MULTUM IRI PARTEA I

Aceasta lucrare a fast finanrata prin intermedinl unei burse oferite autorilor
Simon Baron-Cohen ~i Pat Howlin de catre Mental Health Foundation ~i Bethlem­
Introducere
Maudsley Trust. A fost publicata sub titlul:
Hadwin, J., Baron-Cohen, S., Howlin, P., & Hill, K., (1996) Can we teach chil­
dren with autism to understalld emotions, belief, or pretence? Development and
Psychopathology, 8 , 34 5-365. CONTEXTUL APARITIEI ACESTUI GHID
~I OBIECTIVELE SALE

Autismul este 0 tulburare complexii., ea!'e afeeteaza multe aspecte funepona­

Ie din viata unui copil. Cele mai afectate su.nt dezvolta!'ca sociala ~i comunicarea,
chiar ~i incazul persoanclor cu inteligentii non-verbalii nom1alii, iar aceste dificul­
tap sunt exacerbate de stereotipii comportamentale, interese obsesive ~i rutine l
De~i "enigma"Z autismului a inspirat un numiir impresionant de cercetiiri, cauzele
aeestei tulburiiri continua sa riimana in mOO'e parte neintelese. Factorii genetici
sunt in mod evident importanp in multe dintre eazuri, de§i in momentul scrie­
rii acestei carti nu fusese descoperit nici un mecmism genetic specific. Diverse
tratamente, in special de natura comportamentalii, pot fi folosite pentru a reduce
mumite probleme secundare asociate eu autismul3, dar mormalitiitiI e sociale §i
de comu.nicare se dovedesc, in general, mai rezistente fata de intcrven!iL Ghidul
de fata se concentreaza tocmai pe remedierea unor astfel de probleme.

INCERcARI ANTERIOARE DE IMBUNATATIRE

, A
DEFICITELOR SOCIALE ~I COMUNICATIVE IN AUTISM

Existii sute de studii care sustin cil imbuniita!esc abilitilple sociale§i comn­
nieative ale copillor §i adul!ilor cn antism." Tratamente pe bazii de medicamente,
vitamine §i diete, intervenpi bazatepe "imbrii!i§oo-e", terapiicn "mnzicii" san "mi­
male", eornunicarea facilitatii., programe de stimulare senzorialil~i fizicii., precwn
§i multe altele, toate l~i au sustinatorii lor. Din pacate, relataI'lle de succes sunt
rareo ri sustinute de dovezi expcrirncntale. Interve ntille car e s-au dovedit cele
rnai eficace sunt cele care presu pun un grad ridicat de structuroo'e, cu accent pe
 8
TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM INTRODUCERE •
dezvoltarea Wlor abilitiilimal adecvate de comunicare ~i socializare. 5 Mal multe
6 a intelege comportam entullor ~i de a anticipa eeea ce vor face in continuare.
studii au ce1'cetat posibilitatea de a tolosi ca terapeup persoane fard. dizabilitap,
in m omentul in care copiiimici incep sa vorbeasca, este limpede caei vorbesc
iar diverse metode de reducere aanxietatii s-au dovedit eficiente inlmbuniitiitirea
interaqiunilor sociale. Jocul de rol ~i psiliodram a pot. de asemenea, sa fie fol~site despre actiuni ca despre stiiri mentale. Inca de la 18-30 de luni, cop iii normali
7

pent:m dezvoltarea abilitiiJ:ilor sociale, iar inregistriirile video se pot dovedi utile in
oferirea de feedback ~i in reducerea unor eomportamente evident anormale, CWIl
a1' fi privirile insistente, g'rimasele faciale sau vocaliziirile ciudate,s
LIMIT ARI ALE INTERVENTIILOR
, TRADITIONALE
, Dennett" a sugerat ca proba de "tul'llesol" a capacitatii unui copil de a
De~i programele de abilitati sociale ~i co municative pot avea un impact
important asupra anumit6r aspecte ale functioniirii sociale, generalizarea
101' in situatii Care nu au fost ind use in predare este eel mai adesea Iimitata.
Mai mult, nu exista s uficiente dovezi ca Soar produce 0 imbunatiipre generala
a cap acitapi de inFelegere socialii. Sincronizarea abilitatilor verbale cu eele
non-verbale (cum a1' fi contactul vizual , zambotele ~i gesturile) ram ane, de
9
asemenea, precaril De vreme ce problemele de intelegere socialii sunt funda­
m entale in autism, probabil ca nu este deloc s urprinzator faptul cil programele
de interven~ie C31'e se concent reazii doar pe anumite deficiente au un succes
li mi tat. Prin urmare, este logic sapresupunem di un accent pus p e dczvoltarea
aspectelor cheie ale in!elegerii sociale ar putoa duce la schimbiiri mai ample
ale comportamentului social. Cu alte cuvinte, in loc sa incerce schimbarea
unor eomportamente specifice in situalii specifice, intelven!iile care l§i pro­
pun imbuniitiltirea
' intelegerii
, sociale ar putca produce schintbari de mai mare
amploare ~i calitative ale abilitatilor sodale §i comunicative ale indivizilor.
Care sunt insa aspectele cheie ale intelegeril sociale care au cele mai m31'i
deoarece copilul trebuie sa tina cont de convingerea lui Sally (ceea ce crede
§anse sa inftuenteze major dezvoltarea generalii? Studii recente asupra copi­
ea) pentru a-i putea anticipa corect comportamentul. Cu toate aces tea, chiar
il or normali de varste mici au accentuat'importan~a dezvoltarii unei "teorii
~i la viirste m ai mici, cop iii normali dovedesc cii s unt perfect co n~tienti de
a mintii", ~i aceasta este aria injuml careia sugerfun sa se dezvolte viltoarele
faptul cii oamenii auin minte informa,ii - cu alte cuvinte, cii au stiiri informa­
program e de interve n~ie.
COPILUL NORMAL CA "CITITOR AL MINTIi"lO
"Teoria mintii" inseamnacapaeitatea de a dedllce stal'i1e mentale ale alto r
oam eni (giindurile, convingerilc, dorintele, inten\iile etc.). prlJCwn ~i capaci­
tatea de a folosi aceste informalii pentm a interpreta ceea ce 6<m~I:la"pun , de
fac referire la 0 intreaga g8mii de stari mentale: emo,ii, dorin,e, convinge ri,
ganduri, vise, actinni simbolice etc. ' l. 12 In jurul varstei de 3-4 alli, dupii cum
aratii studiile experimentale, t earia min,ii este bine dezvoltatiila copii Cu toa­
te acestea, dezbateri recente au pus la indoialii denumirea de "teorie" a acestei
capaeitiiti. Nu discutiim aici aceastii chestiune, dar yom folosi termenul mai
neutru "capacitate de citire a mintil" (mind-reading).
citi min tea sunt situapile care presupun eonvingerifa/se. Astfel, dacii un copil
§tie cii banii se aflii in vasul vechi de portelan, dar ef, hotul Bill erede cii se aflii
in sertar, la intrebar ea und e va cauta hotul Bill banii, el va r iispunde ca hotul
va cauta in locul gre$it , §i anume in sertar. Conform lui Wimmer ~i Pel'ller l4 ,
care au folosit un exercitiu asemanator de convingeri false, copiii de 4 ani sunt
capabili sa treaca un astfel de test. 0 adaptare a proccdurii fo losite'5 este ilus­
trata in Figura 1.1.
Dupa cum se poate vedea in aceastii. figura, copilul care parcurge t estul
trebuie sa-~i dea seama ca, de vre me ce nu era prezentii atunci d nd bilup a
fost mutatii din locul ei initial, feti!a 11U a VaZltt cum a fost mutatii biluta, deci
nu poate $ti cil a iost mutata, prin urmare continua sa creada cii. biluta se alHi
in locul inipal. Cand sunt intreba~i: "Unde va cauta Sally biluta?" (0 intrebare
legata de ceea ce erede Sally, deci de eonvingeri), m area majoritate a copiilor
de 4 ani sunt capabili sa riispunda coreet .
Capacitatea de a intelege convingerile false este 0 cap acitate complexa,
\ionale. Unul din primele semne ale acestei intelegeri este capacitatea lor de
a trece testele de schimbare a p erspectivei. Pot fi identificate doua nivele de
schimbare a perspectivei vizuale. Primul se nume~te nivelul1 - cap acitatea
de a dedu ce ceea ce poate vedea altii persoan a. Acest nivel se dovede~te a fi
prezent inca de la varsta de 2 ani. 16 Astfel, cop iii de 2 ani pot scoate sau aduce
diverse obiecte in campul vizual atunci cand Ii se cere acest lucru. Schimba­
rea de perspectiva vizuala de nivel2 se refera la capacitatea de a deduce cum
i se infa\i§eazii un obiect altei persoane. Acest nivel pare sa se dezvolte pe 0
perioada mai indelungatiL De fapt. abia la 3-4 ani copiii pot treee cu u~urinta
 10
TEORI A MINTIlLA COPIII CU AUTISM INTRODUCERE 11

Eaeote Sally.
Sally are un co,ulef.
Sally are 0 bl1utl. Ea. pUDC bi I uta in cOfule
Sally pleaclla pllmbare.
Anne ia bUuflldID COfUlet
~ SallY8e tnt.oarce. :;a::::;s:
Unde va.ciuta Sally bUup.?
Figura 1.1 Scenariul Sally-Anne (r epr odus din Baron-Cohen, Leslic ~i Fri th ,
1985, cu permisiunea autorilor)
Ea e.te Anne.
Anne are 0 cutie.
t tamente din cele m ai diverse devin interpretabile prin prisma eonvingerilor
,f 0 pune til cutie .
vread.seJoacecu bilufa.
exer citiile de nivel 2. Dc exemplu, atunci cand Ii se aratii imaginea unei broa§te
testoase a§ezate fie drept, fie invers (in functie de partea mesei de care se ailii.
privitorul), copiii de 3 mil nu rcu~esc sa identifice corect perspectiva pe care
ova avea exper imentatorul, cand aceasta difera dc cea a copilului.
Tot in eadrul dezvoltarii capacitatii de citire a mintii, copilul este capabil
sa inteleaga poncipiul "vezi, deci ~tii". De exemplu, cop iii de 3 ani pot indica cu
u ~urinta care dintre doua persoane §tie ce S8 afl a intr-un recipient, daea una
dintre persoane s-a uitat in recipient, in timp ee a doua doar I-a atin s.L7 0 astfel
de abilitate demonstreazii faptul eli chiar ~i la 0 varstii frageda, eopiii s unt eon­
§tien!i de importanta accesului la infornwFie pentru dobimdirea cunoa§terii.
Cam atat despre testele care cereeteaza felul in earel.l1teleg copiii stiirile
informationale. Ce pute m spU.l1e despre felul in care inteleg copiii dorinta §i
emotia? Aliituri de eonvingere, dorinta este soeotita adesea eealaltastare men ­
tala fund amentala pentru in\elegerea comportamentului celorlalti. Compor­
~i a dorin\elor. De exemplu, cand ne uitam la un film §i incercam sa intelegem
de ce personajul principal intra tiptil in apartamentul sau gol, ne putem ra­
porta la convingerea sa eli cineva se afla in apartament §i la dorinta sa de a
intra neobservat. Mai multe studii arata ca pentru copiii normali. dorinta este
in\eleasii inainte de convingere - de fapt, dorin\M cste in mod evident tnreleasa
de copiii normali de 2 ani.LS Mai mult, dificultiitile bine-eunoseute ale viirstei
de doi ani au fost interpre tate ea 0 dovada a eo n~tientizi\rii creseute din par­
tea acestui grup de varsta a dife rentei frustrante dintre propriile dorin\e §i
dorintele parintilor.
In ceea ce prive§t e intelegerea emotiei, chiar §i bebelu§ii pot face dis­
tinC\ie intre expresiile faciale care exprimii bucuria, tristerea. supilr area ~i fri­
ca. injurul vfu:stei de 3 ani, copiii pot anticipa influenta .
, un ei situati i as upra
emoriilor, iar tn jurul vUrstei de 4 ani pot rine seama atilt de dorintele, cat §i
de convingerile cuiva pentru a anticipa ce va simp persoana respectivii.. De
exemplu, daca Joh n vrea 0 carte noua, dar crede ca in pachetul primit se aflii.
altceva, va fi t rist.
o alta stare men tala earc a fost bine stud iata este eea a ac\iunilor simbo­
lice. Copiii incep sa se joace simbolic faarte devreme, de la 1O-18 1uni19 Ex­
perimentele eu copii verb ali arata, de asemenea, ca de i n data ce aee§tia suut
capabili sa raspund a la intrebiiri. par sil intcleaga faptul cil aqiunea simbolica
este diferita de realitate. 20 Astfel, de§i sc jaaca eu 0 banana ca §i cum ar fi un
telefan, nu au niei 0 problema sa recunoasca func~ia realii a ambelor obiecte.
In mod evident, aceasta abilitate este una complexii..
 12
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
IMPORTANTA
, ClTIRIl MINT":
, LA CE FOLOSE~TE?
inlelegerea comportamentului social
Ajun~i in acest punct. trebuie sa ne oprim ~i sa ne intrebiim de ce dobandesc
copiii toate aceste cuno~tinte extraordinar de bogate: la ce ii folose~te co­
pilului capacitatea dc a citi gillldurile celor din jur? Dennett a fost probabil
printre primii care a scos in evidcntii rolul necesar pe care il are citirea mintii
in inlelegerea lumii oamenilor. Cea mai u~oara cale de a-I intelege pe oameni
este, in mod cert, aceea de ale atribui still'i mentale. A-i intelege inseamnii,
conform lui Dennett. sa formulam explicatii ale comportamentului lQr ~i sa
anticipam ceea ce vor face in continuare.
Capacitatea de citire a mintii mai este cunoscuta ~i sub numele de "psi­
hologie populara" (folk psychology), un termen care poate este mai potrivit.
intrucat ne aminte§te faptul ca se refera la modul nostru cotidian de a intelege
oamenii. lata ce scrie Dennett:
"Folosim in permanenlii psihologia populara pentru a explica §i a anti­
eipa comportamentul celuilalt; ne atribuim unii altora eonvingeri §i dorinte
cu toata increderea - ~i intr-un mod oarecum incon~tient _ §i ne petrecem
o parte importanta din viata explicandu-ne lumea ~i pe n oi in§ine in acest
fel... De fiecare data cand ne aventuram pe autostrada. de exemplu. ne punem
propria viatii la bataie, pentru ca avem incredere deplina in a§teptarile noas ­
tre generale despre convingerile perceptive, dorintele normale §i tendinlele
decizionale ale celorlalti ~oferi. Aceastii teorie ni se pare... extrem de eficace ~i
de 0 mare putere generativa. De pilda, in timp ce privim un filmcu un subiect
original §i lipsit de cli§ee, vedem Cum eroul ii zambe§te personajului rau ~i
ajungem cu totii rapid §i tara efort la acelU§i diagnostic teoretic complex: Aha!
(zicem noi, poate nu in mod con~tient) vrea so. 0 faca so. creada co. el nu ~tie cd
ea intenpioneaza sa-i in~elefratele ! "21
Alte functii
inlelegerea comunicarii
o a doua functie a capacitatii de citire a lUintii este intelegerea comunicii­
rii. Probabll c~l mai elocve~t exemplu in ace;t caz a fo~t cel dat de Grice 22 ,
un filozof allimbajului. Conform acestuia, principalullucru pe care il facem
atunci cand ciiutiim sensul spuselor cuiva estc sii ne imaginiim care ar putea
Ii intentia lor comunicativd. Astfel, atunci cand politistul strigii "Las-o jos!" ,
atacatorul nu are n ici un dubiu la cc Se refera Cuv;mtul ,,0". El presllpune rapid
cii poli!istul a V'r ut sii foloseasca ,,0" pentrua sc referila anna din mana ataca­
torului; mai mult, politistul a vrut ca atacatoml sa-i recunoasca inten!ia de a
INTRODUCERE
"
folosi cuvillltul in acest sens. La fel, daciiprofesorul de arte plastice Ie spune
elevilor: "Astazi yom picta iepurele din aceasta cu§ca". toti elevii din clasii
inteleg perfect ca nule cere nimeni sa acopere cu culori sarmanul iepure. in
mod evident, capacitate a de citire a mintii este esentialiipentru decodificarea
vorbiriifigumtive (adicii a ironiei, sarcasmului, metaforei sau umorului), de
vreme ce vorbitorul nu intenpioneaza ca altcineva sii-i interpreteze cuvintele
in sens literal.
Aceasta analiza a limbajului in termeni de inten~ii comunicative com­
plexe face lim pede faptul ca atunei cfmd decodificiim vorbirea facem mult mai
mult decat sii parcurgem pur §i simplu cuvintele rostite. Trecem dincolo de
ceea ce auzim ~i incepem sa emitemjpoteze despre starea mentala a vorbi­
t orului. Grice nu ~i - a limitat analiza 1'1 vorbi..re, ci a sllstinllt ca exact acela§i
proces se fol ose~te in cOlUunicarea non-verbalii. Astfel. daca individul A face
spre lI~a un gest eu bratul Intins ~i palma deschisa, individul B va presupune
imediat ca A vrea sa spuna (=intentioneaza
, ca B so. inteleaga)
, ca trebuie sa
intre pe u~a respectiva.
o alta modalitate prin care capacitatea de citire a min~ii joaca un rol
esenlial intr-o comunicare de succes este posibilitatea ca vorbitorul sa mo­
nitorizeze nevoile informationale ale ascul tatorului: cu alte cuvinte, sa -~i dea
seama ce $tie deja sau nu §tie ascultatorul §i ce informatii mai trebuie oferite
pentr u ca ascultiitorul sa poata intele,ge intentia cOlUunicativii. in plus. pen­
t ru ca cei doi sa comunice cu succes, vorbitorul trebuie sa monitorizeze dad;
mesajul sau a fost inpeles a§a cum intentiona el sau dacae nevoie sa-l reformu­
leze pentru a clarifica ambignita\ile. A§a cum spuneam mai devreme, dialogul
inteles in acest fe l devine mai mult decil.t 0 simpla producel'e de vorbirc: ni
se dezv,tluie ca fiind legat in mod intrinsec de capacitate a de cit ire a mintii.
, ale capacitatii
, de citire a mintii
,
Am accentuat cat de importanta este capacitateade citire amintii in inlelege­
rea socialii ~i in comunicare deoarece acestea sunt, in mod evident, cele mai
importante functii ale sale. Exista insa §i alte funerii ale acestei capacitali
cruciale. Vom analiza pc scurt cateva dintre ele.
in primul rand, in§elarea. Aceasta func~ie se rcfera, designr.la a face pe
cineva so. creada ca ceva este adevill'at, caud de fapt lucrul respectiv este fals.
Copiii normali incep sa exerseze in mod foarte convingiitor aceasta functie de
indatii ce inleleg nOliunea de eonvingere faba. adicn injurul varstei de 4 ani. 23
I n al doilea rand. empatia. Capacitatea de citire a mintii ii confera copilului
in mod natural abilitatea de a deduce felul in care cineva poatc interpreta
evenimentelc §i felul in care se poate simti. Dc exemplu, copiii de 3 ani pot
 14
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
[ntelege eii starea emotionalii a a1tei persoane poate fi declan~atii de silua\ii
externe, iar injurul varslei de 5 ani pot sa [nleleaga emoliile unei persoane
in funqie de eeea ce aeestea cred eil e posibil sa se intample (de ex., "Ioana e
bucuroasa pentru cli ea crede cii a ca~tigat cursa."), indifercnt daca gandurile
lor coineid sau nu eu realitatea.21
in al !reilea rand, capacitatea de citire a minlii face posibilii cOII~tiin\a
de sine sau autoreflectia. De indatii ce copilul este eapabil sa-§i atribuie stari
mentale, poate incepe sa reflecteze asupra propriei minli. Astfel, eopiii de 4
ani reu~esc sa faca diferen\a dintre aparenla §i realitate25 ~i sa recunoascii
failibilitatea propriilor convingeri c.,Am crezut ca era un [xl , dar poate am
gre§it."), sa identifice cauzele propriului comportament CAm cautat mingea
sub ma~ina pentru cil am creZ11t cil este acolo:"), precllm ~i sursa proPliilor C\l­
no§tinle (..$tiu cil este ziua de na~tere a Mariei, pentru ca mi-a spus mama.").
in mod evident, in acest fel gandurile lor nu mai sunt indreptate spre aici-§i­
aCllm, ci spre propria subiectivitate. Un alt avantaj este ca pot recapitula po­
sibile solulii la diverse problemc in minte, inainte de ale incerca propriu-zis
("Imagineaza-\i cli ~face [xl: ill' fi bine?" etc).
in a patrulea rand, capacitatea de citi re amintii ajlltii la predal'e sau lain­
cercareade a influenla piirerea cuiva prin argumente etc. in\elegerea faptului
cli giindurile ~i convingerile altar oameni sUnt influentate de infonnatiile la
, ,
care sunt eXPu~i face posibila informarea altom, cu scopul de a schimba ceea
ee ace~tia ~ti" sau felul in care gcmdesc.
INCAPACITATEA DE CITIRE A MINT" iN AUTISM
Capacitatea de a inlelege ceea ee gnnde§ti tu ~i ceea ce gandesc al\ii parc sa
apara destul de spontan in copilarie. 2G Cu toate acestea, dupii cum au ara­
tat un numar tot mai mare de studii, copiii cu autism au dificultiili serioase
de in\elegere a starHor mentale §i s e considera ea aceasta deficienlii stii la
baza multor anormalitafi de dezvoltare caracteristice acestei tulburari.27 Do
exemplu, la testele de inlelegere a convingerilor false, copiii cu autism fac
mai multe gre~eli decat copiii normali ~i capiii Cll dizabilita\i de inviilare de
va.rste mici lua\i impreunii. De~i majoritatea copiiJor cu autism nu trec tes­
2B
tul de in\elegere a convingerilor, a micii Parle dintre ei reu§esc totu§i aceasta
performanlii. Acest subgrup reprezintii 20-35% in loturi diferite. Dar cund
aee~ti SubieC\i sunt supu§i unni test mai dificil de in\elegere a convingeriIor
(test care solicita intelegerea convingelilor de gradul doi sau a canvingerilar
despre Gonvingeri. d~ ex.' .,Anne erede cii Sally crede x", test care este pcrfect
INTRODUCERE IS
accesibil copiilor normali de 6-7 ani), chiar ~i mul1i adolesccl1ti cu autism
rateaza testul. 2~ Prin urmare, de§i majoritatea copiilor cu autism nu in1eleg
convingerile nici macar la nivelul copiilor normali de 3-4 ani, unii dintre ei 0
fac totu~i; ace~tia manifestii insa a in\elegere preeara a convingerilor la nive­
lul copiilor normali de 6-7 ani. In mod evident, cevase intampla in dczvoltarea
conceptului lor de convingere.
Incapacitatea persoanelor cu autism de a intelege convingerile altora
iese cel mai bine il1 eVidenta la testele despre in§elare. 30 A§a cum am discutat
mai devreme, acest lucnl este explicabil prin prisma dificultalilor lor de a
in1elege convingerile, intrucat in~clarea presupune a manipulare aconvin­
gerilor. Astfel, lajocul Unde am ascU1'!S moneda?31, un test simplu de in§elare
in care copilul trebuie fiU ascunda a monedii. intl'-o mimii sau alta, cop iii cu
autism nu reu~esc sa asclmda indiciile care Ii permit persoanei car e ghi­
ce~te sa deducii. unde se afta moncda. 3 2 De exemplu, nu inchid mima ramasa
goala, ascund moncda sub privirile celeilalte persoane sau Ii aratii celuilalt
undc este moneda inainte ca acestasii fi ghicit. Spre deosebirc de ei, copiii cu
dizabilitali de invii\are ~i copiii normali de 3 ani fac mult mai pUline gre§eH
de acest fel.
Ce putem Splll1e des pre in\elegcrea altar stiiri mentalc? Cand su nt in­
trebali cum se va simli un personaj dintr-o povestire cimd va primi ceva ce
vrea sau ceva ce nu vrea, copiii cu autism fac putin" gre§eli comparativ Cll alIi
copii de varste mentale asemiinatoare. 33 A§adar, pare sa stea in puterea lor
sa in\eleagii. acest aspect simplu al dorin\ei. De asemenea, cop iii cu autism
au fost testalila ambele nivele de schimbare aperspectivci vizuale in cadrul
testelor de inlelegere a perceptiei ~i au dovedit pu1ine probleme. 34
Un alt sct fundamental de stiiri mentalc 11 reprezintii emo\iiJe. in studiile
sale timpurii, Hobson 35 a descoperit ca subiectii cu autism au reZllltate mult
mai slabc decat alte grupuri la sarcinile care presupun potrivirea emoliilor
faciale . Alte cercetiiri s-au concentrat nu asupra rccunoa~terii, ci asupra an­
ticipiirii emo\iilor. Scopul acestor studii este sa determine cat de mult inlcleg
copiii ell autisn1 cauzele emotii1or - cum se va sim~i cincva in anumitc cir­
cumstan\e. ~a cum am menlionat anterior, copiii normali de 3-4 ani inteleg
cii emo\iiJe pot fi cauzate de situafii (de ex. , intampliirile plilcute te bucurii,
intampliirile nefericite te intristeazii) §i darinre (de ex., dorin\ele i.mplinite
te bucurii, dorintele neimplli1ite te intristeaza). In jurul varstei de 4 -6 ani,
copiii normali in\eleg ~i faptul ca emo\iile pot fi influentatc de ca1'!vingeri (de
ex., dacii crezi cii obtii ceea ce vrei, qti bucuros, iar dacii. crezi ca nu obtii, e~ti
trist - indiferent de ceea ce obtii in realitate).
Copiii cu autism au demonstrat, dc asemenea, cii au fast capabiJi sa in ­
\eleaga emolia unui personaj dintr-o povestire cand aceasta a fast cauzatii
 16
TEO RIA MINTII LA COPIII CU A UTISM
de 0 intamplare ~i au avut rezultate la fel de bune ca un grup cu dizabilitiiti
de invatare atunci cand Ii s-a cerut sil anticipeze emotia unui personaj din
perspectiva dorintei lui. Cu toate acestea, spre deosebire de copiii normali
de 5 ani sau de copiii cu c!ificultiiri de invatare36, rezultatele lor au fost sem­
nificativ mai slabe atunci cand Ii s-acerut sa anticipeze emolia unui personaj
din perspectiva convingerilor acestuia. Concluzia este cii emo\iile "simple"
pot fi intelese de persoanele cu autism, in timp ce emoliile "complexe" Ie pun
probleme considerabile.
Problemele de inlelegere a activitiililor simbolice sunt, de asemenea,
caracteristiee a utismului. i n mod normal, joeul simbolic est e prezent inca
de la varsta de 2 ani37, dar cop iii cu autism care au 0 varsta mentala mai mare
de 2 ani nu demon streaza aproape n ici un fel dejoe simbolic spontan .38 De
asemenea, demonstreazamult mai pUlinjoc simbolic spontan decat grupurile
de control formate din copii cu dizabilitilli de inviltare.39
EXEMPLE DIN EXPERIENTA
, CLiNICA 40
Incapacitateade citire a minpi are mult maimulte implicalii pentru dezvolta­
rea unei persoane dedit sugereaza studiile experimentale. Astfel dc dificultiit i
continua sa afecteze funcpile sociale §i comunicative pana la maturitate, a§a
cum indica urmatoarele exemple:
(i) Insensibilitate lata
, de sentimentele altor persoane
Piirinlii lui Frederick, un bruat cu autism in viirsta de 12 ani, erau dispera~i sil­
§i integreze copilul in §coala gimnazialii din cartier. Au fost insa ingroziti sa
auda cil in prima saptamana bruatul se dusese la diriginte §i racuse comentarii
despre numarul mare de alunile pe care acesta Ie avea pe fala .
(ii) Incapacitatea de a tine seama de ceea ce "tiu alti oameni
, " , Cand era adolescen t, Joseph ii rasrata adesea pe strruni cu detalii foarte pe r­
Jeffrey, un tanar cu autism extrem de capabil §i care avea 0 pozilie importanta
intr-o companie de IT, nu putea sa inteleagii
, fapt ul cli dacilfusese martor la
un eveniment, ceilal:i nu aveau neaparat idee despre ce se intiimplase aeolo.
Nu inl elegea cil experienta lui era diferitii de a lor §i lacea deseori referire la
evenimente f:'iril sa ofere informatii
, importante din care colegii sa inteleagii
, De~i multe din aceste probleme s-au arneliorat pe masura ce baiatul
despre era Yorba.
INTRODUCERE 11
(iii) Incapacitatea de a negocia prietenii pe baza infelegerii in­
tentiilor §i riispunsului la ele
•
Samantha, 0 fetita de 10 ani eu autism care era inscrisa intr-o §eoala de masa,
fuses e inviilatii de parinti sa-§i spuna corect numele §i adresa. Crezand cil
doar de asta avea nevoie pentru a-§i face prieteni, ea se dueea direct spre gru­
purile de copii, i§i recita solemn numele §i adl'esa. apoi illovea pe eopilul cel
rnai apropiat dadi nimeni nu 0 invita irnediat sa se alature grupului.
(iv) Incapacitatea de a citi nivelul de interes al ascultatorului
lafci de propriul discurs
Robert, un biliat de 12 ani inseris tot intr-o §coalii de masa, Ii enerva in mod
constant pe colegi §i pe profesori prin monologurile sale "pli eticoase" despre
albino§i. des pre capacitatea cubic a a m8§inilor Renault sau despre structura
podului Severn. ii placea sa diseute indelung §i eu oricine doar aeest e trei
subiecte, fUnd incapabil sii-§i dea searna ca entuziasmul sau pentru aceste
subiecte difieile nu era impartii§it de nimeni.
(v) Incapacitatea de a detecta sensul intentionat de vorbitor
,
La ora de urte plastice, profesorul i-a cerut lui David, un baiat cu autism de
14 ani, sa-l picteze pe colegullui. Copilul a luat cuvintele la propriu §i a lacut
intocmai, spr e su piirarea colegului.
Leo, un t,mar care lucra ca functionar, avea m ereu probleme pentru ca §i el in­
~el egea lucruril e in mod literal. Astfel, dacilcineva ii spunea exasperat: "Bravo,
sa mai faci a§a ~i alta data!", el se conform a imediat §i repeta actiunea r espc c­
tiva, in opozitie
, tot ala cu dorintele
, reale ale vorbitorului.
(vi) Incapacitatea de a anticipa ceea ce ar putea gandi ceilalfi
despre actiunile
, tale
sonale despre sine insu§i, lara sa-§i dea searna cat de nepotrivit este sa vor­
beasca cu ei despre functiile sale corporale sau des pre diverse detalii intime
ale vielii de familie. De a;emenca, baiatul se dezbrilca in public ori de cate ori
era eald, lara sa-i fie cat de pulinjena.
s-a mnturizat, n oi probleme au aparut atunci can d s -a angajat la 0 firmil de
 I.
T EORIA MINTII LA COPI/I CU AU TISM
calculatoare. J oseph nu m a nifes ta ruci Un fe l de sunt al spaJ:iului person al
~ i se a§eza pe birour ile cOlege lor sau se sprijinea de ele in li ft sau la coada
etc. Dupa cateva siiptamani, secretariutul a cerut demiterea sa pe m otiv de
hiirJ:u ir e sexuala.
(vii) Incapacitatea de a int, elege erorile
Mich ael, un t an ,ir cu aut ism, a fost demis de la locul de muncii dupa un in ci­
dent in care a atacat func~ionara de la garderobii. Michael nu a r egretat de loc
faptul cil a lovit-o pe femeie cu um brela "pentru ca m i-a dat num arul gr e§it".
Avand obiceiul sa indeplineascii fiecare lucru cu m eticulozitate, pur §i simplu
nu in ~elegea faptul c{t al~ii pot face gre§eli. Mult timp dupa respectivul inci­
dent, el a continuat sa-§i ma nifeste uimirea eil §i-a pier dut locnl de m u ncii.
ciind drept ar fi fost, in opi nia lui, ca femeia sa fi e data afara.
(viii) Incapacitatea de a in~ela sau de a intelege i~elarea
J ohn, un tiinar de 25 de a ni cu autis m, lucra intr-un magazill de bijuterii. De­
oarece toatii !tunea il ~tia ca este foarte Coreet . avea acces la cheile seifului. Cu
toate acestea, incapacitatea sa de a recunoa~te in~elarea lasa deschisa p osibi­
litatea ell. al! ii sa profite de el. Noul paznic de noapte a in teles acest lucru §i a
profitat din plin. intr-o n oap te i-a cer ut l ui John ch eile de la scif, iar acesta i
Ie-a ctat imediat. Caud paznicul, eh eile ~i con\inu tul seitului au dispiir ut, J olm
a fost acuzat de complicitate lajat: De§i s-a re nuntat ulterior la aeuzat , nu a
ii
mai putut fi niciodata aIlgajat pe acee1tji pozitie de respollsabilitate.
(ix) Incapacitatea de a intelege
, motivele din s
oamenilor atele actittnilor
, mai eficienta de a-i aj llta pc copiii cu aut is m sii-§i imbu niitiiteasca abilitatile
DaVid, un t an ar de 20 de ani cu autism ~i inteligen!a normala, dar cu proble­
me sociale ser ioase , a pr imit 0 ofertii de angajar e dill pm·t ea uneh iultti satt .
Tinand seam a de tipul special de comportam ent social al lui David, unchiul
a avut grijii sa- i gaseasca un loc de m unca lilli~tit, in bir oul de contabili tate.
In loc sa fi e insa r ecunosciitol' p entru efor t ur ile unchiului, David s-a si1l1!it.
lezat cil nu a fost numit dir ector in m an agementul companiei. A piil'asitlocLlI
de munea dupa numai cateva zile §i a aVllt resentimente foartc putcrnice falii
de singura persoan3. care incercus e cu adevarnt 8 ..1-1 ajute.
INTRO DU C ERE 19
(x) Incapacitatea de a intelege
, "regulile nescrise" sau conventiile
,
Jan, un tanar de 25 de ani, petrecuse multe luni in tr -un grup de socializare in­
cercand sa-§i imbun atat easca felul de a conversa §i alte abilitati sociale. Ii er a
greu indeosebi sa faca com entarii spontane, iar lide rul de grup se straduise
din greu sa-I fliute sii-§i dezvolte stilul conversation al, sa gaseasca su biecte de
interes reciproc sau sa facli complimente legate de in f1i.ti§a re altor pe rsoane.
A dou a zi dupa ce a ILlat parte la primul dans, Jail a povestit in tata grnpLllui ce
mandru se simlea pentru ca re u§ise sa converseze cu 0 tan ara de acolo toatii
seara. "Cam ce i-ai spu s?" a intrebat curios liderul de grup. "I-am spus cat de
driigu\ii este §i cat de mult imi placea culoarea ro§ie a r ochiei, care se as orta
atat de bin e cu gingiile!"
Aceste exemple de €ro ri de citire agfmdurilor nu epuizeazii in nici un fel
problemele di verse care pot aparea in aceastii arie. dal' s unt suficiente pentru
a ne da 0 idee despre felul in care persoanele cu autism nu reu§ese de multe
ori sa inteleaga ac\iunile sau vorbele altor perso"ne. Aceste exemple ne dau §i
o indicatie despre multiple Ie dificultii!i sociale experime ntate de persoanele
cu autism ~i despre consecin!ele lor sociale: respingere, izolare, n ein!elegeri
§i chiar abuz.
POTI iNVATA sA ClTE~TI GANDURILE?
Copiii n ormali p ar sa nu aiba n evoie sa fi e invata\i in mod explicit sa citeascii
gandurile. Cll toat e acestea, copiii care nu au re u§it sa doban deasca in m od
natural aceasta cap acitate ar putea avea nevoie de lectii explicitc. Aceste lec!ii
pot oferi 0 ruta alternativiispre citire a minlii §i soar dovedi astfel 0 m odalitate
sociale ~i comunicative.
Sii ne giindim la copiii orbi din n a~te re. care inva\ii sa citeasca: Br aille Ie
of era 0 cale altern ativii de rezolvare a problem ei descifrarii cuvin telor scri ­
se. in m od analog, s u nte m int er esati de gasirea unei m odalitiiJ:i alt ern at ive
dc invatare a "citirii" mintii. Copiii orbi nu au nic i un fe l de deficient ii cen ­
tral-cognitivii In "sis temui de reeunoa§ter e a cuvintelor", dar au 0 deficien ~a
senzorial ii. pe care Braill e 0 ocol e~te. Spre deosebire de ei, copiii cu autis m
se conside ra cii nu au defi ciente sen zoriale, ci 0 deficienta cent ral -cognitivii.
manifestatii in in capacitatea de a citi gandurile. De aceea, e fortul de a in cer­
ca sa- i Inva\iim sa c iteasca gandurile poat e fi con side rabil mai difi cil dedit
 20
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
INTRODUCERE 2'

