avertizezeăpeăclientăc ănuăesteă
nevoieăs ăştieăsauăs ăexaminezeăfiecareălucruăderanjantăşiădeăa-iăasiguraăinconştientulăăcuăo
alternativ ,ă„imagineaăcolectiv ăcaăfumulăsauăcaăcea a”.ăSemnalulăcuăar t torulărealizatădeă
clientă îiă ofer ă acestuiaă controlulă asupraă procesuluiă aşaă c ă elă nuă areă deă ceă s ă seă simt ă
gr bit.

153
Instruc iunileădeăumplereăaăcontaineruluiăînămodăinten ionatăimplic ăunălimbajănespecific,ă
men ionândă doară faptulă c ă persoanaă ară trebuiă s ă vizualizezeă fiecareă lucruă deranjantă ceă
curgeăînăinteriorulăcontainerului.ăTerapeutulăarătrebuiăs ăeviteăperturbareaăclientuluiăprină
men ionareaă oric ruiă incidentă specifică sauă amintire.ă Inconştientulă clientuluiă știe ceea ce
constituieă„oriceălucruăderanjant”.
Înă pasulă urm tor,ă terapeutulă solicit ă oă evaluareă deă laă client,ă oă autoapreciereă despreă
progresulă s uă înă umplereaă containerului.ă Comportamentulă neutruă ală terapeutuluiă esteă
foarte important;ă terapeutulă ară trebuiă s ă aib ă grij ă s -şiă controlezeă limbajulă trupuluiă şiă
tonulăvocii,ăacceptareaăşiăclaritateaăjudec ii.ăUrm torulălimbajăesteăsugerat:
Haideţi să verificăm progresul făcut până acum. Deoarece vă uitaţi în container
acum, ce procent din lucrurile deranjante este în recipient? Lăsaţi inconştientul să
răspundă. Probabil vă vine în minte un număr chiar acum. Orice vă vine în minte e bine.
Aşa că, spuneţi-mi ce vă zice inconştientul?
Uniiă clien iă voră fiă capabiliă s ă transfereă fiecareă lucruă tulbur toră în untrulă
containerului dintr-oă singur ă încercare.ă Aceştiaă suntă clien iiă cuă oă personalitateă bineă
structurat ,ă minimă deficită experien ial,ă ună ataşamentă sigură şiă acceptabil,ă traumeă oriă
necazuriă minime.ă Dac ă persoanaă ofer ă oă evaluareă ca:ă „Bine,ă esteă totulă în untru”,ă
terapeutulă ară trebuiă s ă încerceă oă maiă exact ă cuantificareă întrebând:ă „Îmiă pute iă daă ună
num r?ăV ărogăda i-miăunăprocent.”ăAcestănum răarătrebuiăs ăfieănotatăînăfoaiaădeălucru.ă
Dac ăclientulăaprob ăunăcon inutăcompletăsauăaproapeăcomplet atunci terapeutul ar trebui
s ăprocedezeădup ăcumăurmeaz :
TABS On: Mi-ar plăcea să vă reamintiţi procesul pe care tocmai l-aţi încheiat.
Vedeţi cum veniţi cu o imagine a unui container, cum l-aţi umplut prin formularea
intenţiei prin care fiecare lucru tulburător va intra în container şi cum X% (numărul pe
care clientul vi-l oferă) a pătruns înăuntru.Vedeţi cum aţi sigilat containerul şi cum aţi
instalat supapa şi semnul. Acum, ca să menţineţi acea imagine, vă rog repetaţi după
mine: „Învăţ să colectez fiecare lucru tulburător”. Bine.

II. Spa iulăsecurizant

Aădouaăabilitateădezvolt ăoăimagineăintrinsec ăaăsiguran eiăşiăsecurit ii,ăelaborat ă
laănivelăvizual,ăauditiv,ăolfactivăşiătactil.ăMul iăclien iăn-au mai dezvoltat anterior o astfel

154
de imagine intern ,ăcareăs ăfieăutilizat ăpentruăauto-liniştireăinăsitua iiăfamilialeăstresanteă
sauă ină condi iiă ină careă esteă scosă dină recipientă ună evenimentă traumatizantă (tensiuneă sauă
frustrareă marital ă etc.).ă Aceast ă abilitateă asociaz ă imagineaă spa iuluiă securizantă cuă
sentimentulă deă securitateă şiă cogni iileă asociateă acestuia,ă şiă înva ă clientulă s ă identificeă
senza iileăceăînso escăaceast ăemo ie.ă
Managementulă afectivă const ă tocmaiă înă recunoaşterea,ă tolerareaă şiă reglareaă
afectelor.ă Înă punereaă înă scen ă aă abilit iloră deă la a III-a la cea de-a VII-a, clientul
selecteaz ă ună afectă – int ,ă deă regul ă începându-seă cuă emo iaă fricii,ă careă vaă fiă primulă
aspectăcentralăalăprotocoluluiă(inclusivăînăcazurileădeăviolen ădomestic ,ăundeăseăîncepeă
uneoriă şiă cuă furia).ă Esteă apoiă introdus oă scal ă deă evaluare,ă careă permiteă clientuluiă s ă
diferen iezeă întreă niveleleă crescuteă şiă sc zuteă aleă friciiă şiă s ă eviteă posibileleă niveleă aleă
fricii,ă careă s ă nuă poateă fiă controlate.ă Clientulă esteă rugată s ă încerceă recuperareaă uneiă
amintiri cu privire la un momentă înă careă aă sim ită fric ă laă oă intensitateă sc zut ,ă
controlabil .ăDesigur,ăclientulăîşiăaminteşteăemo iaădeăfric ,ădarăimportantăesteăfaptulăc ă
vaăînv aăs ăoărecunoasc ,ătolerezeăşiăregleze.ă

Procedura pentru abilitatea II (spaţiul securizant)

Prima sarcin ă aă terapeutuluiă esteă deă aă explicaă persoaneiă necesitateaă şiă valoareaă
cre riiă uneiă imaginiă interioareă deă siguran ă şiă securitate.ă Clinicianulă poateă utilizaă
urm toareleăinstruc iuni:ă
Adesea, atunci când oamenii care vin la terapie au fost copii, ei au trăit situaţii în
care nu au avut experienţa siguranţei, nu s-au simţit apăraţi, astfel încât, ca adulţi, ei nu
au o imagine interioară de siguranţă şi securitate pe care să o poarte cu ei şi pe care să
se bizuie în timpul perioadelor stresante. În acest punct în munca noastră eu vreau să te
ajut să-ţi dezvolţi o imagine a siguranţei pentru tine însuţi. Tu vei fi capabil să foloseşti
aceasta în şedinţa terapeutică pentru a te simţi în siguranţă când faci terapia şi vei fi
capabil să o utilizezi în situaţii din exteriorul cabinetului de consiliere atunci când
doreşti să produci o senzaţie de siguranţă în situaţii stresante. Vezi tu, securitatea,
cunoaşterea şi simţirea siguranţei, este ceva pe care o purtăm în noi. Ea nu depinde de
situaţii externe. Cu o imagine internă a securităţii, într-adevăr nu contează ce se
întâmplă în jurul tău, deoarece tu porţi propria imagine despre siguranţă în interiorul

155
tău.
Urm toareaă sarcin ă aă clinicianuluiă esteă deă aă ajutaă clientulă s ă generezeă oă imagineă
adecvat .ăMaiăjosăsunt sugerateăcâtevaăinstruc iuni:
Ceea ce vom face acum este să dezvoltăm o imagine a unui loc sigur pentru tine.
Uneori, oamenii au în experienţa sau în memoria vieţii de adult un timp şi un loc în care
ei ştiu că au fost şi s-au simţit în siguranţă. Dacă tu ai un asemenea loc mi-ar place să
mi-l împărtăşeşti. În mod ideal, acest loc, pentru a prezenta siguranţă, nu ar trebui să
depindă de prezenţa unei [anumite] persoane. Cele mai bune tipuri de locuri sunt,
adesea, în natură. Acesta ar trebui să fie un loc în care nu se întâmplă nimic rău. Totuşi,
dacă niciodată nu ai avut experienţa de a fi într-un loc în care ştiai că eşti în siguranţă,
este în regulă, pentru că noi putem construi un astfel de loc prin imaginaţia ta. Deci,
după ce am spus toate acestea, mă întreb ce urmează în continuare pentru tine acum?
Clientulăarăputeaăs ăreuşeasc ăs ăverbalizezeăoăimagineăcorespunz toareă(deăpild ,ă
stândăpeăoăplaj ăsauăîntr-oăp dure),ăclinicianulătrebuindăs ăînregistrezeăcuăgrij ăimagineaă
şiăapoiăs ăverificeădeădou oriădac ăselec iaăclientuluiăesteăadecvat ,ăaşaăcumăesteăilustrată
înă exemplulă urm tor:ă „Mi-ai spus că îţi aminteşti că ştiai că te simţi în siguranţă pe o
plajă. Eu doar vreau să mă asigur că nu s-a întâmplat nimic rău pe acea plajă sau pe
oricare alta.”ă Dac ă clientulă dezv luieă c ă s-aă întâmplată cevaă r uă peă plaj ,ă dară nuă
vizualizeaz ăceăanume,ăiăseăsugereaz ăs ăg seasc ăoăalt ăimagine,ădeoareceălucrulăr uăcareă
s-aă petrecută vaă contaminaă loculă sigură prină capacitateaă deă asociere,ă sus inut ă
neurofiziologic prin numeroase conexiuni neuronale.
Dac ă persoanaă esteă incapabil ă deă aă produceă oă imagineă dină amintireaă unuiă loc,ă
atunciă vaă fiă rugat ă s ă îşiă imaginezeă ună locă ală securit iiă depline.ă Clinicianulă îiă poateă daă
instruc iuniăcaăacestea:ăAş vrea ca tu doar să-ţi laşi mintea să se relaxeze. Nu trebuie să
faci nimic. Doar observă. Şi acum doar intenţionează ca o imagine a unui loc sigur sa
vină din inconştientul tău. Bine. Las-o să iasă la suprafaţă şi spune-mi ce vezi.
Deăobicei,ăînăacestăpunctăimagineaăprodus ănuăareăprea multe detalii. De exemplu,
clientulăpoateăspune:ă„Este un ocean, cu o lungă plajă aurie.”ăsauă„Îmiăamintesc un loc
într-o pădure cu un pârâu.”ă Urm toareaă sarcin ă aă clinicianuluiă esteă s ă ajuteă clientulă s ă
îmbog easc ă imagineaă prină extragereaă maiă multor informa iiă perceptiveă (vizuale,ă
auditive etc.).

156
 Mobilizareaă şiă înt rireaă informa ieiă perceptiveă suntă numiteă dezvoltarea imaginii.
Trebuieă notată c ă TABSă esteă utilizată pentruă aă facilitaă procesulă prină careă clientulă
recupereaz ăinforma iaăperceptiv .ăPragulăafectiv subliminal provocat de un stimul tactil
uşoră seă credeă c ă faciliteaz ă procesulă deă recuperareă prină golireaă min iiă deă „zgomotele”ă
str ineăşiăfocalizareaăaten ieiăpeăsarcin .ăUrm toareleăinstruc iuniăpotăfiăutile:ă
Ceea ce urmează să facem acum este îmbogăţirea imaginii avute, doar prin
observarea a ceea ce poţi vedea, auzi, mirosi şi atinge, aşa cum eşti în locul tău sigur.
Hai să începem cu ceea ce vezi. Mă voi întoarce la Thera Tapper şi te rog să priveşti de
jur împrejurul locului sigur şi să remarci ceea ce poţi să vezi. TABS deschis: priveşte în
interiorul tău [clinicianul repetă cuvintele clientului pentru locul sigur]. Doar priveşte
împrejur şi observă ce altceva poţi vedea. Bine. Bine. [Seăacord ă10-12 secunde.] TABS
închis Respiră adânc. Aşteaptă să revii şi spune-mi, ce ai văzut?
Dină nou,ă clinicianulă trebuieă s ă notezeă cuă grij ă ceeaă ceă clientulă spuneă c ă aă v zut,ă
deoareceă aceast ă informa ieă esteă esen ial ă pentruă aă reîmprosp taă imagineaă clientuluiă peă
totă cuprinsulă procesuluiă deă instalare.ă Dup ă dezvoltarea modului perceptiv vizual,
clinicianulăvaătreceălaămodulăauditiv,ăapoiălaăolfac ieăşi,ăînăfinal,ălaămodulăsenzorialătactil.ă
Urm toareaăsarcin ăaăclinicianuluiăesteădeăaăasociaăimaginiiă perceptiveăoă cogni ieă
deă fundamental ă legat ă deă (re)cunoaştereaă siguran eiă („sunt în siguranţă”).ă Dup ă
instalareaă cogni ieiă pozitiveă „Sunt în siguranţă”,ă clinicianulă vaă determinaă validitateaă
acesteia,ăutilizândăScalaădeăValidareăaăCogni ieiă(Voc).ăAcestăelementăalăabilit iiăloculuiă
sigură areăoăimportant ăvaloareădiagnostic ,ăprecumă şiă importan ăterapeutic .ăClientulăaă
stabilită c ă imagineaă peă careă aă selectat-o,ă indiferentă dac ă provineă dină memorieă sauă esteă
creat ădinăimagina ie,ăesteărealmenteăsecurizant .ăAstfel,ădac ăclientulănuăesteăcapabilăs ă
asigure o validitate cert ăcogni ieiă„Suntăînăsiguran ”,ăacestăfaptăsugereaz ăc ăelementeleă
dină structuraă personalit iiă luiă suntă responsabileă deă absen aă siguran ei.ă Acesteă elementeă
potăfiăcalit iălips ăsauăpotăfiăintroiectate,ăoriăsuntăst riăaleăEului.ă
Acest pas al protocoluluiă l rgeşteă structuraă neurobiologic ă dejaă stabilit ,ă prină
ad ugareaăelementuluiăcognitiv.ăCititorulăvaărealizaămodulăînăcareăAMSTăaăconstruităună
mieză ală structuriiă dină acestă punct,ă prină dezvoltareaă vizualiz riiă loculuiă securizantă şiă
conştientizareaăelabor riiăelementelorăvizuale,ăauditive,ăolfactiveăşiătactile.ăPeăbazaăaăceeaă
ceă seă cunoaşteă dină neurobiologie,ă putemă presupuneă c ă înă primaă etap ă avemă activareaă

157
memorieiă declarativeă şiă implicareaă cortexuluiă senzorial,ă toateă structurileă anatomiceă
implicateă f cândă parteă dină cortexulă temporală drept.ă Urm torulă pasă l rgeşteă aceast ă
structur ă şiă implic ă emisferaă stâng ,ă deoareceă esteă invocat ă oă evaluareă cognitiv .ă
Instruc iunileăgeneraleăsunt:ă
Ne vom îndrepta atenţia acum spre unirea imaginii locului sigur cu o declaraţie a
cunoştinţelor stabilite acum. Voi rememora imaginea locului tău sigur şi apoi te rog să
repeţi după mine: „Sunt în siguranţă.” Acest lucru este diferit de a te simţi în siguranţă,
şi vom merge spre emoţia de securitate într-o clipă. Totuşi, în primul rând, este
important pentru tine să ştii cu certitudine că eşti realmente în siguranţă. TABS deschis.
Readu-ţi în minte imaginea locului tău sigur. [Clinicianul repetă numele şi toate detaliile
perceptive din vizualizarea locului sigur al clientului.]. Acum, reţinând această imagine
bogată, te rog să repeţi după mine: „Sunt în siguranţă.” [Clientul repetă fraza.] Bine.
Lasă ca aceasta să devină un adevăr cât se poate de real. Bine. TABS închis. Respiră
adânc. Revino-ţi şi spune ce-ţi vine în minte acum?
Con inutulă r spunsuluiă clientuluiă laă întrebareaă „Ce- iă apareă acumă înă minte?”ă
determin ăpasulăurm torăalesădeăclinician.ă
Odat ă ceă instalareaă cogni ieiă „Suntă înă siguran ”ă esteă complet ,ă clinicianulă vaă
solicitaăoăevaluareădinăparteaăclientului.ăÎnăacest punct,ăclinicianulăintroduceăscalaăVoCăşiă
apoiăcereăevaluarea,ădup ăcumăurmeaz :ă
Din când în când vrem să comparăm progresul nostru cu munca pe care o facem.
Acesta este unul dintre acele momente şi, de aceea, vreau să introduc acum o scală de
evaluare. Această scală arată în ce măsură este adevărată o afirmaţie. Scala porneşte de
la 1, care înseamnă că afirmaţia este falsă, până la 7, care indică faptul că este
adevărată. Deci, aşa cum ai reţinut imaginea locului tău sigur [clinicianul va repeta
suficiente detalii pentru ca imaginea să fie optim reîmprospătată] spune-mi, pe o scală
de la 1 la 7, unde 1 este fals şi 7 este adevărat, cât de adevărată este afirmaţia „Sunt în
siguranţă”.
Odat ă ceă clinicianulă şiă clientulă auă dezvoltată oă cogni ieă pozitiv ă validat ă pentruă
cunoaştereaăsecurit iiă şiă auăasamblat-oăcuăimagineaăloculuiă sigur,ă clinicianulă trebuieăs ă
ajuteăclientulăînădezvoltareaăuneiăcogni iiăcuăprivireălaăsenza iaăsauăemo iaădeăsecuritate.ă
Din moment ce securitatea nu este un afect primar, ea este un constructăemo ionalăvalidă

158
careă vaă fiă plină deă sensă pentruă multeă persoane.ă ă Clinicianulă poateă furnizaă instruc iuniă
modelatoare de urmat:
Aş dori să-ţi îndrepţi atenţia acum către emoţia sau senzaţia de securitate. În
societatea noastră, deseori, oamenii nu fac diferenţa între a şti că sunt în siguranţă şi a
se simţi în siguranţă, dar acestea sunt realmente două lucruri diferite. TABS deschis.
Adu-ţi în minte imaginea locului tău sigur. [Clinicianul repetă numele şi toate detaliile
perceptive din vizualizarea locului sigur al clientului.] Adu-ţi aminte că ştii cu
certitudine că eşti în siguranţă în acest loc. Acum, reţinând această imagine bogată şi
ştiind că eşti în siguranţă, te rog să repeţi după mine: „Mă simt în siguranţă.” [Clientul
repetă fraza.] Bine. Las-o să devină un adevăr atât cât poate fi. Bine. Bine. TABS închis,
respiră adânc. Ce-ţi vine în minte, acum?
Dup ă ceă s-aă ocupată deă con inutulă r spunsuluiă clientuluiă laă întrebareaă „Ce-ţi vine
acum în minte?”,ă clinicianulă trebuieă s ă soliciteă deă laă client oă declara ieă cuă privireă laă
validitateaăcogni ieiăpozitiveă„M ăsimtăînăsiguran .”ăAcestălucruăpoateăfiăf cutădup ăcumă
urmeaz :
Reţinând imaginea locului tău sigur [clinicianul poate repeta suficiente detalii
pentruăaăreîmprosp taăimaginea],ăun loc în care tu ştii cu certitudine că eşti în siguranţă,
pe o scală de la 1 la 7, unde 1 este fals şi 7 este adevărat, cât de adevărată este afirmaţia
„Mă simt în siguranţă”?
Odat ă ceă clientulă aă aprobată cuă certitudineaă cogni iaă pozitiv ă „Mă simt în
siguranţă”,ă clinicianulă vaă trebuiă s ă continueă s ă ajuteă clientulă s ă recunoasc ă emo iaă deă
securitateă prină senza iiă fiziceă tr iteă deă el,ă careă suntă asociateă cuă emo ia.ă Urm toareleă
instruc iuniăpotăfiăspuseăclientuluiăastfel:ă
Acum, aş vrea să ne îndreptăm atenţia spre a te ajuta să identifici senzaţiile pe
care le simţi în corpul tău, care acompaniază sentimentul de securitate. Trupurile
noastre ne spun ce emoţii experientăm prin aceste senzaţii şi noi ne putem îmbunătăţi
funcţionarea devenind conştienţi de modul cum corpul nostru comunică cu noi. TABS
deschis. Adu-ţi din nou în minte imaginea locului tău sigur [clinicianul poate repeta
suficienteă detaliiă pentruă oă reîmprosp tareă optim ă aă imaginii].ă Aminteşte-ţi că tu ştii cu
certitudine că eşti în siguranţă şi, de asemenea, ştii cu certitudine că te simţi în
siguranţă. Acum, păstrând această imagine şi ştiind că eşti în siguranţă şi simţindu-te în

159
siguranţă, doar observă că în corpul tău sunt senzaţii care acompaniază imaginea,
cunoaşterea şi sentimentul. Stai atât timp cât ai nevoie, şi doar anunţă-mă, prin
ridicarea arătătorului stâng, când ai devenit conştient de senzaţii. Bine. Bine. [Clientul
ridic ă degetulă ar t tor.]ă TABS închis. Inspiră adânc. Expiră şi spune-mi, ce senzaţii ai
avut?
Clinicianulă trebuieă s ă ajuteă clientul s ă verbalizezeă calit ileă senza iiloră cumă ară fi:ă
luminozitate,ădestindere,ălinişteăşi,ădeăasemenea,ălocalizareaăînăcorpăundeăclientulătr ieşteă
senza iile.ăUtilizândăoălist ădeălucruăsauăpropriileănoti e,ăclinicianulătrebuieăs ăînregistrezeă
numeleăşiăcalitateaăemo ieiă„siguran ”,ăprecumăşiălocalizareaăsenza iilorăasociate.ăApoi,ă
clinicianulă trebuieă s ă instalezeă oă cogni ieă pozitiv ă ceă reuneşteă emo iaă deă securitate,ă
senza iileăşiălocalizareaăcorporal ,ăutilizândăurm torulălimbaj:
TABS deschis. Aminteşte-ţi din nou imaginea locului tău sigur [clinicianul poate
folosiănumeleăşiăunulăsauădou ădetaliiăpentruăreîmprosp tareaăimaginii].ăReaminteşte-ţi că
tu ştii cu certitudine că eşti în siguranţă şi că te simţi în siguranţă. Acum, devin-o
conştient de [numele senza iei]ă pe care o simţi în [loculă înă corp]ă şi repetă după mine
„Aceasta [numeleă senza iei]ă în a mea [localizareaă corporal ]ă îmi spune că mă simt în
siguranţă.” [Clientulărepet ăverbalizarea.]ăLasă ca această afirmaţie să devină un adevăr
atât cât se poate. Bine. Bine. TABSăînchis. Inspiră adânc. Expiră. Şi ce îţi vine în minte,
acum?
Dup ăceăascult ăcuăaten ieăoriceăverbalizareăoferit ădeăclient,ăclinicianulătrebuieăs ă
ob in ăoăevaluareăpeăscal ăVoCă,ăprinăîntrebarea:ă„Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 este fals
şi 7 este adevărat, cât de adevărată este afirmaţia „Aceasta [numeleăsenza iei]ăîn a mea
[localizareaăcorporal ]ăîmi spune că mă simt în siguranţă.
Ultimulă pasă seă refer ă laă dezvoltareaă metacogni iilor.ă Oă metacogni ieă esteă oă
afirma ieăcontemplativ ,ăprin careăclientulăesteărugatăs ăfac ădinăpropriulăprocesăterapeutică
ună obiectă deă reflec ie.ă Înă particular,ă clinicianulă faciliteaz ă reflec iaă clientuluiă asupraă
loculuiă securizant.ă Cândă genereaz ă oă metacogni ie,ă clinicianulă sus ineă clientulă înă
recapitularea momenteloră deă lucruă şi,ă apoi,ă îlă roag ă peă clientă s ă fac ă oă reevaluareă şiă oă
revizuireă aă acesteiă munciă şiă prină aceasta,ă transformând-oă înă obiectulă uneiă afirma iiă
reflexive.ăMetacogni iaăconstruieşteăstructuriădeăpersonalitate,ădeoareceăpunctulădeăvedereă
subiectivă ală cogni ieiă pozitiveă deă cunoaştereă „Sunt în siguranţă”,ă devine,ă deă asemenea,ă

