FORMEăŞIăPARTICULARIT IăALEăABUZULUIăFIZICăS VÂRŞITă

DEăP RIN IăASUPRAăCOPIILORă

CRISTINAăDÂMBOEANU∗ă

ABSTRACTă

FORMSăANDăPARTICULARITIESăOFăPHYSICALăă
ABUSEăCOMMITTEDăBYăPARENTSăAGAINSTăCHILDRENă

Thisă articleă aimsă ată describingă theă maină formsă andă characteristicsă ofă theă
physicalăabuseăcommittedăbyăparentsăagainstătheirăchildrenăinăRomania.ăToăthisăend,ă
weă presentă severală caseă studiesăcarriedă oută duringă aă moreă ampleă researchăconductedă
byă theă Instituteă ofă Sociologyă ină theă frameworkă ofă theă Natională Researchă andă
DevelopmentăPlană(PNăII),ătheă“Ideas”ăprogram.ăă
ă
Keywords:ăphysicalăabuse,ăviolentăcrimes,ăvictim,ăriskăfactors.ă

1.ăINTRODUCEREă

Maltratareaăcopiilorăînăfamilieănuăconstituieăunăfenomenănouăşiăniciănuăpoateă
fiăasociatăcuăoăanumit ăperioad ăistoric 1.ăDe-aălungulăsecolelor,ăcopiiiăauăfostăucişi,ă
b tu i,ă abandona i,ă obliga iă s ă munceasc ă –ă uneoriă înă numeleă unoră practiciă
culturale,ăalteoriăpurăşiăsimpluădatorit ăpatologieiăp rin ilorăacestora.ăDinănefericire,ă
pân ănuădemult,ăsocietateaămodern ăaărefuzatăs ărecunoasc ăamploareaăşiăgravitateaă
acesteiă problemeă sociale.ă Abiaă înă ultimeleă patruă deceniiă aleă secoluluiă trecut,ă
fenomenulăaădevenităunulădeăinteresămajor,ăatâtăpentruăspecialiştiiăralia iădiverseloră
discipline,ă câtă şiă pentruă publiculă larg.ă Articolulă publicată înă anulă 1962ă deă Henryă
Kempe2,ăunămedicăpediatruăamerican,ăcuăprivireălaăsindromul copilului bătut,ăesteă
celăcareăaăadusăpentruăprimaădat ăînăaten iaăcomunit iiăştiin ificeăproblematicaăatâtă
deăgrav ăaăabuzuluiăexercitatădeăp rin iăasupraăcopiilor.ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
∗
AddressăcorrespondenceătoăCristinaăDâmboeanu:ăInstitutulădeăSociologieăalăAcademieiăRomâne,ă
Caleaă13ăSeptembrieănr.ă13,ăsectoră5,ă050711ăBucureşti,ăRomânia,ăe-mail:ăcristinadamboeanu@yahoo.com.ă
1
ă Davidă A.ă Wolfe,ă Child Abuse. Implications for Child Development and Psychopathology,ă
SecondăEdition,ăSageăPublications,ă1999,ăp.ă2–3.ăă
2
ăC.ăHenryăKempe,ăFredericăN.ăSilverman,ăBrandtăF.ăSteele,ăWilliamăDroegemueller,ăHenryăK.ă
Silver,ă The Battered Child Syndrome,ă înă Classic Papers in Child Abuseă (ed.ă Anneă Cohnă Donnelly,ă
KimăOates),ăSageăPublications,ă2000,ăp.ă11–23.ă

RevistaăRomân ădeăSociologie,ăserieănou ,ăanulăXX,ănr.ă5–6,ăp.ă427–443,ăBucureşti,ă2009ă

ă
428ă CristinaăDâmboeanuă 2ă

Cercet torii,ă înă specială ceiă dină spa iulă academică occidental,ă auă începută s ă
dediceă numeroaseă studiiă identific riiă factoriloră careă determin ă şiă favorizeaz ă
producereaă acestuiă fenomen.ă Înă pofidaă uneiă literaturiă foarteă bogateă înă domeniu,ă
eviden eleă empiriceă cuă privireă laă etiologiaă abuzuluiă exercitată înă familieă asupraă
minorilorăcontinu ăîns ăs ă r mân ăcontradictorii3.ăAbsen aăconsensuluiăînăceeaă ceă
priveşteăcauzeleăfenomenuluiăesteădeterminat ,ăînăparte,ăşiădeălipsaăuneiăperspectiveă
unitareă înă leg tur ă cuă ceeaă ceă constituieă ună actă deă maltratare.ă Violen aă fizic ă
s vârşit ă asupraă copiiloră difer ă dină punctulă deă vedereă ală frecven ei,ă intensit ii,ă
severit ii,ă duratei,ă contextuluiă situa ională înă careă seă manifest 4.ă Astfel,ă abuzulă
poateăfiăcomisădeliberatăşiăconştientăsau,ădinăcontr ,ăpoateăfiăs v rşităneinten ionată
şiăinconştient;ăpoateăfiărezultatulăaplic riiăunorăm suriădisciplinare,ăpresupuseăaăfiă
constructiveăsauăpoateăfiăconsecin aăatitudinilorănegativeăşiăostileăaleăp rin ilorăfa ă
deă propriiiă copii;ă poateă constituiă ună patternă deă comportamentă cronică sauă seă poateă
manifestaăsubăformaăunorăincidenteăocazionale5.ă

2.ăMODELEăEXPLICATIVEăALEăABUZULăFIZICăCOMISăDEăP RIN Iăă

ASUPRAăCOPIILORă

De-aă lungulă timpului,ă auă fostă elaborateă maiă multeă teoriiă careă îşiă propună s ă
expliceăetiologiaăfenomenuluiădeăabuz.ăUneleăseăfocalizeaz ăasupraăcaracteristiciloră
psihologiceă aleă p rin iloră agresoriă şiă aleă victimeloră acestora,ă înă timpă ceă alteleă seă
concentreaz ăasupraăparticularit ilorămediuluiăfamilialăînăcareăseăproducăasemeneaă
acteădeăviolen .ăăă
ă
2.1.ăABORDAREAăPSIHOLOGIC ăAăPROBLEMATICIIăABUZULUIăS VÂRŞITăă
DEăP RIN IăASUPRAăCOPIILORă
ă
Studiileă careă auă încercată s ă conturezeă ună profilă ală personalit iiă p rin iloră
abuzatoriăauăar tatăc ăadul iiăcareăîşiămaltrateaz ăcopiii,ăspreădeosebireădeăceiăcareă
nuăîiăsupunăpeăaceştiaăunorăasemeneaătratamenteăabuzive,ăprezint ăunăsetădistinctădeă
atributeă atitudinale,ă comportamentale,ă emo ionaleă şiă cognitive.ă Astfel,ă cercet toriiă
auă demonstrată empirică c ă aceiaă careă şi-auă asumată rolulă deă p rinteă laă oă vârst ă
fraged ă auă dificult iă înă c snicie,ă sufer ă deă depresie,ă anxietate,ă suntă imaturiă şiă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
3
ăNationalăResearchăCouncil,ăUnderstanding Child Abuse and Neglect,ăWashington,ăNatională
AcademyăPress,ă1993,ăp.ă107.ă
4
ăDavidă J.ă Kolko,ă Child Physical Abuse,ă înă The APSAC Handbook on Child Maltreatment,ă
Secondă Editionă(ed.ă Johnă E.B.ăMyers,ăLucyă Berliner,ă Johnă Briere,ă C.ă Terryă Hendrix,ă Caroleă Jenny,ă
TheresaăA.ăReid),ăSageăPublications,ă2002,ăp.ă22.ă
5
ă
ăIdem,ăp.ă23.ăă
3ă Formeăşiăparticularit iă 429ăă

egocentriciăşiăauăoăprobabilitateămaiămareădeăaăadoptaăr spunsuriăagresiveăfa ădeă

propriiiă copii.ă Aceştiă p rin iă nuă auă beneficiată deă sprijină şiă deă modeleă parentaleă
pozitive,ă copil riaă loră aă fostă unaă nefericit ,ă uneoriă traumatizant ,ă cuă episoadeă deă
violen ăfamilial ,ăalcoolismăşiăs r cie6.ă
Caăadul i,ăeiăsuntăincapabiliăs ăfac ăfa ănivelurilorădeăstresăşiătindăs ăconsumeă
înăexcesăalcoolăşiădroguri.ăAbsen aăuneiăpreg tiriăadecvateăpentruărolulădeăp rinte,ă
cuplat ă cuă deficiteleă cognitiveă şiă percep iileă distorsionateă înă leg tur ă cuă practicileă
deă creştereă aă copilului,ă îiă determin ă adeseoriă peă aceştiă p rin iă s ă recurg ă laă
utilizareaăviolen eiăînărela iileăcuăcopiii.ăă
ă
2.1.1.ăTransmisiaăintergenera ional ăaăabuzuluiă
ă
Unaă dintreă celeă maiă vechiă şiă maiă controversateă temeă dină literaturaă dedicat ă
maltrat riiăcopiluluiăesteăaceeaăconformăc reiaăp rin iiăcareăadopt ădiverseăpracticiă
abuziveă deă creştereă aă minoriloră auă fostă eiă înşişiă educa iă într-ună mediuă familială
caracterizatădeăviolen .ă
Seă presupuneă c ă experien aă abuzuluiă înă copil rieă poateă perpetuaă ună cicluă ală
violen eiăde-aălungulăgenera iilor.ăExplica iileăacestuiăfenomenăsuntămultiple.ăUneleă
dintreă acesteaă auă laă baz ă teoriaă ataşamentuluiă şiă sus ină c ă adul iiă careă auă suferită
diverseăacteădeăabuzăfizicăînăcopil rieăeşueaz ăînăaăformaărela iiăstabile,ăadecvate,ăcuă
propriiiăcopii,ăfiindăincapabiliăs ăîşiămanifesteăafec iuneaăfa ădeăaceştia7.ăă
Dinăperspectivaăteorieiăînv riiăsociale,ăseăconsider ăc ăaceiăp rin i,ăcare,ăînă
copil rie,ăauăexperimentatăsauăauăfostămartoriiămodelelorăagresiveădeăconduit ,ăînva ă
s ă utilizeze,ă laă rândulă lor,ă metodeleă violenteă pentruă a-şiă disciplinaă propriiiă copii8.ă
Practicileădeăcreştereăaăcopiilorăbazateăpeăcoerci iaăfizic ăsuntăînv ateăprinăintermediulă
pattern-urilorădeăpedeaps ăşiărecompens ăsauăprinăobsevareaăşiăimitareaăaltora.ăă
Ceiă maiă mul iă specialiştiă suntă îns ă deă p rereă c ă majoritateaă victimeloră
maltrat riiă înă copil rieă nuă ajungă p rin iă agresori.ă Oă serieă deă experien eă
compensatoriiăpotăjucaăunărolăimportantăînămediereaărela ieiădintreăabuzulăsuferităînă
copil rieă şiă acteleă deă maltratareă laă careă p rin iiă îşiă supună copiii.ă Dintreă acesteă
experien e,ă integrareaă înă diverseă re eleă deă sprijină social,ă dezvoltareaă unoră rela iiă
pozitiveă cuă al iă adul iă înă perioadaă copil rieiă şiă participareaă laă anumiteă programeă
terapeuticeă pară aă fiă celeă maiă importante.ă Afiliereaă religioas ,ă experien eleă şcolareă
pozitiveă şiă rela iileă interpersonaleă fericiteă pot,ă deă asemenea,ă atenuaă transmisiaă
intergenera ional ăaăviolen ei.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
6
ăDavidăA.ăWolfe,ăop. cit.,ă1999.ă
7
CathyăSpatzăWidom,ăDoes Violence Beget Violence? A Critical Examination of the Literature,ă
înă Classic Papers in Child Abuseă (ed.ă Anneă Cohnă Donnelly,ă Kimă Oates),ă Sageă Publications,ă 2000,ăă
p.ă309–351.ă
8
ăIdem,ăp.ă310.ăă
ă
430ă CristinaăDâmboeanuă 4ă