efortul de a invata un copil orb sa eiteaseii, toemai pentru eil la mijloc se afl a
un proces de infiuentare a infelegerii. Cu toate aeestea, se pare ca aee~ti eopii METODE DE PRE DARE

pot fi invatati sa interpreteze starile mentale.

Conform studiilor reeente, eopiii eu autism pot fi invatati ee inseamnii A NOTIUNILOR
, DE STARI MENTALE

4
convinge rile false ! sau pot invata sa faea diferenta dintre aparentii ~i reali­
42
tate In aceste studii, lectiile
' s-au tinut
, prin intermediul unor medii variate, Secpunea care urmeazii deserie pe scmi principiile de bazii care stau la baza
cum ar fi computere sau aetori reali.43 In plus, unul dintre studii44 a folosit programuluJ nostru de predare §i face un rezumat al rezultatelor generale ale
indieii eomportamentale §i emotion ale pentru a ajuta copiii sa inteleaga studiilor efeetuate de noi 4 6 Fiecare capitol va descrie in detaliu metodele ~i
serunificatia convingerilor false, in timp ee alt studiu 45 a utilizat instructi a materialele folosite in cadrul prediirii.
directa pentru a preda diferenta aparente-realitate. Aceste studii au folosit
r epetit ia exerci\iilor §i au oferit feedb ack, iar rezultatele lor au fost extrem Principiile de predare
de asemanatoare. Aproape toti copiii eu autism au reu§it sa inve!e sa rezolve
exereitiile ~i, in anumite cazuri. sa mentina ceea ce au inva\at timp de doua Pre dare a trebuie impartitii .
, in pa§i mici, astfel incilt abilitatile
complexe sa fie dobandite treptat, ca 0 succesiune de componente

luni sau mai multo Cu toate acestea, generalizarea la activitiit i noi, neincluse
separate.

in predare, a ramas limitata, chiar daca aceste aetivitati au fost similare eu

aetivitatile initiale. Ordinea normalii de dezvoltare la copii este, in general, unghid im­

portant pentru ordineadobandirii abilita\ilor. Astfel, ab ilitatile care

Prin urmare, studiile existente ofera sperante pentru interven\ia terape­

utica, dar ridica in aeela§i timp mai multe intrebari. s unt dobilndite de timpuriu de copiii care se dezvolta "normal" VOl'

fiprobabil inviitate mai repede decat abilitatile dobimdite in stadii

• Daci, starile mentale s unt notiuni ee pot fi predate, care sunt tehnicile
care faciliteaza invatarea? ulterioare de dezvoltare.

Predarea n aturala este de obicei mai eficienta decat metodele de pre­

Cat de mult trebuie sa predai §i cat timp vor dura efectele invatiirii? dare care nu tin sllficient cont de mediul normal al copilului sau care

Sunt unele stari mentale (de ex., emotia saujocul simbolic) mai dificil nu aeorda suficient interes abilitiitilor ori intereselor individuale.

de invatat pentru cop iii cu autism decataltele (de ex., cunoa§terea sau Comportamentele intiirite in mod sistematic VOl' fi deprinse mai ra­

convingerea)?
pid ~i vor avea §anse mai mari sa se mentinii decat compoliamentele

Starile mentale sUnt invatate intr-o ordine stricta'i Cu alte cuvinte, care nu sunt intarite in acest fel. De§i intiiritorii extrinseci (de pild,;,

invatarea unei notiuni (cum ar fi emotiile) preceda intotdeauna in­ laudele) sunt importante in acest sens, cel putin la fel de puternice

vatarea alteia (de ex., convingerea)? Altfel spus, intelegerea emotiilor sunt recompensele intrinseci, care deriva direct din aetivitate sau

este un precursor necesar pentru intelegerea convingerilor? din placerea de a 0 duce la capat cu succes.

Dad starile mentale sunt invatate prin predarea unor activitati spe­ Viteza de invatare cre§te considerabil daca se aplica procedura inva­

cifice, se produce in cele din unna generalizal'ea care sa- i permita tarii fara eroar e (evitarea pe cat posibil a prilejului de a face erori).

eopilului sa inteleaga exemple noi de compoliament? Problemele de generalizal'e (adica neputinta de a adapta cele inva­

•
Notiunile despre starile mentale dobandite prin predaTe explicita tate la situa\ii sau activitiiti noi) , care limiteazii frecvent succesul

s unt folosite in acela§i feltn care sunt folosite notiunile dobandite programelor de predare, pot fi reduse dacii predarea se concentreaza

natural?
pe prineipiile care stau la baza conceptelor, ~i nu doar pe procesul

Invatarea notiunilor despre starile mentale conduce la schimbiiri in de instl'uetie.

alte aspecte ale comportamentului social §i comunicativ? Dacii da,

in care? Metodele de pred are adoptate in studiul prezentat mai jos au fost special
Caror factori se datoreaza faptul ca unii copE ell autism i§i insu~esc gimdite pentru a acoperi aceste intrebiiri. E posibil ca limiHirile studiilor
notiunile de stiiri mentale, iar altii nu? anterioare sa 5e fi datorat accentului pus pe intelegerea eonvingerilor fal­
se, deci pe predarea unui nivel pre a cOluplex. Pentru a reduce cat mai mult
 22
TE O RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM INTRODU CERE 23

complexitatea conceptuala a activita~il or, am hotiiriit sa impii.r~im s t aril e

men tale in trei componente separate: Tabelull.l Cele cinci nivele de predare a stlirilor m e ntale
in\elegerea starilor info rmaFon ale EMOTII CONVINGERE J OC SIMBOLIC

in~elegerea em o~illo r

NlVELULl Recun o~te rea ex­ Schimbare sim ­ Joc

in~el ege reajocului simbolic

presiilor faciale din pIa de perspectiva senzorial-motor

Fiecarui copil i s -a predat Wl sin gut" astfel de con cept. Ulterior, fiecar e fotogr afii (bucu­
concept a fast ordonat in cin ci n ivele s uccesive de in\elegere, nivelull fiin d ros/tris t/ s uparat/
cel m ai simplu, iar nivelul 5 cel m ai dificil. Tabelul1.1 prezinta exemple pen­ speriat)
tru fie care din aceste stadii .
NlVELUL 2 Recuno<lli,ter ea ex­ Schimbare Joc functional
Stadiile de predare s-au bazat pc ceea ce cunoa~tem despre dezvoltarea (,,2 exemple)
presiilor faciale din compl exii de
inlelegerii starilor m entale la copiii n ormali 47, ceea ce a racut ca activita~ile de desene schem atice pers pectiva
predar e sa urmeze 0 ordine fir e ascii.. Pen tru cn inva\area sa fie cat mai natu ra­ (bucuros/ trist/
la, mediul de predare a fos t imbuniitalit prin ut ilizar ea unoI' metode din cde supiirat/ speriat)
m ai variate, printre care jocul, imaginile, computer ele ~ijocurile. Activitiitile
" , NIVELUL3 Em o\ii declan~a­ Vezi, deci §ti i J oc funcponal
au fast astfel gandite incat sa fie cilt mai pliicute pentru copii, iar m aterialele
t e de intfunplari (rap ortat la sin e/ (>2 exem ple)
folosite au oferit feedback rapid ~i clar despre presta~ia copilului. Copiii au
(bucuros/ trist/
~i incurajati, in fiecare stadiu de lucru. in cazul erorilor, copi ii
a1\ij)
fostlaudati ' T
s upiirat/ speriat)
au fost im ediat prompta!i cu raspuns ul corect, pentru a evita orice perseve­
rare a gre ~elil o r sau nein~elege ril or. NlVELUL 4 Em o\ii declan- Convingeri ade- Joc simbolic
~ate de dori n ~e varat e/ant icip a­ (,,2 exemple)
(bucuros/ trist) rea unei acpuni
- - - -- - ' - -­ -­ - ­ - ­ -
NlVELUL 5 Em otii d eclan ~a- Convinger i false Joc simbolic
PROBLEMELE DE GENERALIZARE t e de convingeri (>2 exemple)
(bucu ros/trist)
in cele din urma, procedeele de predare s-au straduit sa depa§eascii "proble ­

m ele de gen eralizare", un fen omen atat de prezen t in studiile timpur ii. Expe­

Tabelull.2 Cateva principii care stau la baza conceptelor fllndamentale

rien ta prac ti cii n e ar a ta cii este mai eficient sa inve\i cop iii principiile care

despre starile mentale

s tau la baza conceptelor decat sa-i instr uie§ti in mod simplu, intruciit in felul

acesta sunt ajutali sa generalizeze m ai bine ceea ce invatii.48 Desigur, pentru

Percep\ia duce la cuno~tere : 0 persoana va §ti x daca a vt'izut sau a auzit
multi copii aceste principii nu trebuie tacute explieite, dar atunci can d nu re­
despre x (de ex., Albii ca Zapada nu §tie ca marul este otravit, pentru ca nll a
u§esc sa inve~e prin mijloace n ormalc. ~a cum este cazul copiilor cu autis m,
viizut-o pe vriijitoare cum a pus otravain el.)
aceste pri ncip ii treb uie pre date ..inductiv", p rin tr aining intensiv cu multe Dorintele sunt satisIacute de actiuni sau obie cte: Daca 0 persoana vrea
exemple §i prin multe alte t ehniei (dc ex., pove~ti eu papu§i ~i marionete, jo­ x, va ji 'bucuroasa sa obtina
, x. Dirn;ot,iva, daca 0 persoana n u obtine
, x, va ji
euri de rol, pove§ti cu im agini etc.). In stu diu! de fa~a, cop iii or Ii s-au oferit nefericita. Copiii vor sa mearga in parc §i sunt bucuro§i caud m anla ii duce
prin cipiile genemie care s3 -i ajute sa inve~e anumite con cepte dcspre staril e in par c. N u sunt insa bucuro§i daea in loc de parc m am a ii ia la cumparaturi.
m entale. In acest fel, am incercat sa fo rmalizam ~i sa facem expIicite prin­
49
Activitiitile simbolice presupun substitutia de obie cte sau suspendarea
cipii care sunt in m od obi§nuit implicite i n dezvoltar ea normaliiso.Gl Tabelul rezultat~lui final : Cand 0 persoana se prefa~e ea x, 0 face pelltru arnuzarnent,
1.2 prezinta cateva exemple de astfel de principii pentru unele stadii men tale fara sa jie irnplicate obiectele/consecinfele obi§nuite. (de ex., Mih ai duce 0
fond am entale (a §ti, a dori §i a erede). bananal a ureche. Se preface ca vorbe§te la telefon.)
 14
TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
REZUL T A TUL STUDIULUI EXPERIMENTAL
Am fost surprin~i sa descoperim ca in ariile special alese, schimbarile au apa­
rut dupa 0 perioada relativ scurta de predare, iar progresele s-au men\inut
multii vreme dupa ce intervenpa a luat sfilT§it. Presupunem cao perioada mai
lunga de predare ~i 0 i mpli care activii a familiei ~i a profesorilor ar putea con­
duce la 0 eficien\a sporitli a metodelor folosite. Din acest motiv §i ca urmare a
solicitarilorvenite dinspre parin\i ~i profesori, am alcatuit acest ghid in care
prezentam metodele noastre de predare.
CUI SE ADRESEAZA MANUALUL?
Studiul experimental pe care se bazeaza manualul a avut ca subiecti copii
cu autism cu varste cup rinse intre 4 §i 13 ani ~i cu un limbaj aBat la varsta
copiilor de 5 ani. Acesta este nivelullingvistic la care cop iii normali demon­
streaza in mod evident capacitatea de citire amintii. Toate materialele au fost
alciituite \inand seama de acest grup de vilTsta §i abilitati, dar nu existii niei
un motiv pentru care ele nu ar putea fi adaptate pentru subieqi din grupe de
vilTsta mai mari, daca ace§tia au atins nivelele minime de abilitate. De aceea,
de~i ne referim peste tot la "copii", dad. se fac modificiirile necesare (mai ales
ale materialelor dejoc etc.), procedeele de predare pot fi adaptate relativ u~or
pentru subiecti mai in viirstii.
LIMITARILE METODELOR DE PREDARE
DE ACEST FEL
Pentru a avea succes, programele educationale ~i de interventie pentru copiii
cu autism necesita strategii ~i abordiiri numeroase ~i variate. Mai mult, pro­
cedeele de predare trebuie intotdeauna modificate in functie de abilitiitile,
interesele §i problemele specifice fieciirui copit Nu existii "retete" simple carc
slipoata fi folosite pentru a depli§i dizabilitiitile fundamentale din autism, dc
aceea ghidul de fata nu are pretentia sa ofere 0 abordare eomprehensiva in
ceea ce prive~te p;edarea emotiiJo~, convingerilor sau imaginapei la copii.
INTRODUCERE 15
intelegerea ~i reactia adccvata la emotiile celor de hl.ngli noi presupun
mai mult deciit capacitate" de a recunoa~te cilteva cmotii clare ~i relativ
simple din imagini sau desene. 0 situatie este interpretatli ca fiind pllicuta,
neplacuta sau infrico~atoare nu doar in functie de contextul curent, ci ~i in
functie de trecutul persoanei (sau persoanclor) implicate. La fel, expresia fa ­
eiala singura poate sli nu fie lntotdeauna 0 reprezentare realli a ceea ce simte
eineva - un zilmbet, de exemplu, poate fi folosit in incercarea curajoasii de a
ascunde tristetea , sau durerea. Chiar daca sunt capabili sa recunoascilla alti,
oameni anumite emotii lipsite de ambiguitate, copiii cu autism nu inseamna
oil. pot sil inteleagii complet ceea ce se intampla sau pot sa facil fata proprii­
lor reactii emotionale, mai ales daca sunt difedte de ale celo.rlal\i. Craciunul,
aniversarile, vacantele, toate sunt perioade care pot produce multa anxietate
copilului cu autism, ceea ce evident cli va intra in contradicpe cu expresiile
de placere manifestate de alti copii cu aceste ocazii.
La fel, jocul presupune nu doar capacitatea de a folosi in mod adecvat
juciiriile, ci ~i nivele foarte diferite de abilitliti soeiale ~i cognitive atunei cand
interactiunile implicli ~i alti copii.
Toate aceste aspecte complexe nu pot fi abordate prin materiale de pre­
dare gata tacute, ci este nevoie de strategii de predare individualizate ~i din
ce in ce mai sofisticate, pe masura ce cop ilul se apl'Opie de nivelele superioare
de competen\a. Totu~i, materialele ~ i metodele de predare simple potjuca un
rol nepretuit in stadiile timpurii de dobandire a abilitlitilor. Ghidul de fata
se adreseaza cop iilor sau persoanelor de varste mai mari care se aflli la ince­
put in ceea ce prive.te y intelegerea
, convingerilor, emotiilor
. sau activitatilor
,
simbolice.
STRUCTURA GHIDULUI
Urmatoal'ele patru capitole ale ghidului sunt organizatc in trei piirti principa­
Ie, cilte una pentru fiecare din eele 3 clase de stliri mentale predate in studiul
nostru experimental: Emotii, Stiiri informationale oi Joc,
, ,>
Fiecare sectiune explicii in mod detaliat:
cum se evalueaza nivelul de abilitate al unui copil
cum se stabile~te nivelul de baza (altfel spUS, cum ge determina ni­
velul de la care va in cepe pred.rea)
materialele folosite in liecare stadiu
• procedeele de predare care VOl' Ii folosite.
 26
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM INTRODUCERE 21