160
obiectulăuneiă metacogni iiăreflexiveă„Învăţ să ştiu că pot fi în siguranţă”.ăConceptulădeă
sineăalăclientuluiăseăextindeăprinădezvoltareaăşiăimplementareaămetacogni iilor.ă
O alt ămetacogni ieăseărefer ălaăatribuireaăvaloriiădeăsine.ăUnăexempluădeăatribuireă
aă demnit ii,ă formulată caă oă expresieă deă stare,ă vaă fi:ă „Sunt demn de a mă simţi în
siguranţă”.ăOăformulareăprocesual ăaăatribuiriiăsiguran eiăvaăfi:ă„Învăţ să mă simt demn
de a simţi siguranţa.”ă
Dac ă clientulă declar ă c ă seă simteă confortabilă cuă respectivaă afirma ie,ă atunciă
clinicianulăpoateătreceămaiădeparte,ăutilizândăTABSăpentruăinstalareaăatribuiriiădemnit iiă
deăsine.ăClinicianulăpoateăapoiăcereăoăevaluareăaăvalidit iiăatribuirii, folosind scala VoC.
Faptul de a fi deranjat de solicitarea unei atribuiri a valorii de sine poate indica
prezen aă uneiă st riă infantileă aă Euluiă careă p streaz ă sistemulă demnă deă dispre ,ă oă situa ieă
deseoriă observat ă laă persoaneleă cuă oă copil rieă caracterizat ă prină lipsuri,ă violen aă
domestic ă sauă abuză sexual.ă Scopulă acesteiă st riă aă Euluiă esteă deă aă facilitaă func ionareaă
sistemuluiăprină inereaăsistemuluiăînă umilin .ăCuăizolareaăumilin eiăînă stareaăinfantil ă aă
Eului,ăsistemulăpoateăfunc iona,ădarăsubănivelulăoptim.ăDesigur,ăumilin aănuăesteăniciodat ă
completă limitat ,ă st pânit ,ă şiă eaă seă vaă scurgeă şiă vaă contaminaă sistemul.ă Cândă ună clientă
esteăincapabilăaăaprobaăoăatribuireăpersonal ăaăumilin ei,ăaădispre ului,ăclinicianulătrebuieă
s ănotezeăacestăfapt,ădeoareceăvaăghidaăinterven iileăterapeuticeădeămaiătârziu.ăÎnăetapeleă
ulterioareă aleă terapiei,ă experien eleă traumaticeă sauă adverseă careă auă provocată umilin aă înă
copil rieă potă fiă descoperiteă şiă rezolvate.ă Apoi,ă utilizândă camera de conferinţă înă
interven iaăpeăstareaăEuluiăpentruăaăîntâlniăstareaăinfantil ăaăEului,ăclinicianulăpoateăajutaă
clientulă s -şiă r scumpereă p r ileă copil rieiă legateă deă inocen ,ă puritateă şiă perfec iuneă
genuin .
Odat ă ceă clientulă aă ob inută certitudineaă total ,ă sauă aproapeă total ,ă pentruă
cunoaştereaăşiă sim ireaăsecurit ii,ă şiă dup ăceăoriceăresurs ănecesar ă caă fostă instalat ăoriă
interven iileăterminate,ăîntreagaăimagine,ătoateăpercep iile,ăcogni iileădeăcunoaştereăşiădeă
afect,ă şiă senza iileă ceă acompaniaz ă afectul,ă suntă asamblateă cuă ună cuvânt-cheie pe care
clientulă îlă poateă folosiă pentruă aă evocaă constructulă afectiv-cognitiv-imagistic pentru
securitate.ă Maiă josă esteă dată limbajulă peă careă clinicianulă îlă poateă utilizaă pentruă aă ghidaă
clientul:
Te-ai descurcat foarte bine cu crearea unei minunate imagini a locului tău sigur.

161
Ce mi-ar place să fac acum este să îţi cer un cuvânt-cheie sau poate o frază din maxim
trei-patru cuvinte pe care tu să le poţi folosi pentru a-ţi aduce în minte imaginea locului
sigur, cunoaşterea faptului că eşti în siguranţă şi senzaţia şi sentimentul de securitate.
Apoi, tu poţi folosi cuvântul-cheie pentru a crea o senzaţie de securitate pentru tine însuţi
în orice moment vei dori. Deci, spune-mi, ce cuvânt ai vrea să foloseşti?
Utilizândă propriileă noti eă sauă oă list ă deă cuvinte,ă clinicianulă trebuieă s ă scrieă
cuvântul-cheie.ăApoi,ătrebuieăs ăalipeasc ăimediatăconstructulăloculuiăsigurăcuăcuvântul-
cheie,ăutilizândăpentruăaceastaăfacilitareaăTABS.ă
Dup ăceăesteăatentălaăoriceăverbalizeaz ăclientul,ăclinicianulăseăpoateămutaăimediat
la a-lă înv aă cumă s ă utilizezeă vizualizareaă loculuiă sigură pentruă aă facilitaă oă administrareă
multămaiăadaptativ ălaăviitoareleăsitua iiăpoten ialăstresante.ăăă
Shapiroă (1995)ă aă descrisă tiparulă viitoră caă ună procedeuă careă permiteă clientuluiă s ă
fac ă „alegeriă noiă înă viitor”ă (p.209).ă Acestaă esteă terminată cuă facilitareaă TABSă prină
asamblareaăvizualiz riiăloculuiăsigurăcuăunăcontextăaşteptată înă viitorăapropiat,ă implicândă
indiviziăsauăsitua iiăsemnificative.ăMaiăjosăesteădatăunăexempluăpeăcareăîlăpoateăutilizaăun
clinician:
Aş vrea să te învăţ acum cum să foloseşti noile tale abilităţi, vizualizarea locului
sigur şi cuvântul-cheie, pentru a crea o experienţă mai adaptativă pentru tine în unele
situaţii cu care te aştepţi să te întâlneşti în următoarele zile. Vom căuta o situaţie în care,
având de-a face cu o persoană sau eveniment, îţi vei îmbunătăţi senzaţia interioară de
securitate. Hai să lăsăm deoparte situaţiile în care, obiectiv, poţi fi nesigur, în care poate
există un pericol extern iminent. Deci, mă întreb, ce situaţie te aştepţi să apară mâine sau
poimâine, în care tu să te poţi simţi cât mai sigur în sinea ta?
Clientulă poateă generaă ună şiră întregă deă astfelă deă evenimente:ă s ă discuteă cuă
so ia/so ulădespreăunăsubiectădelicatăsauădificil,ăs ăparticipeălaăoăîntâlnireădeăafaceri,ăs -şiă
suneămama,ăs ăsus in ăunăexamenăoralăetc.ăClinicianulătrebuieăs ăinsisteăaăfiăselectatăună
şablonăviitorădiferit.ă

III. Identificareaăsenza ie-afect

Aceastaăseărefer ălaăabilitateaădeăaărecunoaşteăunăafect,ăînăbazaăsenza iilor fizice pe
careăleătr ieşteăclientul,ăpeăm sur ăceăintr ăînăposesiaăsauăîşiăstructureaz ăimagineaăscenei-

162
int .ă Acesteă senza iiă fiziologiceă contribuieă laă re inereaă afectului.ă Odat ă ceă clientulă aă
achizi ionată abilitateaă aă treia,ă careă îiă permiteă s ă recunoasc ă emo iaă fricii,ă acestaă devineă
capabilăs ăînve eăcumăs ăoătolereze.

Procedura pentru deprinderea III

Pân ă înă acestă punctă înă protocol,ă clinicianulă aă ajutată clientulă s ă seă eliberezeă deă
gânduriă dureroase,ă amintiriă şiă st riă aleă eu-luiă şiă emo iiă asociateă cuă ele prin dezvoltarea
deprinderiiăI,ăşiăl-aăasistatăpeăacestaăînăcreareaăunuiălocăsigură(deprindereaăII)ăasociatăcuă
cogni ia,ă sentimentulă şiă senza iaă deă siguran .ă Cuă acestă fundamentă solidă stabilit,ă AMTSă
treceălaăoăalt ăetap ,ăînă careă clientulbesteăînv atăs ărecunoasc ,ăs ătolerezeăşiă reglezeăoă
emo ieăaleas ,ălaăunăănivelădesemnatădeăintensitate.ăTehnicileădeărecunoaştereăaăemo iilor,ă
deă toleran ă şiă deă reglareă suntă transmiseă deă deprinderileă III-VIIă şiă constituieă lec iileă
directe ale protocolului privind managementulăafectului.ăExist ămaiămulteălec iiăindirecteă
ceăsuntătransmiseăînăacelaşiătimpăcuătehnicileăclare.
Lec iileăindirecteăsuntăoăcomponent ăimportant ăînăprocesulăAMST.ăÎnătimpăceăîşiă
perfec ioneaz ătehnicileăînăprotocol,ăclientulăînva ăc ăpoateăalegeăoăemo ieăpeăcareăs ăseă
concentrezeă şiă s ă oă experimenteze.ă Aceast ă lec ieă indirect ă sus ineă oă schimbareă înă
în elegereaă clientuluiă legat ă deă cauzaă emo iilor.ă Mul iă clien iă credă c ă mediul,ă
evenimenteleăsauăoameniiăsuntăcauzeleăemo ieiăşiăc ăeiăînşişiăsuntă neputincioşiăînăfa aăaă
ceeaă ceă simtă şiă cândă simt.ă Începândă cuă stabilizareaă deprinderiiă III,ă clientulă începeă s ă seă
vad ăcaăunăagentăactivăînăinfluen areaăreciproc ădintreăsineăşiămediulăsocial.ăDeăasemenea,ă
stabilizareaă deprinderiiă IIIă maiă demonstreaz ă clientuluiă c ă poateă alegeă ună nivelă deă
intensitateăpentruăemo iaăpeăcareăalegeăs ăoăexperimenteze.ăPân ăînăacestămoment,ădac ăs-
aă gândită laă emo iaă deă fric ,ă deă exemplu,ă aă experimentată oă fric ă intens ă înă asociereă cuă
experien eăanterioareănefavorabile,ănerezolvateăsauătraumatice.ăClientulăafl ăc ăpoateăs -şiă
investighezeă emo iile,ă s ă leă studiezeă şiă s ă leă în eleag ,ă prină acestaă demistificândă lumeaă
afectului.ăAfl ăc ăpoateăs ăseăcunoasc ,ăşiăînăacelămomentăîncepeăs -şiădezvolteăunăsim ăală
auto-controlului.
Stabilirea deprinderilor III-VIIă determin ă identificareaă afectuluiă int ă şiă aă sceneiă
int .ă Clinicianulă îşiă vaă ghidaă clientulă prină deprinderileă III-VII, ele fiind aplicate pe
afectulă int .ăÎnv ândădeprinderileăcuăprimulăafectă int ,ăclinicianulăvaăsugeraăunăalădoilea

163
afectă pentruă focalizareă şiă îşiă vaă ghidaă clientulă prină deprinderiă pentruă aă douaă oar ,ă
aplicându-le pe noul afect indice. Prima trecere prin deprinderi va lua mai mult timp,
pentruăc ăpersoanaăînva ăunăsetănouădeătehnici.ăCeiămaiămul iăclien iăîşiăînsuşescărepedeăă
setul,ăşiăulteriorătrecerileăprinădeprinderileăfocalizateăpeăunăafectădiferităsauăpeăoăemo ieă
cerămaiăpu inătimp.
Scenaă int ăesteăoăamintireăevocat ăaăunuiăevenimentăsauăaăunuiăincidentăînăcareă
emo iaăindicat ăaăfostăexperimentat ălaăunănivel sc zutădeăintensitate.ăNivelulăintensit iiă
esteă determinată folosindă scaraă deă unit iă subiectiveă deă nepl cereă (SUD).ă Scaraă SUDă
permiteă clientuluiă deă aă stabiliă nivelulă intensit iiă laă careă vaă experimentaă afectulă int ă
(dorit). Scenele evocate din memorie vor prezenta nivele diferite de intensitate pentru
afectulăcircumscris.ăGhidându-lă peăclient,ăclinicianulă vaăsugeraăfurnizareaăuneiăsceneăînă
careăemo iaăindiceăaăfostătr it ălaăunănivelădeăintensitate,ădeăobiceiănuămaiămultădeă3ăsauă4.ă
TABS nu este folosit înăprocesulădeăamintireăaăuneiăsceneădorite.ă
Instruc iunileăceăurmeaz ăfolosescălaăintroducereaăafectuluiă int ăşiăaăsc riiăSUD.ă
Seăobserv ămodulăînăcareăsuntăstructurateăacesteăinstruc iuniăpentruăaăprezentaăconceptulă
limit riiă niveluluiă intensit iiă afectuluiă înainteă deă aă sugeraă oă emo ieă int .ă Înă contextulă
diadeiăterapeutice,ăaceast ăstructur ăcreeaz ăsiguran ăpentruăclient:
Acum că aţi construit un recipient, şi aţi dezvoltat un loc sigur, aţi stabilit un
fundament solid pentru următoarea etapă a lucrării noastre. Ceea ce vreau să fac acum
este să vă învăţ nişte deprinderi pentru a vă ajuta să recunoaşteţi emoţiile, să le toleraţi
şi apoi să le reglaţi. Mulţi oameni care vin la terapie nu au fost învăţaţi aceste deprinderi
în copilărie, şi neavându-le, întâmpină probleme mai târziu în viaţă. Aceste deprinderi vă
vor ajuta să vă atingeţi scopurile pe care vi le-ţi propus în terapie.
Vom începe prin stabilirea unui nivel confortabil pentru emoţia pe care ne-am
decis să lucrăm, un nivel care să nu fie copleşitor. Apoi vom alege o emoţie. Apoi am să
vă rog să vă amintiţi un moment în care aţi simţit acea emoţie la un nivel scăzut asupra
căruia ne-am pus de acord în prealabil. Vreau să vă dau o scară de clasificare acum
pentru a ne asigura că vom atinge un nivel confortabil. Scara începe de la 0, care este
neutru sau minim, la 10, care reprezintă celălalt capăt al scării. Vă rog să mergeţi acolo.
Bun. Vom începe la un nivel scăzut, să spunem la 3 şi nu mai departe de 4. Voi sugera că
vom începe prin concentrarea pe emoţia fricii, deoarece este o emoţie de bază pe care

164
mulţi oameni o simt. Mă întreb, puteţi să-mi spuneţi un moment în care aţi simţit frica la
un nivel scăzut, de 3 sau 4.
Clinicianulăarătrebuiăs ăînregistrezeăafectulăstabilităşiăinforma iileăpeăcareăleăofer ă
clientul,ă relatândă scenaă int .ă Acesteă informa iă voră fiă esen ialeă pentruă aă împrosp taă
imagineaă şiă pentruă aă ob ineă afectulă int ă prină procesulă deă înv areă aă deprinderilor.ă
Clinicianulă ară trebuiă s ă redirec ionezeă clientulă înă situa iaă înă careă ă ofer ă oă scen ă int ă ceă
poart ăoă„înc rc tur ”ălegat ădeăexisten aăunorăpersoaneăimportanteă(deăexemplu,ăp rin iă
sau parteneri), sau cu evenimente ce ar putea provoca un material prea traumatizant. De
exemplu,ăunăclientăarăputeaăoferiăoăscen ă int ălegat ădeămam :ăDa, mi-a fost frică într-o
dimineaţă când mama m-a strigat şi a început să ţipe la mine despre planurile de
vacanţă”.
Clinicianulăpoateăr spunde:ă„Eşti pe drumul cel bun, iar în acea dimineaţă a fost
probabil un nivel scăzut de frică. Oricum ai o istorie de-o viaţă cu mama ta, şi o parte
din ea ar putea conţine nivele mai mari de frică. Te rog să nu ajungi acolo. Bun. Nu
vreau să le declanşezi pe acelea. Deci, îţi poţi aminti un moment în care ai simţit frica la
un nivel scăzut, care să nu-l implice pe nici unul dintre părinţi?”.
Deăîndat ăceăclientulăaăprodusăoăamintireăaăuneiăsceneă int ăpotrivit ,ăclinicianulăară
trebuiăs ăconstateăcâtevaădetaliiăfactualeăaleăsceneiăşiăs ăleăînregistreze.ă
Evocareaă imaginiiă int ă dină memorieă vaă provocaă emo iaă indiceă şi clientul o va
retr iăcumăaăf cutăînămomentulăînăcareăevenimentulăs-aăîntâmplatădeăfapt.ăClinicianulăvaă
treceădirectălaădeprindereaăIII,ăcareăajut ăclientulăs -şiăidentificeăsenza iileăfiziceăcareăapară
atunciă cândă îşiă aminteşteă aceaă imagine.ă Deprindereaă IIIă esteă facilitat ă cuă TABS,ă şiă dină
nouăclinicianulăfoloseşteăsemnalulăideomotor,ăcareăpermiteăclientuluiăunăoarecareăcontrolă
alăprocesului.ăInstruc iileăgeneraleăpentruădeprindereaăIIIăsuntădup ăcumăurmeaz :
TABS on: în timp ce te concentrezi pe scena ţintă (repetă descrierea scenei) şi îţi
dai seama că simţi (numele afectului), devii conştient de senzaţiile care apar. Doar
observă care sunt acele senzaţii şi unde anume în corpul tău le simţi, şi transmite-mi
când devii conştient de ele, ridicând degetul arătător stâng. Bine. (Clientul ridică degetul
arătător). TABS off: respiră profund, şi spune-mi ce ai simţit.
Clinicianulă ară trebuiă s ă înregistrezeă senza iaă şiă localizareaă înă corpă înă noti eleă
cazuluiăsauăpeăschemaădeălucru.ăFiecareăclientăesteădiferităşiăva aveaăpropriulăs uăstilădeă

165
exprimareăînănumireaăsenza ieiăconştientizate.ăInăceeaăceăpriveşteăafectulădeăfric ăindicat,ă
cuvinteleă descriptiveă aleă clientuluiă pentruă senza iileă sim iteă deă obiceiă transmită ideeaă
tensiunii.ăIncordarea,ăagita iaăşiăpresiuneaăsuntăexempleătipice.ăDac ăpersoanaăîntâmpin ă
dificult iă înă numireaă senza iei,ă clinicianulă oă poateă ghidaă uşoră pentruă aă oă face.ă Numeleă
senza ieiă esteă importantă şiă nuă ară trebuiă s ă treac ă uşoră peste,ă pentruă c ă folosireaă acestuiă
cuvântă vaă sugeraă senza iaă şiă poate fiă folosită şiă pentruă aă provocaă senza iaă maiă târziuă şiă
pentruăaădiscriminaăafectulăasociat,ăînă acestăcazăfrica,ădeăalteăafecte.ăă Înăsitua iaăînă careă
clientulă aă avută dificult iă înă numireaă senza iilor,ă clinicianulă poateă oricândă s ă repeteă
instruc iunileăfacilitate TABS pentru a-lăajutaăs ădevin ăconştientădeăcalitateaăsenza iiloră
şiă pentruă aă leă puteaă numi.ă Imediată ceă senza iileă şiă localizareaă loră înă corpă auă fostă
identificate,ă clinicianulă treceă laă instalareaă uneiă percep iiă ceă combin ă afectul,ă senza iaă şiă
localizareaăînăcorp.ăSeăvaădescrieăprocesulăinstal riiăcunoaşteriiădeprinderiiăIII.
Percep iaă deprinderiiă IIIă extindeă oă re eaă neural ă careă const ă ini ială înă imagineaă
int ăreg sit ăînămemorieăşiăînăemo iaăindiceăceăiăseăasociaz .ăExtindereaăre eleiăaăîncepută
prinăprovocareaăsenza iilorăasociateăşiăprinăpromovareaăconştientiz riiăacestora.ăPercep iaă
instalat ă ac ioneaz ă pentruă aă extindeă maiă multă re eauaă neural ă prină asociereaă imaginiiă
int ă cuă emo ia-indiceă şiă cuă senza iileă asociate,ă într-oă structur ă unitar ă mai complex .ă
Urm toareleăinstruc iiăgeneraleăsuntăsugerateăcaăfiindăoăcaleăspreăinstalareaăpercep iei:
TABS on: eşti în timpul scenei ţintă (repetă elementele descriptive ale scenei).
Devii conştient că simţi acelaşi lucru (numeşte emoţia ţintă) pe care l-ai simţit atunci.
Observi din nou senzaţiile din corpul tău ce însoţesc scena şi emoţia. Bine. Acum, te rog
repetă după mine: (numele senzaţiei, de exemplu tensiunea) din (numele localizării din
corp, de exemplu mâna) mea îmi spune că simt (numele afectului ţintă, de exemplu,
frica)”. Bine, lasă să fie atât de real pe cât se poate. TABS off respiră adânc. Eliberează-
te, şi ce se întâmplă acum?
Deă îndat ă ceă percep iaă s-aă instalat,ă clinicianulă ară trebuiă s ă ob in ă oă validareă aă
procesului,ăpeăbazaăsc liiăVoC.
Scalaă introdus ă anterioră (VoC)ă ară trebuiă folosit ă pentruă aă verificaă (şiă pentruă
cliniciană şiă pentruă client)ă faptulă c ă persoanaă aă dobândită deprinderea.ă Înă situa iaă înă careă
clientulăsus ineăcuăsiguran ăc ăacesteăsenza iiă îiătransmită faptulăc ăsimteă emo iaăindice,
clinicianulă poateă treceă laă dezvoltareaă uneiă metacunoaşteriă şiă vaă treceă laă urm toareaă