2.1.2.ăModeleăcareăplaseaz ăînăcentrulăexplica iilorăatributeleăbiologiceăă

şiăpsihologiceăaleăvictimeiăă

Oă parteă dină studiileă deă psihologieă s-auă centrată asupraă caracteristiciloră

copiluluiă abuzat,ă argumentândă c ă anumiteă tr s turiă fiziceă şiă comportamentaleă aleă
acestuiaăîlăfacămaiăvulnerabilăînăfa aăabuzului.ăPrematuritatea,ăgreutateaăsc zut ălaă
naştere,ăs n tateaăprecar ,ăhandicapulăfizicăşiămental,ăhiperactivitatea,ătemperamentulă
dificilăsuntăfactoriăcare,ăînăopiniaăunorăcercet tori9,ăcontribuieălaădeclanşareaăacteloră
deăviolen ăfizic ăasupraăcopilului.ăă
Anumi iă autoriă auă ar tată c ă ună factoră importantă careă predispuneă minorulă laă
abuză esteă faptulă c ă p rinteleă agresoră nuă şi-aă dorită copilul,ă fieă datorit ă uneiă crizeă
temporareăînărela iaăcuăpartenerulădeăvia ,ăfieăpentruăc ăacestaăesteărezultatulăuneiă
sarciniănedorite10.ăă
Deă asemenea,ă cercet rileă auă relevată c ă aceiă copiiiă cuă temperamenteă dificile,ă
sauăceiăcareăauăoăatitudineărebel ăşiăunăcomportamentăobraznicăînărela iaăcuăp rin ii,ă
auăoăprobabilitateămaiămareădeăaăfiă intaădisciplineiăpunitiveăcoercitive11ă.ăă
Conformă Organiza ieiă Mondialeă aă S n t ii12,ă urm toareleă atributeă aleă
copiluluiăîlăpredispunălaăacteădeăabuzăînăfamilie:ă
–ăesteănedorităsauănuăesteăpeăplaculăp rintelui,ădinăpunctădeăvedereăalăsexului,ă
înf iş rii,ătemeperamentului;ă
–ăprezint ă nevoiă speciale,ă precumă aceiaă care,ă deă exemplu,ă auă fostă n scu iă
prematur,ăplângăînămodăconstant,ăsufer ădeădizabilit iăfiziceăsauăpsihiceăoriădeăboliă
cronice;ă
–ăareăanumiteătr s turiăfiziceăfa ădeăcareăp rinteleămanifest ărespingere;ă
–ăareă anumiteă atributeă deă personalitateă sauă deă temperamentă perceputeă deă
p rinteăcaăproblematice,ăcumăarăfiăhiperactivitateaăsauăimpulsivitatea;ă
–ăareăfra iăsauăsuroriăapropia i/teăcaăvârst ,ăcareănecesit ăaten iaăp rin ilor.ăăăă
Cuătoateăacestea,ăceiămaiămul iăspecialiştiăşiăpracticieniiădinădomeniuăsuntădeă
p rereăc ,ădeşiăcomportamentulăcopiilor,ătr s turileălorăfizice,ălimiteleădeădezvoltareă
potăcreşteăpoten ialulăpentruămaltratare,ăcopiiiănuăsuntăsubănicioăform ăresponsabiliă
deă acteleă deă abuză careă seă comită asupraă lor.ă Uneoriă îns ,ă înă modă neinten ionat,ă
conduitaă copiluluiă poateă jucaă ună rolă importantă înă perpetuareaă sauă escaladareaă
rela iilorăabuzive.ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
9
ăConformăcuăKevinăBrown,ăThe Nature of Child Abuse and Neglect: An Overview,ăînăKevină
Brown,ăCliffăDavies,ăPeterăStrattonă(ed.),ăEarly Prediction and Prevention of Child Abuse,ăNewăYork,ă
JohnăWileyă&ăSons,ă1988,ăp.ă15–30.ăăăă
10
ăConformă cuă Jacquieă Roberts,ă Why Are so Families More Vulnerable to Child Abuse?,ă înă
KevinăBrown,ăCliffăDavies,ăPeterăStrattonă(ed.),ăop. cit.,ăp.ă50.ă
11
ăM.ă Rutter,ă Psychosocial Resilience and Protective Mechanisms,ă înă „Americană Journală ofă
Orthopsychiatry”,ă1987,ăvol. 57,ănr.ă3,ăp.ă316–331.
12
ăWorldă Healthă Organization,ă Internatională Societyă foră Preventionă ofă Childă Abuseă andă
Neglect,ăPreventing Child Maltreatment: A Guide to Taking Action and Generating Evidence,ăWorldă
HealthăOrganizationă2006,ăp.ă15.ă
ă
5ă Formeăşiăparticularit iă 431ăă

2.2.ăEXPLICA IILEăSOCIOLOGICEă

2.2.1.ăTeoriileăfamilieiă

Înăopiniaămajorit iiăsociologilor,ăabuzulăasupraăcopiluluiănuătrebuieăprivităcaă
oă deficien ă psihologic ă aă p rintelui,ă ciă caă produsulă unoră practiciă inadecvateă deă
socializareăşiăcreştereăaăacestuia.ăConformăunuiaădintreăceiămaiărenumi iăspecialiştiă
americaniă înă domeniu,ă D.ă Wolfe13,ă fenomenulă deă maltratareă caracterizeaz ă aceleă
familiiă înă careă unulă sauă ambiiă p rin iă utilizeaz ă strategiiă necorespunz toareă deă
controlăşiăcorectareăaăcomportamentuluiăcopilului.ă
Înăacestăcontext,ăaten iaăcercet torilorăs-aăoprităasupraăidentific riiăstilurilorăînă
careăp rin iiăîşiăcrescăcopiii,ăargumentândăc ăabuzulăapareăînă cadrulăacelorăfamiliiă
careăadopt ăunăstilăeducativăconflictuală(autoritar,ăcritic,ăintolerant,ăostil,ărestrictiv,ă
perfec ionist),ăcareăauăoărigiditateărela ional ăşiăoărat ăcrescut ădeăagresivitate14.ăă
Alteă cercet riă s-auă focalizată asupraă interac iuniloră cotidieneă dintreă p rin iă şiă
copii.ăDinăaceast ăperspectiv ,ăabuzurileăsuntăpresupuseăaăseăproduceăîndeosebiăînă
cadrulăacelorăfamiliiăcaracterizateăprinălipsaăafec iunii,ăaăataşamentuluiăşiăaărela iiloră
bazateă peă încredere.ă Slabaă coeziuneă întreă membriiă familiei,ă violen aă conjugal ,ă înă
generalărela iileăconflictuale,ăostile,ădistante,ăsuntăconsiderateătr s turiăpermanenteă
aleăfamiliilorăcareăîşiămaltrateaz ăfizicăcopiii15.ăă
ă
2.2.2.ăTeoriileăstructuraleă
ă
Conformă acestoră teorii,ă contextulă înă careă seă produceă abuzulă esteă unulă ală
depriv riiă socialeă şiă economice,ă maltratareaă copiluluiă fiindă descris ă înă rela ieă cuă
s r cia,ăizolareaăsocial ,ăstresulăcotidian,ăinegalitateaăeconomic ,ăşomajul,ăalcoolismul,ă
violen aăconjugal ăetc.16ă
Uniiă autori17ă auă ar tată c ă probabilitateaă maltrat riiă fiziceă aă copiiloră esteă maiă
mareăînărândulăp rin ilorăfoarteătineri,ăaăcelorăsinguri,ăneînrudi iăbiologică(vitregi).ă
Nivelulădeăeduca ieăsc zutădistinge,ădeăasemenea,ăîntreăp rin iiăcuăriscăridicatădeăaă
seăangajaăînăconduiteăabuziveăfa ădeăpropriiiăcopii,ădeăceiăcuăunăriscăsc zutăînăacestă
sens.ă Studiileă auă maiă eviden iată faptulă c ă p rin iiă agresoriă tindă s ă aib ă ună num ră
mareădeăcopiiămiciăcuăvârsteăapropiate.ăă
Înă acelaşiă timp,ă s-aă demonstrată c ă lipsaă armonieiă familialeă şiă violen aă
domestic ă seă coreleaz ,ă înă modă semnificativ,ă cuă comportamentulă violentă ală
p rintelui.ă Conflicteleă maritaleă potă s ă apar ă înă contextulă certuriloră cuă privireă laă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
13
ăDavidăA.ăWolfe,ăop. cit.,ă1999,ăp.ă19.ă
14
ăConformăinforma iilorăpublicateăpeăsite-ulwww.salvaţicopiii.ro
15
ăPatriciaăCrittenden,ăFamily and Dyadic Patterns of Functioning in Maltreatment Families,ă
înăKevinăBrown,ăCliffăDavies,ăPeterăStrattonă(ed.),ăop. cit.,ăp.ă161–189.ă
16
ăNationalăResearchăCouncil,ăop. cit.,ă1993.ă
17
ăJ.ăMilner,ăW.ăMurphy,ăL.ăValle,ăR.ăTolliver,ăAssessment Issues in Child Abuse Evaluations,ă
apudăCliffordăK.ăDorne,ăAn Introduction to Child Maltreatment in the United States: History, Public
Policy and Research,ăThirdăEdition,ăCriminalăJusticeăPress,ăNewăYork,ăUSA,ă2002,ăp.ă59.ăă
ă
432ă CristinaăDâmboeanuă 6ă