Sfaturile despre procedeele de predare inc!ud principiile generale carc tre­

bUie stabilite, pre CUm ~i exemple specifice de predare. Materialele ~j sfatw'i­ NOTE ~I BIBLIOG RAFIE
Ie privind predarea In~elegerii emo~iilor ~i starilnr infarmatianale sunt mult
mai detaliate decii.t cele privindjocul simbolic. Pentru a ab~ine pragrese reale 1 Lord, C. §i Rutter, M. (1994). Autism and pervasive developmental disorders. in M . Rutter. E.
in ceea ce prive~te jaeul simbalic, trebuie sa va g'hida~i cat mai mult pasibil Taylor ~i L. Hersov (editori). Child and Adolescent Psychiatry (ed. a 3·a). Oxford. Blackwell.
dupa interesele individuale ale capilului. In taate sectiunile car~ii, sugestiile 2 Frith, u. (1989), Autism: Explaining the Enigma. Oxford: Basil Blackwell.
legate de materiale ~i strategii de predare sunt daar orientative, nicidecum 3 Howlin , P. ~i Rutter. M. (1987), Treatment ofAutistic Children. Chichester: Wiley.
4 Howlin. P. (1989). Changing approaches to communication training with autistic children.
prescriptive sau restrictive. Ori de cate ari e pasibil, prafesarii trebuie sa-~i British JourrJ,alofDisorders of Commullication, 24 , 151·168.
falaseasca creativitatea ~i sag,mdeasca pracedee de predare pc baza strategi­ 5 Howlin. P. ~i Rutter. M. (1987). Ibid. ~i Schopler, E., Mesibov. G. (1986). Social Behavior in
ilar cu care sunt familiari , alegand materiale despre care ~tiu din experienta
Autism. New York: Plenum.
ca sunt pe placul fieciirui capil cu care lucreazii.
6 Schuler, A. (1989). The socialization of autistic children. Lucrare prczc ntata la Conf'erin~a
InternationaJii. despre Aspecte Educa~ionalc in Autism. Mons. Belgia.
Pentru miisurarea pragresului, ghidul va pune la dispazitie £l~e de inregis­
7 Taras, M., Matson, J. ~i Leary, C. (1988). Tra ining sociaLinterpersonal skilb in two autistic
trare a rezultatelor pentru fiecare din cele trei arii predate. Acestea afera,
childreIL Journal ofBehaviour Therapy and Experimental Psychiatry. 19. 275· 280.
tatodata, un cadru general pentru pragramul de predare ~i urmeaza sa fie
8 Bowlin, P. ¥i Rutter, M. (1987). Ibid.
9 Howlin. P. (1987). An overview ofsocial behaviour in autism. In E. Schopler ~i G. Mesibov
campletate la srar~itui flecarei sesiuni (veziAnexa 1.1). Pat fi natate atat ras­
(editori). Social Behavior in Autism. New York: Plenum.
punsurile carecte ~i incarecte, cat ~i raspunsurile aparte, partial carecte sau
10 Aceasta. sectiune este adaptata dupa Baron·Cohen, S. (1994). The development of a thcory
dificil de evaluat.
of mind: Where would we be without the Internal Stance? in M. Rutter ~i D. Hay (edito ri) ,
Developmental Pr-inciples and Clinical Issues in Psychology and Child Psychiatry. Oxford:
Este extrem de important sa recampensali Incerciirile de a coapera ale capilu­
Blackwell.
lui in £lecare stadiu aI programului. Puteti face acest lucru In maimulte feluri: 11 Wellman, H.M. (1990). The Child:, Theory ofMind . Cambridge: MIT Press.
de exemplu, asigurandu-vii ca materialele falasite sunt cat mai inte resante, 12 Bretherton, 1. ~i Beeghly. M. (1982). Talking about internalstates: The acquisitions of an
ca prafesorull§i arata entuziasmul fatii de ceea ce face; recampensand de fie­ explicit th eory of mjnd. Developmental Psychology. IS , 906-92L
13 Dennett, D. (1978). Beliefs about beliefs. Behavioral and Braill Scien.ces, 4, 759- 770.
care datiiriispunsurile carecte In timpullec\iei sau pramptand rapid In cazul
14 Wimmer, H . ~ i Perner, J. (1983) . Beliefs about beliefs: representation and constrajning runc·
w1Ui riispuns gre§it.
. In afara stadiilor evaluataare initiale,
, capilul trebuie sa tion ofwrong beliefs in young children' s understanding of deception. COflTl'ition.13, 103· 128.
primeasciifeedback ~i ajutor consistent, rara sa fie liisat vreodata sa "bB.jbflie" 15 Baron-Cohen, S., Leslie. AM . ~i Frith, U. (1985). Does the autistic child have a "theory of
dupa riispuns. La sfi\r~itul sesiunii, aferi~i-i a naua recampensa (IasaF-I Sa mind"? CognttiOfI, 21, 27-43.
16 Flavell. J.H., Shipstead, S. ~i Croft, K. (1978). Young children 's knowledge aboul visual per­
faca. cevace Ii place, chiar daca are sau nu legaturii cu procedeele de predare). ception: hiding objects from others. Child Development, 49, 1208·1211.
Desigur, este important Sa vii amintifi ca, prin defini~ie, recampensa este un 17 Pratt, C. §i. Bryant, P. (1990). Young children understand thatlooking It:ads to knowing (so
eveniment care intiire§te prababilitatea ea un campartament sii se repete, ~i long as they are looking into a single barrel) . Child Development. 61, 973-982.
de asemenea ca recompensele care funclianeaza in cazul coplilar cu autism 18 Wellman, H.M. (1990) Ibid.
19 Bates. E .. Bcnigni, L.. Bretherton, 1.. Camaioni, L. ~i Volterra, V. (1979). Cognition and com­
pot fi foarte diferite de recompensele abi§l1Uite pentru alIi copii. Sprc exem­ munication from 9·13 months: correlational findings. in E.n.Bates (ed.), The Emergence of
plu, tacerea §i nu laudele, intervalele scurte In care capilul este liisat sing'llr Symbols: Cog.,lition and Communication in Infancy . New York: Academic Press.
sau permisiunea de a se angaja in activitiili obsesive sau rituale, taate acestea 20 Wellman, H.M. (1990.) Ibid.
pat fi mult mai eficiente decat recompensele ,.canventianale".
21 Dennett. D. (1978). Brainstorms: Philosophical EssaYii on Mind and Psychology. Brighwn:
Harvester Press.
Sesiunile de predare trebuie sa Inceapa Intotdeauna CU a activitate care este
22 Grice, H.P. (1915). Logic and Conversation: In R. Cole ~i J. Morgan (editori), Syntax und
deja bine cunascutii de copi!, Inainte de a trece la activitii~i mai diftcile.
Semantics: Speech A cts. New York: Academic Press.
23 Sodian, B., Tiiylor. C., Harris, P.L. ~i Perner, J. (1991) . Early deception and the child's thcory
of mind: faJse t.r<lils and genuine markers. ChildDeveZ()pment, 62 , 468· 483.
24 Harris. P.L. (19R9) , ChildTcn and Emotion. Oxford: Basil Blackwell.
2:'3 F1avell. J.H .. FlaveU, E.R. ~i Green.F.L. (1987), Young children's knowledge about tlle appa·
rent · reaJ and pretend-reaJ distinctions. Development Psychology, 23. 816·822.
26 Pernel',J. (1991.). Understanding thp-RepTf>.<;etltatianalMind. Cambridge. Mass: MIT Press.
 l8
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

27 Baron~Cohen. S., 'rager-Flusberg, H. ~i Cohen, D.J. (edltori) (1993), Understandi'lg Other

Minds . Oxford: Oxford Un iversity Press. Ve7,j ~i Baron - Cohen. s, (l 99S), MindblindHcsR.
Cambridge, Mass.: MIT Press.
28 Bo.ron-Cohen. S.. LesJje. AM. ~i Frith. U. (1985). Ibid.
29 Baron-Cohen. S. (1989). The autistic chUd's theory Ofl1und: a r.ase ofspecific language delay.
Journal o/Child Psychology and PsychiatnJ. 30, 285-298. PARTEA A II-A
30 Sodian, B. §i Frith, u. (1992). Deception and sabotage in autistic, retarded and nannal chil ­
dren. Joumal a/Child Psychology and Psychiatry, 33, 59J-605.
31 Grat ch, G. (1964). Response altemtion in children: a developmental study of orientations to
u ncertai nty. Vita Humana. 7, 49-60. Predarea emotiilor
,
32 Baron-Cohen, S. (1992). Out of sight or out of mind? Another look at deception in autisln.
Journal a/Child Psychology andPsyc:hiatry, 33, 1141-1155.
33 Baron -Cohen. S. (1991). Do people with autism understand what causes emotion? ChUd
De.velopment, 62, 385~395. In aceasta sectiune descriem cinci nivele de intelegere a emotiilor.
, "
34 Tan, J . ~i Harris, P. (1991). Autistic children understand seeing and wanting. Development
and Psychopathology, 3, 163-174.
35 Hobson, F.R. (19863). The autistic child's appraisaJ of expressions of emotion. Journal 0/
Child Psychology andPsychiatrtJ. 27. 321-342. CELE CINCI NIVELE DE iNTELEGERE
, A EMOTIILOR
,
36 Baron-Cohen. S. (1991). Ibid.
37 Fein, G.G. (1981). Pretend play in childhood: al1 integrative review. Child Development, 52,
1095-1U8.
Nivelull. Recuno~terea expresiei faciale din fotografii

Se refera la capacitatea de a recuno~te dinfotogmjii expresiifaciale ca bucu­

38 Baron-Cohen. S. (1987). Autism a.nd symbolic play. British Journal ofDel,'Clopmental P~y_ ria, tristetea, supararea §i frica.

cholog y , 5, 139-148.
~i
39 Ungerer, JA Sigarnn, M. (1981). Symbolic play and languagc comprehension in autistic Nivelul2. Recuno~terea emotiilor din desene schematice

chl ldren. Journal o/the American Academy oj"Child andAdolescentpsychiatnJ, 20. 318-337. Nivelul se con5idera atins clmd copilul e5te capabil sa identifice chipul corect

40 Aceastii sectiune este adaptata dupa Baron -Cohen. S. §i Howlin, P. (1993). The theory of
din patru chipuri desenate; bucuros, trist, suparat §i speriat, la fel ca mm sus.

Ibid.in autism: Some questions for teaching and d.iagnosis. in S. Baron-Cohen et a.I.
mind deficit
(editori)
Nivelul3. Identificarea emotiilor declan~ate de intampliiri

41 Bowler, D.M., Stramm, E. §i Urquhart, L. (1!~93).

Elicitation of first-order "theory of mind "
Nivelul 5e referilla emotiile dec1an§ate de diverse intampliiri (de ex., frica star­

in children
Londra. with autism. Manuscris nepublicat, Department of Psychology, City University,
nita de irnincnta unui accident). La acest nivel, copilul trebuie sa fie capabil

42 Starr, E. (1993). Teaching the appearal1ce·rcuJity distinction to children with autism. Lucra­
sa anticipeze cum sc va simti un personaj in functie de continutul emotional

re prezentataJa Conferinta anuru<1 a Societa~ji Britanicc de Psihologie, sectiunea psihologia

evident al unei imagini.

dezvoIt:irii, Birmingham.
43 Swettellham. J.S. (1991). The autistic child's theory of mind, a computer-based investigati_ Nivelul4. Emotii declan~ate de dorinte

on. Tezade doctorat nepublicata. Un iversity of York.

Nivelul 5e refera la emotiile dec1811~ate de implinirea sau neimplinirea do­

44 Bower, D.M., Stromm. E. ~i Urquhart. L. (1993). Ibid.

45 Starr, E. (1993). Ibid.

rintei unei persoane. La acest nivel, copilul trebuie sa fie capabil sa identifice

~i
46 Hadwin, J .. Bnron-Cohen. S., Howlin. P. Hill. K (1996). Can children with autism be taught
sentimentele unui personaj (bucuros sau trist) in functie de implinirea sau

concepts ofemotion , beJicf and pretence? Development and Psychopathology.

neimplinirea dorintelor acestuia.

47 Wellman, H.M. (1990). Ibid.

48 Perry, M. (1991) Learning and tran sfe ro Instruct ional conditions and conceptual change.

Nivelul5. Emotii , bazate pe convingeri

Cognitive Development, 6, 449-468.. Se referii.la emotiile cauzate de ceea ce crede cineva ca este adevarat, chiar
49 Baron-Cohen, S. §l Howlin, P. (1993). The theory of mind deficit in autism: Some question~ daca ceea ce crede persoana respectiva vine in contradictie cu realitatea. Co ­
for teaching and diagnosis. in S. Baron-Cohen ct aJ . (editori). Ibid.
50 Perner, J . (1991). Ibid. pilul este rugat sa urmiireasca 0 succesiune de trei imagilli ~i sii interpreteze
51 Wellman, H.M. (1990). Ibid. sentimentul pe care il va triii personajul din imagini, tiniind Se81na de Ceea Ce
crede personajul despre implinirea sall neimplinirea dorinlelor sale.

Sectiunile care urmeaza descriu nlodul in care se evalueaza ~i se predu fiecare

din aceste nivele.
 50
TEORIA MINTII LA CO PIII CU AUTI SM
PREDAR EA EM O TIILO R 5'

NIVELUL 1. RECUNOA~TEREA EXPRESIEI FACIALE Stabilirea nivelului de baza

DIN FOTOGRAFII
Prezenta ~i-i capilului cele patru fatagrafii .
Nivelul l este atins atunci cand capilul paate recuna~te din/otograjii expre­
sille faciale a patru ema~ii: bucuras, trist, suparat ~i speriat. Spuneri : 0 sa n e uitam acum la cateva fere car e n e arat ii cum se simt

oamenii.

Materiale ~i procedee de evaluare Intrebati : Poti .fat

, sa lmi ar ati , a [bucuroasaJ?

Daeli. elevul nureu~e~te sa recunoasca nici una din cele patl'll emotii reprezen­
Patru fatografi i alb -negru reprezentand un chip buca ros, unul trist, unu1
suparat ~i altul speriat. tate in fatografi i, incepet i predarea de la acest nivel.
Acele~i fotagrafii in varianta laminata ( VOl' fi fa 10 site de copil).

Materialele pot fi adaptate astfel incat chipurile pe care Ie va folasi capilul sa

Procedee de predare
fie su b forma de ab~ibilduri sau sa aiba ata~at arici textil, ceea ce va face exer­
Cop iii sunt rugati sa identifi ce pe rand/ in mod aleato riu cele patl'll expresil

citiul
' de potrivire a fotagrafiilor mai interesant pentru el.
"
faciale fatagrafice ale emarillar (buclU'as/ trist/ supiirat/ speriat).

La lnceput, prafesorul a~aza pe masa setul de fotografii ~ i nume~te emaria In­

Figura 2.1 Expresii faciale fot ografice ale e moriilor

fat i~ata in fiecare dintrc ele. Capilul este apoi rugat sa patriveasca chipurile

Pro/esoruL· Alegeri una din cele patru expresiiiaciale ~i rugari copilul sa 0 indice pe care Ie are in mima cu chipurile a~ezate pc masii de prafcsar.

cumana.

Punem aici cele patru fet,e. Buctlros, trist, supiirat , sperla t.

Mai am ca t eva fete p e care 0 sa ti Ie arat . Poti s a pa triveoti fe~ele
, I I T r care
sunt la fel?

Aici avem 0 fat iillucuroasa. Unde punem fata

, bucll.roasa?

Acolo, a§a este, §i acoJo avcm 0 fara bucuroasii! et c ...

Act ivitatca est e mai u§oara dadi prafesarul ii ar ata la in ceput copilu lui cum
sa po triveasc~ fe ~ele. in cazulUllei era ri, capilului i se eamunicii imediat ras­
punsul carect.

intrebare legatii de ematii Pop sa-mi arap cine este bucuros/trist/supiirat/speriat?

Prompt - arata-m i u nde este persoana bucuroasii/ tristii/supiiratii/ spe" iatii.
 TEORIA MINTII LA COPII/ CU AUTISM
PREDAREA EMOTI/LOR 33

NIVELUL 2. RECUNOA~TEREA EMOTI/LOR DIN Stabilirea nivelului de baza

DESENE SCHEMATICE Arata\i-i copiJului cele patm desene.

Nivelul se considerii atins atunci cand copilul este capabil sa identilice chipul Spun e\i: 0 sa ne uitam aeum la citteva feTe care ne arata ce simt
cor ee! din pa!ru ehipuri desenate: bucuros, trist, supiirat ~i speriat, la fel ca oamenii.
maisus.
intrebati: Potj
. , sa-mi arati
" fata [bucuroasa]?

Materiale §i procedee de evaluare Daeil elevul nureu~e~te sa recunoasca nici una din cele patru emo\ii reprezen­
tate in desene, ineepe\i predarea de la acest nive!.
Patru desene alb-negru reprezentand Un chip bucuros, unul trist, unnl su ­
parat ~i unul speriat.

Procedee de predare
Un set similar de desene pentru copil; desenele pot Ii facute pe ab\ibilduri

sau pot fi lipite cu arici textil etc. Copiii sunt rugali sa identifice pe rand/in mod aleatoriu cele patm expresii

faeiale sehematice ale emo\iilor (bucuros/trist/suparat/spcriat).

emo~iilor (adaptate dupii Hoh­

La inceput, profesoru.l a~azii pe masii setul de fotografii ~i nume§te emo\ia in­

Figura 2.2 Expresii faciale sehematiee ale fap~ata in lieeare dintre ele. Copilul este apoi rugat sa potriveaseii chipurile

son. 1989)
pe care Ie are in m1ma cu ehipurile a~eza te pe mas a de profesor.

Punem aiei eele patru feTe. Bueuros, trist, suparat, speriat.

-­ -­
o o
sunt lafel?

. . .
, Ie arat. Poti sa potrive~ti fetele care

Mai am cateva fete pe care 0 sa ti

~L~
Aici avem 0 fata
, bueuroasa. Unde punem fata , bucuroasa?

, I Acolo, ~a este, ~i acolo avem 0 faTa bucuroasa! etc...

\." " ~ ~
Activitatea este mai u~oara daeii profesorulli arati't la in cepllt copilului cum
sa potriveasca fetele. in cazul unei erori, copilului i se comunidi imediat ras­
punsul corect.

~!0 r
<&>~
.

~
/1~
~~
 u
TEO RIA MINT" LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR 35

N,VELUL 3. IDENTIFICAREA EMOTIILOR Procedee de predare

DECLAN~A TE DE INTAMPLARI•
Profesorul alege dinsetul de imagini pe care vi Ie punemla dispozitie
, (vedeti
,
paginile urmiitoare) acele imagini care reflecta patru em otiLdiferite (bucll­

Nivelul se refera la emot ii dec1an§ate de diverse intihnplari (de ex., [rica star­
rOS,trist, suparat, speriat). Existii douasprezece imagini diferite pentru fiecare

nita de iminenta unui accident). La acest nivel, copilul trebuie sa fie capabil
sa anticipeze cum se va s irnti un personaj In functie de continutu1 emot ional en101ie .

evident al unei imagini. ' " ,

Profesorul ii arata elevului imaginea ~ i ii spune ce se intamplii acolo. Pune apoi

o intrebare despre ce va s imt i personajul din imagine. promptand cele patru

Materiale ~i procedee de evaluare
Un set de patru chipuri desenate, ca In seqiunea precedentii, impreuna cu 1III
set de imagini care in[ati~eaza diverse situatii emotionale. Copilul trebuie sa
~i
interpreteze contextul socia1 §i emotional al imaginii sa anticipeze expresia
emotional" pe care 0 vor avea personajele. S ituatiile indica FRICA, BUCU­
RIE:TRLSTETE , SAD SUPARARE. Uneori eXist& un alt raspuns corect, care
alternative posibile (" Este bucuros/trist/suparat/speriat?"). In curajati copilul
sa indice imaginea corecta.
Daca raspunsul este corect, profesorul it recompen seaza ~i il ajuta pe copil sa
inteleaga ~i mai bine, intrebimdu-l: "De ce este bucuros/trist etc.?". Daca ras­
puns ul este incorect, profesorul Ii spune copilului raspunsul corect, precum

~i motivul pentru care personajul S8 simte ~a.

este la fel de plauzibil (de exemplu, unele pove~ti "tris te" pot declan~a §i "supa­

ra re"); in as tt,,1 de cazuri. profesorul trebuie sa-§i foloseasca discernamantul

Exemplu de povestire despre 0 situafie emofionalii (Exemplul22): Ro­
atunci cand evalueaza raspunsul copilului.
bert vede clovni la eire.

Stabilirea nivelului de baz a Arc'itati-i copilului imaginea.

Pentru a evalua emotiile dec1an§ate de intamplari, aleget i cate 0 pavestire din
fi ecare seqiune enumerat a maijos (1n total sunt patru). Urmiitorul exemplu
ilustrenzii felulln care puteri folosi povestirile In predare.
Situafie: Dan este alergat pe strada de un caine mare. (Exemplull)
Arata,ti-i copilului imaginea.
Spune!i: Uite, Un caine mare il alearga pe Dan.
fntrebare legata de emotii: Cum se simte Dan cand este alergat de caine?
Bueuros, trist, suparat sau speriat?
Arata,ti pe "andfiecare dint!'e f e,te.
Uite, Robert vede elovnii de la eire.
Intrebare despre emotii: Cum se simte Robert cand ve de clovnii?
PROMPT: Va fi bueuros, trist, supar",t sau speriat? (varia!i ordinea in
care numiti emoriile) . ArCitaFi pe nlndfiecare dintre chipu";le care reprezin­
til emotii.
La sa vedem cum se simte Robert. Copilul poate arata fetele.
U ite, Robert este bucuros.
Intrebare despre cau ze: De ce este bucuros?

Predare
Ia sa vedem cum se simte Dan. Copilul va arata una dintre fete.
Uite, Dan este speriat.
intrebare legata de emotii: in cazul unui raspuns incorect.
intrebare desore cau.z:'l: De ce este speriat?
La sa ne uitam ~i sa vedem cum se simte Robert.
in cazul in care copilu1 nu reu§e~te sa raspul1dii farii prompturi]a intrebarea
Uite, Robert este bueuros. Ardta,ti sprefa,ta lui Robert.
legat a de emo,tii sau la cea des pre cauze, l a orienre dintre cele patl'll pavestiri
care prezinta situatii enlOtionale. l:ncepeti Este bucuros pelltru cii vede clovnii. Arata,ti sp"e clovni.
" . predarea de La accst niveL Robert este bueuros pentru cii vede clovnii de lacirc. Arata,i spre RobeTl.
 '6
TEO RIA MINTII LA COP", CU AUTISM
PREDAREA EMOTIILOR .7
Principiul general de predare
Situatii
, care provoadi frica
Indiferent daca raspunde corect sau incorect, copilului i se comunicii intot­
deauna plineipiul general care stil la baza emotiei. Profesor: Descrieti copillllui situafia din imagine ~i rugap-I sa sptlna cum se sim­
te personajul SAU sa arate Ctt degetul una dintre expresiile faciale de maijos.
Dad eineva iti ' da ceva
. care iti place sau daca faci ceva care iti place
(etc.), e~ti bucuros. ,
Imaginea 1: Dan este alergat pe strada de un ciUne mare.
Cand se intampla ceva de care ifi este frica, te sperii ~i vrei sa fugi/sa
te ascunzi.

Cand se intampla din

(etc.), e~ti trist.

gre~ealaceva care nu ifi place/cand cineva pleaca

Ca nd cineva iti face un rau in mod intentionat (etc.), eoti supa r at .

' ' r

intrebare despre emotii: Cum se simte Dan in timp ce este alergat de dline?
Prompt - Este bucuros/ trist/ supamt/ speriat?

Intrebare despre motive: De ce este bueuros/ trist/ suparat/ speriat?

Figura 2.3 Imaginile 1-48

Imagini ~i procedee folosite in identifiearea emottilor dcclan~ate de intampl,hi
<::::>
 mORIA MiNTlI LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR 39

Profesor: Deserie;i eopiluiu; 8ituaFia din imagine $i rugapi-i sa Spuna cum se

Profesor: Deseriefi eopilului situapia din imagine ~i ruga pi-l sa sptma cum se
simte personajui SAUsa arate cu degetul una dintre expresiilefaeiaie de maijos.
simte personaju/ SAU sa arate cu dElettll una dintre expresiiie fa eiale de maijos.

Imagine.. 2: Un~arpe se apropie de picioarele lui Andrei.

Imaginea 3: Laura fuge de ~oarecele giisit in bucatiirie.

fntrebare des pre emotii: Cumse simte Andrei cand vede §arpeJe?
Prompt - Este bucurosj tristj Suparatj speriat? Intrebare despre emoth: Cum se simte Laura in timp ce fuge de §oarece?
Prompt - Este bueuroasii/ tristii/ suparatajsperiatii.?

fntrebare despre motive: De ce este bucuros/ h·ist! suparat/ speriat?

intrebare des pre motive: De ce este bucuroasa/ trista/ suparatii/ speriata?
 40
TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIILOR 4'
Profesor: Descriep copi/ului situafia din imagine §i rugari-l sa spuna cum Se
Profesor: DescrieFi copilului situaFia din imagine $; rugaFi-l sa sptmq cum se
simtepersonajul SAu Sa arate cu deqetul una dintre expresiilefaciale de maijos.
simte personajul SAU sa arate cu deqetul una dint1'e expresiile faciale de rna; jos.

Irnaginea 4: De scaunul Ioanei se apropie un pilianjen.

Irnaginea 5: Umbra de pe perete aratii ca un monstru.

I . I
I
~ ~
intrebare despre emotii: Cum se simte Iorula in timp ce se apropie pilianjenuJ?
Intrebare despre e.!!!2!!t Cum se simte Sergiu cand vede umbra care arata ca
Prompt - Este bucuroasa/ tristG,/ suparatG,/ speriata?
un monstru?
Prompt - Este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?
intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ tristii/ suparatii/ speriatii?
Intrel:lare des pre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?

<:::::0
 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM .3
PREDAREA EMOTIILOR
Pmfes01': Descrieti copiluilti situatia din imagine §i rugat - sa SpurLa cum Se
i i
profesor: Descrie?i copilului situatia din imagine ~i rugati-l sa spuna cum se
simtepersorLajul SAU sa arate cu degetul UrLa dirLtre expresiile faciale de maijos
simte personajul SAU sa arate cu degetul una dintre expresiile faciale de rnai jos.

Imaginea 6: Maria s-a riitacit in padure. Se apropie seara.

IPlaginea 7: Carol e la magazin ~i s-apierdut de mama
-------------------

~------J

fntrebare des pre emotii: Cum se simte Maria cand se riitiice§te in piidure?
Prompt - Este bucuroasa/ trista/ suparata/speriata?
fntrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ tristii/ supiiratii/ speriatii?
intrebare despre emotii: Cum se simte Carol cfmd se pierde de mama in
magazin?
Prompt - Este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?
intrebare despre motive: De ce cste bucuros/ trist/ suparat/ speriat?

l <:::>
 TEORIA MINT" LA COP'" CU AUTISM 45
pREDAREA EMOT"LOR
Profesor: Descrieti copilului situafia din imagine ji rugafi-l sa spuna cum Se
J'rOfesor : Desc,iefi copilului situafia din imagine ~i rugafi-l sa spuna cum se
simte personajulSAUsa arate cu degetuluna dintre expresiile faciale de maijos.
sim te personajul SAU sa arate ,,! degetul una dintre expresiile faciale de mai jos.

Imaginea 8: Ada ajunge acasa. E intuneric §i nu e nimeni in casa.

Imaginea 9: Andreea e in copac §i nu poate cobori. Ar putea sa cadii.
. .. 1.... . ... . IiI~_
,\ \ 1o.U-­ 1f \.IA£-=:;;>

intrebare despre emotii: Cum se simte Ada cand e singunl acasa §i e intuneric? !ntrebare despre emotii: Cum se simtc Andreea cand vede cil nu se poate da

Prompt - Este bucuroasa/trista/ suparata/speriata?

jos din copac?

Prompt - Este bucuroasal tristal suparatal speriata?

intrebare despre motive: De ce estc bucuroasa/ trista/ suparata/ speriatii?

intrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ tristii/ supiiratii/ speriatii?

-
0;;.......----..:'

<::::>
 ~DAK t:i'"I "I- ..... ,~

.--".~I" .,,~~~

t:tvIV !

..........__----...---....----....----...---....----....----.. 1;
profes : Descriefi copilttlui situafia din imagine $i mgafi-I sa spuna cum se

Profesor: Descrieti copiiului situafia din 'imagine:?,i rugati-l so. spuna cum se or
simte pel'sonajul SAU sa arate cu degetul una dintre expresi-ilefaciale de mai jos.
simte persona.iui SAU sa arate cu degetul una dintre exp1'esiilefaciale de maijos.

Irnaginea 10: Carnionul se indreapta eu viteza spre Robert. IJfiaginea 11: Ana a~teapta ca pornpierul sa 0 salveze.

l _. -~
Intrebare despre emotii: Cum se simte Robert cimd camionul se indreapta spre
Intrebare daspre emotii:. Cum se simte Ana in timp ce a~teaptii pompierul?
el?
Prompt _ Este bucuroasii/ trista/ suparata/ speriatii?
Prompt - Este bucuros/ trist/ <upamt/ speriat?

introbare despre motive: De co este bucuroasii/ trist"/ suparatii/ speriatii?

Intrebare despre motive: De ee este bucuros/ trist/ supiirat/ speriat?

~--'
~

-~

<:::>
<:::>
 TEO RIA MIN n 1lACOP1l1 CU AUTISM
Profesor: De8Crieti copilului situafia din imagine §i Tugafi-l sa MJ.l1nd cum se
simte personajul SAUso, arate cu degetul una dintre exp"esiilej'aciaie de maijos.
Imaginea 12: Marius est e in m~ina. Ma~ina est e blocata intre bariere . Se
apropie trenul.
intrebare des pre emotii: Cum se simte Marius cand vede cii se apropie trcnul?
Prompt - Este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?
intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supiirat/ speriat?
- -----"
<:::>
PREDAREA EMOT" LOR
••
Situat ii care dedan~eaza bucuria
Profesor: Descrieti copilului situatia din irnagine §i rugaFi -l sa spuna cum se
simte personajul SAU sa arate cu degetul una dint"e expresiile faciale de maijos.
Imagine a 13: Tata ii ofe ra Antonie i p r ajituri.
.~'1111'111
i ntrebare despre emotii: Cum se simte Antonia cand prime§te priijiturile?
Prompt - Este bucul"Oasii/ tristii/ supiiratii/ speriatci?
Intrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ trista/ suparatii/ speriat"?
 TEORIA MINTIILA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR S1

Pmfesor: Descrieti copilului sit'Uapia din imagine ~i rugati-l sa spuna cum se

Profesor: Descrieti
, copilului situatia
, din imagine §i rugati-l
, sa spuna cum se
simte persQnajulSAUsa amte cu degetul una dintreexpresiilefaciale de maijos. simte personajzd SAU sa amte cu degetul una dintre exp,-esiile faciale de maijos.