166
deprindereădinăsetulăAMST.ăCândăclientulănuăesteăcapabilăs ăofereăoăvalidareăcomplet ,ă
clinicianulăarătrebuiăs ăapliceăoăserieădeătehniciăcareăvizeaz ăstareaăeului,ăpentruăaădep şiă
aspecteleăăproblematiceăceăîmpiedic ăVoCăs ăajung ălaă7.ăUrmeaz ăinstruc iiăgeneralizateă
pe care clinicianul le poate folosi ca o cale pentru a provoca evaluarea:
Eşti în scena ţintă (repetă elementele descriptive ale scenei), pe o scară de la 1 la
7, unde 1 este complet fals şi 7 complet adevărat, cât de adevărată este afirmaţia,
„(Numele senzaţiei, e.g. nelinişte) în (numele localizării în corp, e.g. mâini), îmi spune că
simt (numele afectului ţintă, e.g., frică)”.
Deprinderea III (identificareaă afectuluiă şiă senza iei)ă construieşteă leg turiă întreă
sistemeleădeăprocesareăcognitiv ăşiăceleădeăr spunsălaăevaluareaăemo iei.ăLeDouxă(1996)ăaă
ar tată c ă înă timpă ceă evaluareaă emo ieiă şiă sistemeleă deă r spunsă laă emo ieă suntă strânsă
corelate, sistemele de procesareă cognitiv ă nuă suntă strânsă legateă deă sistemeleă deă r spunsă
afectiv.ă Atunciă cândă iă seă d ă subiectuluiă ună consemnă deă tipul:ă "Dă-mi imaginea unui
moment când ai simţit frică la un nivel scăzut," sistemul mnezic declarativ al clientului
esteă activat.ă Înă timpă ceă clientulă expuneă verbală incidentulă şiă clinicianulă cereă maiă multeă
detaliiăseăactiveaz ăsistemulămnezică(afectiv)ăimplicit,ăproducândăoăcreştereăaăemo ieiăşiă
senza iileăfiziceă(qualia).ăCortexulăcerebralăsenzorialăesteăantrenatăatunciăcândăclinicianulă
instruieşteăclientulă("Devină conştient de senzaţiile din corpul tău ce însoţesc imaginea").
Dină punctă deă vedereă neurobiologic,ă această conceptă ini iaz ă construc iaă unuiă circuită
corticotalamică principală (LeDoux,ă 1996)ă ceă vaă func ionaă caă oă alternativ ă laă circuitul
secundară şiă îiă ofer ă clientuluiă maiă multeă comportamenteă adaptateă deă r spunsă laă emo ie.ă
Instruindăclientulăs ădevin ăconştientădeăsenza iiă îndrum ăsistemulă cognitivă s ă fieă atent,ă
adic ăs ăfieăconştientădeăceeaăceăseăîntâmpl ăînăsistemulăafectiv.ă
Conştien aă emo ieiă determin ă dep şireaă nivelulă limbic,ă probabilă implicândă
emisferaăstâng ,ăatunciăcândăclientuluiăiăseăcereăs ăperceap ăemo iaăindiceăprinărepetareaă
consemnului: "Aceste (numele senzaţiilor) din (localizarea în corp) îmi spun că simt
(numele emoţiei)".
Tipulă senza iiloră şiă localizareaă înă corpă ceă înso escă afectulă deă fric ă variaz ă înă
func ieădeăclient.ăUnăclientăaărelatatăoăpresiuneăînăpiept,ădureriăepigastriceăsauămâiniăreci.ă
Unăaltulăaăsim ităoăsenza ieăprofund ădeătremurăînăzonaătoracelui, aproapeădeăinim .ăFricaă
poateăfiăînso it ădeătensiuneăînăumeri,ăînăpicioareăşiăînăşezutăpentruăuniiăclien i,ăînătimpăceă

167
ună altulă vaă sim iă fricaă subă formaă uneiă tensiuniă înă totă corpul,ă îns ă acutizat ă laă nivelulă
obrajilorăşiăumerilor.ăListaădeăsenza iiăpeăcareăleădescriuăclien iiăesteălaăfelădeălung ăcaăşiă
listaădeăclien i.ăPrinăconectareaălaăqualia,ăfiecareăclientădezvolt ăoăexperien ăemo ional ă
unic ,ă clinicianulă trebuindă s ă surprind ă specificulă şiă unicitateaă fiec ruiă client.ă Prină
intermediul interviului inerentăînăprotocolulăAMST,ăclientulăexperimenteaz ăfaptulădeăaăfiă
"dină ceă înă ceă maiă multă elă însuşi",ă adic ă începutulă procesuluiă deă diferen iereă (Bowen,ă
1978).ăAcestăangajamentădeăemo ieăcuăclientulăofer ăunăbeneficiuăindirectăfoarteăvalorosă
şiă pentruă rela iaă terapeutic ,ă deoareceă clientulă devineă pentruă sineă oă persoan ă şiă nuă ună
diagnosticăcareăvorbeşteădoarădespreăoăparteădisfunc ional .ă
Dup ă ceă aă fostă dezvoltată ună afectă şiă oă scen ă int ă şiă dup ă ceă s-aă achizi ionată cuă
succes deprindere III (identificarea rela ieiăsenza ie-afect),ăclinicianulăarătrebuiăs ătreac ă
laă celelalteă deprinderi,ă concentrându-seă peă aceeaşiă emo ieă indice.ă Clinicianulă poateă s -l
înve eăpeăclientăîntregulăsetădeădeprinderiăcuăafectulă int ălaăunănivelăsc zutăînainteădeăaă
aduceăacelaşiăafectălaăunănivelămaiăintens.ăDup ăceăaădes vârşităsetulă int ădeădeprinderi,ă
deă exemplu,ă afectulă friciiă maiă întâiă ă laă ună nivelă sc zută şiă apoiă laă ună nivelă maiă intens,ă
clinicianulăarăputeaăs ăschimbeăfocalizareaăpeăunăaltăafect.ăOrdineaăafectelorădepindeădeă
planulă deă tratamentă şiă deriv ă dină anamnez ă şiă dină obiectiveleă terapeutice.ă Deă obiceiă
terapeutulă schi eaz ă oă strategieă terapeutic ,ă punctândă ordineaă afectele- int ,ă dară evit ă oă
aderen ă servil ă laă acestă plan.ă Clinicianulă AMSTă ară trebuiă s ă deaă dovad ă deă suficient ă
flexibilitateă şiă spontaneitateaă dându-iă voieă clientuluiă s ă ghidezeă lucrul.ă Importantă esteă
importantă s ă seă acopereă toateă afecteleă cheieă înă fazaă AMSTă dină terapie:ă frica,ă furia,ă
sup rarea,ădurerea,ăspaima,ăruşinea,ădezgustul.
Atunciăcândăunăclientămanifest ăoăemo ieăşiăoăverbalizeaz ,ăclinicianulăexperientată
arăputeaăs ăiaăoăpauz ăscurt ăînăprogresiaădeprinderilorădinăprotocolăşiăs -l ajute pe client
s ăperceap ăemo iaăplenarăşiăs ăînve eăs -iăfac ăfa .
Deoarece s-aă sugerată începereaă AMSTă cuă afectulă deă fric ,ă esteă importantă deă
subliniată şiă excep ieă deă laă „regul ”.ă Excep iaă apareă înă situa iaă înă careă clientulă simteă oă
emo ieă puternic ă înă momentulă înă careă seă începeă terapia.ă Acestaă esteă ună cază specifică înă
careă procesulă emo ională clientuluiă ară trebuiă s ă ghideze activitatea.ă Dac ă persoanaă
verbalizeaz ă oă emo ieă şi/sauă oă manifest ă comportamentală cuă intensitate,ă terapeutulă vaă
lucraă peă aceaă emo ia,ă înva ându-lă peă clientă deprinderileă deă baz ,ă folosindă caă afectă int ă

168
ceeaă ceă clientulă simteă înă acelă momentă într-oă scen ă int .ă Deă exemplu,ă înă timpă ceă
clinicianulăîşiăpreg teşteăclientulăpentruădeprinderileăIII-IV,ăelăarăputeaăobservaăc ăacestaă
pareătrist,ăpoateădinăcauz ăc ăobrajiiăs iăsauăînroşităpeămomentăsauăochiiăl crimeaz .ăElăară
trebuiăs ăverificeădac ăpersoanaăsimteăîntr-adev răceeaăceăcredeăel,ăîntrebând:ă„Mă întreb
ce simţi acum? Mi s-a părut că-ţi văd obrajii roşii pentru o clipă şi se pare că ochii ţi s-
au umezit. Ce se întâmplă cu tine?”. Clientulăarăputeaăr spunde: „Oh, mi se pare trist că
sunt aici, am 26 de ani şi trebuie să învăţ despre sentimente, deoarece nimeni nu m-a
învăţat când eram copil...”.
Clinicianulăarătrebuiăs ăseăadaptezeălaăsitua ie:
TABS On: Să ne concentrăm asupra a ceea ce ai simţit acum câteva clipe. Eşti în
cabinetul de terapie. Ochii ţi s-au umezit, şi obrajii ţi s-au înroşit. Îmi spui că te simţi
trist, că ai 26 de ani şi nimeni nu te-a învăţat despre emoţiile tale când erai copil. În timp
ce te vezi în acea scenă, te rog să devii conştient de senzaţiile din corpul tău. Bine. Nu te
grăbi, şi dă-mi de ştire când le-ai conştientizat prin ridicarea degetului arătător de la
mâna stângă. Bine (clientul ridică degetul). TABS Off: Inspiră adânc. Expiră şi spune-mi
ce ai simţit.”
Dup ă ceă clientulă şi-aă dobândită setulă deă deprinderiă AMST,ă folosindă mânia ca un
afectă int ,ă emo iaă urm toareă peă careă clinicianulă ară putea-o sugera este furia. Clientul
cunoaşteăacumăprocesulăşiăaăînv atădeprinderileăşiădeăaceeaăclinicianulăarăputeaăspune:
Acum că ai învăţat procesul AMST pentru frică, să ne întoarcem atenţia spre o
altă emoţie pe care o simt deseori oamenii, furia. Spune-mi când îţi aminteşti să o fi
simţit la un nivel moderat, să zicem de 4 sau 5?
Dup ă ceă s-aă desf şurată oă scen ă int ă pentruă afectulă indiceă deă mânie,ă clinicianulă
continu ă conformă protocoluluiă care a fost deja prezentat. Cu facilitarea TABS, clientul
esteăasistatăs -şiădescopereăsenza iileăceăînso escămânia,ăapoiăs ăimplementezeăpercep iaă
pozitiv ă şiă cogni iaă pozitiv .ă Conştientizareaă furieiă esteă deă multeă oriă oă experien ă nou ă
pentruăclien i,ădeoareceăsistemeleăfamilialeăşiăsuprasistemeleăsocialeăinterzicăexprimareaă
acesteia.ăDreptărezultat,ăeiăacumuleaz ăoăînc rc tur ămareădeăemo ieărefulat ,ăpeăcareăsimtă
c ănuăoămaiăpotăgestiona;ădreptăurmare,ăoărefuleaz ădinăceăînăceămaiămult,ăuitândăc ăexist
şiăoămodalitateăadaptativ ădeăaătr iăşiăexprimaăfuria.
Aceast ă furieă cronic ă poateă aveaă efectulă deă aă blocaă abilitateaă clientuluiă deă aă oă

169
folosiă într-oă manier ă s n toas .ă Deseoriă clien iiă poart ă oă povar ă deă mânieă neexprimat ,ă
deoareceăinten iaădeăaăoăexteriorizaăaăfostănegat ăsauăpedepsit ăîntr-un anumit moment din
trecut.ăMâniaăesteămen inut ăîntr-oăform ăexcitatoare,ăînă careăesteămaiăpredispus ăs ăfieă
provocat ,ă înă compara ieă cuă alteă emo ii.ă Aceast ă form ă afectiv ă negat ă blocheaz ă
exprimareaăagresivit iiăs n toaseăcareăfoloseşteăsinelui.ă
Aceeaşiă procedur ă seă aplic ă pentruă toateă afecteleă peă careă clientulă nuă ştieă s ă leă
gestionezeăcuăsuficient ăeficien .

IV. Senza iaăcaăsemnală

AbilitateaăIVă(senza iaăcaăsemnal)ăleag ăafectul-senza ieăidentificatădeădesf şurarea
uneiă imaginiă deă leg tur ă laă p mânt,ă oă vizualizareă aă conexiuniiă dintreă clientă şiă p mânt.ă
Aceast ă imagineă permiteă clientuluiă s ă r mân ă legată laă p mântă prezentă înă timpă ceă
experimenteaz ăemo ia-indicator.
Termenul procesare rapidă seărefer ălaăcaleaădescendent ă aăluiă LeăDoux,ăoărut ă
direct ă deă laă receptoriiă perceptivi,ă prină talamus,ă laă amigdal .ă (LeDoux,ă 1996).ă Caleaă
talamic ăesteărapid ădeoareceăesteădirect .ăDeprindereaăIV,ăpân ălaăVI,ăcontinu ăprocesulă
de construire a unei rute ascendente care include cortexulăperceptiv,ăcreândăoăalternativ ă
laă rutaă descendent .ă Scopulă acesteiă c iă ascendenteă esteă deă aă preveniă r spunsurileă
psihologiceănedoriteăasociateăemo iilor.ăLeDouxăaăexplicatăc ărutaăcortical ăfunc ioneaz ă
pentruă aă preveniă r spunsurileă inadecvate.ă Instalareaă uneiă c iă ascendente,ă careă implic ă
cortexul,ă intervineă înă componenteleă psihologiceă aleă r spunsuluiă afectiv.ă Desc rcateă înă
nucleulă centrală ală amigdalei,ă emo iileă corporaleă auă ecouă deă laă ună cap tă laă altulă ală
sistemului psihologic (LeDoux, 1996). Construireaă c iiă ascendente,ă prină înv areaă
AMST,ă ajut ăclientulăs ă intervin ăînă ceeaăceăanteriorăeraăunăr spunsă emo ionalăautomată
prinăcareăfricaădevineăteroareăsauămâniaăatingeănivelulă turb rii.ăVizualizareaăleg turiiă laă
p mântăfurnizeaz ăunăîn elesăimagisticăprinăcareăclientulăpoateăstaăînămomentulăprezentăună
timp suficient pentru a activa componentele corticale accesate de setul deprinderii.

Procedura pentru abilitatea IV (senzaţia ca semnal)

Urm toareleă instruc iuniă potă fiă utilizateă pentruă aă explicaă modul cum persoanele
atraseă înă procesareaă rapid ă deseoriă voră ac ionaă necontrolat,ă prină activareaă unoră

170
comportamente impulsive, de inadaptare:
Acum, când ai identificat modul în care corpul tău îţi transmite mesajele legate de
faptul că simţi frica la un nivel scăzut, următoarea noastră sarcină este de a dezvolta o
imagine care îţi va permite să rămâi legat la pământ şi prezent în timp ce simţi această
emoţie. Învăţând să rămâi legat la pământ şi prezent, înveţi să tolerezi emoţia. Scopul
nostru final este de a gestiona emoţiile neplăcute dar, înainte de a putea face asta, este
necesar ca, în primul rând, să înveţi să recunoşti emoţia şi apoi să o tolerezi. Abilitatea
pe care aş dori să o înveţi acum te ajută să rămâi legat la pământ şi prezent în timp ce
trăieşti o emoţie. Deseori, oamenii acţionează necontrolat, impulsiv, atunci când simt o
emoţie negativă puternică. Aceasta, deoarece există o rută neuronală directă, care leagă
senzaţia de frică sau furie de un răspuns comportamental reactiv, fără a mai fi trecut
prin filtrul raţiunii. Ceea ce vom face aici este construirea unei noi rute care te va ajuta
să eviţi conduita extremă. Primul pas în construirea noii rute constă în a dezvolta o
imagine de împământare.
Resursaă deă împ mântareă const ,ă simplu,ă într-o imagineă aă conexiuniiă întreă sineă şiă
p mânt.ăDup ăceăexplic ăutilitateaăvizualiz rii,ăclinicianulăvaăcereăclientuluiăs ăfurnizezeă
propria imagine a acestei conexiuni. TABS nu va fi utilizat pentru a evoca imaginea.
Clinicianulă vaă doriă s ă foloseasc ă limbajulă care d ă clientuluiă permisiuneaă deă aă dezvoltaă
imagineaă personal ,ă unic ,ă aă vizualiz riiă leg turiiă laă p mânt,ă înă acelaşiă timpă f cândă
sugestiiă prină exempleă deă calit iă necesareă respectiveiă imagini.ă Calitateaă esen ial ă aă
imaginiiăconst ăînăfaptulăc ăpermiteăclientuluiăs ăr mân ălegatălaăp mântăşiăprezent.
Uniiădintreăclien iăpotăvizualizaăgheteămagneticeăcareăfolosescăcâmpulăgravita ională
ală p mântului,ă al iiă utilizeaz ă imaginiă aleă unpră r d ciniă înfipteă înă p mânt,ă careă dauă
vl stariăînăjos,ăînăp mântulădeăsubăt lpileălor.ăUniiăclien iăseăv dăstândăpeăp mântulăgol,ăcuă
mâinileăşiăgenunchiiăpeăsol,ăconectareaăf cându-seăprinăvârfulădegetelorăşiăprinăpalme.ăCuă
adolescen iiă şiă clien iiă careă auă dificult iă deă vizualizare,ă seă potă utilizaă deseneă sauă
modelaje.
Clientulăvaăînv aăînăterapieăresursaădeăîmp mântareăpentruăaăfiăcapabilăs ătolerezeă
afecteleă şiă emo iileă generateă prină reamintireaă scenei- int ă înă careă afectul- in ă aă fostă
experientat.ăClientulăcolecteaz ădinănouăscena- int ăîn şedinţe,ăşiărecolec ioneaz ,ădinănou,ă
din imagineaăprodus ,ăafectul- int ăşiăsenza iileăasociate,ăpeămoment,ăînăsesiune.ăAtunciă

171
cândă clientulă vizualizeaz ă desf şurareaă uneiă imaginiă deă împ mântare,ă elă faceă aceastaă în
sesiune,ăînătimpăceăre ineăînăminteăimaginea- int .ăCeeaăceăelăvaăfiăînv atăs ătolereze este
afectulăprodusădeăsistemulădeămemorieăemo ional ăcareăesteăatras ădinămemoriaăexplicit ,ă
prin reamintirea incidentului.
Odat ăceăclinicianulăşiăclientulăauăc zutădeăacordăasupraăvizualiz riiăpentruăresursaă
deăîmp mântare,ăpoateăfiăfolosităurm torulăconsemnăpentruăaădezvoltaăşiăinstalaăimaginea:
Clinicianul: Acum, că ţi-ai făcut o imagine de legare la pământ, hai să o
dezvoltăm şi să identificăm senzaţiile care o însoţesc. TABS deschis. Vezi coarda ta de
lumină, precum un cablu de fibră optică, ataşată de vârful coloanei tale vertebrale. Poţi
să tragi de ea pentru a te asigura că este ferm conectată. Acum, lasă coarda să meargă
în jos, direct în jos, prin scaun, prin podea, până în centrul pământului. O vezi ataşându-
se acolo. Trage de ea ca să te convingi că e bine conectată. Bine. Acum, aş vrea doar să
notezi senzaţiile din corpul tău care acompaniază această vizualizare de a fi legat la
pământ şi prezent. Ia-ţi tot timpul de care ai nevoie. Când le ai, anunţă-mă prin ridicarea
degetului arătător stâng. Bine. [Clientul ridică degetul arătător.] TABS închis. Respiră
adânc. Expiră şi spune-mi, ce ai simţit?
Clinicianulătrebuieăs ăob in ăoăauto-evaluare de la client, cu privire la validitatea
cogni ieiă pozitiveă (PC):ă „Aceasta [numele senzaţiei] în a mea/al meu [localizarea
corporală] îmi spune că sunt legat la pământ şi prezent”.

V. Leg turaăcuăprezentul

Aceast ă abilitateă completeaz ă ceeaă ceă s-aă înv ată laă pasulă anterior,ă realizândă
asociereaăemo ie- imagineăaăîmp mânt riiăcuăoăcogni ieădeătipul:ă„Pot rămâne conectat la
prezent, în timp ce simt frica”.

Procedura pentru abilitatea V (legătura la pământ şi prezent)

AbilitateaăVăesteăconstruit ăpeăfunda iaăabilit ileăanterioare:ăafectul- int ,ăscena-

int ,ă vizualizareaă împ mânt rii,ă deprindereaă IIIă (identificareaă senza iei-afect)ă şiă
deprindereaăIVă(senza iaăcaăsemnal).ăClinicianulăghideaz ăclientulăînăasamblareaăacestoră
componenteăşiăapoiăleăcimenteaz ăprinăfaptulăc ăîiăcereăacestuiaăs ărepeteăcogni iaăpozitiv ă

172
aăabilit iiăV:ă„Pot rămâne legat la pământ şi prezent în timp ce simt (afectul-ţintă)”.
Repeti iaăesteăunăelementăimportantăînăprotocolulăAMST.ăClinicianulătrebuieăs -şiă
reaminteasc ă faptulă c ă ajut ă clientulă s ă construiasc ă noiă re eleă neuronale,ă iară repetareaă
faciliteaz ăacestăproces.
Clinicianul poateădaăclientuluiăurm toareaăinstruc iune:ă„Realizează că, păstrând
vizualizarea împământării în timp ce te vezi în scena-ţintă, într-adevăr eşti legat la
pământ şi prezent.”ăApoi,ăelăpoateăinstalaăcogni iaăpozitiv ăaăabilit iiăV,ăpunândăclientulă
s ă repete:ă „Pot rămâne legat la pământ şi prezent în timp ce simt (numele afectului-
ţintă).” Ceeaăceăurmeaz ăesteălimbajulăgeneralăpentruădezvoltareaăşiăinstalareaăabilit iiăVă
aăoric ruiăafect- int :ă
TABS deschis. Te vezi în scena în care simţi [numele afectului- int ]. În această
scenă [se descrie scena- int ăutilizândălimbajulăşiăimaginileăclientului]. Devii conştient de
[numeleă senza iei] în al tău [localizareaă corporal ] care îţi spune că te simţi [numele
afectului]. Aceste senzaţii semnal îţi aduc în minte imaginea de legatură cu
pământul.Bine. Simţi senzaţia contactului ferm cu pământul, care te anunţă că eşti legat
la prezent. Acum, devii conştient că poţi rămâne legat la pământ şi prezent în timp ce
simţi [numele afectului- int ].ă Te rog să repeţi după mine: „Pot să rămân legat la
pământ şi prezent în timp ce simt [numele afectului- int ].” [Clientulărepet ăverbalizarea.]
Bine. TABS închis. Respiră adânc. Expiră. Bine. Ce-ţi vine în minte, acum?
Dup ă ceă ascult ă cuă aten ieă clientul,ă clinicianulă trebuieă s ă solicite o evaluare a
succesuluiăprocedurii.ăPoateăfiăutilizatăurm torulăinstructaj:
Haide să verificăm progresul nostru. Păstrând imaginea cu scena-ţintă şi
vizualizând imaginea legăturii cu pământul, pe o scală de la 1 la 7, unde 1 este fals şi 7
este adevărat, cât de adevărată este afirmaţia: „Pot rămâne legat la pământ şi prezent în
timp ce simt [numeleăsenza iei]”?