creştereaă minorului,ă aă metodeloră eficienteă deă disciplin ,ă aă roluluiă şiă implic riiă
fiec ruiăp rinteăînăeducareaăşiăîngrijireaăacestuia.ăDeăceleămaiămulteăori,ăcopilulăfieă
esteă prinsă laă mijloc,ă fieă poateă precipitaă certurileă şiă conflicteleă întreă p rin iă prină
conduitaăsa.ăă
Peădeăalt ăparte,ăstudiileăauăeviden iatăc ăexist ăoărela ieăfoarteăstrâns ăîntreă
abuzulăasupraăpersoanelorăînăvârst ,ăabuzulăasupraăparteneruluiădeăvia ăşiăabuzulă
asupraăcopilului,ăînăsensulăc ăp rin iiăcareăseălovescăsauăcareăsuntăviolen iăcuărudeleă
lorămaiăînăvârst ăsuntămultămaiăpredispuşiăs ăabuzezeădeăcopiiiălorădecâtăceilal i.ă
Oă alt ă tr s tur ă comun ă aă familiiloră abuziveă esteă izolareaă social 18.ă P rin iiă
careă îşiă maltrateaz ă copiiiă nuă auă leg turiă socialeă semnificativeă cuă alteă rude,ă cuă
vecinii,ăcuăprietenii,ăcuăcomunitateaăînăansamblulăs uăoriăcuăinstitu iileăsocialeăcareă
ară puteaă s ă leă acordeă ajutor19.ă To iă aceştiă factoriă suntă presupuşiă aă jucaă ună rolă
indirect,ădarăextremădeăimportant,ăînăformareaăşiăstabilireaăuneiărela iiăpozitiveăîntreă
p rin iăşiăcopii.ăă
ă
2.3.ăMODELELEăMULTIDIMENSIONALEăDEăANALIZ ăAăFENOMENULUIăă
DEăABUZăASUPRAăCOPILULUIă
ă
Înă ultimiiă ani,ă insatisfac iaă fa ă deă acesteă modeleă unidimensionaleă s-aă
accentuatădinăceăînăceămaiămultăînărândulăcercet torilor,ăunaădinăceleămaiăpertinenteă
criticiă formulateă laă adresaă acestoră teoriiă fiindă aceeaă referitoareă laă eşeculă loră deă aă
explicaăexcep iile20.ăDeăexemplu,ăabord rileăsociologiceănuăreuşescăs ăexpliceădeăceă
nuătoateăfamiliileăs raceăîşiămaltrateaz ăcopiii.ă
Dină acestă motiv,ă înă studiulă problematiciiă abuzuluiă auă fostă abandonateă
concep iileăpure,ăcercet toriiăelaborândămodeleăcareăîncearc ăs ăintegrezeăexplica iileă
psihologice,ă culturale,ă socialeă şiă structurale.ă Aceast ă perspectiv ă sugereaz ă c ă
maltratareaă copiluluiă rezult ă dintr-ună setă complexă deă variabileă corelate,ă aă c roră
influen ăpoateăcreşteăsau,ădimpotriv ,ădescreşte,ăde-aălungulătimpului.ăă
Conformă acesteiă abord ri,ă exist ă factoriă precipitatoriă şiă compensatoriă aiă
maltrat riiă copilului,ă laă nivelulă tuturoră aspecteloră relevanteă dină via aă individului.ă
Presupozi iaă ceă fundamenteaz ă aceast ă abordareă esteă aceea,ă potrivită c reia,ă
fenomenulă deă abuză asupraă copiiloră seă produceă atunciă cândă factoriiă deă riscă
prevaleaz ă înă fa aă celoră compensatorii.ă Uniiă factoriă potă aveaă oă influen ă
permanent ,ă înă timpă ceă al iiă potă fiă tranzitorii;ă uniiă potă aveaă ună caracteră protectoră
într-oăanumit ăcombina ieăsauăpotăcreşteăpoten ialulăpentruăabuzăînăasociereăcuăal ii.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
18
ăJ.ăGarbarino,ăThe Human Ecology of Child Maltreatment: A Conceptual Model for Research,ă
înă„JournalăofăMarriageăandătheăFamily”, 1977,ăvol. 39,ăp.ă721–735.ă
19
ăJ.ăKrobin,ăSociocultural Factors in Child Maltreatment,ă1994,ăapudăDavidăWolfe,ăop. cit.,ăp.ă53.ăă
20
ăM.ă Scannapieco,ă K.ă Connell-Carrick,ă Understanding Child Maltreatment: An Ecological
and Developmental Pespective,ăOxford,ăOxfordăUniversityăPress,ă2005,ăp.ă26.ă
ă
7ă Formeăşiăparticularit iă 433ăă

3.ăPARTICULARIT IăALEăABUZULUIăFIZICăEXERCITATăDEăP RIN Iăă

ASUPRAăCOPIILOR,ăÎNă ARAăNOASTR ă
ă
Pentruă aă identificaă principaleleă caracteristiciă aleă abuzuluiă fizică comisă deă
p rin iăasupraăcopiilorăşiăfactoriiăcareăcontribuieălaăproducereaăacestuia,ăamăefectuată
unăstudiuăcalitativ,ăpeăbaz ădeăinterviuriărealizateăcuăminori-victimeăaleămaltrat riiă
fiziceă înă familie,ă cuă persoaneă adulteă careă auă fostă abuzateă înă timpulă copil riei,ă
precumăşiăcuăp rin iiăcareăşi-auăagresatăcopiii.ăCercetareaăempiric ăfaceăparteădintr-ună
studiuămaiăamplu,ărealizatădeăInstitutulădeăSociologie,ăînăcadrulăPlanuluiăNa ională
deăCercetare,ăDezvoltareăşiăInovareăPNII,ăprogramulăIdei.ăă
Înă continuare,ă prezintă treiă dină totalulă celoră cincisprezeceă studiiă deă cază
întreprinse,ăstudiiădeăcazăcareăpunăînăeviden ăprincipaliiăfactoriăcareăgenereaz ăşiă
perpetueaz ăconduitaăabuziv ăaăp rin ilorăfa ădeăpropriiiăcopii.ăă
ă
Studiulădeăcazănr.ă1ă
C.I.ă(victim ăaăabuzuluiăfizic,ăaflat ăînăplasamentăfamilial)ă
ă
(1.1.) Date de identificare.ă Feti aă areă 13ă ani,ă seă afl ă înă clasaă aă VII-aă şiă esteă
originar ădinăSlobozia,ăjud.ăIalomi a.ăProvineădintr-oăfamilieă reconstituit ,ăp rin iiă
eiădivor ândăcândăaceastaăaveaăvârstaădeă9ăani.ăMinoraăaăr masăînăcustodiaămamei,ă
care,ă înă urm ă cuă cinciă ani,ă aă cunoscută ună b rbat,ă al turiă deă careă tr ieşteă şiă înă
prezent,ă înă concubinaj.ă Acestaă esteă alcoolică înveterată şiă areă oă conduit ă violent ,ă
maltratându-oă înă modă frecventă peă feti ,ă dară şiă peă concubin ă şiă peă p rin iiă lui.ă Laă
dataă interviului,ă b rbatulă nuă aveaă ună locă deă munc ă stabil.ă Acestaă aă fostă plecată oă
perioad ădeătimpăînăItalia.ăDup ărevenireaăînă ar ănuăşi-aăc utatădeălucru,ăpreferândă
s ămunceasc ăcuăziuaălaădiverşiăoameniădinălocalitate.ăMamaăfeteiăaălucrat,ăpân ănuă
demult,ă caă vânz toareă laă oă alimentar .ă Şi-aă pierdută loculă deă munc ă atunciă cândă
magazinulăs-aădesfiin at.ăă
Înainteădeăaăajungeăînăplasamentălaăm tuşaădinăparteaătat lui,ăfeti aălocuiaăîntr-
ună apartamentă compusă dină dou ă camereă cuă dependin e,ă împreun ă cuă mama,ă tat lă
vitreg,ăbunicaăşiăunchiulădinăparteaămamei.ăMinoraăsubliniaz ăfaptulăc ădormeaăînă
acelaşiă pată cuă mamaă şiă concubinulă acesteia,ă iară atunciă cândă veneaă înă vizit ă fiulă
b rbatului,ă înă vârst ă deă 18ă ani,ă eraă obligat ă s ă doarm ă al turiă deă el.ă Situa iaă
material ăaăfamilieiăeraăunaăsatisf c toare,ăfeti aădeclarândăc ăbugetulăgospod rieiă
eraăconstituitădinăsalariulămamei,ăchiriaăpeăcareăfemeiaăoăîncasaădinăînchiriereaăuneiă
garsoniere,ăaloca iaăminoreiăşiăpensiaăalimentar .ăÎnăplus,ăşiăunchiulăs uăcontribuiaă
laăplataăcheltuielilorădeăziăcuăziăaleăfamiliei.ăă
(1.2.) Abuzul fizic.ă Minoraă s-aă adresată singur ă Direc ieiă pentruă Protec iaă
Copiluluiă înă urm ă cuă câtevaă luni,ă datorit ă agresiuniloră fiziceă şiă aă tentativeloră deă
abuzăsexualărepetate,ălaăcareăaăfostăsupus ădeăconcubinulămameiăsale,ătimpădeătreiă
ani.ă Dină informa iileă furnizateă deă feti ,ă reieseă c ă abuzurileă erauă comiseă cuă
complicitateaămamei,ăcareănuănumaiăc ănuăaăintervenităniciodat ăpentruăaăoăap ra,ăciă
chiarăi-aăpermisăacestuiaăs ăîiăapliceăminoreiăaşa-ziseleăcorec ii,ăoriădeăcâteăoriăeraă
ă
434ă CristinaăDâmboeanuă 8ă