Imagine. 14: Mama i-a adus lui Ionu~ un set de aeuarele. Imaginea 15: Pentru ea este ziua ei de n"'ltere, Oana prime~te un ursule~
de pl~ de la buniea.

L
i ntrebare despre emotii: Cum se simte Ionut eillld prime~te setul de aClIareIe?
Prompt - ESll bucuros/ trist/ supamt/speriat? Intrebare despre emotii: Cum se simte Oana cfmd prime~te ursu]e!ul?
Prompt - Este bucuroasa/ trista/ suparata/ speriata?

Intrebare despre motive: De ce este bu curos/ trist/ supiirat/ speriat?

intrebare despre motive:"De ce este bucuroasi\/ trista/ SLIparata/ speriatii?

-~~ ~
~---.:

<=> <=>
 55
5> TE O RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PRED AREA EM O TIILO R

Profesor: Descrieti copi/ului situafia din imagine ~i rugafi-l sa spuna cum se p rofesor: Descrieti copilului situatia din imagine §i rugaFi-l sa spuna cum se
simte personajul SAUsa arate cu degetul una dintre expresiile faciale de maijos. sim te personajul SAU sa amte cu degetul una dintre expresiile faciale demaijos.

Imaginea 16: Tata Ii cumpara lui lulian 0 inghe tata. Imaginea 17: Marcel prime~te un avion de juciirie de la frat ele sau.
_~ ,11

r~ -fr1) J,,1'~:1
( f

....... i
I------\.-:;::,
\
_
\

intrebarc despre emotti: Cum se simte Iulian cfmd prime~te inghetata? i ntrebare despre emot ii: Cu m se simte Marcel cfmd prime§te avionul?
Prompt - Este bucuros/ trist/ s uparat/ speriat? Prompt - Este bucuros/ trist/ Sttparat/ speriat?

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist / suparat/ speriat? intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ su piirat/ speriat?
 s.

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR 55

Profesor: Deseriepi capilului situatia din imagine ~i rugapi-l sa spuna cum se

profesar: Descrie?i copilului situatia din imagine §i rugati-1sa spuna cum se
simte pe,"sanajul SAU sa arate cu degetul una dintre expresiile faciale de maiios.
simte personajul SAU sa amte cu degetul una dint,.e expresiile faciale de maijas.

Imaginea 18: Tina prime~te de la sora ei un tablou eu fiori.

Imaginea 19: Teodora 0 da pe Iulia in leagan.

Intrebare despre emotii: Cum se simte Tina dnd prime§te tabloul?

Intrebare despre emotii: Cum se simte Iulia cand Teodora 0 da in leagan?
Prompt - Este bucuroasii/ trista/ supiiratii/ speriata?
Prompt - Este bucuroasii/ tristii/ supiiratii/ speriatii?

Intrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ tristii/ suparatii/ speriata?

Intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ trista/ supiiratii/ speriata?

--~
 pIIEDAREA Et--IOTIILOR

~i
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
profe : Descriefi copilulu; situatia din imagine ruga,i-l sa spuna cum se
Profesor: Descriefi copilului situafia din imagine §i rugati-l sa spund cum se simtesor
personajul SAU sa arate cu degetul una dintre expresiilefaciale de maijos.
sintte persona.iul SAU sa arate cu dege(~ una dintre expresiile [aeiale de mai jos.
Imagin 21: Marna il roaga pe Daniel sa mearga eu bieicleta pana la

ea

Imaginea 20: Miruna §i Florin merg la 0 zi de n~tere.

magazin.

MAqA@

m! 'Ii 'I

intrebare despre emotii: Cum se sinlte Miruna mind merge la petrecere ell
lntrebare despre emo
tii
: Cum se simte Daniel pe bicicletii, in drum spre

Florin?
magazin?
Prompt _ Este bueuros/ trist/ suparat/ speriat?

Prompt - Este bucuroasii/ tristii/ supiiratii/ speriatii?

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supiirat/ speriat?

Intrebare despre motive: De ce este bucuroasiij tristaj supiiratiij speriatii?

 ••
TEO RIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIILOR 59
Profesor: Descriepi copilului situaria din imagine ~i rugari-i sa spuna cum se
simte personajul SAU sa aratecu degetul una dintre expresiile faciale de maijos.
Profesor: DescI'ieti copiiului situapia din imagine ~i rugati-l sa spuna cum se
Imaginea 22: Robert vede clovnii la circ. simte personajul SAUsa arate cu degetul una dintl'e expresiile faciate de maijos.

Imaginea 23: Andreea e la rau §i a prins un pe§te mare.

....:=

,p0­

fntrebare despre emotii.: Cum se simte Robert cand vede clovnii?

==­
Prompt - Este bucuros/ trist/Suparat/ speriat?
intrebare despre emotii: Cum se simte Andreea cand prinde pe~tele?
Prompt - Este bucuroasa/ tristii,l suparata/speriatii?
intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ supiirat/ speriat?
intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ tristii/ supiiratii/ speriatii?

<::::>
~ ____ ~ou, ~ ____ --------~~--

TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM PREDAR EA EMOT 'ILOR 61

Pro/esor: Deserieti eopilului situafia din imagine .i rugafi-/ .•a spuna eum Se
simtepersonajul SAU sa arate eu degetuZ una dintre expresiile/aciaZe de maijos.
Imaginea 24: Marius e pe caru sel ~i se rote§te caJare pe cal.
Situatii care provoadi tristetea
• •
Profesor: Deserieri eopiluluj situatia din imagine $i rugafi-l sa spuna eum se
simte personajul SAUsa arate CIt degetu[una dintre expresiile faciale de maijos.

lmaginea 25 : Leagiinul s-a stricat. Antonia nu se poate da in el.

fntre bare des pre emotii: Cum se simte Marius cand 5e rote~te pe cal?
Prompt - Este bueuro,',/ trist/suparat/speriat? i nt rebare despre emotii: Cum se simte Antonia cand vede ea leagiinul este

strieat?

Prompt - Este bueuroasa/ tristii/ suparatii/speriata?

intrebare despre motive: De ee este bucuros/ tristj suparatj Speriat?

intrebare desprc motive: De ee e5te bucuroasa/ trist ii/ suparatii/ speriatii?

<=>
 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM

prote. : Descrieti copilul ui situatia din imagine §i rugati-l sa spuna cum se

Profesor: Descrieti copilului situ.atia din i'magine $i Tugati-l sa spuna cum se or
siflltepersonajulSAU sa arate cu degetul una dintre expTesiilejaciale de maijo•.
SiTl1te personajul SAU sa arate cu degetuluna dintre expresiilejaciale de mai jos.
~nea 27: Mircea a ciizut §i §i-a stricat avianul.
Imaginea 26: Bicicleta Florine; g-a stricat. Ghidonul §i scaunul au ciizut.
I

_ _ _ __ _ ...J
intrebare despre emotii: Cum se silnte Mircea dnd vede ca avionul este

Intrebare des pre emotii: Cum se simte Florina cimd vede cii bicicleta s-a
stricat? stricat?

Prompt _ Este bucuros/ trist/ suparat/ spenat?

Prompt - Este bucuroasa/tristii/ suparata/ speriata?

lntrebare despre motive: De ce estc buemos/ trist/ suparat/ speriat?

lntrebare desrre motive: De ce este bucuroasa/ trista/ suparatii/ speriatii.?

 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM pREDAREA EMOTIILOR

prole : Descrieti copilului sittwt ia din imagine $i "ugati-1 sa spuna cum se

Profesor: Descrie!i copilului situatia din imagine §i rugar -l sa spuna cum .<)e sor
sifr'te peTSonajtLZ SAU sa m'ate cu degettLZ una dintre expresiilejaciale de maijos.
simt"e personajui SAU sa arate cu degetul una dintre expresiilefaciaie de maijo.,.

l,naginea 29: Tatal Luizei trebuie sa piece intr-o ealatorie de afaeeri.

Imaginea 28: David seapa paharul eu sue pe jos, Paharul se sparge,

LV~..~p

-r
Q
~
­ ~

intrebare despre e.motii: Cum se simte Luiza e{md i1 vede pe tata pleeimd?
intrebare despre emotii: Cum se simte David dnd vede eil. a spart paharul?
Prompt _ Este bucw'oasal tristii/ supa,·atiil speriatii?
Prompt - Este bucurosl tristl supiiratl speriat?

intrebare despre motive: De ce este bueuroasa/ tristii/ suparatit/ speriatii?

Intrebare despre motive: De ce este bueuros/ triS!! suparat/ speriat?

~--

~
~---.:

<=>
 66
TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIIL OR 67

Profesor: Descrieri copitulai situa~ia din imagine~i rugati-l §<'i spuna cum Se
simte personajul SA U sa arate cu deget'lll una dintre expresiilefaciale de mai jos. Pf"OiesQ1-: DescrieFi copilului situatia din imagine $i rugati-I sa spuna cum se
simie pe,-sonajul SAU sa arate cu degetul una dint1-e expresiile/aciale de maijos_
Imaginea 30; Sorin este bolnav ~i nu poate merge la cumparaturi impre_
una cu mama.
Imaginea 31; Bunicullui Iulian pleaca, trebuie sa se intoarca acasa_

f1
(

I W
II

l \ _ \'\:1 I

ntrebare despre emoJii Cum se simte Sorin cand vede cil nu poate merge Cll
mama In cllmpariituri? intrebare despre emotii; Cum se simte Iulian eand pleaea bUrlleul sau?
Prompt - Este bucuros/ O-istj Sltparat/ speriat? Prmnpt - Este bucuros/ t,-is t/ suparat/ spenat?

intrebare despre m otive; De ce este bucur os/ trist/ supiirat/ speriat? intr~_bare despre m otive; De ce este bueuros/ trist/ suparat/ spe riat?

I1­ . /l,
<A> ~l
I
-o
~
-----"

L = J
<:::>
_ -.--1
 68
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM 69
PREDAREA EMOTII LOR

Profesor: Descrieri copilu.ltti situa;ia din imagine ~i rugati-l sa Spund CUnl se

pro/ eso r: Descriefi copilului situatia din imagine §i ,·ugafi-l sa spuna cum se
simtepersonajltl SAU sa arate cu degetul una dintre expresi'ile/aciale de maijos.
sim te personajul SAUsa arate cu degetul una dintre expresiile faciale de maijos.

, ­
Imagin ea 32: E p rima zi de §coalii pentru Elena. Mama pleacii.
[magine a 33: Din cauza vantului pute rnic, Teod ora i§i pierde zm eul.

, l

tC

l ___.~ - ~
Intrebare despre emotti: Cum se simtc Elena cand pleaeil mama?
l

Int rebare despre emotti: Cum se simte Teodora efmd i§i pierde zITIeul?
Prompt - Este bucuroasa/ trista/ Sltparatii/ spe,-iatii?
Prompt - Este bucuroasa/ trista/ suparata/ speriata?

Int!ebare despre motive: De ee este bucuroasii/ tristii/ supiiratii/ speriatil?

Intrebare desprc motive: De ce este bucuroasii/ tristii/ suparatii/ speriatil?

r
- ~-- --------.......
 71

PREDAREA EMOTIILOR
EORIA MI~lnI LA COP!!I CU AUTISM
pro/eso : Descrie fi copilultd sitHafia din imagine ~i ·,.ugaf - sa sp"nei
i l
""m se
r
Profesor: Descriefi copilului situafia din imagine ~i rugafi-l sa spuna cum se simte personajlll SAU§.ii.!E:.Q.te ell degettt/ lIna dintre expresiile fa ciale de maijos.
simte personajul SAUsa arate cu degetyi una dintre expresiilefuciale de maijos.
ui
IIllaginea 35: Ploaia puternica a stricat desenull Marcel.
Imaginea 34: Valurile diiramii castelul de nisip al Mihaelei.