VI. Pozi iaădeăobservator

Aceast ă abilitateă înva clientulă s ă seă detaşezeă deă imagini,ă amintiri,ă gînduriă şiă
senza iiăcareăînso escăafectulădinăcadrul scenei- int .ăAnterior,ăclien iiăseăidentificauătotală
cuă acesteă modalit iă afective,ă comportându-seă caă şiă cumă ară fiă propriileă loră emo ii.ă
Abilitateaăaăşaseaăseăconstituieăînăbazaăceleiăde-aătreia,ăaăpatraăşiăaăcincea.ăCândăclientulăaă

173
pusă înă aplicareă abilitateaă aă patra,ă resursaă bazal ,ă şiă aă afirmat,ă prină abilitateaă aă cincea,ă
capacitateaă saă deă aă r mâneă conectată laă prezentă înă timpă ceă tr ieşteă afectul- int ,ă acestaă
poateă acumă ,,remarca”ă gîndurile,ă amintirile,ă şiă afecteleă asociateă cuă afectul- int ă dină
pozi iaă deă observator.ă Aceast ă pozi ionareă fa ă deă rezultanteleă min iiă saleă promoveaz ă
disociereaădeămaterialulăamintit;ăabilitateaăpermiteăclientuluiăs ăias ăînăafaraăproblemeiăşiă
s ăoăobserve,ăcreândăastfelăunăcontextămaiălargăalăsitua iei.ăCreareaăunuiăcontext mai larg
extinde structura sinelui.

Procedura pentru abilitatea VI (poziţia de observator)

AbilitateaăVIăseărefer ălaăcapacitateaăclientuluiădeăaăseăobservaăpeăsineăînsuşiădeăpeă
oă pozi ieă detaşat .ă Abilitateaă prezint ă elementeă comuneă cuă no iuneaă deă „dualitate
hipnotic ”ă (Nadon,ă D’Eon,ă McConkey,ă Laurence,ă &ă Perry,ă 1988;ă Spanos,ă deă Groot,ă
Tiller,ăWeekes,ă&ăBertrand,ă1985)ăînăcareăsubiec iiăsupuşiăregresieiăhipnoticeăauăraportată
c ăseăsimtădeopotriv ăcopilăşiăadult,ăprivindu-seăpeăeiăînşişiăînătimpulăregresieiădeăvârst .ă
Capacitateaă dezvoltat ă prină abilitateaă deă aă fiă observatoră aă fost,ă deă asemenea,ă denumit ă
„observareaă sinelui”ă sauă „aă fiă martoră laă sine”.ă Wolinskyă (1991)ă utilizeaz ă termenulă deă
asistare procesuluiăpromovatăînăabilitateaădeăauto-observare. Acestaăsubliniaăfaptulăc ă„înă
momentulă înă careă aiă p şită înă afaraă problemeiă pentruă aă observa,ă aiă creată ună largă contextă
pentruăsensulăşiăsolu ionareaăei”ă(p.61).ăÎnăacordăcuăWolinsky,ăasistareaăesteăoăexperien ă
unificatoare, care se opune disocierii neuropsihismului.ă Elă explic ă faptulă c ă înă asistareă
„accentulăesteăplasatăpeăconştien aăşiăconştiin aădeăsine,ăfacilitateădeăpozi ionareaăpsihic ă
înă spateleăactivit ilorăînă curs”ă(p.ă62).ăAbilitateaădeănotificareăpromoveaz ădetaşarea,ăoă
capacitateă ceă contracareaz prindereaă înă plasaă experien eiă aă multoră adul i-copiiă aă c roră
p rin iă auă fostă absorbi iă deă sineă (Brown,ă 2001).ă Mul iă indiviziă pară aă nuă fiă capabiliă s -şiă
observeă sinele,ă subă form ă deă gânduri,ă sim uri,ă percep ii,ă emo ii.ă Esteă posibilă caă aceast ă
calitate de absorbireădeăsineăs ăfieăechivalent ăcuăabsen aăabilit iiădeăa-şiăobservaăsinele.ă
Acestălucruăapareăcândăunăindividălipsitădeăabilitateaădeăaăseăobserva,ătrebuieămaiăîntâiăs ă
achizi ionezeăcapacitateaădeăaăr mâneălegatălaăp mântăşiăprezent,ăînainteăcaăabilitateaăs ă
poat ăfiăc p tat .ăAceast ăabilitateăcontribuieăsemnificativălaăstructurareaăsinelui.ă
Încurajareaăesteăextremădeăfolositoareăînăaceast ăetapaăaăterapieiădeoareceăclien iiă
potă sim iă disconfortă atunciă cândă suntă ruga iă s ă p strezeă oă emo ieă negativ .ă Înă modă

174
obişnuit,ă nervozitateaă sauă triste eaă atingă fazaă acut ,ă deoareceă clientulă esteă rugată s ă
men in ăvizualizareaăresurseiădeăîmp mântareăînătimpăceăexperimenteaz ănivelulăsc zutăală
emo ieiădisturbatoareăşiăapoiă„doarănoteaz ”ăgânduri,ăsenza ii,ăimagini, amintiri, impulsuri
şiăcomportamenteăasamblateăcuăscena- int .ă
Urm toareleă instruc iuniă generaleă furnizeaz ă ună cadruă generală pentruă abilitateaă
VI.
TABS deschis. Te vezi în [se descrie scena- int ].ă Devii conştient de [numele
senza iilor]ă în al tău/a ta [localizareaă corporal ]ă care îţi spun că te simţi [numele
afectului]. Aceste senzaţii îţi semnalizează să-ţi utilizezi [numele imaginii de
împ mântare].ăTe vezi folosind-o. Bine. Simţi [numeleăsenza ieiăşiălocalizareaăcorporal ]ă
care te anunţă că eşti legat la pământ şi prezent. Realizezi că poţi rămâne legat la
pământ şi prezent în timp ce simţi [numele afectului- int ].ăAcum, realizezi mai departe
că poţi doar observa ceea ce simţi [numele afectului- int ].ă Tu poţi doar privi [se
enumer ăcogni iile,ăafectele,ăsenza iile,ăamintirile,ăetc.].ăBine. Acum, te rog să repeţi după
mine „Pot doar să observ că simt [numele afectului- int ].”ă [Clientulă repet ă cogni iaă
pozitiv .]ă Bine. TABSă închis.ă Respiră adânc. Expiră şi spune-mi, ce-ţi vine în minte,
acum?”
Dup ăceăascult ăcuăaten ieăceăspuneăclientul,ăclinicianulăpoateăsolicitaăoăevaluareă
personal ăpentruăvalidareaăcogni ieiăpozitive,ăprinăîntrebarea:ă„Păstrând imaginea scenei-
ţintă, pe o scală de la 1 la 7, unde 1 este fals şi 7 adevărat, cât de adevărată este
afirmaţia <<Pot doar să observ că simt [numele afectului-ţintă]>>”. Valoarea pe scala
VoCăindicat ădeăclientătrebuieăînregistrat .

VII. Reglarea
Abilitatea VII furnizeaz ăclientuluiăimagineaăunorăproceseădeăauto-reglare.ăExist ă
dou ă tipuriă majoreă deă reglare,ă unulă careă ac ioneaz ă înă direc iaă diminu riiă intensit iiă
emo ionaleă (mecanismeă deă feedbackă negativ)ă şiă unulă careă conduceă laă intensificareaă
emo iiloră (prină mecanismeă deă feedbackă pozitiv).ă Prină facilitareaă furnizat ă deă TABS,ă
clientulă înva ă s ă diminuezeă intensitateaă uneiă emo iiă negativeă precumă frica,ă sauă s ă
intensifice bucuria.

175
 4.3. Un model psihoterapeutic feminist-sistemică deă interven ieă înă cazurileă
cuplurilor violente

4.3.1. Introducere
Oădat ăceăterapiaădeăcupluăşiăfamilieăşi-aăextinsăşiăîndeplinităscopul prin aducerea
unorăproblemeăsocialeăprecumăviolen a,ăabuzulăasupraăcopiilor,ăincestul,ăînăcabinetulădeă
terapie,ăaspecteleăviolenteădinăvia aăintim ăauădevenitădinăceăînăceămaiăvizibile.ăAcestăfaptă
aăcondusălaădezbateriăputerniceăînăleg tur ăcuămodalitateaădeăaăgândi,ăorganizaăşiăconduceă
procesulăterapeuticăcuăacesteăcategoriiădeăclien i.
Vomăprezentaăunămodelămetateoretică(formaărevizuit ăaămaterialuluiă publicată înă
Turliuc și Tobolcea (coordonatori), Violența în familie: între stigmatizate, acceptare
socială și intervenție terapeutică,ă Edituraă Universit țiiă „Alexandruă Ioană Cuza”,ă Iaşi,ă
2008)ă careă încorporeaz ă diferen eleă deă genă înă ideileă deă baz ă aleă terapieiă deă cupluă şiă
familie,ă derulată înă cadrulă Institutuluiă Ackermană deă Goldner et al. (1990)ă careă şi-au
asumat o dubl ă viziune: înțelegereaă caracteristicioră şiă diferen eloră deă genă înă ceeaă ceă
privește violențaă domestic ă şiă oă abordareă dubl : ceaă feminist ă şiă ceaă sistemic .ă Acesteă
perspective i-auăîndrumatăc treăoăviziuneăsus inut ădeăcercet rileătimpuriiăşiăanume, cea
conformă c reiaă rela iileă înă careă femeileă suntă abuzateă nuă suntă unice,ă singulare,ă baă maiă
mult,ă viziuneaă exemplific ă îndeaproapeă stereotipurileă deă genă careă structureaz ă rela iileă
intimeă dintreă b rba iă şiă femeiă înă general.ă Speran aă autoriloră aă fostă c ,ă dac ă amă puteaă
renun aă laă premiseleă nefunc ionaleă despreă genă şiă putereă careă înt rescă acesteă rela iiă
periculoase,ăamăputeaăîntrerupeăcerculăviolen eiăşiăamăputeaăajutaăcaărela iileăamoroaseăs ă
devin ămaiăsigureăpentruăfemeiăşiămaiăpu inăamenin toareădinăperspectivaăb rba ilor.
Autoriiă auă încercată s ă dep şeasc ă uneleă puncteă deă vedereă reduc ionisteă asupra
b rba iloră caă simpliă abuzatoriă şiă asupraă femeiloră careă seă complacă înă propriaă loră
victimizareăprinăsimplulăfaptăc ănuăp r sescărela iaădeăcupluăviolent .ăAceast ăperspectiv ă
catalogheaz ăb rbatulăcaăpeăunăsimpluătiran iar femeia ca fiind masochist ,ăipostazeăceăîiă
priveaz ă peă amândoiă deă valen eleă umane,ă p strândă înă acelaşiă timpă totuşiă oă f râm ă deă
adev r.
Cuăscopulădeăaăanalizaămaiăprofundăacestăgenădeărela ii, Goldner et al. (1990) au

176
decisă s ă seă testezeă înă primulă rândă peă eiă înşişi,ă pentruă aă vedeaă dac ă esteă posibilă s ă
men inemă aceast ă pozi ieă “dubl ”ă înă terapiaă cupluriloră careă seă confrunt ă cuă problemaă
violen ei.ăAm putea privi problema violenţei din ambele perspective? Ce ar putea ajuta în
stoparea violenţei? Cum s-ar putea traduce, din perspectivă clinică, acesată dublă
ipostază? Este congruentă intervenţia terapeutică cu poziţia feministă asupra violenţei?
Se poate interveni eficient, menţinându-se, acelaşi timp, poziţia sistemică?
Selectândă cupluriă aiă c roră parteneriă auă dorită s ă participeă laă terapiaă (comun )ă deă
cuplu,ăterapeu iiăşi-au asumat unele riscuri pe deplin cunoscute. Dintr-oăperspectiv ăatâtă
profesional ăcâtăşiăpolitic ,ăexist ămultipleăargumente puterniceăcareăsus inăc ăutilizareaă
înă terapieă aă grupuriloră deă agresoriă şiă aă grupuriloră suportă pentruă victimeleă violen eiă
conjugale,ăreprezint ăceaămaiăindicat ăstrategie terapeutică. Totuși, psihoterapia de cuplu
esteăposibil ,ădac ăsuntădep șiteăcâtevaăaspecte sensibile ridicate de terapia cazurilor de
violenț ădomestic :ă
1. dep şireaăviziuniiăreduc ionist ăaăcircularit iiădisfunc ionaleăaăcupluluiăviolentăînă
careăagresorul/barbatulăesteăconsideratăunătiranăf r ăscrupuleăiarăfemeiaămaltratat ăă
oă victim ă masochist .ă Ină terapieă seă creeaz ă circularitateaă responsabilit ii :
agresorulă esteă responsabilă deă violen ă şiă intimidareă iară victimaă esteă responsabil ă
pentruăprotejareaăproprieiăpersoaneăşiăaăcopiilor.
2. modulă deă definireă aă problemei:ă exist ă oă problem ă comun ă careă necesit ă aă fiă
rezolvat ăşiăaproapeăinevitabilătrimiteăc treăoăresponsabilizareămutual ăaăcelorădoiă
parteneriă (dup ă principiulă sistemic).ă Aceast ă construc ieă neag ă îns ă realitateaă
social ăconformăc reiaăb rbatulăesteămaiăputernicădecâtăfemeia,ădistorsionare care
anuleaz ă efectulă procesuluiă terapeutică (dup ă principiulă feminist).ă Deă aiciă
paradoxulă terapeutic:ă dac ă parteneraă s-ară comportaă caă şiă cumă ară fiă egalaă
b rbatului,ăexprimându-şiăopiniileăşiăsentimenteleăînămodăliber,ăs-ar supune unui
pericol ulteriorăsesiuniiăterapeuticeă(Rubin,ă1978).ăDac ăseăprotejeaz ăatâtăpeăsineă
câtă şiă rela ia,ă peă careă dină anumiteă motiveă doreşteă s ă oă men in ,ă terapiaă esteă
neautentic ăşiăf r ăvaloare.
3. acceptareaă contractuluiă terapeutică prină careă violen aă fizic ă esteă totală interzis ă înă
timpulăprocesuluiăterapeutică(înv areaătehniciiătime-out).
4. clarificareaărela ieiădeăsemi-confiden ialitate

177
 5. elucidarea posibilelor mesaje contradictorii pe care partenerii le-ar putea primit cu
privire la procesul terapeutic (avertismente puternice împotrivaăterapieiădeăcuplu,ă
presiuniăfamilialeăcuăprivireălaămen inereaăsauădisolu iaăcupluluiăetc.)
6. invitareaăînăterapieăaăfamilieiădeăorigine
7. separareaă femeiiă victimeă deă partenerulă agresoră atunciă cândă consider mă c ă acestă
lucruăseăimpuneăînăvedereaăprotej riiăsaleăşiăeficientiz riiăprocesuluiătherapeutic

Subiec ii,ă b rba iă şiă femei,ă proveneauă dină dină toateă segmenteleă societ iiă
americane,ăfiindăarhitec i,ăprofesori,ăartişti,ăasisten iăsociali,ămiciăîntreprinz tori,ăşomeri,ă
“bolnaviă mental”ă şiă alteă persoaneă cuă disabilit iă psihiceă şiă socialeă severe,ă familiiă cuă ună
nivelă ridicată deă trai.ă Pentruă uniiă dintreă clien i,ă aceastaă aă fostă primaă loră experien ă
terapeutic ă(sauăprimaăînăcareăauăadusăînăaten ieăproblemaăviolen eiăînărela iaădeăcuplu),ă
al iă subiec iă f cândă parteă dejaă dină “sistem”,ă incluzândă ad posturi,ă grupuriă deă agresori,ă
instan eă deă judecat ă etc.ă Înă uneleă cazuri,ă principalulă factoră declanşatoră înă producereaă şiă
men inereaăviolen eiăaăfostăabuzulădeăsubstan e;ăalteărela iiănuăauăavutălaăbaz ăutilizareaă
droguriloră sauă aă alcoolului,ă oriă utilizareaă loră moderat ă nuă aă constituită ună ă factoră
declanşatorăînăapari iaăacesteiăprobleme.ă
Deşiă acesteă diferen eă înă modă evidentă auă modificată pozi iaă deă inteven ieă şiă
strategia,s- auăeviden iatămaiămulteăpuncte comune decâtădiferen eăcuăprivireălaăstructura
psihică a agresorilor şiătocmaiăacesteăpuncteăcomuneăurmeaz ăaăfiădezb tuteăşiăprezentateă
înămaterialulădeăfa .
Dină acestă motiv,ă înă contextulă prezen eiă acestoră categoriiă deă subiec iă şiă aă acestoră
întreb riă şiă idei,ă autoriiă auă încercată s ă clarificeă şiă s ă redefineasc ă multeă dintreă aceleă
întreb riăşiădilemeătimpurii.ăRezultateleămunciiălorăseăsintetizeaz ăsubăformaăurm toareloră
idei:
1. S-aă pornită deă laă recunoaştereaă faptuluiă c ă diferen eleă deă genă constituieă oă
realitate social ă şiă c ă femeileă careă suntă abuzateă deă c treă b rba iă devină
victimeleă lor.ă Comportamenteleă loră formeaz ă patternuriă reciproceă şiă
complementareăcareăcreeaz ăciclulăviolen eiădomestice.
2. De pe un nivel etic, deontologic, agresorul este considerat responsabil de
violen ă şiă intimidare,ă iară victimaă responsabil ă pentruă protejareaă proprieiă

178
 persoane,.
3. Controlulăsocialăesteănecesarăpentruăstopareaăviolen eiădeoareceăviolen aăesteă
unăactăcriminalăpentruăcareăsanc iunileălegaleăsuntănecesareăşiăpotrivite.

Goldner et al. (1990)ăşi-auăadresatăînăacelaşiătimpăoănou ăîntrebareădeăordinămoral:ă

pentruăaăcercetaăpsihologiaăactelorăviolenteăşiăaărela iilorăagresiveădeăcuplu,ănuăamădatădină
nouă posibilitateaă agresoriloră deă aă seă manifestaă violent?ă Înă punereaă ambiloră parteneriă peă
pozi iiăegale,ăîntrucâtăfiecareăareăoăpsihologieăaparte,ănuăi-amăf cutăautomatăp r iăaleăuneiă
rela iiăpericuloaseăpeăcareănuăoăconsider măegal ?ăR spunsulăaăfostăevident,ănu.
Prin urmare, Goldner et al. (1990)ăauădecisăs ăp strezeăpozi iaădubl ,ăargumentând
c ă ună anumită nivelă ală descrieriiă şiă explicit riiă fenomenuluiă nuă îlă excludeă automată peă
cel lalt.ăPentruăaăafirmaăc ăviolen a,ădominarea,ăsubordonareaăşiăvictimizareaăsuntăaspecteă
careă ină deă psihologic,ă nuă înseamn ă c ă eleă nuă seă înscriuă înă acelaşiă timpă şiă în categoria
materiămoraluluiăsauălegalului.ăCuăalteăcuvinte,ădezvoltareaăuneiăexplica iiăpsihologiceăaă
violen eiănuăpresupuneărupereaădeăalteăpuncteădeăvedereăexplicative.
Înăalt ăodineădeăidei,ăviolen aăpoateăfiăexplicabil ,ădarănuăpoateăfiăscuzat ăşiăpoate
sauă nuă fiă iertat .ă Acestă faptă depindeă numaiă deă victim .ă Pentruă psihoterapeu i,ă ceeaă ceă
conteaz ă esteă sensulă oferită circumstan eloră careă producă violen ,ă înă aşaă felă încâtă p r ileă
implicateă înă procesulă terapeutică s ă conlucrezeă laă înl turareaă patternurilor agresiveă şiă
implicitălaăstopareaăviolen ei.
Ună demersă utilă dină punctă deă vedereă clinică presupuneă în elegereaă agresivit iiă
masculineăcaăfiindăunăinstrumentăşiăsimultanăunăact de manifestare. Instrumentalitatea sa
const ăînăfaptulăc ăviolen aăreprezint ăoăputernic ămetod ădeăcontrolăsocial. Unăb rbatăîşiă
poateăimpuneăvoin aăşiăextindeăariaăprivilegiilorăşiăaădrepturilorăîntr-oărela ie,ăabuzându-şiă
sau lovindu-şiă so ia.ă Eventual,ă totă b rbatulă îşiă poateă impuneă punctulă deă vedereă printr-o
tonalitateă maiă crescut sau printr-oă anumit ă expresivitateă aă fe ei.ă Dină acestă punctă deă
vedere,ăviolen aăesteăoăstrategieădeăintimidareăînăslujbaădomina ieiămasculine,ăoăstrategieă
peăcareăunăb rbatăoăalegeăînămodăconştient.ăDeăpeăunăaltănivel,ăviolen aăpoateăfiăîn eleas ă
sub formaă unuiă actă impulsivă deă manifestare.ă Adeseaă esteă resim it ă deă b rbată caă fiindă oă
experien ă represiv ă laă adresaă femeii,ă finalizat ă cuă ună anumită sentimentă ală pierderii.ă
Consider mă c ă ambeleă varianteă suntă adev rate:ă agresivitateaă masculin ă esteă atâtă ună

179
impuls deă putereă câtă şiă oă strategieă conştient ă deă control,ă însp imântareă şiă confiscareă aă
puteriiăfemeiiăvictime,ăînăluptaădintreăei.
Acesteă dou ă puncteă deă vedereă constituieă p r iă aleă uneiă matriciă explicativeă aă
acestorărela iiăpericuloase,ădominateădeătr iriăcintradictoriiăcaădragosteaăşiăura,ăcontrolulăşiă
dependen a,ăremuşcareaăşiăcinismul.
Modelul lui Goldner et al. (1990)ă îmbin ă maiă multoră abord riă terapeutice:ă
psihodinamice,ă aă înv riiă sociale,ă sociopoliticeă şiă sistemice.ă Aspectul psihanalitic
implic ăincursiuniăasupraăunorăidei,ăcredin eăşiăreprezent riăinterneăaăsineluiăşiăaăcelorlal i,ă
careă uneoriă suntă înă afaraă arieiă deă cercetare,ă dară care,ă înă momentulă analizeiă profundeă aă
situa ieiă problematice,ă constituieă premiseă importanteă pentruă în elegereaă acestoră leg turi
agresiveă înă rela iileă deă cuplu.ă Dimensiunea învăţării sociale seă focalizeaz ă asupraă
moduluiă înă careă aceştiăsubiec iăparticulariăşi-auăsocializată pozi iileăspecificeă genului.ă Laă
nivel sociopolitic,ăsuntăincluseătoateăaspecteleăpoliticeăexterneădiferen iatoareăîntreăb rba iă
şiăfemei,ăpozi iaăsubiectiv ăaăb rba ilorăcuăprivireălaădrepturi,ăprivilegiiăşiăpermisiuneaădeă
aă conduceă femeile,ă precumă şiă pozi iaă subiectiv ă aă femeiloră conformă c reiaă trebuieă s ă
serveasc ă b rba ii.ă Înă celeă dină urm ,ă la nivel sistemic, autoriiă evalueaz ă secven eleă
tranzac ionale,ă înă specială tehnicileă deă feedbackă pozitivă careă înt rescă cerculă viciosă ală
violenței șiăcareăsuntăcauzeăimediateăaleăescalad rilorăagresivit ții verbale și fizice, dar și
a procesului circular negativ care cuprinde familiile de origine ale membrilor cuplului
conflictual,ăcadrulăterapeuticăşiă serviciiăsocialeăcareăconstituieăunăsistemădeămen inereăaă
problemei.