cazul.ăActeleădeămaltratareăfizic ăseăproduceau,ăconformărelat rilorăfetei,ăoădat ăsauă

deădou ăoriăpeălun ,ăcuătoateăc :ă„aşa, câteodată, el mai îmi dădea câte una, cică în
glumă, da’ te durea... la cum are el palma”.ăMinoraădeclar ăc ătat lăvitregăoăb teaă
cuă eava,ăcuăstinghiaădeălemn,ăcuăpumnii,ăpalmele,ăpicioarele,ădeăfiecareădat ăcândă
seăaflaăsubăinfluen aăb uturilorăalcoolice.ăă
Cuă toateă c ă episoadeleă deă violen ă fizic ă îşiă l sau,ă timpă deă maiă multeă zile,ă
amprentaăasupraăs n t iiăfeti ei,ăaceastaădeclarândăc ăseăsim eaăame it ,ăvomita,ănuă
seăputeaă ineăpeăpicioare,ăaveaădureriămariădeăcap,ădeăspateăetc.,ănuăaăfostălaăspitală
niciodat ăpentruăc ,ămotiveaz ăea,ă„ştiam că îi făceam rău şi atunci mă gândeam:
de ce să-i fac rău?”ăAăfugit,ăînăschimb,ădeămaiămulteăoriădeăacas ,ăg sindărefugiulă
fieălaăm tuşa,ăfieălaăprieteneleăsale.ăăă
Minoraă afirm ă c ă aă povestită ceeaă ceă iă seă întâmpl ă tat lui,ă m tuşiiă şiă buniciiă
saleă dină parteaă tat lui,ă precumă şiă uneiă colegeă deă clas .ă Cuă toateă c ,ă potrivită celoră
declarateădeăfeti ,ăbunicaăeiăplângeaădeăfiecareădat ăcândăoăvedeaălovit ,ăiarătat lăi-
aăpropus,ăînăurm ăcuădoiăani,ăs ăredeschid ăprocesăpentruăreîncredin areaăsa,ăînămodă
surprinz tor,ă niciunulă dintreă aceştiaă nuă aă anun ată Direc iaă pentruă Protec iaă
Copilului.ă Feti aă leă motiveaz ă totuşiă comportamentul,ă sus inândă c ă nimeniă nuă aă
crezutăc ăseăvaăajungeăatâtădeădeparte.ăÎnăplus,ăafirm ăaceasta, „nici eu n-am vrut,
mi-era greu să plec de lângă mama, s-o las s-o bată pe ea”.ăă
Celămaiărecentăactădeăagresiuneăcomisăasupraăsaădeăconcubinulămamei,ăgestă
careă aă şiă determinat-oă s ă sesizezeă autorit ile,ă sus ineă minora,ă a fost cel mai rău.ă
Episodulăaăfostăprovocatădeăfaptulăc ăaceastaănuăaărespectatăinterdic ia,ăimpus ădeă
mam ,ă deă aă seă întâlniă cuă tat lă s uă natural.ă Feti aă povesteşteă despreă b taiaă peă careă
tat lăvitregăi-aăaplicat-oăf r ămil ,ăb taieăurmat ădeăoătentativ ădeăabuzăsexual:ă
N-am reuşit să mă mai abţin şi am venit acum câteva luni la doamna de aici şi
i-am spus care sunt problemele. Mama i-a spus lui, el era plecat în Italia, că m-am văzut cu
tata şi el s-a enervat. Şi acum, de Paşti, am mers la ţară la bunicii din partea tatălui. Mama
mi-a interzis să vorbesc cu tata, dar eu mă întâlneam cu el şi fără să ştie ea. La bunici îmi
dădea voie să merg oricând şi el, când am venit de la ţară, mi-a spus: „A, o să ai tu de-a
face cu mine, dar nu acum”. Şi în seara aceea mai întâi a bătut-o pe mama, iar joi seara a
dat în mine. Era beat, a început să dea cu mâinile, cu picioarele, aveam capul umflat, buza,
aici, spartă şi el îmi spunea tot timpul să-l pup pe buze, că, dacă-mi trebuie chestia aia, el
îmi dă. Şi de faţă cu mama! Şi a doua zi, eu i-am spus lui că merg să stau la mătuşă, că
mătuşa are magazin deschis, în bazar. I-am spus că merg să stau în locul ei, pentru că ea
are puţină treabă. Dar eu am mers la spital, mi-am făcut radiografii. Certificatul mi l-a
scos abia luni. Spitalul era obligat să anunţe Poliţia, eu n-am vrut să ajung până acolo, dar
s-a ajuns. Şi după aia Poliţia a mers la mama, să îi spună şi să mă lase la mătuşă. Nu a
vrut, mama mă suna încontinuu, îmi dădea mesaje să mă întorc acasă şi nu m-am întors.
Nu m-au lăsat domnii poliţişti.
ă
Conformă celoră men ionateă deă aceasta,ă pentruă fapteleă comise,ă concubinuluiă
mameiăiăs-aăîntocmitădosarăpenal,ăîns ăchiarăşiălaădataăinterviului,ădeciălaăcâtevaăluniă
dup ăs vârşireaăabuzului,ăacestaăeraăînc ăliber,ăfeti aădeclarândăc ăîiăesteăteam ăs ă
nuăseăîntâlneasc ăcuăelăpeăstrad .ăăă
ă
9ă Formeăşiăparticularit iă 435ăă

(1.3.) Abuzul sexual.ă Minoraă relateaz ă c ă aproapeă sear ă deă sear ă eraă intaă
tentativelorădeăabuzăsexualădinăparteaătat luiăvitreg,ăcareăoăs rutaăpeăbuze,ăoăatingeaă
peăsâniăşiăf ceaăanumiteăcomentariiădegradante.ăDinănou,ămamaănuăintervenea,ăînă
pofidaăfaptuluiăc ăaceastaă ipaăşiăîncercaăs ăseăapere,ăci,ădinăcontr ,ăoăcondamnaăşiăoă
acuzaătotăpeăfeti ,ăreproşându-iăc ăesteă nesuferită.ăTrebuieă men ionatăşiăfaptulăc ă
niciă înă fa aă reprezentan iloră Direc ieiă pentruă Protec iaă Copilului,ă mamaă nuă aă
recunoscutăc ăso ulăs uăaăîncercatăs ăoăagresezeăsexualăpeăminor .ăăă
M-a pupat pe buze, atât. Dar asta aproape seară de seară. Şi mai îmi punea mâna pe
sâni şi de faţă cu mama, dar mama nu spunea nimic. Eu îl îndepărtam, ţipam să mă lase,
făceam crize, nu mai suportam şi el se supăra pe mine. Şi după aia mama începea: „A, ce,
nu vezi ce nesuferită eşti?”, „De ce-i vorbeşti aşa?” şi eu ziceam: „Da ce vrei? Să stau să
mă pupe el? Are 40 de ani şi ce? Mă pupă el pe mine!?!”. Deci mama îi lua tot timpul lui
apărarea. ... Am spus şi aici la Direcţie, am spus şi bunicii, lu’ tata, la toată lumea. Şi am
venit la doamna şi i-am spus tot şi doamna a rămas fără cuvinte. Mai întâi a vorbit cu mine
şi pe urmă cu mama. Şi ea nu recunoştea că Fănică (tatăl vitreg) se dădea la mine, nu voia
să spună.
(1.4.) Abuzul emoţional.ăAşaăcumărezult ădinădeclara iileăfeti ei,ăabuzulăfizică
şiătentativeleădeăabuzăsexualăsuferiteăînăfamilieăauăfostăînso iteăşiădeăanumiteăformeă
deă abuză emo ional.ă Acesteaă auă fostă s vârşiteă atâtă deă tat lă vitreg,ă dară maiă alesă deă
mam .ă Astfel,ă minoraă deplângeă atitudineaă deă respingereă şiă lipsaă afec iuniiă
manifestateă deă mamaă sa,ă înă care,ă afirm ă ea,ă nuă aă g sită niciodat ă sprijinulă deă careă
aveaănevoie,ăatunciăcândăseăconfruntaăcuăoăanumit ăproblem .ăDovad ăesteăfaptulă
c ă femeiaă nuă aă sus inut-oă înă demersulă peă careă l-aă întreprins,ă atunciă cândă l-aă
denun ată peă tat lă s uă vitreg.ă Deă altfel,ă feti aă sus ineă c ă laă mamaă saă nuă aă g sită
niciodat ă în elegereă şiă c ,ă spreă deosebireă deă mamaă vitreg ,ă careă aveaă r bdareaă s ă
discuteă cuă eaă oriă deă câteă oriă greşea,ă aceastaă recurgeaă imediată laă jigniri,ă insulte,ă
denigr riăoriăîiăaplicaăpedepseăcrudeăşiăumilitoare.ăă
Mama vitregă (soţia tatălui), dacă e vorba să fac eu vreo prostie sau să fac ceva fără
să vreau, îmi vorbeşte cu frumosul. Eu la mama n-am avut parte de aşa ceva. Mama pe
mine nu mă scotea din cuvântul „curvă”. Curvă, proastă, nenorocită, du-te adu-mi aia,
deci altfel nu putea să vorbească cu mine. Vedeţi cum am părul? Mama mi-a băgat
foarfeca-n păr. Am stat într-o seară mai mult afară, în faţa blocului. Şi ea s-a enervat şi mi-a
băgat foarfeca-n păr.
Oă alt ă form ă deă abuză emo ional,ă resim ită foarteă puternică deă minor ,ă oă
constituieă interdic ia,ă peă careă mamaă i-aă impus-o,ă deă a-şiă vedeaă tat l.ă Cuă toateă
acestea,ăfeti aăsus ineăc ăseăîntâlneaăcuăacestaăpeăascuns,ăoriălaă ar ,ăcândămergeaălaă
bunici,ăoriălaăm tuşaăsa.ăă
(1.5). Neglijarea.ăMinoraăsus ineăc ,ădeşiănuăaăsuferităniciodat ădeăfoameăsauă
frig,ă ă p rin iiă eiă cheltuiauă ceaă maiă mareă parteă aă venituriloră peă b utur ,ă cafeaă şiă
ig ri.ăMaiămult,ăpotrivităspuselorăfetei,ăaceştiaăobişnuiauăs ăascund ădulciurileăşiăs ă
leăm nânce,ăatunciăcândăminoraădormeaăsauăeraălaăşcoal .ăÎnăplus,ămamaăşiătat lăs uă
ă
436ă CristinaăDâmboeanuă 10ă

vitregăerauăfoarteăpu inăreceptiviălaărug min ileăsaleădeăa-iăcump raăîmbr c minteaă