t
\
~ I~\
I\
\ l
\
~~~~~~'""'" I
---- f-.-.{ I ,
\' ,,~,

~ e -------- \~ r.'I\ \ II

I I 10
---
intrebare despr e emotii: Cum se sirote Marcel cand vede Gii. desenul s-a stricat?
intrebare des pre emotii: Cum se shnte Mihae la ca.nd valurile ii daramii

castelul?
Prompt _ Es te buettroS! er'ise! s"parae! speriae?
Prompt - Este bueuroasa/ trista/ supclratd./ speriatii?

intrebarc despr e motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?

Intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ trista/ s upiirata/ speriatii?

'(a;<i)
/L ,
c=:o
.
+
_-..--------..-----------­O, . ~""'Ol".....,IN! Ii LA copm t u AUTISM r pR6DAREA EMOTIILOR

Profesor: Descrieri copilttlui situaFia din inlagine §i rugaJi-l sci spuna cum se
simte personajul SAU sci arate cu degetul una dintre expresiilefaciaie de mai jos.
Imaginea 36: Cezar a ie~it la plimbare cu cainele. Acesta smulge lesa ~i
fuge.
Situatii care provoadi supararea
Profeso r : Descriefi copilultti situatia din i'magine .~i rugafi -l scI spund cum s
simte personajul SAU sa aratf cu deqetuJ una dintre expresiilefaciale de maijos
Imaginea 37: Ovidiu mazgiile~te desenul Laviniei ~i il strica.

I
)'

... '

=-' ~
intrebare despre emotii: Cum se simte Cezar cand fuge caine!e? intrebare despre emotii: Cum se simte Lavinia cand Ovidiu ii strica desenul?
Prompt - Este bucuros/ trist/ suparat/speriat? Prompt _ Este bucuroasa/ tristii/ suparatii/speriatii?

intrebare despremotive: De ce este bucuros/ trist/ supiirat/ speriat? {ntrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ trista/ suparata/ speriata?

<::::>
 7.
TEORIA MINT" LA COPI" CU AUTISM 75
PREDAREA EMOTIILOR

Profesor: Descriefi copilului sitl/alia din imagine §i .-ugafi-l sa spuna cum se

simte personajul SAU Sa arate cu degetul una dintre expresiilefaciale de mai jos. . . .

PJ'Ojeso,': Deserieti copilului situatia din imagine §i ,-ugati-l Sa spu....' cum se

simte personaj"l SAU Sa arate Cll degetul una dintre expresiilefaciale de maijos.

Imaginea 38: Silviaimpinge turnul ~tefanei. Acesta carle.

Imaginea 39: Simonalove~te eu piciorul paletalui Valentin. Paleta se rupe
inrloua.

\D )1 Q

'I \fJ

.------~
fntrebare despre erootii: Cum se simte $tefana cand Silvia Ii darfuna turnul?
Prompt - Este bucuroasa/tristal suparatal speriata? {ntrebaTe despre emotii: Cum se simte Valentin cand Simona ii love§te paleta?
Prompt-- Este bucuros/ trist/ suparat/ spenat?
fntrebare despre motive: De ce este bUcuToasii/ tristii/ suparata/ speriatil?
IntTebare despre motive: De ce este bUCUTOS/ tTist/ suparat/ speriat?

.---~
<a;~ $~
/L,
=:::.
'--/'-"~
""
 pIIEDAREA EMOTIILOR
~i i 1
TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM
profesOr: Descriefi copiluhLi siwafia din imagine "ugaf - sa spuna cum se
Profesor: Descriepi copilului situatia din imagine {Ii rugafi~l sa spuna cum Se sim personajul SAU sa arate Cu degelUl una dintre expresiilefaciale de maijos.
sirntepersonajul SAU sd arate cu degetul una dintre expresiilefaciale de maijos. te
onu

IJ1laginea : Mariaii smulge lui Ionut acadeaua din J1lilna.l \, nu i-a

Imaginea 40: Cornel sare pe m~ina dejuciirie a lui Iulian. Ma~inu~a se 41

stridi. poate lua inapai.

.,.~'-;......

tnJnab "
.'_<' ....-. '\
-.
,
.\
("
\':::)

intrebare despre emotii: Cum se simte Ionut cand Maria ii smnlge acadeana?
Intrebare despre emotii: Cum se simte Iulian citnd Cornel calca pe ma§ina de
judirie? Prompt _ Este buCU1'OS/ trist/ suparat/ speriat?
Prompt - Este bucuros/ trist/ suparat/,periat?
intrebare despre motive: De cc este bucnros/ trist/ suparat/ speriat?
Intrebare despre motive: De ce este bucuros! trist; supiirat/ speriat?
~-'

$~ <::=>

/L"
=
 78

TEORIA MINTIl LA COPIII CU AUTISM

PREDAREA EMOTIILOR 79

Profesor: Deserie?i copi{uiui Situa,ia din ima,qine ~i ru,qa,i-i sa spuna eum Se

simte pe"sonajuiSAUsa orate eu degetui Una dint"e expresiiiefaeiaie de rna; jos. Protesor: Deseriefi eopiiuZ,Ii situaf'ia din imagine $i rugari-I sa spunii cum se
sim te personajul SAU Sa arate eu degetul una dintre expresiile faciale de maijos.
Imaginea 4 2: Bogd an i-a luat mingea lui Victor. Vict or nu
inapoi.
reu~e~te sa 0 ill
Imaginea 4 3: M ar c u fura cr e ionul Denise i. Denis a nu p oate t e rmina

I
desenul.

L _ __

Intrebare despr e emotii: Cum se simte Victor cimd Bogdan ii ia mingea?

Prompt - Este bucuros/ trist/ supiimt/speriat?
_..1
I L­__________________________ ______________________________
~-----...- ~

intrebare despre emotii: Cum S8 simte Denisa cand Marcu ii fmil creionul?
~

Prompt - Este bucuroasiij tristal suparatalsperiata?

Int.rebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?
Intrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ tristaj suparataj speriata?

<:::>
 80

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Pro[esor: Descrieti copi/ului situaFia din imagine ~i ruga;;-l sa spuna cum se
S;mte personajul SAUsa m'ate cu deqetul una dintre expresiile[aciale de mai jos.
Imaginea 44: Sandra ii ia Marcelei ursuJetuJ §i fuge cu el.
PREDAREA EMOTIILOR 8'
Profesor: Descrieti copi/ului situafia din imagine ~i rugati-l sa spuna cum se
simte personajul SAU sa arate cu degetul 'Una dintre expresiilefaciale de maijos.

I ~ ~ rmaginea 4 5: Luca 11 impinge pe Mihnea, iar acestacad e. Mihnea va pierde

I cursa.

II

L ~ _D V ~
_J

intrebare despre emoti;: Cum se Slmte Marcela can d Sandra fuge cu ursuleful
ei?

Prompt - Este bucuroasa/ trista/ Suparatii/ sPeriata?

intrebare despre emotii: Cum se simte Mihnea cand este impins de Luca?
Prompt - Este bucu>'os/ trist/ supiirat/speriat?
intrebare despre I!lotive: De ce este bucuroasii/ tristil/ suparati'i/ speriatii?

i ntrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist/ suparat/ speriat?

-..,
<=>
 .1

pREOAREA £MOTIILOR
n TEORIA MINTIlLA COPIII CU A UTI S,-\
prote ,': Descriefi copilului situafia din imagine ~i rugafi-I sa sptLlla cum se
Profesor: Desen eri copilului situa fia din imagine ~i rugari -I sa spuna ct<m se so
simtepersonajul SAU sci arate cn degetuZ una dintre expresiile faciale de mai jos.
simte personajul SAU sa arate cu degetul una dintre expresiile faciale de m ai jos.
IJDaginea 47: Mama spune: "Gata eu jueariile . E timpul sa mergi la
Imaginea 46: Tavi nu 0 lasa pe Gabriela sa intre in casa.
(lIIlcare."

\ I®C/ ;~
. --­
\

intreb are despre emotii: Cum so simte Cristi cfmd mama Ii spune sa lase

intrebare dcspre emotii: Cum se simte Gabriela cand Tavi nu 0 lasa sa intre
in casa.? jueiiriile?

Prompt - Este bucuroasa/ tristd/ supdratd/ speriata? Prompt _ Este bucltros/ trist/ Stlparat/ speriat?

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist / supilrat/ speriat?

Intrebare despre motive: De cc este bucuroasil/ tristii/ suparatii/ speriata?

-­ -­ -
 TfORlA MINTIlLA COPIII CU AUTiSM

~i
pll£OAREA EM OT"LO R
Pro!esor: Deserieli coPi/ului situafia din irnalline rUlla;i-l sa spuna curn se
sirnte personajulSAUSa aratecu deqerul una dintre expresiile!aeiale de rnaijo.~. NIVELUL 4. IDENTIFICAREA EMOTIILOR

Imaginea 48: Ploua. Mama nu 0 Iasii pe Livia sa se joaee afara. DECLAN~ATE DE DORINTE

II rr I

.~ /---.
Ij_f7/)~
- --!J
C­ -
II~-
' Nivelul se refera la e m o ~iil e decl an§at e de lmplinirea sau neimplinirea do­

/1 , I ;-/-1­
rintei unei persoane. La acest nivel, copilul trcbuie sa fi e capabil sa identifice
sentimentele unui personaj (bueu.ros sau tris t) in fune\ie de implinirea sau
neimplinirea dorin\elor acestuia.
I
I
I I Material ~i procedee de predare
I ,/; Un set de imagini reprezentand diverse expresii faciale lntr-o varietate de si ­
tuarii emotionale. Copilul trebuie sa interpreteze eontextul social §i emotional
aJ imaginii §i so. anticipeze expresia emo tio nala pe care 0 vor avea personajele.
Situa\iile indica TRISTETE SAU BUCURIE.

Stabilirea nivelului de baza

intrebar e despre emo tii: Cum se simte Livia cand mama nu
afara?
Prompt - Este bucul'Oasii/trista/ suparat a/ sp eriata?
Pentru a evalua emotia declan§atii. de dor in \e, alege\i patru povestiri dintre
scenariile indicate mai jos (doua din grupu\ A §i doua din grupul B). Dupa ce
0 lasa sa sejoace ali descris ambele imagini din povestire, intreba\i copilul: "Cum se simte x?
Bucuros sau trist?", a~ cum sugeram mai jos.

Dorinfii (Exemp/u/16A):Antonia urea priijituri.

intrebare despre motive: De ce este bueuroasa/ tris ta/ SuparatiV speriat;;?

Situatie: Tata ii da Antoniei 0 priijitura.

Imagine a unu: Uite, ea este Antonia. Imaginea asta ne araw ee vrea An­

tonia. Antonia vrea prajituri.

Imaginea doi: Uite, tatai-a dat Antoniei 0 priijiturii.

Intrebare despre dorinte: Ce a vrut Antonia?

PROMPT: Uite, imaginea asta ne spune ce vrea Antonia. Arata~i imagi

"ea midi despre dorin fe, inseratd in Imaginea unu. Ce a vrut Antonia?
 87

PREDAREA EMOTIILOR
S6 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
.•1paate sa ind'ice unul dintre

la sa vedem cum se simte Andreea. Copll'

Intrebare tegata de emotii: Cum se simte Antonia cand tatat ei ii da 0 pra­

jitura? Po~i sa-mi ara~i ce fa~a se potrive§te? chipuri.
Vite, Andreea este bucuroasii.
PROMPT: Va Ii bucuroasa sau tristil? (Nu uitati sa varia!i ordinea in care
numiti emo!iile.) Ariitap pe rand jiecare dintre chipw·i. intrebare despre cauze: De ce este bucuroasii?
.~

Ia sa vedem cum se simte Antonia. Copilul va ariita unul dintre chipuri.

Uite, promptati in cazul unui raspuns incorect sau in cazul unul nOn-r8.8­
puns: Antonia este bucuroasa.
intrebare despre cauze: De ce este bucuroasa?
In cazul in care copilul nu reu~e~te sa anticipeze emo!ia corectii pentru una sau
mai multe dintre cele patru povestiri selectate, incepep sa predap de la acest nive!.
Procedee de predare
Predare
Intrebare despre emotii: in cazul unui raspuns incorect.
Ia sa ne uitam sa vedem cum se simte Andreea.
Vite, Andreea este bucuroasa. Ariitari spre tara Andreei.
Este bucuroasii pentru ca a prins un pe~te. Aratat spre pe$te.
i
Andreea este bucuroasa pentru ca a prins un pe~te. Aratat spre Andl·eea.
i
Principiul general de predare
lndiferent dad raspunde coreet sau incorect, copilul ui i se comunicii intot­

Activitatea urmatoare testeaziicapacitatea copilului de a anticipa emotia unui deauna principiul general care sta \a baza emotiei.
personaj (bucuros/trist), in functie de implinirea sau neimplinirea dorin!ei
Daca obtii ceea ce dore~ti, e~ti bucuros.

acestuia. Profesorul ii poveste§te cop ilului scena infiiti~atii in prima imagine

Daca nu obtii ceea ce dore§ti, e~ti trist.

(care ilustreazii ce vrea copilul), apoi descrie scena din urmatoarea imagine
(care ilustreazii ce se intiimplii in realitate).
Profesorul intreabii apoi ce vrea personajul ~i cum se simte, promptand cele
doua alternative posibile (bucuros/ trist). Copilul indica unul dintre chipuri.
Dacii raspunsul este corect, profesorul il recompenseaza ~i 11 ajuta pe copil sa
inteleagii ~i mai bine intrebandu-I: "De ce este bucuros/trist etc.?". Daca ras­
punsul este incorect, profesorul Ii spune copilului raspunsul corect, precum
§i motivul pentru care personajul se simte a~a

Exemplu de povestire despre emotii declan§ate de dorinre (Dorinfii im­

plinita; Exemplul13A)

Andreea vrea sa prinda un pe§te! A"dreea prinde un pe§te mare la

pescuit.
Imaginea unu. Uite, ea este Andreea. lmaginea asta ne spune ce vreaAn­
dreea. Andreea vrea sa prinda un pe§te.
Imaginea dol. Uite, Andreea Prinde un pe§te mare la pescuit.
Intrebare despre dorinte: Ce a vrutAndreea?
intrebare despre emotii: Cum se simte Andr.eea cand prinde pe~tele? e
PROMPT: Este bucuroasa sau trista? Figura 2.4 Imaginile 1-24
lmagini §i procedee folosit-e in id@ntilicareaemotiilor declan§ate de dorint
Ariitati pe riindjiecare dintre chiE.uri.__.
 88

TEORIA MINTIlLA COPIII cu AUTISI.1

PREDAREA EMOTIILOR 89
Bucurie declan§ata de dorinta

Pro/esor.- Explica,ti-i copilului care este dOrin,ta personajului fi apoidescrie~ Profesor.- Explicafi-i copilului care este dorinfa personajului ~i apoi descrie,ti

deznodamdntul pove~tii. Asigurafi-vd mai intdi ca a in,teles dorin,ta personaju_

t/eZnoddmantul pove§tii. ASigu,-afi-va mai intM ca a infeles dorin,ta pm·sonaju­
lui, apoi cerefi-i sa spuna cum se simte personajul SAV sa arate cu dege1.ul una
lUi, apoi cerefi-i sa spuna cum se simte personajul SAV Sa a,.ate Cit degetul Una
din expresiile [aCiale din partea inferioard a paginii. din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Aeesta este Eric. Poza ne spune ee i~i dore§te e1.
, 1A: Eric vrea Sa mearga eu trenul.
DOrinta Ea este Olivia. Poza ne spune ee i§i dore§te ea.
Dorinta
, 2A: Olivia vrea un mar.
VREA.
VREA

6
DeZnodamant 1A: Eric §i tatiil sau merg eu trenul.
'-----_ _ ~ll\\\\\\\ ~
Deznodiimant 2A: Mama Ii dii Oliviei un mar.

Jq(f;;/1 1

intrebare despre dOrintii: Ce i§i dore§te Eric?

~
Prompt - Vite, poza ne spune ce i$i dore$te Eric.
intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Olivia?
intrebare despre emotii: Cum se simte lr ----:::;;:::;;;:-_I_~
~ I _-:::==-_ _
Prompt - Vite, poza ne spune ce i§i dore§te Olivia.
E ric cand merge eu trenu1?
Prompt - Este bucuros/trist?
fntr ebare despre emotii: Cum se simte Oli - rl-~
--==---r-------'
l ~
via efmd prime§te miirul?
fntrebare despre motive: De ee este bueu­ Prompt - Este bucuroasa/ tristd?
ros/ tri st?
intrebare despre motive:. De ee este bucu- I ~ ____
roasal trista?
 90

TEORIA MINTIILA COPIII CU AUTISM

~i
Profesor: Exp/icafi-i copilului ca"e este dorinra personajului apoi descriepi
deznodamantul pove~tii. Asigurap-va mai ,ntiii ca a infeles dOrinfa personaju_
lui, apoi cerefi-i sa spuna CUm se sim te perSonajul SAU sa arate CU deqetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acesta este Rad u. Poza ne spune ce i~i dore~te el.
Dorinra 3A: Radu i~i dore~te cacao cu lapte.
VREA
PREDAREA EMOTIILOR
"
/'I'ol esor: Explicafi-i copilului care este dorinfa personajuit<i ~i apoi descrieti
deznodamantul pove~tii. Asigurafi-va mai intai ca a inteles dorinta personaju­
lui, apoi cerefi-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa al"ate cu degetul una
din expresiilelaciale din pm'tea inlerioara a paginii.
Ea este Clara. Poza ne spune ce i~i dore§te ea.
Dorinra 4A: Clara vrea sa vada porcu~orii .
----------------~
/"h

Ii IJ
~
DeznodAmiint 3A: inainte de culcare, tata ii face lui Radu cacao cu lapte.
_ J
I

Deznodiimiint 4A: Mama 0 duce pe Clara sa vadii porcu~orii.

intrebare despre dorintii: Cei~i dore~te Radu?

Intrebare despre dorintii: Ce i~i d ore~te Clara?
Prompt - Uite, poza ne spune Ce i~i dore~te Radu.
Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§te Clara.
intrebare des pre emotii: Cum se s imte I /-----..,. I ~ 1
I
Radu cand prime~e cana de cacao cu lapte?1 intrebaredespreemotii:Cum sesimteCla- 1 ~ ~
Prompt - Este bucuros/trist?
ra dnd mama 0 du ce sa vadii porcu~orii?
Prompt - Este bucuroa.sa/ trista?
intrebare despre motive: De ce este bucu ­

ros/ trist? Intrebare despre motive: De ce este bucu ­

roasa/ trista?
 .J
PREDAREA EMOTIILOR
.2 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM i
prof : Explicat - copiltllui care este dorinia personaju/t,i §i apoi descriet
esor i i o
Profesor: Explica,ti-i copilului care este dorin,ta personajului ~i apoi descrieli deZ!'odiinuintul pove§tii. Asigtlrati-va m ai intiii ca a inteles dorint personaju­
deznodd.mantu l pove§ti-t. Asigurafi-va mai intai cd a inteles dorinta personaju­ lui, ~oi ceret - sa spuna cum se simtepersonajul SAU sa arate Ctl degetul una
i
i
lui, apoi ce1-eti-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu degetui una din expresiile faciale din parte a inferioarii a paginii.

din expresiilefaciale din partea inferioara a paginii.

Ac este Luea. poza n e spune ee i§i dore§te e1.
esta
Aeesta este George. Poza ne spune ee I~i dore~te e1. Dorinta 6A: Luca vrea sa vada barca pe apa.
,
Dorinta 5A: George vrea dulciuri.

VREA
VREA

i .'

nn~_n""_'_. ~& .: Lucia ii aduce lui George 0 pungacu dulciuri.

~ t
ei
Dezno<liirniin 6A: Tata ii spune luiLuca: ,,Hoo sa drun drumul biircut pe apa!".

intrebare despre dorinta: Ce \§i dore§te Luca?

intrebare despre dorinta: Ce I§i dore~te George? Prompt _ Uite, poza ne spune ce i$i dOl'e$te Luca.
n __ ·_·.pt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te George. Intrebare despre emotU: Cum se simte Luea r ----- --­
Intrebare despre emotii: Cum 5e s imte -,::;;;::::;:::: - - r --::;::::::; atunei eand t at a ii spune "Hai sa dam dru­

George eand Lucia Ii aduce dulciuri? 0

mul bareutei! "?

Prompt - Este btlcuros/ trist?

Prompt - Este bucuros/ trist? I

Intrebarc despre Inotive:De ce est e bucu­

Intrebare despre motive: De ee este bueu- -~- I~ I ros/ trist?

ros/ tnst? .
 ••
TEORIA IvIINTIlLA COPIII CU AUTISIvI
PREDAREA EMOTIILOR .s
~i
P"ofesor: Exp/icari·i copil"I,,; care este dOrinra personajului apoi deserie;i
deznodamdntul pove§tii. ASiguraFi-va mai intdi ca a inFeles dOrinFa personaju. Profesor: Explicafi-i copi/ului care este dorin fa personajului ~i apoi deserie fi
reri·i sa Spuna cum Se simte personajul SAu sa arate cu degetul una
lUi, apoi c€, deznodamantul pove~tii. AsiguraFi-va mai intai ca a infeles dorinla personaju­
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii. lui, apoi cel'e fi-i sa spuna cum se simte personajuZ SAU sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acesta este Mihai. Poza ne spune ce i~i dore~te e1
Dorinfa 7~ Mihai vrea sa meargii la bazinul de inot. Ea este Teodor•. Poza ne spune ce i§i dore~te ea.

VREA
/ ~~\
Dorinta
, SA: Teodora vrea sa se joace eu zmeul.
~..
•
~r-\,
'J
.J
VREA I ({jj
- - - -- --
Deznodiimant 7A: Sora sa 11 duce p e Mihai la bazin.
Deznodiimant SA: Anea ii ofera Teodorei zmeul.

intrebare des pre dorinta: Ce l§idore~te Mihaj?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§te Mihai.

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Teodora?
intrebare despre emotii: Cum se simte Mi 'l

hai ciind som sa 11 duce la bazin?

Prompt - Este bucurosjtrist?
intrebare despre motive: De ce este bucu-
ros/ trist?
i
'"",-,.
_ __
~

0 I
______ J
Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§te Teodom.
Intrebare des pre emotii: Cum se simte Te- I
odora ciind prime§te zmeul?

Prompt - Este bucuroasii/ tristli?

~ ~

i ntrebare despre motive: De ee este bueu­

roasa/ trista?
 97

96 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM pREDAREA EMOTIILOR

profes : ExplicaFi-i copilului care este dorillFa persollajului ~i apoi descrieFi

Profesor: Explicati-i
, , personajului ~i apoi descTieti
copilului care este dorinta ,
or
dAlZfloddmalltul pove~tii. Asigu,-aFi-vel ma; illtai ea a infeles dorillFapersonaju­
deznodarnantul pove$tii. AsiguraFi-va rnai illtai cel a inFeles dorinFa persollaju_ lui, apoi cereFi-i sa spUlla cum se simte personajul SAU sd arate cu degetul una
lui, apoi cereFi-i sa spulla cum se simte persollajulSAU sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioard a paginii.
din expresiileJaciale din partea inJerioarel a paginii.

Ea este Clara. Poza ne spune ee i§i dore§te ea.

Dorinfa 9A: Clara vrea sa eruareasca.
Ea
este
Irina. poza ne spune ce l§i dore~te ea.

Dorin\a lOA: Irina vrea 0 umbrelii­

._--\
VREA VREA
\
I

\
o

\ ~ 1Jl1S _~

Deznodiimant lOA: Mama ii cumpiirii Irinei 0 umbrelii.

Deznodamant 9A: Mama 0 duce pe Clara la §coala de cruarie. --=--.. _ .- - - -- - -\

\
\
v
.~_J
Intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Irina?

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore§te Clara?

Prompt _ Uite, poza ne spune ee i~i dore~te Irina.

Prompt - Uite. poza ne spune ce i~i dore~te Clara.

Intrebare despre emotii: Cum se simte Cla- I ____ .-.

i~trebarc despre emotii: Cum se simte Irina ~~---Y .­

ra cand mama 0 duce la §coaJa de ciiliirie?

cand mama ii eumpar;; umbrela?

Prompt _ Este buellroasel/ tristii? ( 0

Prompt - Este bucuroasa/ trista?

intrcbllt'e despre gIotive: De ce este bucu- ,

Intrebare des pre motive: De ee este bucu­
L _ __
roasa/ trist.?
roasa/ trista?
 98 99
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISI-.\ PREDAREA EMOTII LOR

Profesor: ExplicaFi-i copil"l"i care este dOl"inra personajul"j §i apoi descrieti profeso r:Explicati-i copilului care este dorinta personajului $i apoi desc!ieFi
dezlloddmdnt,,1 pove$tii.Asigurati-va mai intdi ca a inFele. dorinta personaju_ cfez1I0damantulpove$tii. Asigurati-va mai intai ca a inFeles do"intapersonaju ­
lui, apoi cereri-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu degetul una lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simte pe!'sonajul SAU sa arate cu degetul una
din expresiilefaciale din partea inferioara a paginii. din expresiile faciale din partea in.ferioarii a paginii.

Acesta este Adrian. Paza l1e spune ce l~i da r~§te el. Acesta este Paul. Paza ne spu ne ce l~i do re§te e1.
Dorin!a l1A: Adrian vrea 0 c arte c u mll§ini. Dorinta
I
, 12A: Paul vrea sa se d ea p e tobogan.

VREA
VREA

De znodiirmlnt l1A: Mama ii cumpiirii lui Adrian 0 c arte cu ma§ini. Deznodamant 12A: Ana II impinge pe Paul p e tobogan.

Intrebare despre darinta: Ce l§i dare§te Adrian? intrebare desp re darintii: Ce l§i dare§te Paul?
Prompt - Uite. poza ne sp"ne ce i$i dore$te Adrian. Prompt .- Uite, poza ne spune ce i,i dore$te Paul.

Intrebar e despre emalit Cum se simte Adri­ i ntr ebare despre ematii: Cum se simte Paul '
--­ .-.
an cand m3.lna Ii cumpara cartea eli rn~,? in i? cand Anail ajutiisii se deape tabogan?

Prompt - Este bucuros/ Crist ? Prompt - Este bucuros/ trist?

Intrebare despre mative: De ce este bucu­ intrebare dcspre motive: De ce este bucu­

ros/ trist? ras/ trist?

----­ -
 fOO

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

~i
esor PREDAREA EMOTIILOR 101
Pro/ : Explica;i-i copilului care este dorinta personajulu; apo; descriefi
deznodamcintul i i POve§tii. Asigurati-va rnai !ntdi ca a inteles dor;nta personaju_ Pro/esor: Explicafi-i copi/ului care este dorinfa personaju/ui $i apoi descriefi
lui, apoi ee"et - sa spuna CUm se simte perSonajulSA U sa arate cu degetuluna deznodamcintul pove§tii. Asig!lrafi -va mai inta; ca a infeles dorinfa personaju­
din expresiile /aciale din partea in/erioara a paginii.
llli, apoi cerep-i sa spuna cum se simte personajul SAU Sa amte cu degetul una
Ea este Andreea. Poza n e spune ce ~i dore~te ea
din expresiile /aeiale din partea in/erioara a paginii.
, 13A: Andreea vrea sii prindii un pe~te.
Dorinta
Acesta este Ionut. Poza ne spune ce l~i dore~te eL
VREA Dorinta
, 14A: Ionut, vrea acuarele.

...~~ -:.,
~ '" .....
-.;:;~. VREA

~ ~

. , .....~

Deznodiimiint 13A: Andreea Prinde un pe~te mare.

Deznodiimiint 14A: Mama ii cumpiirii lui Ionut, acuarele.

intrebare despre dorintii: Ce l§i dOl'e§te Andreea?

Prompt - Uite, poza ne SpUne ee i~i dore~teAndreea.

~ ~ l

Intrebare despre dorintil: Ce i§i dore§te Ionu!?

Intrebare despre emotii: Cum se simte An - I Prompt - Uite, poza ne spune ee i$i dore§te Ionur

dreea cand prinde pe§teJe eel mare?

Prompt - Este bucuroasa/ trista? Intrebare despre emotii: Cum se simte 10- 1 ~ 1 ~
nut cin d prime§te acuarelele de la mama?

Int rebare despre m otive: De ce este bueu ­ Prompt - Este bucuros/ trist?

roasill tristil?
Intrebare de"pre motive: De ce este bueu­
--- ros/ tr ist? L-_
____
_ _ _- L ­
 103

PREDAREA EMOlllLOR
102 TEORIA MINTI! LA COPIII CU AUTISM
profes : Explicaf - copilul care este dorinfa personajului §iinapo; a descr;efi
j
ii ui
or
deznodamantul pove§tii. Asigurari-va mai ,ntai ca a infeles dor f persOl1a u ­
Profesor: Explieati-i capilul"i care este durin fa personajului $i apoi descriefi
deznodamantul pove~tii. AS"igurafi-va tIlai intai ca a inleles doTinfa personaju­ lui. apoi eel'ep-i sa spuna cum se simte personajul SA V sa arate cu degetul una
ra
lui, apoi cerefi-i sasp,ma CUtll se simtepersonajul SAU sa arate cu degetul una din e:cpresiite faciale din partea inferioa a paginii.
din erpresiile faciale din partea infeTiuara a paginii.
Eaes Antonia. Paza ne spune ce l§i dore§te ea.
te
Acesta este Marius. Paza ne spune ce i§i dare~te el.
Darinta 15A: Ma rius VTea sa se dea in carusel.
~
J)Ori
nta
•
-------------------------------~
16A: Antonia vrea prajituri.
•
VREA
VREA

--
Deznoda mant 16A: T at a ii aduce Antoniei prajituri.
Deznadiimant 15A: Marius e in carusel §i se rote§te ciilare pe cal.

" J intrebar despX.e dorinta: Ce i~i dare§te Antonia?

Prompt _ Vite, poza ne spune ce i~i dore~te Antonia.
e

~
Intrebare despre darintii: Ce I§i dore§te Marius?
Prompt - Uite, poza ne spune ce i$i dore$te Marius.
Intrebare despre ematii: Cum sesimte Ma- ~
riuscandsediiincanisel?
~ompt - Este bucuros! tTist? I ',
.0
(S I
intrebare despre ematii Cum se simte An-
tonia cand prime~te prajiturilc?

Prompt _ Este bucuroasa/ trista?

intrebare des

re motive: De ce este bucu­

I - .-. \

Intrebarc despre motive: De ce este bucu- I ,,--,,­ ~;-.;al tristii?'

ras/ trist? l _____

 TEORIA MINT" LA COP", CU AUTISM
~
Pro/esor: Exp/icati-i copilului care este dOrinta personajului apoi descrie;i
deznodamdntul pove,'tii. Asigura;i-va mai intdi ca a infeles dOrinra personaju_
lui, apoi cere(i-i sa spuna cum Se simtePe1-sonajul SAU Sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acesta este Robert. Poza ne spune ee i§i dore~te e1.
DOrin!a 17A: Robert vrea sa vadii elovnii la eire.
VREA
PREDAREA EMOTliLOR
105
Profeso r: Explicati-i copilului care este dorinra personajului ~i apoi descrieri
deznodamdntul pove$tii. Asigurari-va. mai intdi cd a inreles dOrinra personaju­
lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu deqetul una
din expresiile faciale din partea in/erioara a paginii.
Acesta este Iulian. Poza ne spune ce i~i dore§te el.
Dorinta 18A: Iulian vrea 0 ingbetatii eu eiocolata.
• •

VREA

l
~
'lir..
(u,,­
:::: :.:
...:

Deznodamant 17A: Robert merge la eire ~i vede elovnii.

Deznodiimiint 18A: Tata ii curnpiira lui Iulian 0 inghetata eu cioeolatii.
•

jntrebare despre dorintii: Ce t§idore~te Robert?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te Robert.
intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Iulian?
intrebare despre emoti!.: Cum se simte Ro- I
bert eand vede c1ovnii?
~ ~ Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te lulian.

Prompt - Este bucuros/trist?

intrebare despre ernotii: Cum se simte Iuli- I ____ __

an cand prime§te inghe\ata de la tatii] sau?

I.ntrebare despre motive: De ee este buell­

Prompt - Este bucuros/ trist?

ros/ trist?

Intrebare despre motive: De ce este bueu­

ros/ trist?

 10.
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
I'REDAREA EMOTIILOR 107

Prolesor: Explicati-i copilului care este dorinpa personajului ~i apoi descrieti

deznodamcintul pove~tii. Asigurati-va mai Illtai ca a 'nFeles dorinta personaju_
lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simte personajulSAUsa arate cu deqetul una
din expresiile faciale din partea infenoara a paginii.
En este Iulia. Poza ne spune ee i~i dore~te ea.
Profeso,': Explicati-i copilului Cal'e este do rinfa personajului ~i apoi descrieti
deznodiimcintul pove~tii. Asigurafi-va rnai 'ntai ca a inteles dOrillta personaju­
lui, apoi cerefi-i sa spun'; cttm se sirnte personajttl SA U sa arate Ctt degetu/ una
din expresiile faciale din partea inferioarii a paginii.

Dorinta 19A: Iulia vr ea ea Teodo r a sa 0 dea in leagiin.

Ea este Miruna. Poza ne spune ee i~i do re§te ea.

Dorinta 20A: M iruna vrea sa m earga impreuna eu Flo rin la ziua de n "§t e re.

VREA

VREA
~
.<:\ ;,
.~
~
'-:" ,n

De znodiimant 19A: Teodo r a 0 d a p e Iulia in leagan.

I
Deznodam an t 20A: Miruna ~i Florin merg impreuna la ziua d e na~tere .