4.3.2. Oăperspectiv ăfeminist ăasupraăagresivit iiăînăcuplu

Privind din perspectiva teoriei feministe, Goldner et al. (1990) au examinat
caracteristicileădeăgenăceădefinescăoărela ieăînăcareăfemeiaăesteăsupus ăabuzuluiăpsihologic.ă
Analizândăfactoriiăcareăconducălaăviolen aămanifestat ădeăb rba iăasupraăpartenerelorălor,ă
precumăşiăceiăcareăsus inăatitudineaădel s toareăaăfemeilorăvictimeăcuăprivireălaăpropriaăloră
siguran ,ăs-auăclarificatăoăserieădeăaspecteăreferitoareălaăstructuraărela iilorăb rba i-femei
înăcondi iileăsocialeăprezente.
Studiul a pornit de la anumite aspecte teoretice cumulate de-a lungul celor
dou zeciă deă aniă deă şcoal ă feminist ă şiă deă laă premisaă deă baz ă c ă genul este o categorie

180
metapsihic ă care,ă înă oriceă cultur ,ă prescrieă oă divizareă artificial ă aă lumiiă înă masculină şiă
feminin.ă Majoritateaă limbiloră suntă elaborateă înă func ieă de gen; toate elementele
semnificativeăaleălumiiăsociale,ănaturaleăşiăspiritualeăsuntădiferen iateălingvisticăînăfunc ieă
deă gen;ă mitologiileă diferiteloră culturiă scotă înă eviden ă simboluriă specificeă fiec ruiă gen.ă
Astfel,construc iaăgenuluiăşiăaădiferen elorăde gen este nu doar un proces psihologic cu rol
social;ăesteăînăacelaşiătimpăunăprincipiuăuniversalăalăvie iiăculturaleăcareăseămanifest ăînă
sineăînăpsihologiaăindividual ,ăcontextulămetapsihicăşiăideologiaăsocial .
Într-un articol clasic, antropologul feminist Rubin (1978)ămen iona: “Diviziunea
muncii în funcţie de sex poate fi privită ca un tabuu prin care bărbaţii sunt diferen țiați
net de femei, tabuu care divide sexele exclusiv în două categorii şi mutual crează
genul….departe de o exprimare a diferenţelor naturale, identitatea de gen exclusivă
suprimă similarităţile naturale.”
Aceast ă interdic ieă cuă privireă laă similarit ileă dintreă genuriă opereaz ă silen iosă şiă
puternică înă rela iileă dintreă b rba iă şiă femei.ă Structuraă patriarhal ă aă puteriiă şiă privilegiile
socialeădeăcareăb rbatulăbeneficiaz ,ăîlăîndrept escăpeăacestaăs ăexperimentezeăumilin aă
asupraăpartenereiăşiăpedeapsaăasupraăacesteia,ădac ăîndr zneşteăs ăcontesteăprerogativeleă
şiăpozi iaămasculin .
Teoriile contemporane cu privire la dezvoltarea identit iiădeăgenădefinescă“genul”ă
caăfiindăoăstructur ăpsihic ăprofundăinternalizat .ăOăprezumțieăarăfiăc ăachizi iileădeăgenă
reprezint ămaiădegrab ăunăprocesădeăînv areăsocial ădecâtăoăexprimareăşiămanifestareăaă
unuiădatănatural.ăMaiămultădecâtăatât,ăcercet rileărecenteăsubliniaz ăfaptulăc ăidentitateaădeă
genăseăstabileşteăşiă seăconsolideaz ăîntreă12ăşiă 23ădeăluni;ă maiădevremeădecâtă aăpututăfiă
demonstrat,ăaădevenităevidentăfaptulăc ădezvoltareaăidentit iiădeăsineăşiăachizi iileădeăgenă
sunt interiorizateălaăoăvârst ătimpurie.ăCuăalteăcuvinte,ăpersonalitateaăşiăidentitateaădeăgenă
seă dezvolt ă împreun ,ă co-evoluândă şiă determinându-seă reciproc.ă Înă acestă sens,ă genulă nuă
esteă doară oă “achizi ie”ă aă copilului,ă ciă creeaz ă şiă ună conflictă ală reprezent riiă deă sineă şiă a
ceea ce va deveni copilul. Contextulă socială ală acestuiă procesă esteă definită deă c treă
teoreticieniiăidentit iiădeăgenă(Chodorow,ă1978)ăînătermeniiăunuiăfenomenădeă“asimetrie
parentală”.ăDinămomentăceăfemeileăsuntăprincipaleleăpersoaneăcareăseăocup ădeăcreşterea,ă
îngrijireaăşiăeducareaăcopiilor,ăatâtăb ie iiăcâtăşiăfeti eleătrebuieăs -şiăini iezeăprocesulădeă
formareă şiă definireă aă personalit ii,ă definindu-seă peă sineă într-ună contextă înă careă

181
rela ioneaz ă exclusivă cuă oă persoan ă feminin .ă Acestă scurtă episodă socială înă careă b rba iiă
de ină înă modă tradi ională ună rolă marginal,ă esteă considerată aă aveaă consecin eă decisiveă înă
creareaăşiădezvoltareaăpersonalit iiădeăgen.

Discurs
social

RELA IAăPARENTAL ăCUăMAMA:ă

însuşireaăroluluiămasculinăimplic ănegareaăaspectelorăfeminine

(”Nu sunt ca mama, nu sunt femeie, dar simt ca ea.”)

RELA IAăPARENTAL ăCUăTATA:

însuşireaăroluluiămasculinăimplic similitudinea cu aspectele masculine

(“Sunt ca tata, sunt bărbat, dar sunt dominat.”)

IAăMARITAL ăAăP RIN ILOR:

(“Bărbatul
CONCLUZIE:ăpozi ieăparadoxal trebuie să şi domine soţia.”) - atitudineăambivalent
ă(superioritate-inferioritate)
(“Imi plac femeile (calde, dar supuse), dar este periculos să simt ca ele (pentru că sunt
RELA IAăMARITAL
bărbat și trebuieăAăP RIN ILOR:
să domin)!”)

Înătimpăceăstructuraăpsihic ăaăuneiăfeteăseădezvolt ăînăcadrulăuneiărela ion riăcuăo

(“Femeia trebuie să se supună bărbatului.”)
persoan ă “exactă caă ea”,ă b iatulă îşiă construieşteă identitateaă prină prismaă uneiă experien eă
caracterizat ăprinădiferen iere.ă
Peăfondulă întâiet iiă mameiăînă via aătimpurieăaă unuiă copilăşiă absen eiăuneiă rela iiă
echivalenteăcuătat l,ăînsuşireaăroluluiămasculin implic ănegareaăaspectelorăfeminine.ăÎntr-
adev r,ădup ăcumăGreensonă(1968)ăşiăal iiăauăargumentat,ăpentruăb ie i,ăacesteădiferen eă
deăgenădevinăunămijlocădeăseparareăşiăunăprocesădeădez-identificare cu propriile mame. Cu
alteă cuvinte,ă imagineaă b ie iloră despreă sineă seă construieşteă peă fondulă neg rii:ă “Nu sunt
precum mama mea, nu sunt femeie.” Dinăperspectivaăcelorămaiămulteăteoriiăaleăidentit iiă
deă gen,ă acesteă neg riă dină copil rieă creeaz ă problemeă pentruă întemeiereaă psihologic ă aă
masculinit ii,ă astfelă încât,ă înă momentulă înă careă b iatulă ajungeă laă vârstaă maturit iiă şiă
devineă b rbat,ă aceast ă structur ă deă genă esteă poten ială amenin at ă înă oriceă momentă deă

182
aspecteăaleăexperien eiămaternale,ăaleăidentific riiătimpuriiăşiăaleăsepar riiătimpurii.ăIdeeaă
esteăc ,ădinămomentăceăîntâiămameleăşi,ămaiătârziu,ăfemeile,ăr mânănişteăpersonajeăînăjurulă
c roraăseănascăamintiriăcuăprivireălaăceăarătrebuiărenun atăpentruăaădeveniăb rbat,ănuăsuntă
delocă surprinz toareă concluziileă unoră cercet riă conformă c roraă b ie iiă men ină oă anumit ă
dihotomieăcuăprivireălaădiviziuneaăîntreăsexe,ăcomparativăcuăfeteleăşiăc ăta iiăşi-auăînsuşită
multămaiărigidăstereotipurileădeăsexădecâtămamele.

Discurs
social

RELA IAăPARENTAL ăCUăMAMA:ă

însuşireaăroluluiăfemininăimplic ăsimilitudineaăcuăaspecteleăfeminine

(”Sunt ca mama, sunt femeie, dar nu-mi place.”)

RELA IAăPARENTAL ăCUăTATA:ă

însuşireaăroluluiăfemininăimplic ăinterdic iaăaspectelorămasculine

(“Nu sunt ca tata, sunt femeie, dar mi-ar place să domin.”)

RELA IAăMARITAL ăAăP RIN ILOR:

(“Femeia trebuie
CONCLUZIE:ăpozi ieăparadoxal să se supună bărbatului.”) - atitudineăambivalent
ă(inferioritate-superioritate)
(“Nu-mi plac bărbaţii (dominatori), dar vreau să fiu (privilegiat )ăca ei!”)

Dinămomentăceăfataănuăpoateămoşteniă“mantiaăputerii”ădeălaăceaăcareănuăoăde ine,ă
uneoriă esteă nevoit ă s -şiă însuşeasc ă putereaă “deă dincoloă deă tron”.ă Parcursulă str b tută
pentruă aă deveniă femeieă esteă condi ionată deă necesitateaă deă aă înv aă acestă rol,ă ceeaă ceă
Benjamin (1988) numea prin femeie “un obiect pentru satisfacerea dorinţelor
masculine”. Înălocăs ăfieăoăpersoan ăînăc utareaăidentit iiădeăsine,ăoăfemeieăadeseoriăesteă
nevoit ăs ăseătransformeăîntr-ună“subiectăcaăşiăobiect”,ăprocesăcareăpoateădeseoriăconduceă
c treăoăstareădeărebeliune.

183
 Circularitateaăagresivit iiăînăcuplu

AcutizareaĂdisonan ei
Accentuarea criticilor (jignire/umilire)
cognitiv-emo ionale

1.ĂOĂpersoanaĂagresiv Ţslab ŢţtrebuieĂ

AgresivitateĂfizic
ajutat
2. Evitarea (auto)blam rii

DiminuareaĂdisonan ei
Activarea comportamentelor de
cognitiv-emo ionaleĂşiĂactiĂ
protec ieĂşiĂreconfortare
vareaĂnevoilorĂdeĂataşament

ActivareaĂemo ional
“ÎÎmi cer scuze/Iartă-măă” a idealului feminin
(exprimareaĂvulnerabilit ii) deĂprotec ieĂşi vindecare

ActualizareaĂemo iilor Accentuarea maxim ĂaĂ

puternice de afec iune: comportamentelor de reconfortare
IUBIRE-DEPENDEN Ă

Reactivarea comportamentului
afectiv de tip masculin

OBSERVA II:
•Înăprimaăparteăareălocăprocesulădeăescaladareăaăconflictuluiăpân ălaăapari iaăviolen eiăfizice

•Înăparteaăaădouaăapareăfenomenulăalian eiă(re-afilierii)
Pornindădeălaăacesteăanalize,ăb rba iiă şiă femeileăformeaz ărela iiă deăataşamentăînă
cadrulăc roraăfiecareătrebuieăs ăidentificeălaăcel laltăcapacit iăpeăcareăle-a pierdut. Aceste
c ut riă deseoriă seă transform ă înă complementarit iă problematiceă deă careă terapeu iiă
sistemiciădeăfamilieăseălovescăînăprocesulădeăterapieăalăcuplurilorăşiăcareăsuntăadeseoriăatâtă
deădificilădeămodificat.ăÎnăopiniaănoastr ,ăacestălucruăesteăposibilănumaiăatunciăcândăambiiă

184
membriăaiăcupluluiăseăangajeaz ăînăaădep şiăacesteăbariereărigideăceă inădeădiferen eleădeă
genăşiăcândăîşiăpotătoleraăreciprocăsimilarit ileăşiădiferen eleădeăgen.ăAcestăscopăimplic ă
pentruă partener ă s ă câştigeă ună sensă ală independen eiă saleă şiă s -şiă stabileasc ă sauă
restabileasc ă capacitateaă deă individă ală societ ii.ă Pentruă parteneră îns ,ă scopulă terapieiă
implic ăs -şiărecunosc ăşiăs -şiăaccepteăpropriileănevoiădeădependen ăşiăînăacelaşiătimp,ă
s ăînve eăcumăs ăempatizezeăcuăexperien aăsubiectiv ăaăpartenerei,ăcuănevoileăşiădorin eleă
sale aşaăcumăsuntădefiniteădeăeaăîns şiăşiănuădup ăcumăleăpercepeăel.
Înă timpă ceă oă astfelă deă transformareă solicit ă implicareaă ambiloră parteneriă înă
rezolvareaă aspecteloră problematiceă aleă rela iei,ă înă cazulă rela ieiă înă careă b rbatulă îşiă
agreseaz ă parteneraă procesulă terapeutică aduceă înă aten ieă oă tem ă înă plus.ă Înă acesteă
circumstan e,ă b rbatulă agresoră trebuieă s ă tolerezeă şiă s ă recunoasc ă sensulă proprieiă
sl biciuni,ă poateă pentruă primaă dat .ă Dină momentă ceă sensulă conferită proprieiă puteriă şiă
autonomiei psihice reprezint ă oă iluzie,ă sus inut ă prină negareaă propriiloră nevoiă deă
dependen ăşiăcontrolulămanifestatăasupraăpartenerei,ăelăs-arăputeaăsim iăamenin atădac ăară
începeăs -şiăpriveasc ăparteneraăcaădeălaăegalălaăegală(careăl-arăputeaăp r si,ădezaprobaăsauă
completa din anumiteăpuncteădeăvedere).ăChiarăşiăinconştient,ăelăseăpoateăopuneăporniriloră
partenereiă deă aă deveniă independent ,ă deşiă ară aveaă celeă maiă buneă inten iiă înă acestă sens.ă
Într-adev r,ăpentruăb rba iiăcareăapa inăacesteiăcategorii,ăteamaădeădezintegrareăaăcuplului
esteă atâtă deă mare,ă încâtă aceştiaă voră încercaă s ă previn ă aceast ă ruptur ă prină oriceă mijlocă
posibil.
Dac ăfemeiaăeănevoit ăs -şiănegeăsensulăproprieiăîndrept iriăînăfa aăuneiăasemeneaă
intimid ri,ă eaă trebuieă s -şiă acopereă voceaă careă vineă dină interiorulă eiă şiă s ă accepteă tacită
mesajul cultural. Oriunde s-arăîntoarce,ăarăauziăc ăvioleaz ănormeleăculturaleădac ărefuz ă
s -şiă mul umeasc ă b rbatul.ă Cândă într-adev ră îşiă revendic ă dreptulă deă a-şiă tr iă şiă
recunoaşteă propriaă experien ,ă propriaă sexualitate,ă nevoiaă şiă dreptulă deă aă fiă şiă seă sim iă
protejat ,ăacestăfaptăîlăpoateăconduceăpeăpartenerălaăreac iiăexagerate,ăchiarălaăviolen .ăElă
oă poateă amenin aă c ă oă p r seşte,ă transmi ândă semnaleă deă superioritateă social ă şiă
economic ;ă sauă poateă deveniă violentă folosindu-se de putereaă psihic ă asupraă sa.ă Femeiaă
poateădeveniăconfuz ăcuăprivireălaăimagineaăpeăcareăoăareădespreăsineăşiăelădespreăea,ădeşiă
aăcrescutăîntr-oăcultur ăcareăaărecunoscutăpozi iaăşiădrepturileămasculine,ăfaptăcareăoăpoateă
conduceălaăt cereăşiăacceptareaăconstruc ieiăsociale,ăimplicităaăfaptuluiăc ăpoateăfiălovit .

185
 Pornindă deă laă acesteă explica ii,ă terapiaă înă cazulă cupluriloră careă seă confrunt ă cuă
problematicaăviolen eiăconjugale,ătrebuieăs ăofereăunăcontextăînăcareădiferen eleădeăputereă
întreă celeă dou ă sexeă s nuă fieă acceptateă şiă recunoscute,ă diferen eă careă definescă dreptulă
b rbatuluiădeăaădominaăşiăobliga iaăfemeiiădeăaăseăsupune.

4.3.3. Perspectivaămasculin
Premiseleă deă genă înă ceeaă ceă priveşteă masculinitateaă r mână rigideă înă conştiin aă
acelor sisteme familialeă înă careă b rba iiă seă manifest ă violentă fa ă deă partenereleă loră deă
via .ăAcesteăsupozi ii,ăcumăarăfiădeăexempluăceaălegat ădeăfaptulăc ăb rbatulătrebuieăs ăfieă
maiăputernicădecâtăfemeiaăşiăc ănuăareăvoieăs ăfieătristăsauăînsp imântat,ăseăafl ăînăconflict
directă cuă realitateaă psihologic .ă B rba ii,ă asemeniă femeiloră şiă copiilor,ă adeseoriă
experimenteaz ăsentimenteădeădependen ,ăteam ,ătriste eăşiănevoieăreal ădeăprotec ie.ăDină
momentă ceă interzicereaă ă acestoră sentimenteă puternică “feminizate”ă seă resfrângeă nu doar
asupraăvie iiăpubliceăaăb rbatuluiăcâtăşiăasupraăceleiăintime,ăsarcinaăpsihologic ăaăneg riiă
esteă permanent .ă Dină acestă motiv,ă intimitateaă poateă deveniă periculoas .ă Atunciă cândă
teroareaăb rba ilorădeăaănuăfiăsuficientădeădiferi iădeăfemeiăîiăcopleşeşte,ăviolen aădevineă
principalulămijlocădeăaăeviden iaăşiăaccentuaădiferen eleădeăgenăşiăputere.ă
Interdic iaăaceastaădeăaăde ineăsentimenteă“neb rb teşti”ăesteătransmis ăb rba iloră
prină toateă canaleleă culturale.ă Înă muncaă terapeutic ă cuă b rba iiă agresivi,ă s-aă urm rită
transmitereaă transgenera ional ă aă acestoră interdic iiă şiă modalit ileă înă careă eleă auă
compromisătoateărela iileătat -fiuăşiămam -fiu.
Aruncândă oă privireă întâiă asupraă b rba iloră cuă rolă deă ta i,ă s-au stabilit anumite
ipotezeă conformă c rora,ă înă acesteă familii,ă fiulă dezvolt ă convingereaă c ă dragosteaă tat luiă
s uă esteă contingent ă proprieiă defini iiă aă masculinit ii.ă Într-un anumit caz, de exemplu,
modelulăoferitădeătat lăs uăaăfostăcaăniciodat ăs ănu-şiăarateătemerile,ăînăaltulăaăfostăsfatulă
de a ripostaă împotrivaă oric reiă ofenseă aduseă familiei,ă înă altul,ă niciodat ă s ă nuă asculteă
opiniaăfemeii,ăînăaltul,ămereuăs ăfoloseasc ăintimidareaăfizic ăşiăpsihic .ăFaptulăc ămul iă
dintreă ta iiă acestoră b rba iă demonstreaz ă atitudiniă violenteă şiă agresive,ă subliniaz ă
caracterulă condi ionată ală iubiriiă purtateă parteneriloră deă via ,ă aspectă transformată cuă
uşurin ăîntr-oăform ădeăbrutalitate.ă
Întrucâtăaceştiăfiiăauăcrescutăcuăconvingereaăputernic ăc ătrebuieăs ăfieăb rba iăşiă