şiă înc l minteaă deă careă aveaă nevoie,ă feti aă fiindă obligat ă s ă apelezeă laă bunicaă ei,ă
careăvindeăhaineălaăoătarab ăîntr-unăbazar.ăŞiăzileleădeănaştere,ădeclar ăînăcontinuareă
minora,ăpreferaăs ăleăserbezeălaăbunici,ădatorit ăcomportamentuluiănecorespunz toră
peăcareătat lăvitregăîlăadoptaăfa ădeăprieteneleăsale.ăă
Dezinteresulă p rin iloră fa ă deă soartaă feteiă seă reflect ă şiă înă atitudineaă loră deă
total ă indiferen ă fa ă deă situa iaă eiă şcolar .ă Minoraă declar ,ă înă acestă sens,ă c ă seă
rugaă deă aceştiaă s ă vin ă laă şedin eleă cuă p rin iiă oriă s ă oă ajuteă laă teme.ă Maiă mult,ă
p rin ii,ădeclar ăfeti a,ăoăîmpiedicauăînămodăfrecventăs ăîşiăfac ălec iile,ătrimi ând-oă
laăcump r turiăsauăobligând-oăs ămunceasc ăînăgospod rie.ă
(1.6). Climatul familial.ăDinărelat rileăminoreiăreieseăc ăatmosferaădinăfamilieă
eraă unaă tensionat ,ă datorit ă conduiteiă violenteă aă tat luiă vitreg,ă careă agresaă to iă
membriiăfamiliei,ăchiarăşiăanimaleleădeăcas .ăAcestaăîşiămaltrataăso iaă(mamaăfetei)ă
celăpu inăoădat ăpeălun ,ăatâtădatorit ăinfidelit iiăacesteia,ăcâtăşiădatorit ăaşa-zisuluiă
comportamentăproblem ăalăfetei,ăînvinuind-oăpeăfemeieăpentruăfaptulăc ănuăştieăs ăoă
educe.ăMinoraădeclar :ă
ă

Deci acuma, când a bătut-o, în lunea aceea, mama a umplut un prosop de sânge.
Dădea cu mâinile, zici că dădea... A văzut-o şi la miliţie, era vânătă şi cei de acolo şi-au
dat seama că a fost bătută. A avut ochiul vânăt mama, umbla iarna cu ochelari de soare. ...
Astă vară, eram eu plecată la ţară şi mamaia venea duminica la ţară şi pleca a doua zi, şi
îmi zice mamaia că „mă-ta a fost alergată pe scări”. „De cine?”, întreb eu. „Păi de
Fănică” (că aşa îl chema pe el). Zic: „Tu de unde ştii?” „Păi n-au venit vecinele şi mi-au
spus?”... şi ea tot nu vroia să plece de acolo.
Niciăconcubinaăcuăcareăacestaăaătr ităînăperioadaăpeăcareăaăpetrecut-oăînăItaliaă
şiăniciăpropriiiăp rin iănuăauăsc patădeăfuriaăb rbatului.ăDespreăacteleădeăviolen ălaă
careăaceştiaăauăfostăsupuşiăminoraăpovesteşte:ă
ă
A bătut-o rău, rău de tot, mai rău decât pe mine şi pe mama. I-a spart capul şi mai
multe, nu ştiu ce i-a făcut, dar el nu se mai poate întoarce în Italia pentru că are
interdicţie. ... A murit acum trei zile tatăl lui. Cu câteva zile înainte i-a dat cu uşa în faţă, a
încercat s-o bată pe mama lui de-a doua, că mama lui naturală a murit. Bătea şi căţeii, că
noi aveam doi căţei în casă, dar îi bătea rău, rău de tot. Îi dădea afară pe scară. Toţi
vecinii îl urăsc, vă daţi seama, se auzeau scandalurile de la etajul patru până la parter...
Înă ceeaă ceă priveşteă comportamentulă mamei,ă feti iaă sus ineă c ă aceastaă şi-aă
schimbatăconduitaăfa ădeăea,ădup ăceăl-aăîntâlnităpeăactualulăs uăconcubin.ăÎnainte,ă
arat ăminora,ăaceastaăeraăoăfemeieăbun ,ădeăcas ,ăpreocupat ădeăcreşterea,ăîngrijireaă
şiăeducareaăsa.ăNiciodat ăînăaceast ăperioad ,ămamaănuăaăb tut-o,ăciădinăcontr ăs-aă
purtatătotătimpulăfrumosăcuăeaăşiăaăîncercat,ăînăpermanen ,ăs ăîiăofereătotăceeaăceă
aveaănevoie.ăă
ă

Înainte făcea curat, de mâncare, mergea tot timpul la muncă, ieşeam cu toţii în oraş.
Acum nu se mai întâmplă aşa ceva. De patru ani s-a schimbat mult de tot. Este foarte
influenţată de el. Deci, toată lumea, cine o cunoştea, a spus că nu mai e femeia care era.
ă
11ă Formeăşiăparticularit iă 437ăă

Înă ultimiiă 4–5ă ani,ă aflat ă subă influen aă negativ ă aă concubinului,ă aceastaă aă
începutăs ăoătratezeăînămodăabuziv,ălovind-oădeănenum rateăoriăcuăpumnii,ăpalmele,ă
picioarele.ăFaptulăc ănuăeraăcuminteăşiănuăascultaă–ăfuma,ăaveaăunăcercădeăprieteniă
cuăcareămamaănuăeraădeăacordăetc.ă–ăconstituiauăprincipaleleămotive,ăpeăcare,ăarat ă
minora,ăfemeiaăleăinvocaăînămodăfrecvent,ăpentruăa-şiăjustificaăcomportamentul.ăUnă
altă motivă pentruă careă minoraă eraă b tut ,ă atâtă deă mam ,ă câtă şiă deă tat lă vitreg,ă eraă
faptulă c ă aceastaă plecaă deă acas ,ă îns ă feti aă recunoaşteă c ă procedaă înă acestă modă
tocmaiă pentruă aă sc paă deă climatulă conflictuală deă acas .ă Înă plus,ă deşiă apreciaz ă caă
fireasc ăsanc ionareaăsaădinăacestăpunctădeăvedere,ăconsider ,ă înămodăsimilarăunoră
apropia iădeăaiăs i,ăc ăpedepseleăaveauăunăcaracterămultăpreaăaspru:ă
Am plecat şi eu de acasă, am avut şi eu vină, dar toată lumea mi-a zis că nu trebuia
să mă bată în halul ăsta, trebuia să îmi vorbească cu frumosul. Am plecat o dată, le-am zis
să mă lase până la 12, să vină ei după mine la ziua unei fete. Asta s-a întâmplat anul trecut.
N-au vrut, le-am închis telefonul şi am rămas la sora tatălui, fiindcă fata stătea chiar lângă
blocul mătuşii. A doua zi mama a sunat-o pe mătuşa să vadă dacă sunt acolo. I-a spus că
sunt, iar mama i-a zis că nu mă bate când ajung acasă. Şi am stat ce am stat, după aceea el a
început şi mi-a dat cu pumnii în cap de nu mai puteam să dorm, nu ştiam cum să mai stau.
Minoraăoăcondamn ăpeămam ănuănumaiăpentruămodulăînăcareăacestaăs-aăpurtată
cuă ea,ă ciă şiă pentruă c ă i-aă îng duită concubinuluiă s uă s ă oă maltratezeă atâtă deă grav.ă
Feti aăîiăreproşeaz ,ăînăacestăsens,ăfaptulăc ăaărefuzatăs ăpleceădinăcasaăb rbatului,ă
dar,ă înă acelaşiă timp,ă îiă acord ă acesteiaă anumiteă circumstan e,ă ă fiindă deă p rereă c ă
mameiă i-aă fostă team ă deă reac iaă lui.ă Înă plus,ă minoraă recunoaşteă c ă aceastaă aă avută
totuşiăuneleătentativeădeăa-lăp r si,ătentativeăeşuate,ădeoareceăb rbatulăveneaădup ă
eaă deă fiecareă dat .ă Adversitateaă feteiă împotrivaă mameiă esteă alimentat ă şiă deă
conduitaăimoral ăaăacesteia,ăcare,ămen ioneaz ăminora,ăaătr ităînăconcubinajăcuămaiă
mul iăb rba i:ă
A plecat la Alba-Iulia cu altcineva. S-a dus concubinul după ea, a adus-o înapoi
acasă. După aceea a încercat să stea cu un ţigan. Eu ce educaţie să iau, dacă ea stă cu tot
felul de bărbaţi?ă Mi-a dat educaţie când eram mai mică, dar acum am văzut şi eu cu ochii
mei. Acum am învăţat de la mama să umblu cu mai mulţi bărbaţi...