~
fntrebare despre dorinta: Ce i~i dore§te Iulia?

II -L~
Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te Iulia.
fnt rebare desp,.e dorintii: Ce i~i dore§te Miruna?
Intrebare despre emotii: Cum se simte Iulia I ~ .--. Prompt - Uite, poza ne spune ce i$i dore$te Minma.
eand Teodora 0 dii in Jeagiin?
fntrebarcdespreemotii:CumsesimteMiru-1 ~ ~
Prompt - Este bucuroasa/ trista? na eand merge eu Florin la zilla de n"§tere?

fntre bare d~re m otive: De ee este bueu­ Prompt - Este buc'Uroasa/ trista?

roasii/ tristii?
i ntrebare despre nlotive: De ce este bucu­
roasaj trista.?
 108
TEOR/A M/NTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTII LOR 109

Profesor: Explicati-i copilului care este dorinpa personajului §i apoi descriepi

Profesor: Explicati-i copilului care este dorin!,a personajului §i apoi descrie!,i
deznodamantul pove§tii. Asigurapi-va mai ;ntai ca a infeles dorinta personaju_
lui, apai cerefi-i Sa spuna cum se simte personajul SAV Sa arate eu deqetul una deznodamantul pove§tii. Asigural'i-va mai intiii ca a in!,eles dorin!,a personaju­
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii. lui, apoi cere!,i-i sa spuna cum se simte personajul SAV sa arate cu degetul una
din expresiiie faciale din pm-tea inferioara a paginii.
Acesta este DanieL Poza ne spun e ce i§i dore§te el.
, 21A: Daniel vrea sii mearga panii la magazin eu bieicleta.
Dorinta Ea este Tina. Poza ne spune ce i§i dore~te ea.
VREA
Dorinta
, 22A: Tina vrea un tablou eu fiori.

I VREA
II 1
l~
Deznodiimant 21A: Mama il roagii pe Daniel sa mearga cu bicicleta pauii
lamagazin.
Deznodiimant 22A: Tina prime§te un tablou cu fiori de la sora ei.

--.:::::

Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Daniel?

Prompt - Vite, poza ne spune ce i§i dore§te Daniel.

Intrebare despre dorintil: Ce i§i dore~te Tina?
intrebare despre emotii: Cum se simte Da-
niel cand mama il roagil sa meargil eu bici-
rr

~~
Prompt - Vite, poza ne spune ce i§i dore§te Tina.
Intrebare d~.lJ!. ~ptii: Cum se simte Tina ~I--____
- - - -­
cleta la magazin? (;) (;)

cand prime~te t ubloul de la sora ei?

Prompt - Este bucuros/ trist? _~_
Prompt - Este bUGuroasii/tristCi?
Intrebare des pre motive: De ce este bucu-
ros/ trist?
~ _________
intreb_ar e despre motive: De ce este bucu­
roasa/ tristii'l
 111

110 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOT"LOR

Profeso": Explicat - copilului care este dorinta pel'sonajului §i apoi descrie!i

P'rofesor: Explicati-i copilului care este dorinta personajuiui §i apoi descrieFi
deznodamantul pove~tii. Asigurafi-va m,a i intai cd a iltteles dorinFapersonaju­
lui, apoi cereFi-i sa spuna cum se sintte personaju/ SA U sci arate cu degetuil(.na
din expresiile faciale din partea inferioarii a paginii.
Acesta estc Marcel. Poza ne spune ce i~i dore~te el.
i i a
deznodiimantul pove§tii. Asigumti-va mai intai ca a inteles dorint perscmaju ­
lui, apoi cerefi-i sa $puna cum se simte personajul SAU sa arate Cll degetul una
din expresiile faciale din partea inferio arii a paginii.
Ea este Oana. poza ne spune ee l§i dore§te ea.
q

DorinTa 23A: Marcel vrea un avion de jucarie. .

Dorinta24A: Oana vrea sa primeasca un ursuletde plu de ziua ei.
' '

(:1\
~~
VREA VREA
\ 1\ .'- .

\\ ~
!," \I\"t' ,
"" ~\ ~
1a~/ ?V:
D~ , ~
,
Deznodiimiint 23A: Marcel prime~te un avion de jucarie de la fratele sau.
Dezno
diimiint
24A: Bunica Ii face cadou Oanei un ursu1et de plui de ziua ei.

I
I @
L_ ,,~, L -_ __ ---~=
~..:;. .-------- -- ___ .-J
Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Oana?
intrebare despre dorinta: Ce l~i dore~te Marcel?
Prompt _ Uite, poza ne spune ce i~i dore§te Oana.
Prompt - Uite.. poza ne spune ce i§i dore§te Marcel.
intrebare despre emotii: Cum se simte -,--~---......---r-,..--......
j",re"~_,~",,;,C'm"''''''"M~~ [( : :
Oana cand prime§te ursuletulde la bunica?
eel eand prime~te avionul de la fratele sau?
~ ~
Prompt - Este bucHros/ trist?
I' 0 I 0
Prompt - Este bucuroasii/ trista?
intrebare despre motive: De ce este bucu­
Intrebare despre motive: De ee este bUCll- \
.-........,......
ros/ trist?
roas a/ trista.?
'----'"
"
 112

TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTIS/..!

pREDAREA EMOTIILOR 113
T riste~e declan~ata de dorin~e

~i
pro/esor: Explicari-i copilu lui eare este dorin!a pe"sonajului §i apoi deserie!i
Pro/esor: Explicari-i copilului care este dorinra personajului apoi descr;eti
personaj~_
t/elPIodam antul poveftii. Asigurari·va mai intcii eii a inFeles d01'inFa peTSOnajU­
deznodiimantul pove§tii. Asigura,ti-va mai intai ca a inteles dOTinra lui. apoi cereri-i saspunii cum se simle personajul SAU sa arate eu degetul una
lui, apo; eereti-i Sa spuna CUm se simtepersonajulSAU Sa arate eu degetul l"la
din expresiile' /aciale din partea in/erioara a paginii. - din expresiile facial e din partea inferioarii a paginii.

Acesta este Eric. Poza ne spune ce i§i dore§te el.

Ea est e Olivia. Poza ne spune ce i§i dore§te ea.
• IB: Eric vrea Sa mearga c u m~ina.

Dorinta ])orinta 2B: Olivia vrea 0 banana.

•
VREA VREA

'~o I

Deznodiima nt IB: Eric §i ta tiil s au m er g c u trenuL Deznodiimant 2B: Mama ii da OIiviei un m ar.

Elr~~11;11
!
--------.----------I L f l l/I II IV
intrebare despre dorintli: Ce i§i dore§te Eric?

Intrebare despre dorinta: Ce i§i do re§te Olivia?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i$i dore§te Eric.

Prom pt - Uite, poza ne spune ee ifi dorefte Olivia.

Intrebare despr" elnotii: Cum S8 simte Eric

cand merge cu t ren ul?
Ir--~
-::;;:::;;;::---r---~·:::::;.::::-__
....
Intrebare despre emotii: Cum se simte Oli- I ____ .-.
Prompt - Este bucuros/ trist? via cand prime§te marul?
intrebare desP':.e motive: De co este bucll ­ Prom pt - Este bucuToasa/ lrista? I ~' 0 I
I'Os/ trist?
Intreba~e despre motive: De ce est e bucu- I ''"-

--
J '

r oasiij trista? ._ ~ ~

 115

pREDAREA EMOTIILOR
114 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
profe : Explicat - copilu!ui care este dorinta pel'sanaj,,!ui §i apoi descrieti
Profesor: Explicati-i copilului care este dorinta personajului o$i apoi descM('ti ~odiirnantu!
sor
i i
pove§tii.
a
Asigurati-vii rnai intiii ca a inteles dOl'inf personaju­
deznoddmcintul pove~tii. Asigurati-va mai intai ca a inteles dorinFa pers01u;Uu. lUi, apoi ceret - sa spuna cum se simte personaju! SAV sa arate cu degetu! una
i i

lui, apoi cereti-i sd spuna cum se simte pC1'sonajul SAU sa arate cu degetul una din expres;;!e facia!e din partea inferioaril a paginii.

din eX'f"'esiile faciale din partea inferioarii a paginii.

Ea es Clara. poza ne spune ce i~i dore§te ea.
Acesta este Radu. Poza ne spune ce i~i dore~te e1. te
Dorin\a 4B: Claravrea sa vada mieii.
Dorin!a 3B: Radu i~i dore~te suc de portocale.

VREA VREA

~
'
.' .: I ..

Deznodam 4B: Mama ° duce pe Clara sa vada porcu§orii.

Deznodamant 3B: inainte de culcare, tata ii face lui Radu ocana de cacao ant
culapte.

~.

_­
0,

\.uw~_
·
'-' J
intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Clara?

intrebare despre dorintii: Ce i~i dore~te Radu?

~ \
Prompt _ Vite, poza ne spune ce i§i dore§te Clara.

Prompt - Vite, poza ne spune ce i§i dOl'e§te Radu. Intrebare despre emotii: Cum se simte Cla- I -...

lntrebare despre emotii: Cum se s imte I ' - . . . ....---.

ra cand mama 0 duce sa vade. porcu~orii?

Radu d'md prime~te cana de cacao eu lapte?

Prompt _ Este bucw'oasii/ tristil?

Prompt - Este bucuros/lrist?

~
Intrebar e despre motive: De ce este bucu- \
lntrebare des pre motive: De ce este bueu­
roas a/ trist"? . "-----""
ros! trist?

 116

TEO RIA MINTIILA COPIII CU AUTISM

PREDAREA EMOTIILOR 117

ProfesO/·: Exp/icati.i capilului care este dorinta pe'·Sonajului §i apoi deSCTieri

deznodamiintulpove§tii. Asigurati-va mai intdi ca a inreles do,-jnFapersOnajl~.
lUi, apoi cereri-i sa spuna cum se simte personajul SA V sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acesta este George. POza ne spune ce l§i dore§te e1
Profesor: Explicati-i copilulu; care este dorinFa personajului §i apoi descriefi
deznodamantul pove§tii. Asigumti-va mai ;ntai ca a ;nreles dorinra personaju­
lui, apoi cereti-i sa sp,ma cum se simte personajul SAV sci m-ate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.

Dorin!a 5B: George i~i dore~te chipsuri.

Acesta este Luca. Poza ne spune ce i§i dore§te e1.

VREA Dorinta
,
6B: Luca vrea so. h riineasc a ratu-tele.
' y

~
VREA

...,

I
.'

\
A .

De znodamiint SB: Lucia ii a duce lui Geor ge 0 Pungii cu dulciuri.

Deznodamant 6B: Tataii spune lui Luca: ,,Hai sii damdnunulbiircu!ei pe apa!".

Intrebar e despre dorintii: Ce i§i dore§te George?

Prompt - Vite, poza ne spune Ce i§; dore§te George.

Intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Luca?
Intrebare despr e emotii: Cum se simte
George cand Lucia ii aduce dulciuri?

I~ I ~
Prompt - Vite, poza ne spune ce i§i dore§te Luca.
Intrebare despre emotii: Cum se simte Luca rl-~
-==---T---=--~
I ~
Prompt - Este bucuros/ trist?
atu nci cand tata ii spune "Hai sa dam dru­

mul biircufei l "

i n trebare des pre motive: De ce este bucu­

ros/ trist?
Prompt - Este bucuros/ trist?

intrebar~ des re motive: De ce este bucu- I "'---"'" ~

ros/ trist?
 "8

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISIvi PREDAREA EMOTIILOR ,,.

Profesor: Exp/icati-i copilului care este dorinta personajuluj ~i apoi descrieti
dezlIodiimantul pove~tii. Asigurati-va mai intai ca a inteles dO!-jllta personaju _
lUi, apoi cerefi-i sa spuna Cum se simte personaju/ SAU sa arate cu degetul una
din e:cpresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acestaeste MihaL Paza ne Spune ce i§i dore§te el.
Dorinra 7B: Milia; vrea sa mearga la mare.
VREA /
~'\
p:--,~
Profesor: Explicati-i copilulu; care este dorinfa personajuilli $i apoi descriefi
deznodamantul pove§tii. Asigumti-va mai intai ca a infeles dorin,a personaju­
lui, apoi c€l'
eti-i Sa spuna clIm se simte personajuZ SAU sa arate cu degetul una
din e:cp"esiile faciale din partea inferiom'a a paginii.
Eaeste Teadara. Paza ne spune ce i§i dare§te ea.
Dorinta
, 8B: Teodora vrea sa se dea in leagan.

~. I}

. ,)

M=
.:li."

Deznodiimiint 7B: Sora sa il duee pe Milia; la bazinu! de inot.

Deznodiirniint 8B: Anea ii ofera Teodorei un zmeu.

Lntrebare despre dorintii.: Ce ~i dare§te Mihai?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te Mihai. rntrebare despre darintii: Ce i§i dare§te Teodara?
Lntrebare despre ematii: Cum se simte Mi- / ~ Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te Teodora.

hai cand SOra sa 11 duce la bazin? rntrebare despre emotii: Cum se simte Te- I ______ ______

Prompt - Este bucu1"Os/ irist? adora cand prime~te zmeul?

fntrebare despre mative: De Ce este bucu­ P1"Ompt - Este bucu1"Oasa/ trista?

ras/ trist?
intrebare despre motive: De ce este bucu­
roasiil trista? I ~ -------.....­
 120

TEORIA MINT" LA COP'" CU AUTISM

~i
Profesor: Exp/icafi-i copi/ului care este d01-;nfa personajului apoi descrief
deznodamiintul pove$tii. ASigumfi-va rnai intai ca a infeles dorinfa personaju_i
lUi, apoi cerepi-i sa spuna cum Se simte p ersonajul SAU sa amte cu deqetul una
din eXp'·esiile /aciale din partea inferioara a paginii.
Ea este Clara. Poza ne spune ee i§i dore§te ea.
DOrinta
' 9B: Clara Vrea sa invete, sa danseze.
VREA
PREDAREA EMOTIlLOR
12'
Pro/esor: Explica{i-i copilului care este dorin{a personajului $i apoi descriefi
tJeznodamantul pove§tii. Asigurafi-va ma; intai ca a infeles dorin{a personaju
lui, apoi cere!i-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa orate cu degetul una
din expresiile/aciale din partea in/erioara apaginii.
Ea este Irina. Poza ne spune ee i§i dore§te ea.
Dorinta
, lOB: Irina vrea 0 piiliirie de ploaie.

VREA

Deznodiimant 9B: Mama 0 duee pe Clara la ~eoa1a de eiiliirie.

Deznodamant lOB: Mama ii eumpiirii Irinei 0 umbrela.

Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Clara?

Prompt - Uite, poza ne spune ce iji dore$te Clara.
Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore~te Irina?
intrebaredespreemOtii:cumseSimteCla_ 1 ~ I ........--.....
Prompt - Ui te, poza ne spune ce i§i dore§te Irina.
ra can d mama 0 duce la §coaJa de eiiliirie?
Prompt - Este bucuroasa/ trista? Intrebare despre emotti: Cum se simte Irina I ~ I ~
cand mama ii eumpiirii. umbrela?
intreba re desp re motive: De ee este bucu­ Prompt - Este bucuroasa/ tristli?
roasiil tristii?
i ntrebare d~re motive: De ce este bucu­
roasa/ tristii?
 III
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIILOR 113

Profesor: Explicati-i copilului ca/'e este dorinta personajului ~i apoi deserieti

deznodamantul pove§tii. Asigw'afi-va mai intai ca a inpeles dOrinpa personaju_
lui, apoi cerep-i sa spuna cum se simte personajui SAU sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.
Acesta este Adrian. Poza ne spune ce i§i dore§te el.
, 11B: Adrian vrea 0 carte cu trenuri.
Dorinta
VREA
Profesor: Explicari-i copilului care este dorinta personajului ~i apoi descriefi
deznodamilntul pove§tii. Asigurari-va mai intili ca a inreles dorinfa personaju­
lui, apoi cereti-i sa spuna cumse simte personajul SAU sa arate cu degetul una
din expresiilefaciale dinpartea inferioa/'a a paginii.
Acesta este Paul. Poza ne spune ce i§i dore§te el.
Dorint,a 12B: Paul vrea sa st ea in viirful t oboganului,
,-----------------­
VREA

~l'~
#f\l .
7t'Y \'

DeznodiUnant llB: Mama Ii cumpar a lui Adrian 0 carte cu m8§ini.

~ DeznodiUnaut 12B: Ana il impinge pe Paul pe t obogan.

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Adrian?

intreb.~ d,,,~ 'moW, Com" 'im"

Adrian cand mama ii cumpiirii cartea eu
ma§ini?
IQ
Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i dore~te Adrian.

~
intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Paul?
Prompt - Uite, poza ne spune ce 4i dore§te Paul.
Intrebare despre emotii: Cum se simte Paul I ~ ,..,--........,

'-0­
0
caud Ana il impinge pe tobogan?
Prompt - Este bucuros/trist?

--- ---­
Prompt - Este bucuros/ trist?
intrebare despre motive: De ee este bucu­
ros/ trist? intrebare despre motive: De ce este hucu­
ros/ trist?
 114
TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUT ISM PRE DAREA EMOTIILOR 125

Pro/esor: Explicati-i copilului care este dorinta personajului ~i apoi descrieti

deznodam dntul pove~tii. Asigurati-va rnai intdi ca a inteles do";nt personaju_
p rofesor: Explicati-i copilu/ui cm·e .ste dorinfa personajului ~i apoi descrieti
a deznodamdntul pove§tii. Asigurari-va mai intdi ca a inteles dol"inta personaju­
lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simtepersonajul SAU sa arate eu degetul una
din expresiile faciale din partea infel"ioara a paginii. lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simtepersonajul SAU sa arate cu degetul una
din exp·resiile faciale din partea inferioara a paginii.
Ea esteAndreea. Poza ne Spune ee i§i dore§te ea.

Dorinta
• 13B: Andreea vrea sa prinda un c rab.
Acesta este Ionllt. Poza ne spune ee i§i dore§te el.
• 14B: Ionut• v rea 0 m"
Dorinta ~ina de jucarie.
-y

VREA
VREA

Deznodii.mant 13B: Andreea prinde un pe~te mare.

Deznodii.mant 14B: Mama ii cumparalui Ionut acuarele.
•
~,
7·., t JE
I , '/ '",..

~
J"'"'".-'I_~

-~

intrebare despr e dorintii.: Ce i§i dore§te Andreea?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore~te Andreea.

Intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Ionu~?
Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§te Ionuf.
intrebare des pre emotii: Cum se simte An-I ~ ......--. I
dreea eand prinde pe§tele? Intrebare despre emotii: Cum se simte 10- 1 .-...... ......--.

Prompt - Este bucuroasa/ trista? nut cand prime§te aeuarelele?

Prompt - Este bucuros/ tdst 2

Intreb are despre motive: De ce este bueu­

r oasal trista.? !P!rebare despre motive: De ee est e blleu ­

rosl trist?

 127

TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTI SM PREDAREA EMOTIILOR

126

profeso : Explicati-i
, copilttlui care este dorinta
, personajului<i
'5 apoi descrieti
'
deznodamantul pove~tii. Asigurap-vii mai intai ca a inteles dorint personaju­
Profesor: Explicati-i copilului care este dohnia personajului ~i apoi descrie!i r a
dezllodiimantul pove§tii. Asigurati-va mai intai ca a inteles dorinta personaju­ lui, apoi cerep-i sa spuna cum se simte personajul SAU sii arate cu degetul una
lui, apoi cereFi-i sa s punii cum se sintte personajul SAU sa arate C1l degetttl una
din expresiile faciale din partea inferioarii a paginii.
din expresiile faciale din pm·tea inferioara a paginii.
Eaes Antonia. pozane spune ce i§i dore§te ea.
Acesta este Marius. Poza ne spune ce i~i dore§te el.
te

Dorinta 16B: Antonia vrea tort de jeleu.

Dorinta
, 15B: Marius vrea sa se dea pe toboganul in spirala.
,

VREA
VREA

!, .
~ (/ "-.)
Deznodamant 16B: Tata ii aduee Antoniei prajituri.
Deznodamiint 15B: Marius se invfu-te§te in earusel.
r--­
I

"
intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Antonia?
inteebare despre dorintii.: Ce i§i dore§te Marius?
Prompt _ Uite, poza ne spune ce i~i dore§te Antonia.
Prompt - Uite, poza ne spune ce i~i d01'e~te Marius.
Intrebare despre emotE: Cum 5e simteAn- r -----­
intrebare despre emotii: Cum se simte Ma- , ---:;;;::-...::­

tonia dmd prime~te prajiturile?

rius cand se dii in carusel?

Prompt - Este bucuroasii/ tristii?

Prompt - Este bucurosj thst?
,
intrebare desprc motive: De ce este bucu­
Intrebare despre motive: De ce este bueu-I

ros/ trist?
l roas a/ trisHi?
 128

TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM pREDAREA EMOTIILOR 129

Proj'es01': Explicati·i copilului care este dorinta personajului ii apoi descrieti

deznodo.mantul poveitii. Asigurati-vii mai intai eli a inteles dorin{a perSOllaju _
lui, apoi cere{i-i sli $Puna cum se simte perSonajulSAU sel arate cu degetul una
din exp"esiile faciale din partea inferioaro. a paginii.
Acesta este Robert. Poza ne spune ce i§i dore§te el.
, 17B: Robert vrea sa vadii Ieii de Ia eire.
Dorinta
pyofesor: Explicafi-i copilului care este dorinta personaj"l,,; ji apoi descriefi
deznodo.mantul povejtii. Asig"rati-vo. mai intdi eel a inteles dorinta personaju ­
lui, apoi eereti-i sli spuna cum se simte personajul SAU sa amte cu degetul una
din expresiile faciale din partea inferioarli a paginii.
Acesta est e Iulian . Poza no spune ce l§i dore§te el.

VREA

.
Dorinta 1SB: lulian vrea 0 inghetata eu eiip,",uni.
,~

_<'">"'>­
VREA
""7~M ,\1
~. ~

W
)\
'@
',.
(11.­

.~~
.'.

!
.'

Deznodiimant 17B: Robert merge la eire §i vede elovnii.

Deznodiim,mt 1SB: Tata ii eumpara lui lulian 0 inghetatii eu eioeolatii.
•

HI

Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Robert?

Prompt - Uite, poza ne spune Ce iii dorejte Robert.

intrebare despre dorintii: Ce i§i do re§te lulian?
Intrebare despre emotii: Cum se simte Ro-
bert ciind vede clovnii?
r ~ . . . .--.. .
Prompt - Uite, poza ne spune ce 'ji dO"ejte Iulian.
intrebare despre emotii: Cum se stmte Iu- I __ -­
Prompt - Este bucurosj trist? lian eand prim e~te inghotata ell ciocolatii?

intrebare des pre motive: De ce este bucu ­ Prompt - Este bucuros/ t,-ist?

ros/ trist?
intrebare despre motive: Dc ce este bucu­

ros/ tnst'!

 130

TEORIA MINTIl LA COPIiI CU AUTIS/;1

PRED AREA EMOTIILOR 13'

Pro/eso,'; Explicati-i copillll"i caTe este dorinla PP-TSonaj"llli $i apoi descrir( .

deznoddmiintuJ pove§tii. Asigura!i-vd rnai intiii cd a infeles dOrin!a personq}1I.
lui, apoi cere!i·; sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu degetul una
din expresiile /aciale din partea inferioara a pag;nii.
Ea este Iulia. Poza ne spune Ce I§i dore§te ea.
Profesor: Exp1icali-i copilului care este dorinta personajului $i apai descrieti
t/,eznodamantul pave§tii. Asigurati-va mai intai ca a Infeles dorinta pel'sonaju­
lui, apoi cerefi ·i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu degettt l una
din expresiile faciale din partea inferioara a paginii.

Dorin~a 19B: Tulia vrea sa se dea in balansoar.

Acesta estc MilUna. Poza ne spu ne ce i§i dore§te ea.

~
II
Dorinta 20B: Miruna vrea ca Florin sa stea acasii.
VREA

.--S\-= I .- VREA
~~

Deznodiimant 19B: Teodora a d a pe Tulia in leagiin.

Deznodiimant 20B: Miruna §i Florin merg impreuna la ziua de na~tere.
-j

...

~
'-.J

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore~te Iulia?

n"ompt - Uite, poza ne spune ce !$i dore$te Iulia.

Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Miruna?
fntreba re des pre emotii: Cum se simte Iulia f
__ Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§ te Miruna.
can d Teodora 0 da In leagiin?

Prompt - Este bUcuToasa/ trista?

fnt rebare despre motive, De ce este bucu­
Intrebare despre emotii: Gum se simte Miru­
na cand merge cu Florin Ia ziua de na§tere?
Prom pt - Este bucuroasa/ trista?
l
roasii/ trista?
Intr:bar~ d~spre motive: De ce cste bUCU- 1
roasa/ trlsta?
'-=" / I ~ "/
__
I
 13l
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTII LOR 133
ProfesOlo' Exp/ica;i-i copilului care este dorinpa personajului $i apoi descriep
deznodamcmtul pove§tii. Asigurati-va rna; intai ca a inreles dorinta personaju_ Profesor: Explicati-i copilului care este dorinta personajului $i apoi desc,'ieri
lui, apoi cereti-i sa spuna cum Se simte personajul SAU sa arate cu degetul una deznodamantul pove§tii. Asigurari-va rnai intai ca a inreles dorinra personaju­
din expresiile faciale din partea inferioa!'a a paginii.
lui, apoi cereri-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu degetul una
din expresiile faciale din pm'tea inferioara a paginii.
Acesta este Daniel. Poza ne spune ce i§i dore~te el.
Dorin~ 21B: Daniel vrea sa mea rga eu bicieleta in pare,
Ea este Tina. Poza ne spune ce i~i dore~te ea.
VREA Dorinta
, 22B: Tina vrea un tablou eu 0 pisiea,

VREA

\:~~~..
_ - ~~
~

, .
~I '''':::--=-J,
~

·V

-_J
Deznodiimant 21B: Mama II roaga pe Daniel sa m earga e u bieicleta piina
lamagazin,
Deznodiimiint 22B: Tina prime§te un tablou eu flori d e la sora sa.

intrebare desr re dorinta Ce i~i dore§te Daniel?

Prompt - Uite, poza ne Spune ce i$i dore'lte Daniel.

~
intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§t e Tina'}
intrebare desrre emotii: Cum se simte Da'lr -
Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore§te Tina.
nie] cand mama il roaga Sa mearga cu biei _I ~

cleta In magazin? (') I (')

Intrebare despre emotii Cum se simte Tina I ~
Pmrnpt - Este bucuros/trist? I _"-""
cand prime§te tabloul cu fl ori? ~ ~
(') I (')
{ntrebare desrre motive: De ce este bueu-
ros/ trist?
L --~ P1'Ompt - Este bucuroasii./ t,'ista?
{ntrebare df'spre motive: De ee este bueu- '''-"''
roasa/ tristli?
---'--- -
 13'

... TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM

PREDAREA EMOTIILOR

pro/es : Explieat ~i
eopilului care este dO"infa personajului apoi descriet
i
H a
or
deztlodamcintul pove$ti i. Asigurati-va mai intai ca a inteles dorint personaju­
Profesor: ExplicaFi-i copilului care este dOl-inta personajului $i apoi descrie?i tul
deznodamantul pove$tii. Asigurati-va mai 11ltai cd a intete,') dorinta perso-Jtcti~ _ lui, apoi cereti-i sa spuna cum se simte personajul SAU sa arate cu d.!'£w u.na
. , " inii
lui, apoi cere,ti-i sa spuna cum se sirnte personajul SAU sa arate cu degetul una din expresiile faciale din partea interioard a pag .
din expresiile jaciale din partea inferioara a paginii.
Ea este Oana. poza ne spune ce i~i dore~te ea.

Acesta este Marcel. Poza ne spune ce l§i dore§te e1. Dorin~a 24B: Oana vrea sa primeasca 0 papu§a de ziua ei.

Dorinta
, 23B: Marcel vrea 0 locomotiva de juciirie.
- VREA -
(1; '\1,(;" " ~
(~
VREA

~
:
"
/)d~
". J
~~
~ Deznodiim
ant 24B: Bunica ii face cadou Oanei un ursule~ de plu§,
Deznodamimt 23B: Marcel prime§te un avion de jucarie de la fratele sau,

l
@

IntrebaJ:e despre dorinta: Ce i§i dore~te oana?

Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Marcel?

Prompt - Uite, poza ne spune ce i§i dore~te Marcel.
v: Prompt _ Uite, poza ne spune ce i$i dore$te Oana.

in,treb are despre emotU: Cum se simte \ (

Oana dlnd prime§te ursule~ul de la buniea?

~
Intrebare despre emotii: Cum se simte Mar- -:'

eel eand prime§te avionul de la fratele silu~ -:' ~ Prompt _ Este bucurDasd/ tristli? , 0 I 0

Prompt - Este bueuros/ trist? 0 I 0

lntrebare d~~pre motive: De ce este bucu- \ ',,--,,'
Intrebare despre motive: De ee este bueu- ! .~:::: roas a/ trista:
ros/ trist? _______
 136
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PRED AREA EMOTIILOR 137

NIVELUL 5. EMOTII BAZATE PE CONVINGERI

<I Dorin~a implinita/convingere falsa (vezi Exemplul5C)

Se refera la e mO\iile cauzate de ceea ee erede eineva eii este adeviirat, chiar
~alitate Dorin~a I Convingere 'Ad'nanseva
Mama Ii cum- Adrian vrea 0 Adrian nu §tie sim~i...
daeii ceea ce crede persoana respectiva vine in contradic\ie cu realitatea. Co­
pilul este rugat sa urmareasca 0 Succesiune de trei imagini ~i sa interpreteze
para lui Adrian carte des pre ca mama i-a
o carte despre ma~ini. cump arat 0 carte
sentimentul pe care il va triii personajul din imagini, \iniind seama de ceea ce despre ma~ini.
l11a~in i .
crede personajul despre implinirea sau neimplinirea dorin\elor sale. Crede cii i-a
Mama ii da lui cumparat 0 carte
Materiale ~i procedee de evaluare Adrian 0 carte despre trenuri.
despre l11a~ ini. Deznodamant:
Ave\i la dispozitie imagin i alb-negru pentru fie car e dintre povestirile care in­ Emotie: trist bucuros
Ia\i§eaza emopi bazate pe convingeri. Prima imagine reprezinta situa\ia realii.
A doua imagine reprezinta personajul. Dorin\a §i convinger ea lui sunt repre­ 4. Dorinta neimplinita/ convingere falsa (vezi Exemplul5D)
zentate de doua imagini mici alb-negru, inser ate in imaginea mare. Ultima
imagine reprezinta deznodiimiintul pove§tii, a§a cum I-a trait personajul.
Realitate
Mama a pregiitit
Dorinta
Olivia ~rea 0
I
, Convingere
Olivia nu ~tie cii
' 01'IVlaseva
.
I sim~i...
in imaginea a doua §i a treia, fata personajului este alba §i copilul tTebuie un marpentru banana. mama i-a pre­
sa indice expresia faciala corecta alegand din doua imagini alb-negru. masa de prfmz a gatit un mar, ea
Copilul trebuie Sa interpreteze Contextulsocial/emo\ional al imaginii §i Oliviei. crede di mama Ii
sa anticipeze expresia emo\ionala pe care 0 va avea personajul. Situatiile in ­ va da 0 banana.
Mama ii diiOlivi­
dica TRISTET-E ' SAU BUCURIE. Emot, iile traite de personaj depind de coin­
ciden\asau confiictul dintre ceea ce crede §i ceea ce i§i dore§te.
exemplele Ufmatoare.
a~a
cum arata
ei marulla masa
de priinz.
Emotie:
,
bucuroasa
Deznodamant:
trista

1. Convi~re adeviirat~dorintaimplinita (vezi ExemplullA) Toate ilustra~iil e pentru imaginile folasite la evaluarea emotiil or bazate pe
Realitate DOrlnm
Convingere convingeri se gasesc in Figura 2.5 de mai jos.
Tata Ii curopa ­ Antonia se va
Antonia vrea
raAntoniei 0 Antonia crede ca simp...
priijituri.
priijilura vaprimi 0 priijitu- Stabilirea nivelului de baza
rala ceai.
Tata li da Priijitura Povestirile di n aceastii secpune presupun doua tipuri dejudeca~i refen
la ceai. Emotie:
Deznodiimant: toare la emop;. In primul tip, personajul nu este eon~tient de finalul pove§tii.
bucm-onsa
r__ bucuroasa
- ~ -~---"u.
De aeeea, judecata se bazeazii exclusi v pe ceea ce vrea personajul §i pe ceea ce
crede ca este adeviirat despre situatia in care se afiii.
2. Convingere adeviirata/ dorinta neimpIinita (vezi Exemplul5B) Convingerea despre 0 situape poate fi adevarata sau falsa. iar doriD\a poa­
Realitate Dorinta
Punia de laleaga­
, Convingere te fi implinita "au neimplinitii. In cele douiisprezece povestiri din sec\ iunea