186
nuă s -şiă demonstrezeă afectivitateaă fa ă de so ie,ă aceştiaă şi-auă omorâtă înă celeă dină urm ă
inclusivăpropriaăvulnerabilitate.ăExperien aăcopil rieiăal turiădeăpropriiăta iăaăfostăatâtădeă
limitat ă şiă condi ionat ,ă încâtă aă dată naştereă unuiă intensă dară profundă sentimentă deă
condi ionareăaărela ieiăcuăparteneraăviitoare.ăOricum,ădinămomentăceăinterdic iileăculturaleă
şiă ă dinamicileă familiiloră particulareă l-auă determinată s ă adopteă oă pozi ieă deschis ă şiă
mutual ădeăimposibilitateăînămen inereaăuneiărela iiăcuăfiguraăpatern ,ăaceştiăaoameniăsuntă
nevoi iăs -şiăformezeăsimbolicăoărela ieăcuătat l.ăCuăalteăcuvinte,ăînălocăs ăfieă“cuătat l”ăeiă
ajungăs ăfieă“precumătat l”.ă
Goldner et al. (1990)ăăprezint ăcazulăluiăRaymond,ăcareăşi-aădescrisăpropriulătat ă
ca fiind “un bărbat dur, dur atât din punct de vedere emoţional cât şi din punct de vedere
psihologic”. Totuşi,ăînămomentulăînăcareăaăfostăîntrebatădeăterapeută“Ai apreciat această
duritate?”,ăîntâiăaăt cutădup ăcareăaăafirmată“Nu….nu cred….. am puţin respect în ceea
ce-l priveşte pe tatăl meu. În cele din urmă, am reuşit să afirm tot timpul că am puţin
respect faţă de el, fapt pe care i l-am comunicat inclusiv lui. Dar acum nu mai ştiu dacă
acest lucru este adevărat. Acum am ajuns să mă întreb, din moment ce îi semăn foarte
mult stilului său, dacă nu cumva, într-un mod tacit, am gândit că procedează corect.
Chiar şi aşa, în acele momente îl uram…”.
Beneficiindă deă oă astfelă deă copil rieă marcat ă deă exigen eă extremeă cuă privireă laă
conformitateaă fa ă deă diferen eleă deă gen,ă b rba iiă precumă Raymondă intr ă înă rela iaă deă
cuplu cu constrângeriă imposibileă („Niciodată nu trebuie să trăiesc frica, să cunosc
nevoia, să respect punctul de vedere al unei femei”). Paradoxal, aceste idei s-au
demonstrată nefunc ionaleă chiară şiă dup ă experien aă copil rieiă înă careă aă tr ită diferiteă
anxiet iăşi aăpututăpercepeăanumiteălucruriăprinăochiiăuneiăfemei.ăMaiămult,ăînărela iaăpeă
care o are cu soțiaă înă prezent,ă tendin aă deă aă înc lcaă acesteă mesajeă esteă vizibil ă aproapeă
oricând.
Goldneră etă al.,ă (1990)ă subliniaă faptulă c ă Raymond,ă ună omă f r ă prieteni,ă f r ă o
slujb ăşiăcuăoărela ieăextremădeănefunc ional ăcuăso iaăşiăpropriiăcopii,ăaăacceptatăs ăvin ăînă
terapiaă deă familieă dup ă ceă şi-aă lovită so ia.ă Aă fostă motivată deă amenin areaă so ieiă c ă îlă
p r seşteă dac ă nu-şiă rezolv ă problemeleă legateă deă manifest rileă agresive.ă Înă timpulă
terapiei s-aăobservatăc ăRaymond,ădeăcâteăopriăs-aăaflatăînăsitua iaădeăriscădeăa-şiăascultaă
so iaă sauă deă aă seă l saă convinsă ă deă opiniaă ei,ă aă devenită agresiv.ă Deciă violența a fost

187
facilitat ădeăsitua iileăînăcareăso iaăs-a aflat pe punctul de a-lăfaceăs ăcedezeăînăluareaăunoră
deciziiă sauă deă momenteleă deă sl biciuneă înă careă b rbatulă experimentaă sentimenteă deă tipă
feminin.ă Chiară şiă dup ă ceă aă înțeles aceste contexte vulnerabile pentru sine, clientul a
continuatăs ălupteăîmpotrivaăso ieiăpentruăaăde ineămonopolulăşiăpozi iaădeăputere.
Inăceleămaiămulteăcazuri,ămameleăacestorăb rba iănuăauăpututăs -iăajuteăpeăaceştiaă
s -şiă construiasc ă oă rela ieă pozitiv ă cuă ta iiă lor.ă Deă fapt,ă s-aă observată c ă pattern-ul
disfuncționalăconstaăînăacțiunea fiului agresat deăc treătat ădeăaăformatăcoali iiăcuămamaă
împotrivaăviolen eiăacestuia.ăDeăexemplu,ăunăfiuădescriaăcumămamaămanifestaăsentimenteă
deămândrieăfa ădeăelăînăceeaăceăpriveaăatitudineaădeăripostareălaăagresiunileătat lui;ăaltulă
sus ineaă cumă deveniseă favoritulă mameiă pentruă atitudineaă deă “b rbat”ă peă careă oă
demonstraseăcomparativăcuăfrateleăs u;ăaltulăpovesteaăcumămamaăsaăîntotdeaunaăîlăprotejaă
peăfrateleăs uămaiămicăînătimpăceăpeăelăîlăîncurajaăs ălupteăcuătat lăs u.ă
Astfel,ăînămulteădintreăacesteăcazuri,ăleg turaăcreat ăîntreămam ăşiăfiuăseătrasform ă
într-oă coali ieă ascuns ă împotrivaă tat lui.ă Dină acestă motiv,ă ceiă doiă tr indă experien aă
subjug rii,ăocup ăacelaşiănivelăînăierarhiaăputeriiăfamiliale.ăTotuşi,ărela ieiăcreateăîntreăeiă
esteă contradictorie.ă Mama,ă întrucâtă reprezint ă unulă dină rolurileă parentale,ă men ineă oă
pozi ieăsuperioar ăînăierarhiaăfamilial ,ăînătimpăceăfiul,ăprinăprismaăfaptuluiăc ăesteăb rbată
într-oăcas ădeătipăpatriarhal,ăesteădeseoriăconsideratăaăseăaflaăîntr-oăpozi ieăsuperioar ăceleiă
pe care o de ineămama,ădeşiăesteăalădoileaăp rinte.
Aceast ă leg tur ă paradoxal ă adeseoriă puneă b ie iiă într-oă pozi ieă imposibil .ă Înă
timpăce,ăînăcalitateădeăcopii,ăînc ăauănevoieădeăprotec iaăşiăgrijaămameiălor,ădeseoriăsimtă
nevoiaădeăaăseăcomportaăprecumănişteă“b rba i”ăcareăs ăsus in ăatitudineaătat luiăînăraportă
cuă mama.ă Astfel,ă dac ă seă coalizeaz ă preaă multă cuă mama,ă risc ă s ă nuă par ă suficientă deă
b rba iăînăochiiăacestoraăşiăs ănuămaiăbeneficiezeădeăaprobareaăşiărespectulălor.
Realitateaă demonstreaz ă c ă înă astfelă de experien e,ă b ie iiă simtă nevoiaă deă a-şiă
sus ineămameleăşiăseăaliaz ăcuăele,ădeşiăînăacelaşiătimpăşi-arădoriăoăapropiereăcuăta ii.ăEiă
suntă martoriiă suferin eiă şiă nedrept iloră laă careă suntă supuseă mameleă şiă tr iescă înă multeă
feluriăoăanumit ăloialitateădarăîşiădorescăcuăînfocare,ăînăacelaşiătimp,ăs ăformezeăperecheă
cuă puterniculă şiă criticulă tat .ă Astfel,ă aceştiă copiiă formeaz ă şiă dezvolt ă atitudiniă
ambivalente,ăalian eăascunseăcuăambiiă p rin i,ă peăcareăniciăeiă înşişiă nuăleăpotă în elegeăşiă
gestionaăcorespunz tor.

188
 Psihoterapeuții care s-auă implicată înă aceast ă cercetareă (id.,ă 1990)ă auă încercată s ă
în eleag ă înă ceă m sur ă acesteă loialit iă parentaleă conflictualeă suntă implicateă înă
transmitereaăpatternurilorăviolenteăşiăatitudinileăpeăcareăaceştiăb rba iăleăvorămanifestaăînă
viitorăfa ădeăpartenereleălorădeăvia .ăOscila iaăconstant ăîntreădevo iuneaă“feminin ”ăşiă
domina iaă“masculin ”ă ceăcaracterizeaz ăşiă atitudineaăambivalent ădeămaiătârziuă fa ădeă
partenereleă deă via ,ă ă atitudineă atâtă deă desă prezentat ă şiă comentat ă înă literaturaă deă
specialitate,ăpoateăfiăprivit ăcaăşiăunăconflictăalăuneiăloialit iăscindate.ă

4.3.4. De-structurarea momentului violent

Pentruăaăopriăşirulăacestorăsecven eăpericuloase,ăautoriiăauădezvoltatăoăstrategieădeă
interven ieă careă “destructureaz ă ”ă procesulă psihologică careă genereaz ă cicluluiă violent.ă
Psihoterapeuțiiă sistemiciă abordeaz ă episodulă agresivă caă fiindă oă pseudo-solu ieă laă
contradic ileăpeăcareăb rba iiăviolențiăleăexperimenteaz ăînăceeaăceăpriveşteăsentimenteleă
lorădeădependen ,ăteam sauătriste e.ăÎnăviziuneaălor,ăacesteăsentimenteăsuntădeăneacceptată
şiă nuă leă permită s ă socializezeă corespunz toră viziuniiă peă careă oă auă asupraă masculinit ii.ă
Într-adev r,ăatunciăcândăagresoriiărelateaz ăstareaăpeăcareăoăauăînainteaăunuiămomentădeă
violen ,ă eiă aducă înă aten ieă momentulă deă lupt ă întreă sentimenteleă specifică masculineă şiă
feminine.
Goldneră etă al.,ă (1990)ă descrieă ună exempluă înă careă ună terapeută deconstruieşteă
momenteleă dinainteaă uneiă exploziiă violente.ă Întreb rileă suntă adresateă rară şiă repetate,ă
separândă momenteleă descriseă deă b rbată înă celeă careă ină deă prezentă şiă celeă careă ină deă
trecut.ă Esteă cazulă unuiă tân ră lupt toră careă locuieşteă departeă deă cas ,ă esteă c s torit,ă
înstr inatăşiăîndep rtatădeăfamiliaăso ieiăsale,ăf r ăslujb ăşiădependentăfinanciarăde venitul
so ieiăsale.ăAcesataădinăurm ăl-aăamenin atăc -lăp r seşteădac ănuărenun ălaăcrizeleăsaleă
deă violen .ă Şedin aă deă consiliereă urmeaz ă dup ă oă lupt ă deă 24ă deă oreă întreă ceiă doi.ă Deă
îndat ăceăajungeălaăterapeutăelămen ioneaz ăc ăareănevoieădeăvalium, “pentru că mă doare
capul şi mă simt îngrozitor!”. So iaăaminteşteăc ăaăfostăamenin at ădeăso ulăs u,ăcareăi-a
interzisă totodat ă s ă mearg ă laă munc .ă Discutândă doară cuă elă înă primaă parteă aă sesiunii,ă
acestaăaămen ionatăc ăfuriaăsaăaăizbucnităînămomentulăînă careăso iaăvorbeaălaătelefonăcuă
tat lăs u.
Terapeutul: Aţi auzit că......

189
John: Nu, chiar mi-a spus el la telefon. Într-un moment în care eu nu spuneam nimic
deoarece...mi-am spus mie însumi...ca ar fi cea mai mare greşeală pe care aş putea-o
comite...
Terapeutul: Vocea socrului tău a răsunat în mintea ta până în dimineaţa următoare,
când ai încercat să-ţi opreşti soţia să te părăsească? I-ai spus ceva lui în acea seară?
John: I-am spus...Ascultaţi-mă, domnule B., niciodată nu aş răni-o pe fiica dvs. Este
soţia mea şi o iubesc. El mi-a răspuns atunci...Aş vrea să ştii că dacă ai răni-o, sunt în
stare să dau acel telefon....mi s-a făcut rău în momentul în care a spus asta. Nu ar fi
trebuit să spună asta. Dacă intenţiona să mă lovească, tot nu ar fi trebuit să-mi spună
asta, întrucât soţia mea acum este.....
Terapeutul: Ceea ce ai simţit tu în acea seară a fost o combinaţie de furie şi teamă.....
John: După cum vă spuneam, tată său este un bărbat în vârstă de 70 de ani. Omul este
într-o stare fenomenală, sănătos precum un cal, arătos şi are o mulţime de oameni care
roiesc în jurul său. Dacă ar fi avut vârsta de 50 de ani, aş fi mers direct la el şi l-aş fi
rănit atât de tare încât nu ar mai fi putut merge niciodată. M-aş fi dus până la el şi aş fi
curăţat podeaua cu el pentru că şi-a permis să imi ameninţe viaţa. Da, eram foarte furios
în acel moment.
Terapeutul: Mai simţi încă ce ai simţit în momentul acelui telefon?
John: Îmi vine să mă lovesc cu capul de perete chiar aici pentru că sunt atât de necăjit
din cauza sentimentelor pe care le trăiesc acum. Adică.....simt doar....Luati-i ca exemplu
pe cei doi fii ai lui. Aceştia nu au făcut niciodată nimic pe cont propriu în toată viaţa lor.
Au fost cuprinşi în afacerea tatălui lor şi aşa au reuşit în viaţă. Eu, dimpotrivă, am fost şi
în situaţia în care mi s-au introdus 26 de copci; mi-au spus că dacă continui să lupt voi
muri. Nu puteam respira. Aveam 26 de copci în cea de-a doua rundă şi am continuat să
lupt. Am luptat pentru viaţa mea şi mi-am rupt ambele mâini. Adică, am luptat pentru
viaţa mea. Am luptat pentru a-mi ajuta familia să beneficieze de toate şi apoi.....
Povesteaă luiă includeă acumă dou ă familii,ă ceaă aă so ieiă şiă propriaă familie.ă Povesteaă
legat ădeăfamiliaăso ieiă îlă macin ăteribilă întrucâtătân rulănuăreuşeşteăs ăajung ălaăacelaşiă
nivelă socială cuă aceastaă iară socrulă s uă îlă amenin ă cuă contactareaă unoră criminaliă
profesioniştiă careă s -iă fac ă r u.ă Astfel,ă înă viziuneaă psihoterapeuților sistemici, aceste
amenin riăreprezint ădeăfaptăpropriileăsentimenteăaleăsocruluiăs uădeăneputin ăşiăascundă

190
dorin aă acestuiaă deă aă p reaă înc ă puternic.ă Povesteaă proprieă aă tân ruluiă includeă încerc riă
disperateădeăaăluptaăpentruăfamiliaăsaăşiădeăaăculege,ădeocamdat ,ădoarăeşecul.ă

Terapeutul: Deci, aceste sentimente ţi-au venit în minte înainte de a încerca să-şi opreşti
soţia să meargă la muncă? Respingerea demonstrată de familia sa şi sentimentul că nu ai
făcut ce ţi-ai fi dorit pentru propria ta familie?
John: ...
Terapeutul: Deci, în acea dimineaţă când te-ai trezit, ai simţit cum sângele îţi năvălea
prin vene? - Este acel foc pe care l-ai simţit unul care te îndeamnă să lupţi pentru viaţa
ta, pentru propria ta familie şi să-i demonstrezi soţiei şi familiei sale că poţi fi un bărbat
adevărat?
John: Lupt chiar acum! Toată viaţa am luptat pentru părinţii mei, ca ei să poată avea o
casă frumoasă şi totuşi încă nu am reuşit acest lucru. Fapt care mă deranjează teribil.
Deşi sunt recunoscut la un nivel ridicat în lumea profesională, nu mi-aş putea permite să
mă întorc acum şi să-mi cumpăr chiar şi gumă de mestecat...
Terapeutul: Deci, în acea dimineaţă în care te-ai trezit şi aveai în gând aceste idei de
luptă pentru familia ta şi împotriva opiniei familiei soţiei, ea te-a anunţat că trebuie să
plece la muncă. Ce s-a întâmplat atunci?
John: Atunci i-am spus...Nu...Nu mergi la muncă...Nu vei ieşi din casă întrucât ei pot lovi
în noi!
Terapeutul: Şi ce ţi-a răspuns dânsa atunci?
John: Oh, da...chiar mă duc...M-a provocat! Dar de fapt, nu dânsa m-a provocat....ci
părinţii ei. Ei au fost.
Terapeutul: Deci, deşi provocarea vine în mod direct de la soţia ta, de fapt părinţii ei
sunt responsabili. Ei sunt de părere că tu eşti un ratat din moment ce numai ea trebuie să
meargă la muncă?
John: Am 25 de ani. Nu am 35. Din moment ce provocarea a fost lansată, nu-mi pasă că
vine din partea unei persoane sau a a mai multora. ..Ea avea o anumită voce. Când am
auzit, l-am auzit de fapt pe bătrânul său vorbind.
Terapeutul: Cum ai descrie acea voce?
John: Era ceva care m-a tăiat efectiv precum o lamă de cuţit. Cu tatăl său nu poţi avea o

191
discuţie pentru că el are întotdeauna dreptate! Tu eşti cel care se înşeală. Vezi, acesta
este motivul pentru care nu reuşesc niciodată…Nu ai dreptate, Jack….eşti precum o
lumină…nu vreau să par aşa, dar presiunea devine atât de puternică acum, întrucât îmi
doresc să întorc lucrurile şi să îmbunătăţesc situaţia pentru toată lumea. Şi nu reuşesc
să fac asta. E ca şi cum aş lupta într-o bătălie deja pierdută, fapt care mă omoară de-a
dreptul.
Terapeutul: Deci, în dimineaţa respectivă când te-ai trezit speriat şi furios, ai auzit
vocea tatălui său care spunea că ai dezamăgit ambele familii. În asta de fapt a constat
provocarea?
Seăpoateăobservaăcumăclientulăseălupt ăcuăsentimenteleăconfuze,ăfiindăprinsăîntreă
dorin aă deă aă ob ineă apreciereaă dină parteaă ambeloră familiiă şiă situațiileă înă careă deă faptă seă
simteăr nit,ăînsp imântatăşiăumilit.ă“Mă zbat din greu..”ăesteăexpresiaăcareăîiăeviden iaz ă
celămaiăbineăstimaădeăsine.ăÎncearc ăs ăfieăconsideratăoăpersoan ădemn ădeăadmira iaăceloră
dou ăfamiliiăşiănuăs ăaib ăsentimentulăc ăarăputeaăfiăabuzat,ăr nităsauădesconsiderat.
Înă timpulă procesuluiă deă deconstruc ie,ă psihoterapeutulă aă discutată foarteă pu ină
despreăfuriaăîndreptat ăasupraăso ieiăsale;ăincidentulăcareăoăimplic ăpeăaceastaăesteăpractic
ascunsă caă urmareă aă eviden ieriiă celorlalteă aspecteă careă l-auă deranjată şiă auă condusă c treă
aceast ăexplozieăaămanifest riiăviolente.ăTreiăvociăsuntăproeminente:ăvoceaăso iei,ăvoceaă
socruluiăs uăşiăceaăaăpropriuluiătat .ăAcesteăvociădauănaştereăunorăidei de care acest client,
precumămajoritateaăb rba ilor,ădevineăprofundăpreocupat:ăde ineareaăuneiăpozi iiădistincteă
înăsistemulăfamilial,ăob inereaăuneiăpozi iiăsemnificativeăpeăscaraăsociale,ărecunoaştereaăsaă
caă fiindă ună b rbată puternică şiă inexisten aă oric ruiă sentimentă deă team ă dină parteaă sa.ă Înă
esen ,ăacesteaănuăreprezint ădecâtăluptaăsaăinterioar ,ăteamaăsaădeăaănuăeşuaăşiădorin aăsaă
deăaăreuşi.

4.3.5. Pozi iaăfemeiiăvictim

Unaă dină preocup rileă centraleă aleă demersuluiă terapeutică aă fostă explicareaă rolului
participativă ală femeiiă înă rela iaă violent .ă Înă calitateă deă teoreticieniă sistemici,ă autoriiă
studiuluiă nuă auă acceptată descriereaă femeiiă caă simpl ă victim ă lipsit ă deă ap rare,ă îns ă și
noțiunileă deă “circularitatei”ă sau,ă “beneficiileă secundareă aleă simptomului”ă trebuieă priviteă
șiăînțelese cu foarte mare precauție.