(1.7.) Situaţia actuală.ăFeti aăseăafl ăînăplasamentălaăm tuşaăsa,ăcareămaiăareă

patruă copiiă –ă dou ă feti eă şiă doiă b ie i,ă cuă vârsteă cuprinseă întreă 3ă şiă 7ă ani,ă cuă careă
minoraăafirm ăc ăseăîn elegeăfoarteăbine.ăDeclar ăc ănuăaăpututăfiăîncredin at ătat luiă
s uă natural,ă deoareceă acestaă nuă îndeplineaă criteriileă legaleă (deă exemplu,ă nuă aveaă
locuin aăfinalizat ).ăCuătoateăacestea,ăb rbatul,ăcareăîşiăareădomiciliulăînăaltăjude ,ăoă
sun ăsear ădeăsear ,ăpentruăaăstaădeăvorb ăcuăea.ăCuămamaăeiăseăîntâlneşteădoarălaă
şcoal ,ă deă team ă caă aceastaă sauă concubinulă eiă s ă nuă seă r zbuneă peă ea.ă Minoraă
afirm ăc ădoreşteăs ăcontinueăşcoala,ăs ăurmezeăliceul,ăs ăsteaălâng ătat lăs uăşiăs ă
aib ăunăprogramăbineăstabilit,ăpeăcareăs ăîlărespecteăcuăstricte e.ăă
ă
438ă CristinaăDâmboeanuă 12ă

Studiulădeăcazănr.ă2ă
M.T.ă(de inutălaăpenitenciarulăM rgineni)ă

(2.1) Date de identificare.ă B rbatulă areă 22ă deă ani,ă aă absolvită 8ă claseă şiă esteă
originară dintr-ună sată deă lâng ă Mangalia,ă jude ulă Constan a.ă Înă prezent,ă seă afl ă laă
penitenciarulăM rgineni,ăundeăexecut ăoăpedeaps ăprivativ ădeălibertate,ăpentruăc ă
şi-aăomorâtătat l.ăSeăcaracterizeaz ăcaăfiindăsincerăşiăbunălaăsuflet,ădar,ăuneori,ăpreaă
nervosă şiă impulsiv.ă Nuă îşiă aminteşteă s ă fiă avută vreună momentă fericită înă via ,ă
apreciindă c ă atâtă copil ria,ă câtă şiă adolescen aă saă auă fostă marcateă deă numeroaseă
evenimenteătriste,ăchiarătraumatizante.ăă
Mamaăl-aăp r sităcândăacestaăaveaăvârstaădeă7ăani.ăAăplecatăînăItaliaăşiănuăs-aă
maiăîntorsăînă ar ădecâtăoăsingur ădat ,ălaăprocesulăpenalăalătân rului.ăMaiăareădou ă
surori,ăambeleăabsolventeădeăşcoal ăgeneral ,ăunaăînăvârst ădeă 28ădeăaniăşiăunaăînă
vârst ădeă19ăani,ăcuăcareăsus ineăc ăs-aăîn elesădestulădeăbine.ăă
Dac ăarăfiătr it,ătat lăs uăarăfiăîmplinită60ădeăani.ăAcestaăaămuncităoăperioad ă
înăIsrael,ăiarădup ăceăaărevenităînă ar ăaălucratăînădiverseălocuri,ăcaăzidar,ămecanic,ă
meseriaşăetc.ăMama,ăînăvârst ădeă51ădeăani,ăaăfostăşiăesteăşiăînăcontinuareăcasnic .ă
Dup ăplecareaăeiăînăstr in tate,ătat lăaăînceputăs ătr iasc ăînăconcubinajăcuăoăsor ădeă
acesteiaă(m tuşaătân ruluiăintervievat).ăă
(2.2.) Climatul familial.ă B rbatulă descrieă atmosferaă familial ă caă fiindă unaă
conflictual ,ă cuă certuriă frecventeă întreă p rin i,ă şiă episoadeă deă violen ă domestic ,ă
soldateăadeseoriăcuăfugaădeăacas ăaămameiăşiăaăcopiilor.ăÎnăplus,ăagresiunileăfiziceă
repetate,ă s vârşiteă deă tat ă asupraă mamei,ă auă determinat-oă peă femeieă s ă formulezeă
maiă multeă plângeriă penaleă laă poli ie.ă Întrucâtă autorit ileă nuă auă luată nicioă m sur ,ă
aceastaă aă hot râtă s -şiă p r seasc ă so ul.ă Deă asemenea,ă totă datorit ă comportamentuluiă
tat lui,ă deă aceast ă dat ă datorit ă tentativeloră saleă deă abuză sexual,ă soraă ceaă mareă aă
tân ruluiăintervievatăaăpreferatăs ăseăc s toreasc ălaăvârstaădeă13ăaniăşiăs ăabandonezeă
c minulăfamilial.ăă
ă

Mama se certa mereu cu tata, lua şi bătaie, şi a mers de mai multe ori la poliţie şi la
procuror, dar i-au spus că nu pot face nimic, deşi ne bătea rău de tot. Ziceau că până nu e
moarte de om nu pot face nimic. Şi-i blestema mama, că zicea că trebuie să moară cineva
ca să se schimbe situaţia... dar nu a mai suportat şi a plecat. Ne-a lăsat.
Inculpatulămen ioneaz ăc ăaceast ăconduit ăagresiv ăaătat luiăeraăpoten at ădeă
nivelulăridicatăalăconsumuluiădeăalcool.ăDeăaltfel,ădatorit ăproblemelorăcuăb utura,ă
b rbatulă aă fostă implicată înă modă frecventă înă diverseă scandaluriă cuă vecinii,ă fiindă
nevoită chiară s ă pl teasc ă maiă multeă amenziă pentruă tulburareaă ordiniiă publiceă şiă
pentruădistrugere.ăă
(2.3.) Neglijarea.ă Dină relat rileă celuiă intervievată reieseă faptulă c ,ă dup ă
plecareaă mameiă înă afaraă grani eloră rii,ă tat lă l-aă renegată şiă l-aă alungată deă acas .ă
Acestaăpovesteşteăcuătriste eăc ăaăcrescutăsingur,ăf r ăcaăcinevaăs ăîiăpoarteădeăgrij ă
sauăs ăseăinteresezeădeăsoartaălui.ăLocuiaăînăpoduri,ăiarăpentruăaăsupravie ui,ăfuraădeă
acas ,ăoriădinăalteălocuin eămâncare,ăhaine,ăp turiăetc.ăă
ă
13ă Formeăşiăparticularit iă 439ăă

După ce a plecat mama, îmi făcusem bordei în pod şi furam de prin casă, când nu era
nimeni, pături, plăpumi şi alte haine ca să îmi fac un culcuş în pod ... Şi iarna când ningea
îngheţam acolo de frig şi mă şi acoperea uneori zăpada. Am dus-o greu, de aceea am şi
atâtea riduri pe faţă la vârsta asta, din cauza vântului şi a frigului pe care le-am suportat
prin poduri... Dacă povestesc cuiva nu mă crede ... Furam şi mâncare din casă când erau
plecaţi, din beci. Când mă prindea mătuşă-mea mă blestema, dar nu avea ce face. Mie nici
nu-mi păsa, trebuia să trăiesc cumva. După aceea m-a prins taică-meu şi am fugit de
acasă. Am găsit un alt pod. În sat erau mai multe case vechi, părăsite şi stăteam prin
podurile lor. Furam mâncare, eu nu mă ascund, nu mi-e ruşine, din beciuri de la oameni.
Furam ce găseam cârnaţi, comporturi, conserve, legume, vin, murături, mai furam şi găini,
de pe la vecini. Mai strigau după mine dar nu m-au reclamat la poliţie. Strigam şi eu după
ei, ce să fac, de unde să iau mâncare dacă nu-mi dă nimeni. Şi singur îmi purtam de grijă,
îmi făceam mâncare, îmi spălam. Furam apă şi săpun când nu era nimeni acasă şi îmi
întindeam hainele în pod. Se uscau repede, că era mereu vânt acolo. Vai de mine, ce viaţă
am dus! Mergeam dintr-un pod în altul. Apoi, când m-au fugărit mătuşile şi taică-meu, am
stat un timp în spatele blocului. M-a găsit doamna dirigintă şi m-a luat la ea acasă. M-a
îngrijit, mi-a dat să mănânc. Am stat la ea până am terminat clasa a VIII-a.
(2.4). Abuzul fizic.ăTân rulădeclar ăc ătat lăs uăobişnuiaăs ăîlămaltratezeăînc ă
deă laă vârsteă foarteă fragede.ă Abuzulă fizică luaă formeă variateă –ă deă laă pedepseă foarteă
brutaleălaăb t iăcumplite,ăaplicateăcuăb ul,ăbâta,ălan ulăetc.ăB rbatulăpovesteşteăc ă
acteleă deă violen ă comiseă deă tat ă asupraă saă erauă nejustificateă –ă acestaă îlă agresaă
pentruăc ăpurăşiăsimpluănuăîlăpl cea:ă
Când eram mai mic, până să plece mama în Italia, tata mă punea cu genunchii pe
grăunţe, mă lega cu lanţurile, de un copac, mă ţinea în beci, mă bătea cu băţul, cu leaţul,
cu bâta, … nu-mi dădea de mâncare, mă lăsa singur în casă, mă uda iarna şi mă dădea
afară. Pentru orice mă bătea. Nu ştiu, mă bătea fără motiv, aşa, că nu mă plăcea el pe
mine – că de ce stau pe acolo, că de ce i-am luat mâncarea, că de ce am lăsat acolo urme,
că de ce am mers în grădină, şi alte de astea....

Inculpatulă declar ,ă înă continuare,ă c ,ă înă pofidaă faptuluiă c ă majoritateaă

localnicilorăcunoşteauăsitua iaăsa,ănimeniănuăaăintervenităşiănuăaăsesizatăinstitu iileă
abilitate,ăpentruăc :ăă
... nimeni nu se băga în familia altuia. Vecinii nu intrau peste tata, că se temeau de el,
să nu sară şi la ei, mai ales că îi mai înjura şi îi ameninţa şi pe ei, că-i bate, că le dă foc la
casă, dacă se bagă. Şi atunci fiecare îşi vedea de necazul lui. Doamna de religie a văzut
odată că mă feresc de ea, să nu pună mâna pe spatele meu. Când a văzut ce aveam, a
chemat poliţia şi pe taică-meu la şcoală. Tata a fost amendat şi, când am ajuns acasă, mi-a
aplicat a doua lecţie, aşa să mă învăţ minte să nu mai chem poliţia şi să-l fac de ruşine. Să
nu mai dea el bani la alţii, că nu are atâţia bani să dea de pomană la poliţie, pentru că eu
stau şi mă plâng.