lulia vrea sa se lulia se va simti...
nul luliei s-a rupt. dea In leagan. lulia cr ede ca A, personajul are convingeri adevarate despre 0 anumitii situape, iar dorin~a
laaganul S-a lui este implinita. in sectiunea B. cele douasprezece povestiri se refera la un
lulia nu se poate stricat. personaj care are convi ngeri adevarate, dar a caruj dorinta nu este implinita.
da In leagan. Emo\ie: trista Deznodamant: In sec~iul1ea C, ceea ce erede personajul despre situa\ia ~espectivii este fals.
tristii iar dorin~a sa este implinitii. in seqiunea D, ceea ce crede personajul despre
situape este fals. iar dorinta sa este neimplinitii.
 158
TEORIA MINTlllA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIILOR 139

AJ doilea tip de povestire Se bazeaza pe feluJ in care se simte personajul

atunci cand afla deznodumantul pove§tii.
In primuJ nlnd, descrie\i-i copilului situa\ia reala (imagine" de sus).
Ariitali -i apoi ce crede §i ce dore§te personajul (imaginea a doua). Verificuti
dacii elevuJinlelege dorin\a §i convingerea personajului Pentl"U primul tip de
judecata emo\ionala. ruga\i copilul fie sa Spuna cum se simte personajuJ, n e
Evalua"ea emotiiloT bazate pe convingeri - (ExempluI2B). Situatie:
Tina pTime~te de la sO"a ei un tablou cu ft01-i. '
Dorinta: Tilla vrea un tablou eu pisieu\e.

sa amte unul dintre chipurile care reprezinta emolii,\iml.nd seama de eeea ce Convingere: Tina crede es sora ei a cumparat un tablou cu flori.

erede §i dore§te personajul. Pentl"U al doilea tip dejudeeatii emotionala, ruga Ii

copilul sa indice ce simte personajul despre deznodamantul situa\iei (a trei" Imaginea unu. Uite, ea este sora Tinei; are un tablou eu fiori pentru

imagine). Tina.

Pentru a evalna el~oliile bazate pe convingeri, alegeli patru povestiri din Imaginea dol. Ea este Tina. Imagineamica ne spune ce vrea Tina, iar

cele ilustrate in continuare (cihe una din neeare seetiune A, B, C, D). Dupa Ce imaginea cealalta ne spune ce crede Tina.

ali deseris ambele imagini din povestire, intreba\i copilul: "Ce vreax?"; "Ce Tina vrea un tablou cu pisicu!e, dar ea crede ca sora ei a eumparat

crede ca va primi?"; "dum se simte x?"; "De ce se simte (bucuros sau trist}?". un tablou eu fiori.

a~a cum aratam in continuare. Aratati imaginile corespunzatoare.

intrebal'e despre dorinte: Ce vrea Tina?

PROMPT: Uite, imaginea asta ne spune ee vrea Tina. Arata!i spre

imaginea care reprezintii dorin?a §i care este inseratii. in a doua i'magine.
Ce vrea fetita?
, Vrea un...
intrebare despre convingeri: Ce erede Tina ea i-a Iuat sora ei?

PROMPT: Uite, poza asta ne spune ee erede Tina. Aratati spre imagi­
nea care reprezintii convingerea §i care este inseTata in a doua imagine.
Ce erede Tina ca i-a Iuat sora ei? Feti!a erede ca va primi un...

intrebare despre emotii bazate pe convingeri (1): Cum se simte Tina

candse g3.nde~te
T
ca.soraeii-aluat un tablou eufiori?Poti
,
sa·miariiti
'
una dintre fete?
,

.
PROMPT: Va fi bueuroasa sau tristii? Aratati pe )undjiecare dintmfete.
,

Intrebare despre motive (1): De ee Tina vafi [raspunsul copilului]? Uite,

hai sa vedem cum se simte Tina. Copilul poate ariita spre chiptLrile din
josul paginii.
Uite, Tina este trista.

Imaginea trei. Uite, Tina prime~te de la sora ei un tablou eu fiori.

intrebare despre emotiile din final (2): Cum se silute Tina eand sora ei
ii dii un tablou eu fiori?
 1.1
PREDAREA EMOTIILOR
1.0 TEORIA MINTII LA COPII! CU AUTISM

Principiul general de predare

In cazul in care copilul nu raspunde coreet la una sau mai multe dintre eele
patru povestiri despre emoiii bazate pe convingeri, ineepeii predarea de 1'1 Indiferent dad', raspunde eoreet sau mcorect, copilului i se comunica princi­
acest nive!. piul general care 5tii la baza emotiilor.

Procedee de predare Daca iti dore~ti sa se intample ceva ~i acellucru chiar se intampla,

Profesorul ii prezinta eopilului irnaginile (indicimd doriniele, apoi eonvinge­ e~ti bucuros,

rile personajului) ~i iI prompteaza sa spuna ce erede personajul, ce vrea, ce

Daca iti dore~ti sa faci ceva, dar nu p0ti, e~ti trist,

simte ~i de ceo Daea raspunsurile sunt coreete, profesorulle reeompenseazii

~i il ajuta pe copil sa inreleaga mai bine lucrurile intrebiindu-I: "De ee se simte Daca cineva crede ca a obtinut ceea ce dore§te, este bucuros, chiar

bucuros/trist etc.?". Dacii raspunsuriJe sunt incoreete, profesorul ii spune care daca in realitate nu va primi ceea ce dore~e,

sunt riispunsurile corecte ~i de ce se simte per50najul intr-un anurnitfe!'

Daca cineva crede ca nu a obtinut ceea ce dore~te, va fi trist, chiar daca

Povestire despre emotii bazate pe convingeri (Exemplull, secfiullea B): Situare: I

in realitate va primi ceea ce dore§te.

Marcel prime~te de lafratele lui un avion dejuciirie.

DOlintii: Marcel vrea un t:renule~.

Convingere: Marcel erede cafratele lui i-a luat un trenule!.

Imaginea unU. Vite, fratele lui Marcel i-acwnparnt acestuiaun avion de jucme,
Imaginea doi. EI este Marcel. Pozamica ne spune ce vrea Marcel, iar poza cea- .
!alta ne spune ce crede MarceL Marcel vrea un trenulet, EI nu ~ie nimic despre
avion. Crede ci fratele lui i-a cumparnt un trenulet, I

Intrebare despre dorinte: Ce vreaMarcel?

PROMPT: Uite, poza asta ne spune ce vrea Marcel.
I
:,,,,itatisp'/,e imaginea carerepnmntii dorillta §icare eBte inseratii in a doua imagine..
Intrebare despre conYingeri: Ce crede Marcel ca i-aluat fratele lui?

PROMPT: Uite, irnaginea asta ne spune ce crede MarceL i

Aratafi spre imaginea care 'reprezintii convingerea fi ca're este inseratii in a doua
imagine.
Ce crede Marcel cai-aluatfratelelui?EI credeca vaprimi un.,.

I Intrebare despre emotii: Cum se sirnte Marcel ciind se g3nde~e ca fratele lui i-a
luat un trenuIet?
" Poti sa-mi amti , una dintre fete?
,
PROMPT: Vafi bucuros sau trist?
Aratati pe rdndfetele carespunziitaore.

Uite, hai savedem cum se sirnte Marcel. Copilul poate anita una dintrefeFe. Vite,

Imaginiie ~i procedeele folosite in identificareaemot;iilor bazate pe eauvingeri

Marcel este bucuros. Fig-ura 2,5 Numerele lA-12D
Intrebare despre motive: De ce este bucuros?
 ,.3
PREDAREA EM O TIILO R
142 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTI SM

Sectiunea A: Convingeri adevarate ~i dorinte implinite ------.--------------------,

Deznodamii:ot: Tata Ii aduce Antoniei priijituri.

ExemplullA.

Situa~ia efectiva: Tata Ii cumpiirii Antoniei priijituri.

----------------~

intrebare despre dorintii: Ce i~i dore~te Antonia?

Prompt _ Uite, aceastil imagine n e spune ce i~i dore~te Antonia.

i ntrebare despre emotti: Cum se simte Antonia cimd tata ii aduee priijituri?
Ea este Anton ia. Imaginea din stimga ne spune ce i§i dore~te ea.

Dorin~a: Antonia ~i dore§te priijituri.

Prompt: Este bucuroasilj tristil?

i n trebare despre m otive: De ce este bucuroas a/ tristii.?

Im aginea din dreapta ne spune ce cr ede ea.

Convingerea: Antonia cre de eii va primi priijituri.

VREA CREDE

\V1 V V v

Intrebare despre dorintii: Ce l~i dore~te Antonia?

Prompt - Uite, aceastd imagin e n e spune ce i§i d01'e§te Antonia.

intrebare despre convingeri: Ce crede AntDllia?

Prom pt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede A:~n:.:t.::.n.::.:.:

o:.: ia ._~_ ____--,
Intrebare despre emotii: Antonia vrea pr,,- r--::;; .­
jituri. Ea crede oil. va primi priijituri. Cum se )1 / '~
simte Antonia?
!:'rompt: Este Intcumasa/ tlistd?
Intrebare despre motive: De ce est e bucu- l
' -0 - 0

--­
roasil.j trist a.?
 '44
HORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIlLOR '45
Exemplul 2A.

l
Deznodiirniint: Mama ii da lui lonu! setul de acuarele.
' efeetiva: Mama ii cumpara lui lonut, un set de acuarele.
Situatia

-'-1ti
~"'~'
,,\\:',.1 .D

I
I

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore$te Ianut?

Acesta este Ionut· Imaginea din stanga ne spune ce !§i dore~te eL
; J

Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ee i§i dore§te Ionllf.

Dorin!a: lonu! 1§i dore§te acuarele.

Imaginea din dreapta ne spune ce crede el.

Intrebare despre emotii: Cum se simte Ionur cand mama ii dii acuarelele?

Convingerea: lonu! erede ea va primi acuarele.

Prompt: Este bucuros/ trist?

VREA
Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?
CREDE

~ • GJo v
~
~

intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Ionut?

frompt - Uite, aeeastci imagine ne spune ee i~i dore$te Ionur
lntrebare despre convingeri: Ce crede lonut?
frompt-- Uite, aeeastci imagine ne spune ee erede Ionu]?::...__~_ _ _ ._ _ -,
lntrebare despre emotii: Ionut vrea aella -I ~ ......--....
rele. El erede eii va primi aeuarele. Cum se
simte lonut?
Prompt: Est. bueuros/ trist? o
intrebare des pre motive: De ce este bucu­
ros/ trist?
 147

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISNi PREDAREA EMOTIILOR

146

de plu~.
ul
Deznodamant: Bunica ii da Oanei cadoul de ziua ei - ursulet
Exemplul3A.
Situatia efectivii: E ziua de
sulet de plu~.
n~tere a Oanei. Bunica i-a cumpiirat un ur­
r
\

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Oana?

Prompt _ Uite. aceastii imagine ne spune ce i§i dore$te Dana.

Eaeste Qana. Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

intrebare despre ematii: Cum se simte Qana cfmd prime§te ursule~ul de la

Dorin~a: Oana i~i dore~te un ursulet de plu~ de ziua ei.

bunica?

Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.

Prompt: Este bucuroasa/ tristii?
Convingerea: Oana crede cii bunica i-acumpiirat un ursulet.
,
intrebare despre motive: De ce este bucuraas a / trista?

VREA
CREDE

~
~ ¥J!)

fntrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Oana?

!'rompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore$te Dana.

Intrebare despre canvingeri: Ce erede Dana?

Prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce crede Dana.

fntrebare despre ematii: Qana vrea un ursu- 1·....:_

- _...
==----,---_-:-=---,

le~ de plu§. Ea ere de cil bunica i-a eumparat

un ursule~. eUln S8 simte Oana?

Prompt: Este bucuroasa/ trista?

intrebare despre motive: De ce este bueu­
roasa/ tristii?
 '49

,... TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREOAREA EMO TlllOR

Deznodamiint: Teodora 0 da pe lulia in leagin.

Exemplul4A.

Situatia efectiva: Teodora 0 da pe Iulia in leagin.

• 1

intIebare des pre dorinta.: Ce i§i dore§te Iulia?

Prompt _ Uite, aeeastli imagine ne spune ce i§i dore§te Julia.

Ea este lulia Imaginea run stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

Dorinta: Iulia i~i dore~e ca Teodora sa 0 dea in leagan.

intIebare despre emotii: Cum se simte Iulia cand Teo dora a dii in leagan?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea

Prompt: Este bucuroasli/ tristil?

Convingerea: Iulia crede ea Teodora 0 vada in leagan.

intrebare despre motive: De ce este bucuroas

a/ tristii?
VREA CREDE

~"'~~ ~~~-A

Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Iulia?

prompt - Uite, aceastil imagine ne spune ce l§i dore§te lulia.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Iulia?

Prompt - Uite, aceastil imagine ne spune ee erede lulia.

intrebare despre emotii: Tulia vrea ca Teo · I ___

dora sa 0 dea In leagiin. Ea crede cii Teodora

a va da. Cum se simte Tulia?

Prompt: Este bueuroasll/ lristll?

!ntr~bare d~spre motive: De ce este bucu 'l ~ I ""----/ I
roasal tnsta?
 151

PREDARE A EMOTIILOR
150 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
Deznodiimant: Miruna ~i Florin mergimpreunli la ziuade n~tere.
Exemplul5A.

Situafia efeetiva: Florin merge la 0 zi de nQ§tere .

.{' -"
/.>'17,\1')1
• •b

--L
intrebare despre dorintii: Ce j~i dore§te Miruna?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Miruna.

Ea este Miruna. Imaginea din stanga ne spune ee i§i dore§te ea.

Dorinfa: Miruna vrea sa mearga eu Florin la ziua de nQ§tere.

intrebare despre emotE: Cum se simte Miruna cand Florin vine la ziua de
Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
na§tere?
Convingerea: Miruna erede ea va merge eu Florin la ziua de nQ§tere.
Prompt: Este bucuroasd/ tristd?

intrebare des pre motive: De ce este bucuroas a/ trist a?

VREA
~ ,
CREDE

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Miruna?

frompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce ,§i dore§te Miruna.

lntrebare despre convingeri: Ce erede Miruna?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede Mil'una.

Intrebare despre e motii: Miruna vrea sa r'--.....---......

-==,----,---­ ______.
-- --,
mearga eu Florin la ziua de na§tere. Ea ere­
de eil Florin va veni la ziua de na§tere. Cum
se simte Miruna?
Prompt: Este bucuroaso/ tlistii?
Intrebare des pre motive: De ce este bucu- , ~ "----"'"
roass'; trista? •
 151

PREDARE A EMOTIILOR
150 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
Deznodiimant: Miruna ~i Florin mergimpreunli la ziuade n~tere.
Exemplul5A.

Situafia efeetiva: Florin merge la 0 zi de nQ§tere .

.{' -"
/.>'17,\1')1
• •b

--L
intrebare despre dorintii: Ce j~i dore§te Miruna?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Miruna.

Ea este Miruna. Imaginea din stanga ne spune ee i§i dore§te ea.

Dorinfa: Miruna vrea sa mearga eu Florin la ziua de nQ§tere.

intrebare despre emotE: Cum se simte Miruna cand Florin vine la ziua de
Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
na§tere?
Convingerea: Miruna erede ea va merge eu Florin la ziua de nQ§tere.
Prompt: Este bucuroasd/ tristd?

intrebare des pre motive: De ce este bucuroas a/ trist a?

VREA
~ ,
CREDE

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Miruna?

frompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce ,§i dore§te Miruna.

lntrebare despre convingeri: Ce erede Miruna?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede Mil'una.

Intrebare despre e motii: Miruna vrea sa r'--.....---......

-==,----,---­ ______.
-- --,
mearga eu Florin la ziua de na§tere. Ea ere­
de eil Florin va veni la ziua de na§tere. Cum
se simte Miruna?
Prompt: Este bucuroaso/ tlistii?
Intrebare des pre motive: De ce este bucu- , ~ "----"'"
roass'; trista? •
 ,.3
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR
152

, eu eioeolatii.
Deznodiimant: Tata ii dii lui lulian inghetata
Exemplul6A.
Situa~ia efeetiva: Tata ii eumparlilui lulian 0 inghe~atli eu eioeolatii..
r

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore~te lulian?

Prompt _ Uite, aGeasta imagine ne spune Ge i$i dOTe~te Iulian.

Acesta este Iullan. Imaginea din stanga ne spune ee i§i dore§te e1.
Dorin~a: lulian l§i dore§te 0 lnghe~atli eu cioeolatli. intrebare despre emotii: Cum se simte Iulian cand tata Ii aduce inghetata?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede e1.
Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: lulian erede eli tata i-a eumparat 0 inghetatli
, eu eioeolatii..
intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?
VREA CREDE

~;~

~~/
.,

Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Iulian?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore~te Iulian.
lntrebare despre convingeri: Ce crede I ulian?
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce Grede Iulian.
Intrebare despre emotii: Iulian i§i dore§te l'--~--===.....
- -''''''- -.---==-.....­ -'1
o inghe~atilcu ciocolata. El crede cil tata i-a
cumparat 0 inghe~atil cu ciocolata. Cum se
simte Iulian?
Prompt: Este bucuros/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bu­
curos! trist?
 155

154 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILO R

Deznodamant: Tata Ii aduce lui Radu cacao cu Lapte ,nainte de culcare.

ExempLul7A.

«(
Situatia efectiva: inainte de culcare. tata Ii pregate~te Lui Radu 0 cana de

•
cacao cu lapte.

.'
.'
.0

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Radu?

Prompt _ Uite, aceastli imagine ne spune ce ,§i dore§te Radu.

Acesta este Radu. Imaginea din stanga ne spune ee i~i dor e§te el.
Intrebare despre emoti;: Cumse simte Radu cand tata Ii aduce cacao eu Lapte?
Dorin~a: Radu i~i dore~te cacao eu Lapte.

Prompt: Este bucuros/ trist?

Imagine a din dreapta ne spune ce crede el.

Convingerea: Radu crede ca tata Ii va da 0 cana de cacao cu Lapte.

Intrebare despre m otive: De ee este bueuros/ trist?

VREA CREDE

' {
'I

~ "r

Intrebare despre dorintii: Ce i~i dore~ te Radu?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i*i dore§te Radu.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Radu?

Prompt - Uite, aceastcl imagine ne spune ce crede Radu.

intrebare despre ernotii: Radu vrea cacao r l~'::":'--==-----.------,

.- _
cu lapte. EL crede cii va primi cacao cu lapte.
CumsesirnteRadu? II 0
Prompt: Este bucuros/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bu­
curos/ trist?
 1S7

pREDAREA EMOTIILOR
,.6 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
peznodiimant: Lucia ii dii lui George punga cu dulciuri.
Exemplul8A.

Situa~ia efectivii: Lucia i-a adus lui George 0 pungii cu dulciuri.

intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te George?

Prompt _ Uite, aeeasta imagine ne spune ee i$i dore§te George.

Acesta este George. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te e1.
intrebare despre emotii: Cum se simte George cand prime~te dulciurile dela
Dorinra: George i~i dore~e dulciuri.

Lucia?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede el.
Prompt: Este bueuros/ trist?
Convingerea: George crede cli va primi dulciuri de la Lucia.

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

VREA CREDE

i II
/ ~
intrebare degpre dorint": Ce i~i dore~te George?
Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ee i$i dore$te George.
Intrebare degpre convingeri: Ce crede George?
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ee erede George.
Intrebare despre emotii: George vrea dul- rl- -_...-===-- -,---_
--== .-.... -,
ciuri. El crede cil. va primi dulciuri de la Lu­
cia. Cum se simte George?
Prompt: Este bucuros/ trist?
Intrebare des pre motive' De ce este bu­
curos/ trist?
 1S9

p!!EDAREA EMOTIILOR
15. TEORIA MINTIILA COPIII CU AUTISM

peznodiimant: Teodora prime§te zmeul de laAnea.

ExempIu19A.

, efeetivii: Anea vrea sa ii dea Teodorei un zmeu.

Situatia
-,

intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Teodora?

prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Teodora.

Ea este Teodora.lJ;naginea din stimga ne spune ee i~i dore~te ea.

intrebare despre emotii: Cum se simte Teodora cimd prime§te zme111 de la

Dorinta: Teodora l§i dore§te sa se joaee eu zmeul.

Imaginea din dreapta ne spune ee crede ea.

Anea?

Convingerea: Teodora erede ea va primi zmeul de Ia Anea.

Prompt: Este bucuroasa/ trista?
oasii
intrebare desore motive: De ce este bucur / trist;;?
VREA / r-'1 \ CREDE

intrebarc des pre dorinta: Ce i~i dore~te Teodora?

rr---­
frompt - Uite. aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Teodora.

Intrebate des pre convingeri: Ce crede Teodora?

Prompt - Uite. aceasta imagine ne spune ce crede Teodora.

intrebare despre elno!ii. Teodora vrea sa se

joace eu zmeul. Ea crede ca va prhni zmeul
de la Anca. Cum se simte Teodora?
Prompt: Este bucuroasa/ trista?
Intrebare despre motive: De cc este
lS ~'
I
0' 0'
\\.s
bucuroasa/ tristii? ____ _'l
 161
TEORIA MIN TIl LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EM O TIIL OR
160

Deznodiimfmt: Mihai este dus de sora sa la bazinul de inot.

ExemplullOA.

Situatia
, efectiva: Mihai este dus de sora sa la bazinul de inot.

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Mih ai?

Prompt _ Uite, aceasta im agin e n e spune ce i§i dore§te M ihai.

EI este Mihai. Imagine a din stanga ne spune ce i~i dore~te el.

Dorin~a: Mihai i~i dore~te sa meargala bazinul de mot.

Intrebal'e despre emotii: Cum se simte Mihai cand sora sa il duce la bazin?
Imaginea din dreapta n e spune ce crede el.
Prom pt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Mihai erede ea va merge la bazin.

Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

VREA CREDE

.~~

Intrebare despre dorinti'i.: Ce i~i dore~te Mihai?

prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Mihai.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Mihai?

K.~
Prompt - Uite, aceasta imagine n e spune ce crede M ihai.
Intreb a r e des pre e m otii: Mih ai vr ea sa'-----
r ..----....- ....--....---....
-­ - ---,
mearga la bazinul de i n ot. El c re de cii va
merge la bazin. Cum se simte Mihai?
Prompt: E ste bUCUTOS/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bu­ L_

----­
curos/ trist?
 163

PREDAREA EMOill LOR

16Z TEO RIA MINT" LA COPIII CU AUTISM

DeZDodamant: Erie 'Ii tatiil sau merg cu trenul.

ExemplulllA.
Situafia efeetivii: Erie 'Ii tatiil sau vor merge eu trenul. r- --­
I­ ~
- - -- ------..,
\
1Q~11
I Iqlf~l i{
intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Ene?

P"ompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Eric.

Acesta este Eric. lmuginea din stanga ne spune ee i~i dore~te el.

intrebare despre emotii : Cum se simte Eric cand cI §i tata merg eu trenul?
Dorinfa: Erie ilji dore'lte sa mearga eu trenul.

Imaginea din dreapta ne spune ee ered.e el.

Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Eric erede eli tata Uva duce eu trenul.

Intrebare despre motive: De ce este bUcuros/ trist?

VREA CREDE

I
.--~
lntrebare despre dorintli: Ce i§i dore~te Eric?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i~i dore~te Eric.

Intrebare despre eonvingeri : Ce erede Eric?

;;:;==:::::.--\ ----....
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede Eric.

intrebare despre emotii: El1e vrea sa mear- I ___

gii eu trenul. El crede cii el §i tat1l1 sau vor

merge eu trenul. Cum se simte Eric?

Prompt: Este bucuros/ trist?

intrebare despre motiYll; De ce este bu ­
curDS/ trist?
 ,.5
..
, TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
pREDAREA EMOTIlLOR

)eznodamant: Tata da drumul barcii pe apa.

Exemplul12A.

Situatia efectiva: Tatiillui Luca va da drumul barcii pe apa.

hl?~) =­

intreb despre dorintii: Ce i~i dore~te Luca·.

Prompt are
_ Uite, aeeasta imagine ne spune ce i§i d01"e§te Luca.

Acesta este Luca. Imagine a din stanga ne spune ce i~i dore~te e1.

intrebare despre emo : Cum se simte Luca atunei cand tata da drumul barcii

Dorinta: Luca i~i dore~te sa vadii barca pe apa.

tli
Imuginea din dreapta ne spune ce crcde el.
pe apii?

Prompt: Este bucuros/ trist?

Convingerea: Luca crede ca tata va da drumul barcii pe apa.

intrebare despre motive: De ee este bueuros/ trist?

VREA CREDE

~ .' ~
intrebare despre dorintii: Ce i~i dore~te Luca?
?"ompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce ,?i dore~te Luca.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Luca"
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce erede Luea.
-

-.........
intrebare despre emotii: Luca vrea sa vudii r ,.---....=
~--.--_ _ -:=:--....,
barea pe apa. El ere de ca tata va da drumul
bafcii pe apa. Cum se simtc Luca?
Prompt: Este bueuros/ mst?
Intrebare de§I)re motive: Dc ee este bu­
curosj trist?
 167

pIIEDAREA EMO TIILO R

'66 TE O RIA MINTII LA COPIII CU AUTISt.t
J)eznodamant: Marcel prime'tte avionul de juciirie de la fratele sau.
Se~iunea B: Convingeri adevarate ~i dorinte neimplinite
ExemplullB.

Situa!ia efeetiva: Marcel va primi un avion dejuearie de la frateIe sau .

--- {~;

I~
.-;--
. .
" '­ ,
l

~
1 \\
intrebare despre dorinta: Ce i~i dore§te Marcel?

Prompt _ Uite, aceasta im agine Ite spune ce i§i dore§te Marcel.

intrebare despre emotii: Cum se simte Marcel cand prime§t e avionul de la

Acesta este Marcel. Imaginea din stanga ne spune ce i~i d ore~te el.

Dorin!a: Marcel i~i dore~te un trenule! de jucarie.

fratele sau?
Imaginea din dreapta ne spune ee erede el.
Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Marcel erede CB. va primi un avion de la fratele sau.

intrebare despre motive: De ce este bueuros/ trist?

VREA CHEDE

2;~

~ D~

j ntrebare despre dorintii: Ce i~i dore~te Marcel?

from pt - Uite, aceastii imagine ne spune ce iii dore§te Marcel.
Intrebare despre convingeri: Ce erede Marcel?
Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede M arcel.
intrebare despre emolli: Marcel vrea un tre- r _______ ....--.
nule~. EI erede ea va primi un avion de juca­
rie de la fratele sau. Cum se simte Marcel?
Prompt: Este bUCUl'OS/ trist 2
Intrebare despre motive: De ce este bu­

curos/ trist? _______ ~L=:::~=~~:::=~---~----------------------------------

----- ~
 1.'
168 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR

Deznodamaut ; Tina prime~te un tablou eu fiori de la sora sa.

Exemplul2B.

Situa~ia efectiva: Tina prime~te de la sora ei un tablou cu fiori.

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore~te Tina'i

~' L
...- _~,.,. '; 1'Jtagine ne spune ce i~i dore!ite Tina.
_ _ " ...

Ea este Tina. Imaginea din st anga ne spune ee i*i dore§te ea.

Dorinta: Tina ~i dore~te un tablou eu 0 pisiea.
Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
Convingerea: Tina erede ea va primi un tablou eu fiori de la sora sa.
intrebal'e despre emotii: Cum se sirote Tina eiind prin1e§te tabloul eu fiori?
Prompt: Este bucuroasii/ tristii?
intrebare despre motive: De ee este bucuroasii./ trist"?

VREA CREDE

~
~
'ltfj\

Intrebare despre dorintii.; Ce i§i dore§te Tina?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i §i dore~ te Tina.
intrebare despre eonvingeri; Ce erede Tina?
Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ce erede Tina.
intrebare despre emotii; Tina \'Tea un tablou rl--~
-=---'--------'
~
eu 0 pisiea Ea erede eii va primi de la sora sa
un tablou eu fiori. Cum se simte Tina?
Prompt: Este bucuroasii/ trista?
intrebare despre motjye: De ce este
bueuroasii./ trist;;:?
 '7'

170 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EM O TIILO R

Exemplul3B.
neznodiimant: Robert vede clovnii la eire.
Situa~ia efeetiva: Robert va merge la eire. Acolo va vedea elovni.

intrebare despre dorintii: Ce !~i dore~te Robert?

Prompt _ Uite, aceastii im agine ne spune ce i§i dore~te Robert.

Acesta este Robel1:. Imaginea din stanga ne spune ee i~ i dore§t e el.

Dorin~a: Robert i~i dore~te sa vada lei la eire.

intrebare despre cmotii: Cum se simte Robert cand vede clovnii la circ?
Imaginea din cireapta ne splIne ce crede el.
Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Robert erede ca va vedea clovni la eirc.

intrebare despre motive: De ce este blIcuros/ trist?

VREA CREDE

(;:~
'h:~ /~
~ X

Intrebare despre dorinta: Ce !§i dore§te Robert?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce i~i dore~te Robert.
intrebare despre convingeri: Ce crede Robert?
Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede Robert.
Intrebare des pre emotii: Rob ert vrea sa r ~I ___
vadii lei la circ. EI crede ell va vedea clovni.
Cum se simte Robert?
Prompt: Este bucuros/ trist?
intrebare des pre m.Qtiy.J!;D e ce este bu­
euros/ trist?
 173
TEORIA MINTIiLA COPIiI CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR
171

Deznodiimiint: Bunicul i~i iala revedere ~i pleaca acasll..

Exemplul 4B.

Situa~ia efeetivii: Este timpul ea bunieullui lulian sa piece aeasa.

~&

intrebare despre dorintii: Ce l§i dore~te lulian?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Iulian.

Acesta este Iulian. Imaginea din stanga ne spune ce l§i dore~te el.

Dorin~a: lulian i~i dore~te ca bunicul sa mai stea.

intrebare despre emotii: Cum se silute lulian cand bunicul i~i ia la revedere
Imaginea din dreapta ne spune ce crede el.

§i pleacii?
Convingerea: lulian erede ell. bunieul va pleca.
Prompt: Este bucuros/ trist?