192
 Cuăscopulădeăaăintroduceăvictimaăînădefinireaăproblemei,ădarănuăcuăcelăalăblam riiă
sale, terapeuțiiă auă încercată s ă în eleag ă motiveleă pentruă careă acesteă femeiă nuă p r sescă
rela iileăabuziveădeşiănuăsuntădependenteăfinanciarăşiădinăceămotivănuădevinăcapabileăs -şiă
impun ă propriileă puncteă deă vedereă deșiă deă multeă oriă prefer ă s ă nuă cedezeă dină punctă deă
vedereăverbalăînăfa aăpartenerilor,ădeşiăsuntăconştienteăc ăseăsupunăunorăsitua iiădeărisc.
Pentru a ne da oă ideeaă despreă câtă deă greuă leă esteă acestoră femeiă s ă g seasc ă
r spunsulălaăacesteăîntreb ri,ăGoldnerăetăal.,ă(1990)ăsubliniaz ăcâtevaăexemple:ă“De fapt,
cred că nu vreau decât să înţeleg de ce stau în această relaţie. Chiar nu ştiu. Mă tot
gândesc dacă nu o fi ceva în neregulă cu mine”,ă sau”Dick îmi spune că îi reproşez
absolut tot şi că de fapt eu sunt cea nebună. Adevărul este că sunt nebună pentru că aleg
să stau cu el, dar… chiar nu cred că eu sunt cea nebună în relaţia asta. Poate sunt, dar
eu nu văd lucrurile aşa”.
Putereaă careă leag ă şiă men ineă aceast ă rela ieă aă devenită maiă misterioas ă pentruă
psihoterapeu iăînămomentulăînăcareăauădescoperităc ăacesteăfemeiănuăerauăchiarătimide,ăcuă
oă imagineă deă sineă sc zut ,ă victimeă fragile.ă Erauă victimeleă unoră rela iiă violenteă dară înă
aproapeătoateăcazurileăerauăfemeiăcareăde ineauăputerniceăpuncteădeăvedereăşiădemonstrauă
unăacutăsim ăalăputerii.ăAceast ăreprezentareăfals ăaăterapeuților s-ar putea datora teoriilor
revizionisteăaleădezvolt riiăcurentuluiăfeministăşiăalăpsihologiei feministe, care au devenit
foarteăputerniceăînă ultimiiăani.ă Punctulăcentrală înăterapiileă cuăfemeileăvictimeăesteăideeaă
conformă c reiaă ună puternică sim ă ală sineluiă trimiteă laă oă real ă identitateă feminin ă prină
intermediulă abilit iloră femeiiă deă aă construiă şiă men ineă rela iiă cuă ceilal i.ă Acestă modelă
cognitivăşiăcomportamentalăaăfostămoştenitădeăc treăfiiceădeălaămameleălor,ăaăc rorăviziuneă
asupraă obliga iiloră femeiiă const ă înă conservareaă rela iiloră cuă ambeleă familiiă şiă p strareaă
unit iiăfamilialeăindiferentădeăcosturileăpersonale.ăAstfel,ăatâtămamaăcâtăşiăfiica,ăajungăs -
şiăapreciezeăstimaădeăsineăînăfunc ieădeăsuccesulăsauăeşeculăînăformareaărela iilor,ăoferireaă
aten iei,ăgrijiiăşiăsiguran eiăceluilalt,ă“câştigarea”ăceleilalteăpersoane.
Din nou Goldneră etă al.,ă (1990)ă ilustreaz ă celeă discutateă cuă cazulă luiă Sarah,ă ună
copilăcareăaă fostăb tută(asemeniămameiă sale)ădeă c treăunătat ă alcoolicăşiă careăînă prezentă
esteă agresat ă deă c treă so ulă s uă Mike,ă șiă careă povesteşte:ă “Din momentul în care m-am
implicat în această relaţie alături de Mike, am avut sentimentul că este precum un copil
care suferă. Am considerat că cea mai bună modalitate de a menţine această relaţie este

193
să încerc să-l ajut să aibă o mai bună imagine despre sine”. Astfel,ăchiarăşiăînăcondi iileă
proprieiăsaleăvictimiz ri,ăSarah,ădincoloădeăintereseleăşiăsiguran aăsaăînăaceast ărela ie,ăîşiă
poateăumanizaăagresorulăşiăseăpoateădevotaăîngrijiriiăsale.
Pornindă deă laă aceast ă m rturisire,ă s-aă ob inută oă redescriereă pozitiv ă aă motiva ieiă
careă sus ineă p stareaă şiă men inereaă într-oă rela ieă violent .ă Pentruă Sarahă sauă alteă femeiă
asemeniă ei,ă motivulă deă aă r mâneă într-oă astfelă deă rela ieă nuă ineă deă ună caracteră slab,ă
dependen ă morbid ă sauă masochism,ă ciă eă maiă bineă în elesă caă oă afirmareă aă idealuluiă
feminin: pentru aăp straăanumiteăleg turiădeăataşament,ăpentruăaăvindecaăşiăpentruăaăaveaă
grij ădeăcel lat,ăindiferentădeăeforturileăşiăpierderileăsale.ăDup ăcumăafirmaăoăalt ăfemeie:ă
“Am stat într-o astfel de relaţie 20 de ani, deşi am ştiut după prima săptămână că este o
greşeală...şi asta pentru că <fetele reuşesc să facă să meargă o relaţie>”. Înă acesteă
condi ii,ăaănuărenun aălaăoăastfelădeărela ieă ineădeăsentimentulădeămândrieăalăfemeiiăşiădeă
respectul de sine.
Privit ădintr-oăalt ăperspectiv ,ăop iuneaăfemeiiădeăaăr mâneăîntr-oărela ieăînăcareă
esteăagresat ,ămaltratat ,ăoăprotejeaz ăpeăaceastaă deăsentimentulă deăvin ădeăaărenun aălaă
rolulă s uă curativă şiă protector.ă Maiă specific,ă dină momentă ceă femeileă suntă înv ateă s ă fieă
atenteă laă nevoileă celorlal i,ă capacitateaă loră empatic ă leă ofer ă ună bagajă substan ială deă
cunoştin eă legateă deă dependen aă fragil ă aă persoaneloră careă leă agreseaz .ă Deseori,ă acestă
faptă înseamn ă c ă eleă nuă potă sc paă deă sentimentulă c ă p r sindă rela ia,ă ară tr daă termeniiă
acesteia.ăDup ăcumăm rturiseaăoăalt ăclient ,ă“Am devenit confuză. Ştiu că este un bărbat
bun. De asemenea, ştiu că poate fi şi rău. Dar când e bun, e bun. Mi-e tamă că dacă l-aş
părăsi ar putea gândi despre mine <Ce fel de femeie eşti! Priveşte ce mi-ai făcut>.” (id.,
1990). Astfel, o femeie care-şiăp r seşteăpartenerulăviolentăpoateăs ăr mân ăcuăideeaăc ăaă
negatăprerogativeleămasculineăşiăaăaşezatăăintereseleăpropriiăpeăprimulăloc.
Pornindă deă laă acesteă dispozi iiă culturaleă careă ină deă diferen eleă deă genă şiă careă
creeaz ă presiuniă asupraă femeiiă de a-şiă negaă propriaă identitateă şiă propriileă nevoi,ă
psihoterapeuțiiăauăfostăinteresa iăs ăurm reasc ămodulăînăcareăacesteaăauăfostătransmiseădeă
laăoăgenera ieălaă alta.ăS-aădemonstrată c ,ă aşaăcumă b rba iiă agresiviăprovinădină familiiă înă
cadrulă c roraă eiă înşişi auă fostă victimeă aleă violen eiă domestice,ă abuza i,ă sauă supuşiă unoră
modeleăpatriarhaleăexagerate,ăînămodăsimilarămulteăfemeiăprovinădinăfamiliiăcuăstructuriă
patriarhaleăputernice.ăÎnămulteădintreăcazuri,ămameleăauăde inutăpozi iiăşiăroluriăextremădeă

194
submisiveăfa ădeăso iiălor;ăînăalteăcazuri,ăierarhiaăbazat ăpeădiferen eleădeăgenăs-a inversat
iarămamaăaăfostăceaăcareăaăpreluatăpozi iaăsuperioar ăînăfa aătat lui.ăDar,ăindiferentădac ă
ierarhiaă puteriiă aă fostă sauă nuă unaă conven ional ,ă credin eleă familialeă men ioneaz ă c ă
“bărbatul este cel care trebuie să fie la cârma familiei” şiă de ineă oă pozi ieă multă maiă
puternic ădecâtăceaăaăso iei.ăAstfel,ădeşiăstatutulămamelorăeraăelevatăsauăobedient,ăacesteă
feteăauăsuferităunăsoiădeăneglijareăexisten ial ăprinăfaptulăc ăau crescutăînăfamiliiăînăcareă
femeileă suntă subestimate,ă într-ună climată deă intimidareă şiă formată înă bazaă unoră credin eă
conformă c roraă b rbatulă trebuieă s ă domineă femeia,ă chiară dac ă nuă demonstreaz ă concretă
aceast ăcapacitateăşiăatitudine.
Comun ă povestiriloră acestoră femeiă esteă descriereaă uneiă familiiă înă cadrulă c reiaă
uneiăfemeiănuăîiăesteăpermisăs ăseăplâng ădeăpozi iaăsa.ăFiiceleăauăfostăcrescuteăînăspiritulă
unorăvaloriăconformăc roraăaăiubiăînseamn ăaărenun aălaăsine.ăDeşiăceleămaiămulteădintreă
femei,ăînăreconstruireaătrecutuluiălor,ăîşiăpotăamintiăcâtevaămijloaceăprinăcareăfamiliileăloră
le-auăsuportatăşi,ăînăceleădinăurm ,ătoleratăpornirileădeăindependen ,ăfemeileăintervievateă
nuă p reauă s -şiă aminteasc ă dină trecutulă loră asemeneaă episoade.ă Eleă descriauă sentimente
careă nuă auă contată pentruă ceilal i,ă decâtă înă m suraă înă careă acesteaă implicauă grijaă fa ă deă
nevoileăcelorlal i.ăOricum,ămulteăclienteăîşiăaminteauădeăp rin iiălorăcaăfiindăfoarteăcriticiă
şiă aspriă cuă ele,ă peă motivă c ă nuă “ofer ”ă suficient,ă dorin eleă loră deă independen ă fiindă
considerateă aberante,ă iară inten iileă loră deă diferen iereă sauă separareă erauă considerateă
distructiveăsauăadev rateăacteădeănebunie.
Prină explorareaă contextulă politică înă careă acesteă dispozi iiă deă genă suntă legiferate,ă
Goldner et al., (1990) aă reuşită s ă clarificeă modalitateaă prină careă “feminitatea”ă aă devenită
problematic ă şiă contradictorieă pentruă femei.ă Privindă întâiă laă rela iaă mam -fiic ,ă s-a
presupusă c ă fiiceleă aleă c roră mameă auă fostă deseoriă dominateă înă c sniciileă lor,ă auă fostă
prinseăîntr-o dilem ădureroas .ăEleăauăfostănevoiteăs -şiăconstruiasc ăoăidentitateăfeminin ă
într-ună contextă deă sentimenteă intenseă contradictoriiă legateă deă propriaă mam :ă furieă şiă
simpatie,ăadmira ieăşiă frustrareă etc.ăProblemaăpentruăacesteăfeteăeraă c ,ădină dorin aădeă aă
p straă oă rela ieă matern ă pozitiv ă puternic ,ă eleă trebuieă s ă devin ă precumă mameleă loră şiă
astfelăs ăaccepteăpremiseleădespreăceeeăceăînseamn ăs ăfiiăfemeieăşiăcareăle-au transformat
înă victimeă peă mameleă loră înc ă deă laă început.ă Laă felă caă şiă înă studiulă asupraă b rba ilor,ă
acesteă femeiă auă fostă prinseă într-oă imposibil ă leg tur ă deă loialitate.ă Aă fiă loialeă mameloră

195
implicaăs ăîndureăunăanumităfelădeăsubjugareăpersonal ăşiăsocial ,ăînătimpăceădeschidereaă
manifestat ăc treătat ăînsemnaăunăactădeătr dareăalămameiăşiăimplicit al propriei persoane.

4.3.6. Alian a
Alian aă esteă ună aspectă unică ală rela ieiă deă cupluă întrucâtă eaă ac ioneaz ă pentruă aă
sus ineă şiă asiguraă oă reconsolidareă aă acesteiaă dup ă consumareaă unuiă episodă violent.ă Esteă
experimentat ădeăambiiăparteneriăcaăfiindăo leg tur ăexistențial ăputernic ,ădar,ădeoareceă
esteăresim it ădeseoriăcaăfiindăruşinoas ,ăboln vicioas ăşiăregresiv ,ădeăceleămaiămulteăoriă
r mâneăunăsecret,ăunăfaptăascunsăinclusivăfaț ădeăpsihoterapeut.
Putereaăacesteiăleg turiăareăpoten ialulădeăaăcombate cel mai antiviolent program:
cuăcâtăanumiteăfor eădinăafar ăîncearc ăs ădezbineăcuplul,ăcuăatâtăanumiteăfor eădinăinterioră
men ină ceiă doiă parteneriă împreun .ă Înă modă cert,ă niciă unulă dintreă aceştiaă nuă vaă vorbiă
deschisădespreăleg turaăsaădeăataşamentăsau nu-iăvaărecunoaşteăputerniceleăşiăprofundeleă
sentimenteă fa ă deă sine,ă atunciă cândă rela iaă devineă atâtă deă stigmatizatoareă înă ochiiă
celorlal i.ăDinămomentăceăadev rataănatur ăaăleg turiiăr mâneăadeseoriăunăadev ratămister,ă
chiară şiă pentruă protagoniştiiă înşişi,ă eiă voră r mâneă fideliă înă aceast ă structur ă înă ciudaă
oric roră interdic ii.ă Dac ă psihoterapeutulă nuă vaă puteaă lucraă cuă dualitateaă aceasteiă
puterniceă leg turi,ă atunciă exist ă risculă majoră caă rela iaă deă cupluă s ă seă transformeă într-o
coali ieăsecret ăîmpotriva celorădinăexterior,ăinclusivăaăterapeu ilor.
Dină acesteă motive,ă înă debutulă terapieiă cuă acesteă cupluri,ă seă monitorizeaz ă oriceă
descriereăşiăapreciereăpozitiv ăaărela ieiăşiăseăîncurajeaz ăacesteăcomentariiăcaăfiindăparteăaă
procesuluiă terapeutic.ă Creândă spa iuă acestuiă tipă deă dialogă colaborativ,ă terapeuții
dezamorseaz ă oă pareă dină putereaă secretuluiă deă cuplu.ă Acestă lucruă faciliteaz ă şiă auto-
înțelegerea anumite valori specifice ale femeilor agresate, deoarece de multe ori ele au
sentimetulăc ăexplica iileălorăşi-auăpierdutăimportan aăşiăsensulăși le-au abandonat. Se simt
confuzeăşiătr iescăunăacutăsentimentădeăruşineăîntrucâtădorescăs ăr mân ăîntr-oărela ieăcareă
leă produceă atâtă deă multă r u.ă F r ă aă g siă oă intențieă pozitiveă înă spateleă acestuiă
comportament aparent aberant,ăacesteăfemeiăsuntăvulnerabileăînăfa aăunorămesajeăsocialeă
șiăuneoriăpsihologiceăputernice,ăcareăleădetermin ăpeăacesteăfemeiăs ătr iasc ăînc ăodat ăoă
situațieăparadoxal ,ăînăcareădac ăp r sescărelațiaădeăcupluăviolent ăsuntăjudecateădeăc treă
societate,ă iară dac ă r mână înă rela iileă “boln vicioase”ă suntă neînțelese de psihoterapeuți.
196
Acesteă standardeă întotdeauană culpabilizeaz ă victima,ă careă trebuieă s ă accepteă oă
caracterizareă aă saă caă fiindă masochist ,ă aparentă bolnav ă sauă doară jucândă rolulă uneiă
persoane nebune.ă Generândă oă explica ieă diferit ,ă careă ofer ă oă descriereă pozitiv ă aă
particip riiăsaleăînăaceast ărela ie,ăfemeiaădezvolt ăunăanumităsentimentăalădemnit ii,ăcareă
îiăofer ăposibilitateaădeăaăalege,ăeventualădeăaăr mâneăsauăp r siăaceast ărela ieăînătermeni
totalădiferi i.ă
Înă timpulă terapieiă cuă acesteă cupluri,ă s-aă l sată deschis ă posibilitateaă femeiiă deă aă
spuneăcuăpropriileăcuvinteădeăceăprefer ăs ărâmân ăal turiădeăb rbatulăcareăoăagreseaz ,ă
clarificându-se mesajele paradoxale (frica de consecințe divorțului, dar și sentiment de
iubireăpeăcareăniciăeaăîns şiănuăreuşeşteăs -lăîn eleag ).ăÎnămodăsimilar,ăb rbatulăpoateăfiă
confuzăînăleg tur ăcuăfaptulăc ăîşiăbrutalizeaz ăparteneraădeăcupluăşiăsimteănevoiaădeăa-i
controlaăîntreagaăvia .ăDeseori,ăacestaăareăoăviziuneădubl ,ăcaracterizat ăpeădeăoăparteădeă
ipostazaădeăpersoan ădecent ăşiăbun ,ăiarăpeădeăalt ăparteădeăceaăaăb rbatuluiăcareăsimteă
nevoiaădeăaăseăcomportaăira ionalăşiădeăaădistrugeăoameniiăcareăîlăiubesc.ă
Înă cadrulăprocesuluiăterapeuticăseăajungeălaăîn elegereaăfactorilorăcareăunescăatâtă
deă puternică dou ă persoaneă într-oă astfelă deă rela ie.ă Procesulă eviden ieriiă unoră înc rc turiă
afectiveă puterniceă aleă celoră doiă parteneriă deveneă practică parteaă central ă aă terapiei.ă
Poveştileă deă via ă aleă acestoră b rba iă şiă femeiă suntă nara iuniă înc rcateă deă durereă şiă
dezam gire.ă Totuşi,ă înă timpă ceă cuplulă povesteşteă istoriaă rela ieiă sale,ă înă modă deosebită
debutulăacesteia,ăperdeauaăseăridic .ăEsteăcaăşiăcumăîntreăceiădoiăs-ar fi creat o conexiune
electric ,ă oă leg tur ă careă îiă men ineă împreun ă înă ciudaă agresiuniiă şiă violen eiă nebuneşti.ă
Ini ialăşiăimplicit,ărela iaădeăcupluăesteăprivit ăcaăfiindăopus ăceleiădinăfamiliaădeăorigineăşiă
chiară dină lumeaă social ă caă atare.ă Urm rindă cursulă povestiriiă fiec ruiă partener,ă seă poateă
observaăcumăfiecareădintreăceiădoiăparteneriăseăaflaăînăc utateaăuneiăsolu iiămagiceădeăaăseă
eliberaădeăpovaraăimperativelorălegateădeădiferen eleădeăgenăexperimentateăînăfamiliileădeă
origine.ă Eiă seă afl ă înă c utareaă uneiă “ieşiri”ă şi,ă asemeniă multoraă dintre noi, au gasit-oă înă
ipostazaă uneiă iubiriă romantice.ă Fiecareă dintreă ceiă doiă parteneriă aă crezută c ă şi-aă întâlnită
perecheaăpotrivit ,ăcuăcareăseăcompleteaz ăreciproc.
Înă demersulă terapeutic,ă ună aspectă aparteă îlă constituieă ă înțelegerea perioadei de
atrac ieăini ial ,ăînăcareăambiiăparteneriăauăactivatăconvingereaăc ăarăputeaădep şiăstructuraă
rigid ălegat ădeăconformitateaăsineluiăfa ădeăgenulăapar in tor,ăcareăle-aăfostăatâtădeăbineă

197
întip rit ă înc ă dină copil rie.ă Pentruă b rbatulă careă aă fostă nevoită s -şiă negeă sauă s -șI
suprimeăoriceănevoieăsauăvulnerabilitate,ărela iaăînăsineăaăreprezentatăoăprovocareădeăa-şiă
reclamaă satisfacereaă acestoră nevoiă f r ă aă fiă nevoită s ă recurg ă laă dezonorareaă partenereiă
sale.ă Dup ă cumă m rturiseaă unulă dintreă clienți:ă “Alice mi-a acceptat slăbiciunile şi
sensibilitatea. În faţa mamei mele trebuia mereu să demonstrez că sunt bărbat şi
niciodată unul slab”.ă Laă fel,ă pentruă femeileă careă auă fostă crescuteă înă spirituală
conformismului,ă domina ieiă şiă ală t cerii,ă aceast ă rela ieă le-aă oferită înă mod demn
posibilitatea de a-şiă faceă auzit ă vocea.ă Conformă spuseloră luiă Sarahă “Mike îmi respectă
opinia aşa cum nimeni altcineva nu a făcut-o vreodată”.
Revoltaăîmpotrivaăinterdic iilorăşiănormelorălegateădeădiferen eleădeăgen,ăconducălaă
credin aăconformăc reiaăoărela ieăesteăoăalegereăunic ,ătotalăseparat ădeălumeaăexterioar .ă
Putereaă şiă pericolulă acesteiă falseă evad riă suntă reflectateă deă ună altă exempluă peă careă îlă
subliniaz ăGoldnerăetăal.ă(1990)ăprinăafirmațiileăluiăJoeăşiăAlice,ăunăcupluăcareăîşiăsus ineă
sentimenteleăputernice,ăînăciudaăfaptuluiăc ăAliceăs-aăprezentatăcuăurmeăvizibileăşiăadânciă
aleăviolen eiăîndreptateăîmpotrivaăsaăînăaceast ărela ie.
Joe: Poate că într-un anumit punct ajungem să ne certăm îngrozitor de tare, dar în
acelaşi timp sunt momente în care ne acceptăm reciproc sută la sută. Ea îmi acceptă
sensibilitatea şi slăbiciunea, spre deosebire de mama mea şi îmi oferă calea liberă în
sensul dezvoltării mele conform propriei dorinţe.
Alice: Nu realizez de ce există o anumită legătură între mine şi el şi nu între mine şi
altcineva. Nu ştiu de ce este acest lucru un adevăr, dincolo de faptul că îmi permite să-i
văd slăbiciunile. Chiar şi aşa, nu-l percep precum o ameninţare. Îşi permite să mi se
arate ca fiind o persoană vulnerabilă, privilegiu pe care nu l-am mai avut niciodată.
Cred că asta consolidează relaţia noastră. Aceasta a condus la naşterea unei legături
între noi care durează până astăzi, aşa lezată cum a ajuns.
Nuăarătrebuiăs ăneăsurprind ăfaptulăc ,ădeşiăacesteărela iiăsuntăformateăpornind de
laăsperan aăc ădragosteaăpoateăînvingeăşiădep şiăexperien eleăcopil rieiăbazateăpeănormeleă
deăgen,ătotuşiănuăpotăsupravie uiăinterdic iilorăşiănormelorăculturaleădinăvia aăcotidian .ă

4.3.7. Concluzii
Modelul terapeutic descris de Goldner et al.ă (1990)ă aă încercată s ă p trund ă înă

198
infrastructuraărela iilorăînăcareăb rba iiăîşiăagreseaz ăpartenereleădeăcuplu.ăS-a descoperit
faptulăc ,ăînăcazulăacestorăcupluri,ăabuzulăşiăcoerci iaăco-exist ăcuăsentimentulăîn elegeriiă
şiă ală prietenieiă într-un mod unic şiă înă acelaşiă timpă dureros.ă Numaiă dup ă ceă mesajeleă
paradoxaleă aleă leg turiloră bazateă peă diferen eleă deă genă voră fiă identificateă şiă
metacomunicate, membrii cuplului vor putea ieși din blocajul psihologic, obținându-și
pentruăprimaădat ălibertateaădeăaăseăvindeca de iluzie șiădeăaăschimbaătermeniiăuneiărela iiă
de cuplu.
Dragosteaăşiăviolen aăînărela iileăamoroaseăsuntădou ăconcepteăcareăseăîmpletescăşiă
înăexperien eleăcotidieneăşiăcareăsuntădinăceăînăceămaiădesămediatizateădatorit ănum ruluiă
de astfel de situa ii.ă Tragediaă apareă îns ă înă situa iileă înă careă acesteă manifest riă seă
finalizeaz ă cuă ucidereaă victimeiă sauă uneoriă chiară aă agresorului,ă înă urmaă uneiă autenticeă
lupteăpeăvia ăşiăpeămoarte.ă
Dincoloădeăexplica iileăteoreticeăcuăprivireălaădiferen eleădeăgen,ănormele culturale
şiăpozi iaăb rbatuluiăînăfa aăfemeiiăcareăîlăîndrept escăpeăacestaăs ăfac ădinăparteneraăsaăoă
victim ăaăabuzuluiăfizic,ăpsihic,ăemo ionalăşiăuneoriăchiarăsexual,ămodelulăluiăGoldnerăetă
al.ă (1990)ă aduceă înă aten ieă oă serieă deă aspecteă legateă deă explica iaă psihologic ă aă acestoră
manifest riă agresive,ă oă explica ieă aă motiva iiloră înă virtuteaă c roraă femeileă prefer ă s ă
r mân ă înă acesteă rela iiă careă leă distrug,ă viziuneaă terapeutic ă asupraă acesteiă problemeă
precumăşiăanumiteăpropuneriăşiăideiădeăinterven ie.
Amămaiăad ugaădoarăc ăacestăfenomenănuăesteăexplicatădoarădinăpunctădeăvedereă
psihologică(punândăaccentăpeăexperien aăform riiădeăsine,ăaăidentit iiăpropriiămasculineă
sauă feminineă într-oă lumeă caracterizat ă deă impunerileă diferen eloră deă gen),ă ciă şi printr-o
serieădeăfactoriăcareă inădeănivelulădeăcultur ,ădeănivelulăbun st riiăsocialeăşiăinclusivădeă
normeleălegislativeăcareăpotăcondamnaăcorespunz torăsauănu,ăacesteămanifest ri.ă
Pozi ia disfunc ional ă aă ambiloră parteneriă deă cupluă areă r d ciniă adânciă înă
experien eleă timpuriiă aleă copil rieiă şiă înă preluareaă (inconştient )ă aă modeleloră
comportamentaleăparentale,ăgrefateăpeăoătr ireăprofund ăaăparadoxuluiănon-terapeutic.