Tratamentulăabuziv,ălaăcareăaăfostăsupusădeăc treătat ,ăaăavutăconsecin eădintreă

celeămaiăgrave,ăb rbatulăajungândăchiarăs ăîşiăomoareăpropriulăp rinte.ăă
ă
440ă CristinaăDâmboeanuă 14ă

De câte ori mă bătea taică-meu, de atâtea ori îmi doream să-l omor, dar nu puteam, că
eram mic. Încă de atunci îmi ziceam că am să cresc şi tot am să îl omor. Şi aşa s-a şi
întâmplat. I-am spus să nu mai dea în mine, să vorbească frumos cu mine, să nu mă mai
înjure şi nu m-a ascultat. Şi nici eu nu am mai ştiut de mine şi am dat în el până l-am
omorât. Acum îmi pare rău, am coşmaruri, îl visez pe mort...
(2.5.) Abuzul emoţional.ă Referindu-seă laă rela iileă cuă tat l,ă tân rulă declar ă c ă
acestaănuădoarăîlăb tea,ăciăîlăşiăcertaăînămodăfrecvent,ăîlăînjuraăşiăîlăalungaădeăacas .ă
Maiă mult,ă tat lă îlă obligaă s ă fureă p s riă dină cur ileă vecinilor,ă s ă leă vând ă şiă s ă îiă
aduc ăbaniăpentruăb utur .ăDe inutulăesteădeăp rereăc ănuănumaiătat l,ăciănimeniădină
familieă nuă l-aă iubit,ă c ă to iă auă adoptată oă atitudineă indiferent ă fa ă deă el,ă ă nefiindă
preocupa iădeăcreşterea,ăîngrijireaăşiăeduca iaăsa:ă
D: Singur îmi făcea rost de hrană, făceam temele la lampă, în pod. Rechizitele mi le
dădeau unii oameni din sat, profesoarele de la şcoală. Niciodată nu m-am simţit ocrotit în
familie, pentru că nimeni nu s-a interesat de mine. Nici mama, nici tata, nici surorile mele,
nimeni. Toţi s-au gândit numai la ei, eu nu contam. I: Cum vi se pare familia dvs.,
comparativ cu alte familii? D: Foarte rea, aia nu era familie. Şi alţii o duceau greu dar
stăteau împreună, se înţelegeau până la urmă. La noi nu a fost aşa, am avut o copilărie
traumatizantă.
Deă altfel,ă b rbatulă sus ineă c ă pentruă el,ă grupulă deă prieteniă reprezentaă
adev rataăluiăfamilie:ă
D: Aveam 2–3 prieteni mai buni, cam de aceeaşi vârstă cu mine. Mai tot timpul
stăteam cu ei. Uneori jucam fotbal, tenis, mergeam pe câmp, pe la ei pe acasă, pe la vaci,
pe unde mai aveau ei treabă. Ne înţelegeam bine, mama lor ne dădea pachet cu mâncare la
toţi, nu făcea deosebire că nu eram copilul ei. I: Cât de important pentru dvs. a fost să
aveţi un grup de prieteni? D: Foarte important, au fost ca o familie pentru mine. Mi-a fost
greu toată copilăria, dar au mai fost oameni care m-au ajutat cum au putut şi ei...

ă
Studiulădeăcazănr.ă3ă
V.ăP.ă(de inut ăaflat ălaăpenitenciarulădeăfemeiăTârgşor)ă

(3.1.) Date de identificare.ă Femeiaă areă 21ă deă ani,ă aă absolvită doară 6ă claseă şiă
provineădintr-oălocalitateărural ădinăjude ulăGorj.ăMaiăareăunăfrateăvitreg,ăînăvârst ă
deă 32ă deă ani,ă cuă careă declar ă c ă deşiă nuă areă oă rela ieă foarteă apropiat ,ă seă în elegeă
destulă deă bine.ă Acestaă lucreaz ă înă domeniulă instala iilor,ă esteă c s torită şiă areă doiă
copiiă –ă deă 12,ă respectivă 14ă ani.ă Tat lă s uă aă murită înă urm ă cuă 3ă ani,ă laă vârstaă deăă
58ădeăani.ăă
Femeiaă seă afl ă deă ună ană şiă patruă luniă laă penitenciar,ă undeă areă deă isp şită oă
pedeaps ă deă 25ă deă ani,ă pentruă c ă şi-aă omorâtă feti aă înă vârst ă deă doară dou ă
s pt mâni.ă Înă rechizitoriu,ă seă men ioneaz ă faptulă c ă inculpataă şi-aă agresată înă modă
repetată fiicaă cuă palmaă pesteă capă şiă corp,ă înă urmaă lovituriloră primiteă aceastaă
r mânândă par ială paralizat .ă Episoadeleă deă violen ă auă continuată şiă înă zileleă
ă
15ă Formeăşiăparticularit iă 441ăă

urm toare,ăiarăînăfinalăauăculminatăcuăstrangulareaăacesteia.ăÎnădocumentăseăarat ăc ă
femeiaăaăac ionatăînăscopulăucideriiăcopilului,ăpeăcareăîlăvedeaăcaăoăpiedic ăînărela iaă
saăcuăconcubinul.ă
Înăcadrulăinterviului,ăinculpataănuăaărecunoscutăc ăşi-aăucisăfataăînămodăvoit.ă
Povesteşteă c ă i-aă pusă acesteiaă oă pern ă pesteă fa ă pentruă c ă plângeaă înă modă
necontenit,ăiarăfemeiaănuăseăputeaăodihniădinăaceast ăcauz .ăAtunciăcândăs-aătrezită
dinăsomn,ăfeti aăeraădejaămoart ăprinăasfixiere.ăGestulăs uăîlăpuneăpeăseamaăoboseliiă
şiăaăstresuluiădinăziuaărespectiv .ă
Şi într-o noapte, în luna aprilie, fetiţa era foarte agitată, nu prea mânca, plângea
continuu. Eu eram singură acasă, soţul era plecat la muncă. I-am dat să mănânce, am
făcut tot ce trebuia, am pus-o în pătuţ, dar ea tot continua să plângă. Şi nu ştiu ce mi-a
venit şi i-am pus perna pe faţă şi m-am pus în pat. Eram obosită, m-a luat somnul şi, când
m-am trezit, era asfixiată. Pentru asta sunt aici.

(3.2.). Date despre familia de origine.ă Tân raă provineă dintr-oă familieă
dezorganizat ,ă p rin iiă eiă desp r indu-seă cândă aceastaă aveaă doară 6ă luni.ă Mamaă i-aă
p r sit,ăpentruăc ăso ulăs uă(tat lăinculpatei),ăsup ratădinăcauzaăinfidelit iiăfemeii,ăaă
maltratat-oă fizică foarteă grav.ă Înă urmaă lovituriloră primite,ă aceastaă aă fostă nevoit ă s ă
r mân ă internat ă înă spitală dou ă s pt mâni,ă pentruă aă seă reface.ă Pân ă laă vârstaă deăă
13ăani,ăinculpataăaăcrescutăal turiădeătat ăşiădeăbunicaădinăparteaătat lui.ăDup ăceăaă
împlinităaceast ăvârst ,ăde inutaăpovesteşteăc ăs-aăreîntâlnită cuămamaăşi,ăînăpofidaă
zvonuriloră careă circulauă înă comunitateă referitoareă laă aceasta,ă precumă c ă esteă
alcoolic ă şiă c ă seă prostitueaz ,ă aă hot râtă s ă locuiasc ă împreun ă cuă ea.ă Ulterioră aă
regretată decizia,ă recunoscândă c ă tat lă aă avut,ă înă maiă mareă m sur ,ă grij ă deă ea.ă
Acesta,ă sus ineă femeia,ă aă depusă toateă eforturileă pentruă aă oă încurajaă s ă mearg ă laă
şcoal ăşiăs ăîşiăfinalizezeăstudiile.ăMama,ăînăschimb,ăoăagresa,ăîiăvorbeaăurâtăşiănuăseă
implicaădelocăînăcreştereaăşiăeduca iaăsa.ăConformăcelorădeclarateădeăintervievat ,ă
aceastaă preferaă s ă îşiă petreac ă timpulă cuă vecineleă sale,ă distrându-seă şiă consumândă
alcool.ă Deă nenum rateă ori,ă femeiaă veneaă beat ă acas ă şiă îşiă rev rsaă furiaă asupraă
inculpatei,ăăălovind-oăcuăpumniiăşiăpicioarele.ăÎnăplus,ăpentruăc ănuăaveaăposibilit iă
s ă oă între in ,ă mamaă aă obligat-oă s ă abandonezeă şcoala,ă pentruă aă oă trimiteă s ă
munceasc .ă Dină relat rileă de inuteiă reieseă inclusivă faptulă c ,ă nuă oă dat ,ă mamaă aă
îndemnat-oăchiarăs ăseăprostitueze,ăpentruăaăfaceărostădeăbani:ă
Îmi zicea să mă duc să fac rost de bani încontinuu, până ajunsese să mă trimită la
discotecă să produc bani şi chiar mă lua cu forţa să fac rost de bani. Şi vedea că nu aduc
nimic, nu fac nimic, începea să zică: „Ce? Numai eu fac, numai eu umblu, numai eu!”. Şi
ea toţi banii pe care îi aducea îi dădea pe băutură şi pe datorii. Ajunsese chiar, într-un
timp, să-şi ascundă banii de mine.
ă
Datorit ă releloră tratamenteă laă careă mamaă aă supus-o,ă dup ă doiă aniă deă locuită
împreun ăcuăaceasta,ătân raăs-aăreîntorsălaătat lăs u,ăunătat ăbun,ăcareăîiăiertaăoriceă
greşeal ăşiăal turiădeăcareăseăsim eaăocrotit ăşiăiubit .ăă
ă
442ă CristinaăDâmboeanuă 16ă

(3.3.) Date despre familia personală.ăÎnainteădeăaăfiăarestat ,ătân raătr ia,ădeă

doiăaniădeăzile,ăînăconcubinajăcuăunăb rbat,ăal turiădeăcareăaveaădou ăfeti eă–ăunaăînă
vârst ădeă3ăaniăşiăvictima,ăînăvârst ădeădoarăcâtevaăs pt mâni.ăConcubinul,ăînăetateă
deă32ădeăani,ănuăaveaăunăserviciuăstabil,ălucrândăcuăziuaăpeălaăoameniiădinăsat.ăCuă
toateă c ă înă dosarulă de inuteiă seă men ioneaz ă c ă aceastaă aveaă rela iiă tensionateă cuă
concubinulăs u,ăcareăaărefuzatăs ărecunoasc ăpaternitateaăambelorăfeti e,ălaăinterviuă
aceastaăaădeclaratăc ăseăîn elegeaăfoarteăbineăcuărespectivulăb rbat,ăc ăniciodat ănuă
existată înă familaă loră certuriă sauă episoadeă deă violen ă domestic .ă ă Deă asemenea,ă
femeiaă sus ineă c ,ă deşiă nuă şi-aă lovită niciă m cară oă dat ă copiiiă (declara ieă
contradictorieăcuăinforma iileăprezentateăînărechizitoriu),ărecunoaşteăc ămaiă ipaălaă
eiăşiăîiămaiăl saăînăgrijaăvecinelor,ăatunciăcândăconcubinulăeraăplecatălaămunc ,ăiară
eaăeraănevoit ăs ămearg ălaăcump r turi.ăă
(3.4.) Situaţia actuală.ăFemeiaădeclar ăc ,ădup ăceăaăfostăarestat ,ăconcubinulă
s uă aă p r sit-o.ă Înă prezentă nuă esteă vizitat ă deă nimeni.ă Atunciă cândă eraă de inut ă laă
penitenciareleă localizateă înă jude eleă dină apropiereaă domiciliuluiă acesteia,ă aă fostă
vizitat ,ămaiărar,ădeămam .ăFeti aăceaămareăaăfostădat ăînăplasamentălaăunăasistentă
maternală dină Târgulă C rbuneşti.ă Tat lă s uă (concubinulă de inutei)ă aă refuzată s ă oă
creasc ,ăargumentândăc ănuăareăposibilit iăfinanciareăşiăc ăniciăsitua iaăsaăfamilial ă
nuă îiă permiteă acestă lucru.ă Înă acestă sens,ă conformă relat riloră inculpatei,ă b rbatulă aă
invocată faptulă c ă locuieşteă împreun ă cuă fra iiă s i,ă careă consum ă înă modă frecventă
alcool,ă seă ceart ă şiă provoac ă scandaluri.ă Îns ă dină dateleă existenteă înă rechizitoriuă
reieseă c ă adev ratulă motivă pentruă careă b rbatulă nuă aă dorită s ă îiă fieă încredin at ă
minoraăesteăacelaăc ănuărecunoaşteăpaternitateaăfetei.ăCuătoateăc ătân raăafirm ăc ă
resimteă foarteă multă lipsaă copiluluiă s u,ă deă cândă esteă de inut ă înă penitenciar,ă nuă aă
maiăluatăleg turaăcuăfeti a,ăpentruăc ,ăsus ineăea,ănuăaăştiutălaăcineăs ăapelezeăcaăs ăoă
ajuteăînăacestăsens.ăă

4.ăCONCLUZIIă

Studiileădeăcazăprezentateăanterior,ădeşiăpreaăpu ineăcaănum răpentruăaăpermiteă

formulareaă unoră concluziiă definitive,ă reuşescă s ă contureze,ă par ial,ă imagineaă
referitoareă laă ansamblulă factoriloră careă determin ă sauă favorizeaz ă abuzulă fizic.ă
Astfel,ăînămodăsimilarărezultatelorăstudiilorărealizateăpeăplanăinterna ional,ăs-aăputută
constataă c ă maltratareaă copiiloră seă produceă cuă prec dereă înă familiileă reconstituiteă
sauăînăceleăînăcareăp rin iiătr iescăînăconcubinaj.ăă
Interesantă deă men ionată esteă şiă faptulă c ,ă potrivită relat riloră subiec iloră
intervieva i,ăp rin iiănaturaliăşi-auăschimbatăatitudineaăşiăcomportamentulăfa ădeăei,ă
oădat ăceăi-auăcunoscutăpeănoiiălorăparteneriădeăvia .ăDac ,ăpân ălaăacelămoment,ă
aceştiaă erauă preocupa iă deă bun stareaă copiiloră lor,ă ulterioră auă începută s ă leă apliceă
acestoraădiverseăformeădeăreleătratamente.ăCazulătipicăesteăacelaăalămameiăfeti eiădină
Slobozia,ăcare,ăfiindăb tut ădeăconcubinulăs u,ăajungeălaărândulăeiăs ăîşiăbat ăşiăs ă
îşiăresping ăafectivăcopilul.ăă
Deă asemenea,ă înă concordan ă cuă informa iileă oferiteă deă ceiă intervieva i,ă
p rin iiă careă leă aplic ă propriiloră copiiiă asemeneaă corec iiă dureă auă ună nivelă deă
ă
17ă Formeăşiăparticularit iă 443ăă

educa ieăsc zutăşiăunăstatutăocupa ionalăredus.ăAceştiaănuăauăoăprofesieădeăbaz ăşi,ă

înă consecin ,ă niciă ună locă deă munc ă stabil.ă Condi iileă socio-economiceă înă careă
tr iescă suntă mediocre,ă locuin aă fiindă preaă mic ă pentruă dimensiunileă familieiă oriă
nedotat ăcorespunz tor.ă
Uneori,ă mamaă nuă şi-aă dorită copilulă sauă tat lă nuă recunoaşteă paternitateaă
acestuia,ădatorit ăconduiteiăimoraleăşiăinfidelit iiăconjugaleăaăso ieiăsale.ăÎnăaceast ă
situa ie,ăînăcareăs-aăaflată şiăde inutaăintervievat ălaăPenitenciarulăTârgşor,ă minorulă
esteă percepută caă ună obstacolă înă rela iaă dintreă parteneriiă deă via .ă Înă plus,ă aceştiă
p rin iiă auă avută oă copil rieă dificil ,ă fiind,ă laă rândulă lor,ă victimeă aleă releloră
tratamente,ăfaptăcareăaăr masăimpregnatăînăpattern-urileălorăcognitive.ăă
Înăalteăcazuri,ăcopilulăesteăfolosităcaămijlocădeăr zbunare,ăatunciăcândăexist ă
conflicteă deschiseă întreă ceiă doiă so i.ă Înă cazulă înă careă aceştiaă ajungă laă divor ,ă
minoruluiă îiă esteă interzis,ă deă c treă p rinteleă înă îngrijireaă c ruiaă acestaă r mâne,ă s ă
men in ărela iaăcuăcel laltăp rinte.ăDeăexemplu,ăfeti aăintervievat ălaăSloboziaăaăfostă
obligat ă deă mam ă s ă nuă îşiă maiă vad ă tat lă naturală şiă chiară aă fostă b tut ă aprigă deă
concubinulăfemeii,ăpentruăc ăaănesocotităinterdic iaăimpus ădeăaceasta.ăăăă
Rezultateleă studiuluiă auă demonstrat,ă înă acelaşiă timpă c ,ă înă familiileă înă careă
copiiiăsuntămaltrata iăfizic,ăagresorul,ădeăceleămaiămultăoriătat l,ăabuzeaz ăşiădeăal iă
membriăaiăfamiliei,ăînătimpăceămamaătolereaz ăacestăcomportament.ăSeăpoateăvorbiă
aşadară despreă oă complicitateă aă p rin ilor,ă înă condi iileă înă careă unulă dintreă aceştiaă
îng duie,ă directă sauă indirect,ă prină t cereă şiă lips ă deă reac ie,ă tratamentulă abuzivă peă
careăcel laltăîlăaplic ăpropriilorăcopiii.ăă
Oă alt ă concluzieă aă studiuluiă esteă aceeaă referitoareă laă faptulă c ,ă înă majoritateaă
cazurilor,ă minoriiă cadă victimeă maiă multoră formeă deă violen .ă Aşaă cumă reieseă dină
studiileădeăcazăprezentateăanterior,ăabuzulăfizicăesteăînso itănuădoarădeăanumiteăformeă
deăabuzăemo ionalăşiăneglijare,ăciăchiarădeăuneleătentativeădeămolestareăsexual .ăAstfel,ă
înă acesteă familii,ă p rin iiă nuă doară îşiă bată înă modă frecventă copiii,ă dară îiă şiă jignesc,ă îiă
batjocoresc,ăîiăironizeaz ăşiăîiăumilesc,ăinclusivăprinăintermediulăunorăacteăsubsumateă
violen eiădeănatur ăsexual ă–ăatingeriănepl cute,ăs ruturi,ăcomentariiădegradanteăetc.ăă
Mediulăfamilialăalăcopilului-victim ăaăabuzuluiăeste,ăînăceleămaiămulteăsitua ii,ă
unulădominatădeăconflicteăşiărela iiătensionateăîntreămembriiăacestuia.ăEpisoadeleădeă
violen ăfizic ăseăproduc,ăînămareaălorămajoritate,ăpeăfondulăconsumuluiăexageratădeă
alcool.ă Totă datorit ă alcoolului,ă dară nuă numai,ă p rin iiă prezint ă anumiteă caren eă
afective,ă tratându-şiă copiiiă cuă indiferen ă şiă r ceal .ă Aceştiaă nuă comunic ă şiă nuă
interac ioneaz ă suficientă cuă minorii,ă nuă acord ă aten ieă corespunz toareă nevoilor,ă
dorin elor,ăintereselorălorăşiănuămanifest ăsentimenteăpozitiveăfa ădeăei.ăMaiămult,ă
aceştiaănuăauădisponibilitateaădeăa-şiăajutaăcopiii.ăDinăcontr ,ăminoriiăsuntăpuşiăînă
situa iaă deă a-şiă ajutaă p rin ii,ă inclusivă prină participareaă loră laă diverseă activit iă
lucrative,ăaduc toareădeăvenit.ăă
Nuăînăultimulărând,ăunăfactorăesen ial,ăcareăcontribuieălaăvictimizareaărepetat ă
aăcopiilorăînăfamilie,ăîlăconstituieălipsaădeăreac ieăaăcomunit ii,ăcare,ădeşiăcunoaşteă
situa iaădificil ăaăminorilor,ăprefer ăs ănuăseăimplice.ăAstfel,ăaceastaănuădoarărefuz ă
s ă sesizezeă autorit ile,ă dară nuă întreprindeă nicioă m sur ă prină careă ară puteaă s ă îiă
sanc ioneze,ăinformal,ăpeăaceştiăp rin i,ăcareăîşiăabuzeaz ăînămodăfrecventăcopiii.ăă
 ă
ă 444ă CristinaăDâmboeanuă 18ă

ă
ă
ăă