Bibliografie

199
Ainswoth, M. D. S., Blehar, M. C., Waters, E., Wall, S. (1978). Patterns of attachment: a
psychological study of the strange situation. Hillsdale, NJ: Erlbaum.
Amirou, R. (2003). Cosidera iă psihosociologiceă asupraă no iuniloră deă agresivitateă şiă
frustrareă comparativ . Ină G.ă Ferréolă şiă A.ă Neculau (eds.), Violenţa. Aspecte
psihosociale,ăPolirom,ăIaşi.
Ariès,ăPh. (1962). C s toriaăindisolubil .ăIn Ph. Ariès şiăA.ăBéjin, Sexualităţi occidentale,
Antet, Oradea.
Babcock, J. C., Waltz, J., Jacobson, N. S. & Gottman, J. M. (1993). Power and violence:
The relationship between communication patterns, power discrepancies and
domestic violence. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61(1), 40-50.
Bacchus, L., Mezey, G., Bewely, S. (2006). A Qualitative Exploration of the Nature of
Domestic Violence in Pregnancy. Violence Against Women, 12(6), 588 – 604.
Bancroft, L., Silverman, J. G. (2002). The batterrer as parent. Thousand Oaks: Sage
Publications.
Bandura, A. (1973). Aggression: A Social Learning Analysis. Prentice Hall, Englewood
Cliffs, NJ.
Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, Prentice-Hall.
Bateson, G. (1972). Steps to an ecology of mind. New York: Ballantine Books.
Benjamin, J. (1988). The bonds of live: psychoanalysis, feminism and the problem of
domination. New York: Pantheon Books.
Berkowitz, L. (1989). Frustration-aggression hypothesis: Examination and reformulation.
Psychological Bulletin, 106, 59-73.
Bologh, J. (1985). The dark side of Love: blue and white collar wife abuse. HMSO Press,
London.
Bowen, M. (1978). Family Therapy in clinical practice. Aronson, New-York.
Brehm, S.S., Kassin, S.M. (1990). Social Psychology. Houghton Mifflin Company,
Boston.
Brown, N. (2001). Children of the self-absorbed: a grownup guide to getting over
narcissistic parents. New Harbinger, Oakland, CA.
Browne, K., Herbert, M. (1999). Preventinf family violence. Wiley, Chichester, New
York...
Bushman, B.J., Baumeister, R.F., Phillips, C.M. (2001). Do People Aggress to Improve
Their Mood? Catharsis Beliefs, Affect Regulation Opportunity, and Aggressive
Responding. Journal of Personality and Social Psychology, 81, 17-32.

200
Campell, J.(2002). Intimate Partner Violence and Physical Health Consequences. Arch
Intern Med., 162, 1157 – 1163.
Carter, B., McGoldrick, M. (1988). The Changing Family Life Cycle: A Framework for
family Therapy, Gardner Press, New York.
Cavanagh, K. (2003). Understanding Women's Responses to Domestic Violence.
Qualitative Social Work, 2, 229- 249.
Cavanaugh, M.M., Gelles, R.J. (2005). The Utility of Male Domestic Violence Offender
Typologies. New Directions for Research, Policy, and Practice. Journal of
Interpersonal Violence, 20 (2), 155-166.
Chodorow, N. (1978). The reproduction of mothering. University of California, Berkeley.
Cicchetti, D., Ackerman, B. P., Izard, C. E. (1995). Emotions and emotion regulation in
developmental psychopathology. Development and Psychopathology, 7, 1-10.
Cobia, D.C., Robinson, K., Edwards, L. (2008). Intimate Partner Violence and Women's
Sexual Health: Implications for Couples Therapists. The Family Journal, 16.
Collins, R., Coltrane, S. (2001). Sociology of Marriage and the Family. Second Edition,
Nelson-Hall Publishers, Chicago.
Cunningham, A. (1998). Theory-derived Explanations of Male Violence against Female
Partners: Literature update and related implications for treatment and
evaluation. http://www.lfcc.on.ca/pubs.htm
Curic,ăI,ăV etişi,ăL.ă(2005). Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă. Eikon, Cluj Napoca.
Delpeut, H. (2002). Inner and outer voices in therapeutic concersations. Tijdschrift voor
psychotherapy, 28, 351-354.
Devoe, E.R., Smith, E. (2002). The Impact of Domestic Violence on Urban Preschool
Children. Batteredă Mothers’ă Perspectives. Journal of Interpersonal Violence,
17(10), 1075- 1101.
Dijkstra, S. (2000). Met vallen en opstaat. Hoe vrouwen en mannen betekenis geven aan
geweldservaringen uit hun kindertijd. Academisch proefschrift, Delft: Eburon.
Dobash, R.E., Dobash, R.P. (1979). Violece against Wives: A case against Patriarchy.
Open Book, London.
Dobash, R.E., Dobash, R.P. (1987). Violence towards wives. In J. Orford (ed.), Coping
with Disorders in the Family, Guiford Press, Surrey.
Dollard, J., Doob, L.W., Miller, N.E., Mower, O.H., Sears, R.R. (1939). Frustration and
Agression, Yale University Press, New Haven.
Dragomirescu, V.T. (1976). Psihosociologia comportamentului deviant. Editura
Ştiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti.

201
Dutton, D. G., Golant, S. K., Pijnaker, H. (2000). De partnermishandelaar, een
psychologisch profiel. Bohn Stafleu van Loghum, Houten.
Federal Ministry for Family Affairs, Senior Citizens, Women and Youth BMFSF. (2004).
Health, Well- Being and Personal Safety of Women in Germany. A representative
Study of Violence against Women in Germany. Summary of the central research
results, Berlin.
Feldman, C.M., Ridley, C.A. (2000). The Role of Conflict-Based Communication
Respponses and Outcomes in Male Domestic Violence toward Female Partners.
Journal of Social and Personal Relationship, 17(4-5), 552 – 573.
Fonagy, P., Moran, G. S., Target, M. (1993). Agression and the psychological self.
International Journal of Psychoanalysis, 74, 471-485.
Fonagy, P., Target, M. (1997). Attachment and reflective function. Their rol in self-
organisation. Development and Psychopathology, 9, 679-700.
Fonagy, P. (2001). Attachment theory and psychoanalysis. Other Press, New York.
Fridjia, N. H. (1993). Moods, emotion episodes, and emotions. In M.ă Lewisă şiă J.M.ă
Haviland (Eds.), Handbook of emotions, New-York: Guilford Press.
van Gael, M. (2002). De missing link tussen trauma en borderline ptoblematiek. Een
benadering vanuit de hechtingstheorir. Tijdschrift voor psychotherapie, 28, 365-
385.
Gelles, R.J. (1983).ăAnăexcenge/controlătheory.ăÎnăD.ăFinnkelhor,ăR.ăGelles,ăG.ăHotalingă
şiăM.ăStrausă(eds.),ăThe Dark Side of Families: current Family Violence Research,
Sage, Beverley Hills, CA.
Gelles, R.J. (1987). Family Violence. Sage, Beverly Hills, CA.
George, C., Kaplan, N., Main, M. (1996). The Adult Attachment Interview. Department of
Psychology, University of California, Berkeley.
Gil, D. (1978). Societal violence in families. InăJ.M.ăEekelaarăşiăS.N.ăKatză(eds.),ăFamily
Violence, Butterworth, Toronto.
Giles-Sims, J. (1983). Wife Beating: A Systemic Theory Approach. Guilford. New York.
Gilmore, D. E. (1994). De man als mythe, Rainbow Pocket, Amsterdam.
Goldner, V., Penn, P., Sheinberg, M., Walker, G. (1990). Love and violenve: gender
paradoxes in volatile attachments, Family Process, 29, 343-354.
Goldstein, A.P. Rosenbaum, A. (1985). An evalution of the self-esteem of maritally
violent men: family relations. Journal of Applied Family and Child Studies, 34(3),
425-428.
Goode, W. (1971). Force and violence in the family. Journal of Marriage and the

202
 Family, 33, 624-636.
Gomperts, W. (2000). Dyscivilisatie en dysmentalisatie. De ontsporing van het
civilisatieproces psychoanalytisch bezien, Tijdschrift voor psychotherapie, 6, 193-
213.
Gorde, M. W., Helfrich, C.A., Finlayson, H.,M. (2004). Trauma Symptoms and Life Skill
Needs of Domestic Violence Victims. Journal of Interpersonal Violence, 19, 691-
708.
Gottman, J. M. (1999). The marriage clinic. Norton & Company, New York.
Greenson, R. (1968). Dis-identifying from mother: its special importance to the boy.
International Journal of Psychoanalysis, 49, 370-374.
Hanks, S.E., Rosenbaum, C.P. (1978). Battred women: Study of women who live with
violent, alcohol-abusing men. American Journal of Orthopsychiatry, 47: 291-306.
Hanmer, J. (1989). Women and policing in Britain. In J. Hanmer,ă J.ă Radfordă şiă E.A.ă
Stanko (eds.), Women, Policing and Male Violence: International Perspectives,
Routledge, London.
Hearn, J. (1998). The violence of men. Sage Publication, London, Thousand Oaks, New
Delhi.
Heiskanen, Markku, Piispa, Minna. (1998). Faith, Hope, Battering. A survey of Men’s
Violence against Women in Finland, Helsinki.
Humphreys, C., Mullender, A., Thiara, R., Skamballis, A. (2006). Talking to My
Mum’.Developingă Communicationă Betweenă Mothersă andă Childrenă ină the
Aftermath of Domestic Violence. Journal of Social Work, 6(1), 53 – 63.
Ilut, P. (1995). Familia – cunoaştere şi asistenţă. Editura Argonaut, Cluj-Napoca.
Ilut, P. (2005). Sociopsihologia şi antropologia familiei.ăPolirom,ăIaşi.
Ituarte, S. (2007). Neurological and Physiological Impact of Abuse. In Nicky Ali
Jackson, Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 519 - 522). Routledge, Taylor
and Francis Group.
Jacobsen, N. S., Gottman, J.M. (1998). When men batter woman, Simon & Schuster,
New York.
Janssen, J. (2002). Trends in de forensische psychiatrie. Verslag van een studiedag,
Tijdschrift voor psychotherapie, 28, 73-82.
Jasinski, J.L. (2007). Pregancy- Related Violence. In Nicky Ali Jackson, Encyclopedia of
Domestic Violence (pp. 570 - 575). Routledge, Taylor and Francis Group.
Kane, T.A.,Staiger,P.K., Ricciardelli L.A. (2000). Male Domestic Violence : Attitudes,
Aggresion and Interpersonal Dependency. Journal of Interpersonal Violence,

203
 15(1), 16 – 29.
Kandel, E. R., Schwartz, H. (1992). Principles of neuroscience. New York: Elsevier.
Kandel, E. R. (1998). A new intellectual framework for psychiatry, American Journal of
Psychiatry, 155, 457-469.
Kurst – Swanger, K. (2007). Animal Abuse: the Link to Family Violence. In Nicky Ali
Jackson, Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 22 - 29). Routledge, Taylor and
Francis Group.
Laplanche, J., Pontalis, J.-B. (1994). Vocabularul Psihanalizei,ăHumanitas,ăBucureşti.
Larousse. Marele dicţionar al psihologiei, 2006, Editura Trei, Bucureşti.
van Lawick, M. J., Groen, M. (1998). From ill-behaviour to relational behaviour,
systematic psychotherapy egarding pysical violence within relationships, van
Gennep, Amsterdam.
LeDoux, J. (1996). The emotional brain: The mysterious underpinnings of emotion life,
Simon and Shuster, New-York.
Lewis, M. D. (2000). Emotional self-organization at three time scales. In M.D.ăLewisăşiă
Granic (Eds.), Emotion, development, and self-organisation: Dynamic systems
approaches to emotional development, Cambridge, U.K.: Cambridge University
Press.
Lewis, C.S. (2006). Coping and Violence Exposure as Predictors of Psychological
Functioning in Domestic Violence Survivors. Violence Against Women, 12(4),
340 – 354.
Lindhorst, T., Oxford, M., Gilmore, M.R. (2007). Longitudinal Effects of Domestic
Violence on Employment and Welfare Outcomes, Journal of Interpersonal
Violence, 22(7), 812 – 828.
Lokton, A. Ward, D. (1997), Domestic violence, Cavendish Publishing Ltd., London,
Sydney.
Loxton, D., Schofield, M., Hussain, R., Mishra, G. (2006). History of Domestic Violence
and Physical Health in Midlife. Violence Against Women, 12(8), 715 – 731.
Lowe,ăP.,ăHumphreys,ăC.,ăWilliams,ăS.J.ă(2007).ăNightăTerrorsăWomen’săExperiencesăofă
(Not) Sleeping Where There Is Domestic Violence. Violence Against Women,
13(6), 549- 561.
Mann, S., Russel, S., Cherubin, M. (1992). Narrative therapy and sexual abuse. Family
therapy, 22, 234-243.
Mândril ,ă G. (2003-2004). Violen aă înă familie.ă Cauzeă şiă efecte. Analele Ştiinţifice ale
Universităţii „Alexandru Ioan, Cuza” din Iaşi, Seria Sociologie-Politologie,
Tomul 7-8ă,ăIaşi.
204
McNeal, C., Amato, P. (1998). Parents' Marital Violence Long Term Consequence for
Children. Journal of Family Issues, 19(2), 123 -139.
Mihalic, S. (2007). Social Learning Theory and Family Violence. In Nicky Ali Jackson,
Encyclopedia of Domestic Violence (pp.645 - 653). Routledge, Taylor and Francis
Group.
Minuchin, S. (1974). Families and Family Therapy. Harvard University Press,
Cambridge.
Monk, G., Winslade, J., Crocker, K., Epston, D. (1987). Narrative therapy in practice:
The archaeology of hope. San Francisco: Jossey-Bass.
Morgan, R.S. (2007). Control balance Theory and Domestic Violence. In Nicky Ali
Jackson, Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 197 - 203). Routledge, Taylor
and Francis Group.
Moyer, K.E. (1987). Violence and Aggression. A Psysiological Perspective. Paragon
House, New York.
Muntean,ă A.,ă (2003).ă Violen aă înă familie.ă In G.ă Ferréolă şiă A.ă Neculau (eds.), Violenţa.
Aspecte psihosociale,ăPolirom,ăIaşi.ă
Myerhoff, B. (1986). Life not death in Venice: its second life. In Turner, V., Bruner, E.,
The anthropology of experience, University of Illinois Press, Chicago.
Nadon, R., D’Eon,ă J.,ă McConkey,ă K.ă M.,ă Laurence, J-R, & Perry, C. (1988).
Posthypnotic amnesia, the hidden observer effect, and duality during hypnotic age
regression. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 36, 19-
37.
Nathanson, D. L. (1992). Shame and pride: Affect, sex, and the bird of the self. New-
York: Norton.
Olson, D.H., Sprenkle, D.H., Russel, C. (1979). Circumplex Model of Marital and Family
Systems: Cohesion and Adaptability Dimensions, Family Types, and Clinical
Applications, Family Process, 18, pp. 3-28.
Omaha, J. (2004). Psychotherapeutic Interventions for emotion regulation. London:
Norton & Company.
P unescu,ăC.ă(1994). Agresivitatea şi condiţia umană. EdituraăTehnic ,ăBucureşti.
Perilla, J. L., Bakeman, R., Norris, F. H. (1994). Culture and domestic violence: The
ecology of abused Latinas. Violence and Victims, 9(4), 325-339.
Pfohl, S.J. (2002). The Discovery of Child Abuse. In H. N. Pontell (coord.) Social
Deviance. Readings in Theorie and Research, forth Edition, Prentice Hall, Upper
Saddle River, New Jersey.
Phillips, L. (1986). Theoretical explanation of elder abuse: competing hypotesis and
205
 unresolved issues. InăK.ăPillemerăşiăR.ăWolfă(eds.),ăElder Abuse: Conflict in the
Family, Auburn House, Dover.
Pirozynski, T. (1991). Patologiaăagresivita iiăintrafamiliale. Revista medico-chirurgicală
(supliment), Socola,ăIaşi.
Popa,ăS.ă(2006).ăViolen aădomestic ăşiă consecin eleăasupraăs n t ii. Romanian Journal
of Legal Medicine, 14(3), 199 – 208.
Powers, J.R. (1986). Aggression and violence in the family. InăA.ăCampbellăşiăJ.ăGibbs,ă
Violent Tranzactions, Blackwell, Oxford.
Rawlings, E.I., Graham, D.L.R. (2007). Stockholm Syndrome in Battered Women. In
Nicky Ali Jackson, Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 689 - 695).
Routledge, Taylor and Francis Group.
Riedesser, P., Fischer, G. (2007). Tratat de psihotraumatologie.ă Edi iaă aă II-a, Editura
Trei,ăBucureşti.
Rubin, G. (1978). The traffic in women: notes on the political economy of sex. Monthly
Review Press, New York.
Sansone, R.A., Chu, J., Wiederman, MW. (2006). Domestic Violence and Borderline
Personality Symptomatology Among Women in an Inpatient Psychiatric Setting.
Traumatology, 12(4), 314 – 319.
Schokker, J., Schokker, T. (2000). Extimiteit, Jacques Lacans terugkeer naar Freud.
Boom, Amsterdam.
Shapiro, F. (2001). Eye movement desensibilisation and reprocessing: basic principles,
protocols, and procedures. Guilford Press, New-York.
Shapiro, F. (2001). Eye movementdesensibilisation and reprocessing: basic principles,
protocols, and procedures. (Second edition) Guilford Press, New-York.
Shefferman, L. (2006). The relationship of Male Socialization and Personality Pathology
in Male Batterer Subtypes. Dissertation Thesis.
Siegel, D. J. (2001). Toward an interpersonal neurobiologyu of the developing mind:
attachmentă relationships,ă “mindsight”ă andă neurală integration. Infant Mental
Health Journal, 22, 67-94.
Spanos, N. P., de Groot, H. P., Tiller, D. K., Weekes, J. R., & Bertrand, L. D. (1985).
Trancelogic duality and hidden observer responding in hypnotic imagination
control, and simulating subjects: A social psychological analysis. Journal of
Abnormal Psychology, 94, 611-623.
Stein, D.J. (2000). Aggressive behavior and physiological arousal as a function of
provocation and the tendency to inhibit aggression. Journal of Personality, 35,
297-310.

206
Stern, D. N. (1985). The interpersonal world of the infant. Basic Books, New York.
Straus, M.A. (1976). Sexual Inequality, Cultural norms, and Wifebeating. Victimology.
An International Journal, 1, pp. 54-76.
Strauss, M.A. (1980). A sociological perpsective on the causes of family violence. In R.
Green (ed.), Violnece and the family, Bould&Westview Press, Boulder Colorado,
7-13.
Strauss, A., Gelles, R.J. (1987). Abused wives: why do they stay?. Journal of Marriage
and the Family, 38, pp. 659-668.
Straus, M.A., (1991). Physical Violence in American Families: Incidence, Rates, Causes,
and Trends. In Dean Knudsen si Joanne Miller (eds.), Abused and Battered,
Aldine de Gruyter, New York.
Sydney, C., Ford, C. (1988). Coping with negative life events. Plenum Press, New York,
London.
Toch, H. (1976). Violent Men. Aldine, Chicago.
Tomm, K. (1987). Interventive Interviewing: Part II. Reflexive questioning as a means to
enable self healing. Family Process, 26, 167-183.
Tomm, K. (1988). Interventive Interviewing: Part III. Intending to ask lineal, circular,
strategic or reflexive questions. Family Process, 27, 1-15.
Truninger, E. (1971). Marital violence: the legal solutions. Hasting Law Review, 256-
276.
Turliuc, M.N. (2004). Psihologia cuplului şi a familiei. Performantica,ăIaşi.
Turliuc, M.N. (2007). Psihosociologia comportamentului deviant. Institutul European,
Iaşi.
Turliuc, M.N.,ă D nila,ă O.,ă Lungu,ă L.ă (2008). Rolulă informa ieiă înă schimbareaă atitudiniiă
fa ă deă violen aă domestic .ă Ună modelă experimentală preventiv. In Turliuc Maria
Nicoleta, Iolanda Tobolcea (ed.), Violenţa în familie: între stigmatizare,
acceptare socială şi intervenţie terapeutică, EdituraăUniversit iiă„Alexandru Ioan
Cuza”,ăIaşi,ă44-57.
Ulsperger, J.S., Wilson, D. (2007). Elder Abuse Perpetrated by Adult Children. In Nicky
Ali Jackson, Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 290 - 296). Routledge,
Taylor and Francis Group.
Ulsperger, J.S. (2007). Female Suicide and Domestic Violence. In Nicky Ali Jackson,
Encyclopedia of Domestic Violence (pp. 319 - 321). Routledge, Taylor and
Francis Group.
Voinea, M. (1993). Sociologia familiei. T.U.B., Bucureşti.

207
 Walby, Sylvia, Allen, Jonathan. (2004). Domestic Violence sexual assault and stalking:
Findings from the British Crime Survey. Home Office Study, 276, London.
Walker, L.A. (1979). The Battered Women. Harper&Row, New York.
Walker, L.A. (1984). The Battered Women Syndrome. Springer, New York.
Walker, L.A. (2007). Battered Women Syndrome. In Nicky Ali Jackson, Encyclopedia of
Domestic Violence (pp. 63 - 70). Routledge, Taylor and Francis Group.
Weiger, W.E. Bear, D.M. (1988). Aggression: types and consequences. Aggressive
behavior, 13, 15-24.
White, M., Epston, D. (1990). Narrative means to therapeutic ends. Norton & Company,
London.
White, M. (1997). Narrative of therapists’ live. Dulwich Centre Publications, Adelaide.
Wilson, E.O. (1975). Sociobiology: The new synthesis. Harvard University Press,
Cambridge, MA.
Wolinsky, S. (1991). Trances people live: Healing approaches in quantum psychology.
Bramble, Las Vegas, NV.

208

View publication stats