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

VREA CREDE

I"-J
,;~Ip,
1i {" :
-";-t.l...-'

'"" II
intrebare despredorinta: Ce l§i dore~te lulian?
Prompt - Uite, aceastcl. imagine ne spune ce i$i dore$te Iulian.
intrebare despre convingeri: Ce crede lulian?
Prompt - Uite, aceastcl imagine ne spune ce crede Iulian.
intrebare despre emotii: lulian vrea ca bu- I .--.... 1 .-.
nicul sa ramana. El crede cii bunicul va plc­
ca acasii. Cum se simte lulian?
Prompt: Este bucurosj trist?
intrebare despre motive: De ee este bucu- I "---"""
r os/ trist? -1.. "---"""
 17.
TE O RIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM
PREDA REA EM OTIILOR 175
Exemplul5B.

Situa!ia efectiva: Leaganul Iuliei s-a stricat.

Deznodiimant: Iulia nu se poate da in leagan. Leaganul este stricat.
~

III \
intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§t e Iulia?
Ea este Iulia. Imaginea din stanga ne Spune ee i§i dore~te ea.
Prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce i§i dore§te Julia.
• Iulia Vre-a sa se dea in leagan.
Dorinta:
lmaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
rntrebare despre emotii: Cum se simte Iulia eand vede eli leaganul este stricat?
Convingerea: Iulia crede ca leaganul e stricat. Prompt: Es te bltcuroasd/ tristd?

VREA Intrebare despre motive: De ee este bueuroasii/ trista?

CREDE

jlJ\
L
intrebare despre dorinta: Ce I§i dore§te lulia?
Prom pt - Uite, aceastii imagin e n e spune ce i§i dore§te Julia.

intl'ebal'e despre eonvingeri: Ce erede Iulia?

Prompt - Vite, aceastii imagine ne Spune ce crede Julia.

intrebare desPl'eemOtii:luliavl'easiise dea I ~ T .,..-........ -'J

in leagiin. Ea el'ede eil leagilnul este strieat.

Cum se simte Iulia?
Prompt: Es'te bucuroasii/ tristd?
Intrebare despl'e m otive: De ee este bucu­
l'oasii/ tl'istli?
 177

PREDAREA EMOTIILOR
176 TEORIA MINT" LA COP", CU AUTISM
Deznodamimt: Florina nu se poate plimba cu bicicleta. Bicicleta este
Exemplul6B.

Situatia efeetlva: Bicieleta Florinei s-a strieat. Ghidonul a eazut.

stricatii.
• '- \
(J " .

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Florina?

Ea este Florina. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te ea. Prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i~i dore~te Florina.

Dorinta: Florina vrea sa se plimbe eu bieieleta.

• intrebare despre emotii: Cum se simte Florina efmd vede ea bieiclet a est e

Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.

Convingerea: Florina erede ea bicieleta este stricata. strieata?

Prompt: Este bucuroasii/ tristd?

VREA CREDE Intrebare desprc motive: De ce este bueuroas a/ trista?

~ ~~
r=='

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Florina?

prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce i~i dore§te FI01-ina.

Intrebare despre eonvingeri: Ce credc Florina?

Prompt - Uite, aceastd imagine ne sp-une ce crede Florina.

intrebare despre emotU: Florina vrea sa se /1"--..---......

-==-- -,---- _ -- ­ '
plimbe eu bieieleta. Ea erede eil bieieleta
este strieata. Cum se simte Florina?
Prompt: Este buc"Ul'oasci/ tristd?
intrebare despre motive: De ee este bucu­
roasa/ trista?
 ,79

PREDAREA EMOTlllOR
'7. TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
Deznodamant: Mama ii da Irinei umbrela pentru a se feri de ploaie.
Exemplul 7B.

~I
, efectivii: Plouii. Mama Ii cumpara Irinei 0 umbrela.

Situatia
r

intrebare despre dodnta: Ce i§i dore§te Irina?

Prompt _ Vite, aceastii imagine ne spttne ce i$i dore$te Irina.
Ea este Irina. Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

intrebare despre emotii: Cum se simte Irina cand prime§te umbrela de la

Dorin~a: Irina l§i dore§te 0 pruarie de ploaie.

Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.

mama?
Prompt: Este bucuroasii/ tristii?
Convingerea: Irina erede ea mama i-a eumparat 0 umbrela.

intrebare despre motive: De ce este bucuroas

a! trist1i?
I VREA­ CREDE
I

~
intrebare despre dorint{l: Ce i§i dore§te Irina?
frompt - Uite, aeeasta imagine !Ie spune ee l$i dore¥te Irina.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Irina? ~

\
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ee erede Irina.

intrebare despre emotii: Irina i§i dore§te 11--:;:::=:::':::::­

a palarie de ploaie. Ea crede ca mama i-a ~~

cumpiirat 0 umbrela. Cum se simte Irina?

Pl"O"mpt: Este bueuroasa/ tristd? •
0 I 0
'j
intrebare despre motive: De ce este bueu -

roasii/tristii?
..............­

~=~=~~~=~:::~
I - ~:~I ___J__ -~------------~----~--
 181

180 TEO RIA MINT" LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR

Deznodilmfmt: Mama ii da lui Adrian cartea despre ma~ini.

Exemplul8B.

Situatia efectiva: Mama ii cumpara lui Adrian 0 carte despre m~ini.

1
I

lntrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Adrian?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Adrian.

Aeesta este Adrian. Imaginea din stanga ne spune ee i~i dore~te el.
Dorinta: Adrian i~i dore~te 0 carte despre trenuri. lntrebare despre emotii: Cum se simte Adrian eand prime~te cartea despre
Imaginea din dreapta ne spune ee crede el.
Convingerea: Adrian crede ca mama i-a cumparat 0 carte despre m~ini. m~ini?
Prompt: Este bucuros/ trist?

VREA CREDE lntrebare despre motive: De ce este bUCUTOS/ trist?

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~e Adrian?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ee i$i dore$te Adrian.
inteebare despr.e convingeri: Ce erede Adrian?
Prompt - Uite, aceastil imagine ne spune ce cred.: Adrian.
Intrebare despre emotii: Adrian Vl'ea 0 carte --".--......
r: -:=::::----r---=_
~ I
despre trenuri. El erede ea mama i-a eum­
parat 0 carte despre ma~ini. Cum se simte
Adrian?
Prompt: Este bucuro.! trist?
Intrebare despre motive: De ee este bucu - l ' - - - ' " '------""
ras/ trist?
 185
PREDAREA EMOTIILOR
182 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Deznodamant: Clara vede porcu§orii la ferma.

Exemplul9B.
Situatia efectiva: Mama ~i Clara merg sa vada porcu§orii.

Ea este Clara. Imaginea din stanga ne spune ce l§i dore§te ea.
Dorinta: Clara vrea sa vada mieii.
•
Imaginea din dreapta ne spune ce erede ea.
Convingerea: Clara crede ca ea §i mama vor vedea porcu§orii.
___
Intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Clara?
~ O .~ ;~agine ne spune ce i§i dore§te Clara.
Intrebare despre emotii: Cum se simte Clara cand vede porcu§orii la ferma?
Prompt: Este bucuroasd/ tristd?
intrebare despre motive: De ce este bucuroas a/ tristii.?

VREA CREDE

~
~ ...
..

Intrebare despre dorintii: Ce l§i dore§te Clara?

Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ce i~i dore§te Clara.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Clara?
Prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce crede Clara.

intrebare despre emotii: Clara vTeasii vadii rl----....

----~--.....__.
----'

mieii Ea erede ca va vedea porcu§orii. Cum

se simte Clara?
Prompt: Este bucuroasaj tristt'i2
Intrebare despre motive: De ce este bucu­
roasil/ tristii?
 185
TEORIA MINTllLA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR
18<

Deznodil.mant: Mama ii dil. Oliviei mam!.

ExemplullOB.

Situatia efectiva: Mama ii va da Oliviei un mar.

<t J intrebare despre dorintil: Ce i~i dore§te Olivia?

Prompt _ Uite, aeeastii imagine ne spune ee i~i dore§te Olivia.

Ea este Olivia. lmaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

Dorinta: Olivia i§i dore§te 0 banana.

intrebare despre emotii: Cum se simte Olivia cand prime§te marul?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.
Prompt: Este bueuroasii/ tristii?
Convingerea: Olivia crede cil. mama Ii va da un mar.

intrebare despre motive: De oe este bucuroasa/ tristil?

VREA CREDE

~ cj
intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Olivia?
frompt - Uite, aeeastii imagine ne spune ee i§i dore~te Olivia.
Intrebare despre conYingeri: Ce crede Olivia?
Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce erede Olivia.
Intrebare despre emotii: Olivia vrea 0 bana- -;:1..:..:..:..-...
..:..:~-=----r------
~ ......- - I
nil. Ea crede oil mama i-a pregatit un mar.
Cum se simte Olivia?
Prompt: Este bueuroasii/tristii?
Intrebare despre motive: De ce este bucu­
roasiil tristii?
 187

18. TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EM OTI ILOR

ExemplulllB.

Situatia efeetiva: Mama 0 va duee pe Clara sa eiiliireasea.

Deznodamiint: Mama 0 duce pe Clara sa eiilareasea.

-- I

intrebare despre dorinta: Ce l~i dore~te Clara?

Prompt _ Uite, aceastli imagine ne spune ce i*i dore$te Clara.

Ea este Clara. Imaginea din stiinga ne spune ce l~i dore~te ea.

Dorinta: Clara i~i dore~te sa danseze.

intrebare despre emotii: Cum se simte Clara cand mama 0 duee sa caHireasca?
lmaginea din dreapta n e spune ce crede ea.
Prompt: Este bueuroasii/ t,-istii?
Convingerea: Clara erede ea mama 0 va duee la eiilarie.

intrebare despre motive: De ee este bucuroasa/ trista?

VREA CREDE

~
intrebare despre dorinta: Ce l~i dore~te Clara?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i~i dore~te Clara.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Clara?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce erede Clara.

Intrebare despre emotii: Clara vrea sa dan- rl---...

--::=~--r--.-.-=--­
seze. Ea crede ca mama 0 va duce sa ciiHi­
reasca. Cum se simte Clara?
Prompt: Este bucuroasa/ tristli?
intrebare despre motive: De ce este bucu­
roasaj trista?
 ..9

,.. TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

PREDAR£A £MOTIILOR

Deznodamant: caroselul continua sa se invarteasca.

Exemplul12B.

Situatia efectiva: Marius se dii in carusel. El e calare pe cal §i caruselul

serote~te.

intrebare despre dorintli: Ce i~i dore~te Marius?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spu ne ce i§i dore§te Marius.

~ J

intrebare despre emotii: Cum se simte Marius cimd vede cli uu poate cobori
Acesta este Marius. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te el.
Dorinta: Marius VI:ea sa se dea pe toboganul in spirala. de pe carusel?
•
Imaginea din dreapta ne spune ce crede eL
Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Marius crede ca nu poate cobori din carosel.
s
intrebare despre motive: De ce este bUcuro / trist?
VREA CREDE

Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Marius?

Prompt - Uite, aeeastii imagine ne spune ee i§i dore§te Marius.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Marius?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ee erede M arius.

......

-==;:::----,-----=~
Intrebare despreemotii: Marius vrea sa se dea r[- -____ ~ ­
pe toboganul in spirala. E! crede cil nu poate
cobon de pe carose!. Cum se simte Marius?
Prompt: Este bueuros/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bucu- I _____
ros/ trist? .
 191

PREDAREA EtvlOTIILOR
190 TEO RIA MINT" LA COP"I CU AUTISM

Deznodanulnt: Tata ii aduee Antoniei prajituri.

Seqiunea C: Convingeri false ~i dorinte Implinite
ExemplullC.

Situatia efeetiva: Tata ii cumparaAntoniei prajituri.

intrebare despre dorinta; Ce W dore§te Antonia?

Prompt _ Uite, aGeasta imagine ne spune ce i$i dore$te Antonia.

Ea este Antonia. Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

intrebar despre omotii: Cum se simte Antonia cimd tataii aduee prajituri?
Dorinta: Antonia i~i dore~te prajituri.
e
Prompt: Este bUGltroasa/ trista?
Imagin ea din dreapta ne spune ee erede ea.

Convingerea: Antonia nu ~tie ca tata i-a cumparat prajituri. Ea erede cil

intrebare despre motive: De ce este bucuroas a/ trista?
va primi budinca de jeleu.

VREA CREDE

Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Antonia?

Prompt - Uite, aGeasta imagine ne spune ee i~i dore~te Antonia.

Intrebare despre eonvingeri: Ce erede Antonia?

Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ee C1'ede Antonia.

Intrebare despre emotii: Antonia vrea prii- r--::/=;:::::~I---::;:::::

"""--""'
jituri. Ea crede ell. va primi budinea de jeleu. 1 / ~
Cum se sinlte Antonia? 0 0
Prompt: Este bucu1'Oasaj trista? I _
_
.
Intrebare des pre motive: De ee este bueu­ '--'
roasa'j tnsta.
. '? , ..-­
i --------­
 193
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREOAREA EMOTIILOR

192

Deznodamant: Tata Ii da lui lulian inghe~ta ell eioeolata.

Exemplul 2C.

. .
Situatia efectiva: Tata ii cumpara lui lulian 0 inghetata Cll eioeolatii.

•..10 1•

lntrebare despre dorintil: Ce i§i dore§te lulian?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Iulian.

Acesta este lulian. lmaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te el.

Dorin~a: lulian ~i dore~e 0 inghe~ata eu eiocolatii.

ata
lntrebare despre emotii: Cum se simte lulian eand tata ii aduee inghet eu
lmaginea din dreapta ne spune ce erede el.

Convingerea: lulian nu ~tie ea tata i-aluat inghe~ata eu ciocolatii. El erede

doeolatii.?
ca tata ii va cumpara 0 inghe~ata eu cap~uni.
Prompt: Este bueuros/ trist?

intrebare despre motive: De ce este bueuros/ trist?

VREA CREDE

t'e
~~[ @

Intrebare despre dorintii: Ce i~i dore~te lulian?

!'rompt - Uite, aeeastii imagine ne spune ee i§i dore§te Iulian.

lntrebare despre eonvingeri: Ce erede lulian?

Prompt - Uite, aeeastcl imagine ne spune ee erede Iulian.

Intrebare despre emotii: lulian i~i dore~te ;:'1.:..::.:.._____

=~~--,---------..,
_

o inghetata eu eioeolata. EI crede eil tata i-a

eumparat 0 ingh etat a eu eiip~uni. Cum se
simte lulian?
Prompt: Este bueuros/ trist~
lntrebare despre motive: De ce este bueu - I - - - - ~
ros/ trist?
 19.

PREDAREA EtvlOTIlLOR
19. TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM

Deznodiimant: Ti.na prime§te de la sora sa tabloul eu fiori.

Exemplul3C.

Situatia efeetivii: Sora Tinei i-a eumpiirat aeesteia un tablou eu fiori.

intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Tina?

Prompt _ Uite, aceastli imagine -ne spune ce l§i dore$te Tina.

Ea este Tina. Imaginea din stanga ne spune ee i~i dore~te ea.

Dorinta: Tina i~i dore§te un tablou eu flori.

intrebare despre emotii: Cum se simte Tina cillld prime§te tabloul cu flori?
Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
Prompt: Este bueuroasii/ tristli?
Convingerea: Tina nu ~tie de tabloul eu flori. Ea erede eii va primi un ta­

blou eu pisiei de la sora sa.

intrebare despre motive: De ee este bueuroasii/ tristii?

VREA CREDE

~
.A
k "
~

lntrebare despre dorinta: Ce i~i dore§te Tina?

.prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ee i~i dore§te Tina.

Intrebare despre eonvingeri: Ce erede Tina?

Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ee erede Tina.

intrebare despre emotii: Tina vrea un ta- r'- -.....---.....

- =----.-----­
.....--.- l o
blou eu flori. Ea erede eii va primi de la sora
sa un tablou eu pisici. Cum se simte Tina?
Prompt: Este bucuroasa/ trista?
lntrebare despre motive: De ce este bueu­
roa.,ii/ tristii?
 197

196 TE O RIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM PRE DAREA EMOTIILO R

Deznodarnant: Lucia ii dii lui George punga eu dulciuri.

Exernplu14C.

Situa~ia efectivii: Lucia i-a cumpiirat lui George 0 pungii cu dulciuri.

intrebare despre dorintii.: Ce i~i dore§te George?

" Prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i~ dore§te George.

Acesta est e George. Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te e\.

DorinF: George i§i dore§te duleiuri.

intrebare des pre ernotii: Cum se sirnte George cfmd prime§te dulciurile de la

Imaginea din dreapta ne spune ce crede e\.

Convingerea: George nu §tie cii Lucia aeurnpiirat duleiuri. EI erede cii Lu­
Lucia?

Prompt: Este bucuros! tTist?

cia ii aduce 0 pungii eu ehipsuri.

intrebare despre motive; De ce este bucuros/ trist?

VREA CREDE

II ~
1
intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te George?
1

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore$te George.

intreba re despre convingeri: Ce c rede George?
Prompt - Ui te, aceas ta imagine ne spune ce c;.:T..:e.:d::e.:.G~e;;o~T::.g::
e.~. ._ _ --==-_ _
intrebare despre em otii: George vrea dul- I _______ __

ciuri. EI cr ede ca Lu cia ii aduce chip suri.

Cum se simte Geor ge?

Prompt: Este bucuros/ trist?

intrebare des pre motive: De ce este bucu- I ~ ~
ros/ trist? .
 ,..
,.a TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA EMOTIIlOR

peznodamant: Marna ii da lui Adrian cartea despre m"'lini.

Exemplul 5C.

Situa~ia efectiva: Mama ii cumpara lui Adrian 0 carte despre m"'lini.

\
\
1
I
j
\
L __
\J
~ intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Adrian?
Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i$i dore$te Adrian.
Acesta este Adrian. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te el.

Dorin~: Adrian i~i dore~te 0 carte'despre ma~ini.

intrebare despre emotii: Cum se simte Adrian dnd prime~te cartea despre
Imaginea din dreapta ne spune ce crede e1.

m~ini?
Convingerea: Adrian nu ~tie ca mama i-a luat cartea cu m"'lini. EI crede
Prompt: Este bucuros/ trist?
ca mama i-a cumparat 0 carte des pre trenuri.

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

VREA CREDE

intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Adrian?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spu.ne ee i$i dore$te Adrian.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Adrian?

Ir~
Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ce erede Adrian,
Intrebare despre emotii: Adrian vrea 0 carte , ~ T ..,..---.....
despre m~ini, EJ crede ciimama i-acumpiirat
o carte despre trenuri, Cumse slmte Adlian?
Prompt:Este bucuros/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bucu- I ~ ~
\ ~ I --------
fOS! tnst?
 lO'
'REDAREA EMOTIILOR
2be) TEORIA MINTI! LA COPII! CU AUTISM

[)eznodiim ant: Eric §i tatiil sau merg eu trenul.

Exemplul6C.
Situa~ia efectiva: Eric ,i tatil sau vor merge eu trenul.

illM11 'I f
Jq~f~ 1,
II
\ I

~
To __ :_<)
nn
ntrebare desQre dorinti't
>rompt - Uite, aeeastii in
Acesta este Eric. Imagine a din stanga ne spune ce i~i dore§te e1.

Dorinta: Eric i~ dore§te so. meargii. eu trenul.

intrebare despre emotti :

Imaginea din dreapta ne spune ce erede el.
Prompt: Este bucuros/ trist ,
Convingerea: Eric nu §tie co. urmeaza sa mearga eu trenul. El erede eO. tata

il va duee eu mQ§ina.
intrebare despre motive: De ee este bueurosl trist?

VREA CREDE

intrebare des pre dorintii: Ce i§i dore§te Eric?

Pr=pt - Uite. aceastil imagine ne spune ce i~i dore~te Eric.
intrebare despre convingeri: Ce crede Eric?
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede Eric.
intrebare despreemotii: Eric vrea so. mear- --_-==
rl ---......
,---.--~ --.,
gil. eu trenul. Eric erede ea el §i taW sau vor
merge eu mQ§ina. Cum se simte Eric?
Prompt: Este bucuroij trist?
intrebare despre motive: De ee este bueu­
ros/trist? I ~ ~

101 TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR l Q!

Exemplul 7C.
Deznodamant: Clara merge la ferma §i vede poreu~orii.
Situaria efeetiva: Mama ~i Clara merg sa vada poreu~orii.

"

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Clara?

Ea este Clara. Imaginea din stanga ne spune ce l§i dore§te ea.
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i~i dore$te Clara..
Dorinra: Clara vrea sa vada poreu§orii.

Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.

intrebare despre emotii: Cum se simte Clara cand vede POl'CU§Ol'ii la ferma?
Convingerea: Clara nu §tie ea mama 0 duee sa vada poreu~orii. Ea erede
Prompt: Este bucuroasa/ trista?
ea vorvedea mieii.

intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ tristii.?

VREA CREDE

~
intrebare despre dorinta: Ce i§i dore~te Clara?

PTOmpt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i$i do,-e$te Clara.

Intrebare despre convingeri: Ce erede Clara?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce c)'ede Clara.

Intrebare despre emotii: Clara vrea sa vada r-.:,..--.......

-===----,r--- ~---. -
.. ­

porcu§orii. Ea crede di vc r vedea mi e iL

Cunl se simte Clara?
Prompt: Este bucumasa/ t"istd?
~ntrebare dcspre motive: De c e e ste bucu­
roasa/ tristi'i? I
 205
PREDAREA EMOTIILOR
204 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Deznodiimfmt: Minma §i Florin merg la ziua de na§tere.

Exemplul8C.

, efeetiva: Florin m erge la 0 zi de n~tere.

Situatia

l~- - ­
intrebare despre dorinta: Ce l§i dore§te Miruna?
Prompt _ Uite, aceastii imagine ne sptme ce i§i dore§te Miruna.
Ea este Miruna. Imaginea din stanga ne spune ee I§i dore§te ea.

Dorin~a: Miruna vrea Sa mearga eu Florin la ziua de n~tere.

intrebare despre emotii: Cum se simte Miruna cand Florin merge la ziua de
Imaginea din dreapta ne spune ce erede ea.
na§tere?
Convingerea: Miruna nu ~tie ea Florin merge la ziua de na~tere. Ea erede
Prompt: Este bucuroasii/ t1-istii?
ca el va ramane acasa.
intrebare despre motive: De ce este bueuroas a/ tristil.?

VREA CREDE

intrebare despre dorintii: Ce I§i dore§te Miruna?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune Ce i~i dore~te M iruna.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Miruna?
Prompt - Uite. aceastii imagine ne spune ce crede Miruna.
intrebare despre emotii: Miruna vrea sa r[- -.___....
-===-- -,,--- ...__......
-::;;:=---,
meargii eu Florin la ziua de n~tere. Ea erede
caFlorin va sta acasa. Cum se sinlte Miruna?
Prompt: Este bucuroasii/tristii?
Intrebare despre motive: De ce este bueu­
roasal tristii?
 207
206 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUT ISM PREDAREA EMOTI ILOR

peznodamant: Mama Ii da lui Ionut, setul de aeuarele_

Exemplul9C.

Situatia
, efeetiva: Mama Ii eumpara lui Ionut, un s et de aeuarele.

~ '-

\
Intr eb are despre dorinta: Ce l§i dore§te ronu!?

Prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Ionut-

Acesta est e ronur. Imaginea din stanga ne spune ce I§i dore§te el.

Dorin!a: Ionu! l§i dore§te aeuarele.

Intrebare despre emotii: Cum se simte l onu! cand mama Ii da acuarelele?
Im aginea din dreapta ne spune ce cr ede el.
Prompt: Este bucuros/ trist ?
Convingerea: Ionu! nu §tie ea mama i-a luat aeuarele. El erede e a va primi

oma§inuta.
Intrebare despre m otive : De ee este bucuros/ trist?

VREA CREDE

~""-0 0 ~"
~

Intrebar e despr e dorintii: Ce i§i dore§te l onu!?

frompt - Uite, aceasta im agine ne spune ce ifi dore§te Iom'i­
Int rebare despre convingeri: Ce crede I onur?
Prompt - Uite, aceas ta imagine n e spune ce gande§te ionu t.
Intrebare despre emotii:l onu! vrea acuare- ---'-:=:::--'--.---
~'
"1 _--==---,
_
Ie. El crede ca mama i-a cump arat 0 m a§i­
nutiL Cum se simte lono!?
Prompt: Este bucuros/ t,-ist?
i n tre bare des p~e motiv e : De ce e ste bucu­
ros/ trist?
 209

pREDAREA EMOTIILO R
20a TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM

Deznodlimimt: Tata Ii aduce lui Radu 0 cana de cacao cu lapte.

ExemplullOC.

Situapa efectiva: inainte de culcare, tata ii pregate§te lui Radu 0 canl\ de

cacao cu lapte.

..
•
..
•

intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Radu?

Prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce iii dOTe§te Radu.

Acesta este Radu. Iinaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te el.
intrebare despre emotii: Cum se simte Radu cand tuta ii aduce cacao cu lapte?
Dorinta: Radu i§i dore§te cacao cu lapte.

Imaginea din dreapta ne spune ce crede el.

Prompt: E ste bUCUTOS/ crist?
Convingerea: Radu nu §tie ca tata a pregatit cacao cu lapte. Radu crede cii

intrebare despre motive: De ce este bucurosj trist?

va primi sue de portocale.

VREA CREDE

~ ~ .."
,.'

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Radu?

Prompt - Uite, aceasta imagine n e spune ce i~i dore§te Radu.
Intrebare despre convingeri: Ce crede Radu?
Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede Radu.

intrebare despre emotii: Radu vrea cacao , - ---==

....
---,-- ._
-- =-.-,

----
cu lapte. El crede ca va primi sue de porto·
cale. Cum se simte Radu?
Prompt: Este bUCUTOS/ trist ?
~

Intrebare despre motive: De ce est e bucu- I ______ ____ _

ros/ trist? L-­
 211
210 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR

ExemplulllC.
Deznodiimant: Mama ii ofer a Oliviei marul.
Situatia efeetiva: Mama ii va da Oliviei un miir.

"
Intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Olivia?

Ea este Olivia. Imaginea din stanga ne spune ce I§i dore§te ea.

Prompt - Uite. aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Olivia.

DorinJ:a: Olivia i§i dore~e un mar.

Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.

Intrebare despre emotii; Cum se simte Olivia cand prime§te mii rul?
Convingerea: Olivia nu ~tie ea va primi un mar. Ea erede ea mama ii va da
Prompt: Este bucuroasii/ trista?
o banana.
Intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ trist:'!?

VREA CREDE

(j ~

Intrebare despre dorintacCe l§i dore§te Olivia?

frompt - Uite. aceasta imagine ne spune ce i$i dore§te Olivia.

Intrebare despee convingeri: Ce crede Olivia?

Prompt - Uite. aceasta imagine ne spune ce c)'ede Olivia.

Intrebare despre emotii: Olivia vrea un mar. r -...

- -- - -,

Ea crede cil mama Ii va da 0 banana. Cum se

simte Olivia?

Pmmpt: Este bucuroasa/ tristd?

Intrebare despre motive; De ce este bueu­
roasa/ tristii? -- ~"---"
 213
212 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOT IILOR

Exemplul12C.
Deznodamant: Mama 0 duce pe Clara sa cruareasca.
Situa!ia efeetiva: Mama 0 va duee pe Clara sa eruiireascil.

fntrebare despre dorinta: Ce i§i dore§t e Clara?

E a este Clara. Imaginea din stanga n e spune ce i§i dore§te ea.

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i$i dore~te Clara.

Dorint:a' Clara i~i dore~te sa eruareasca.

Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea

fntrebare despre emotii: Cum se simte Clara cimd maIna 0 duee sa eiiliireasca?
Convingerea: Clara nu ~tie ea mama 0 va duee sa cruareasca. Ea crede cil
Prompt: Este bucuroasa/ trista?
mama 0 va duce la ~coala de dans.

fntrebare despr e m ot ive: De ee este bu curoasa/ trista?

VREA CREDE

#F)
f n tr~bare despre dorintii: Ce ~i dore§t e Clara?

prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i~i dore§te Clara.

Intreb:U'e despre convingeri: Ce erede Clara?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede Clara.

reasea. Ea crede cil mama 0 va duce 1a §eoa­

~ _______
fntrebare despre emotii: Clar a vrea sa eiila- I-----'=--""'--------'
~

1/

~
la de dans. Cum se simte Clara? 01°
Prompt: Este bucuroasa/ trista? ''-"'­
Intrebare despre m otive: De ee est e bueu­
-~
wasa/ trista?
2'. T EORIA MINT II LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMO T IILOR 2'5

Sectiunea D: Convingeri false ~i dorinte neimplinite Deznodiimant: Bunica Ii d il Oanei cadoul de ziua ei - ursuletul de plu~.
ExemplullD.

, efectiva: Este ziua Oanei. Bunica ii cumpiira un ursule t, de plW?

Situatia

i ntrebare desp re dorinta: Ce i~i dore~te Oana?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce t§i dore§te Oan a.
Ea este Oana. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te ea.

Dorinta: Oana i~i dore~te 0 pilpu~il de ziua ei.

intreb are despre emotii: Cum se sim te Oan a cand prime~te ursuleTul de la
Imaginea din dreapta ne spune ce gande~te ea.
bunica?
Convingerea: Oana nu ~tie cil bunica i-a luat un ursulet. Ea crede cil bunica
Prompt: Este bucuroasii/ t,.istii?
i-a cumpilrat 0 pilpu~il.

Intrebare despre motive: De ce este bucuroasa/ trista?

VREA CREDE

1 1
Intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Oana?

fr0mpt - Uite, aceastii imagine ne spune ce t§i dore§te Oana.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Oana?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede Oana.

Intrebare despre emotii: Oana vrea 0 papu- 1'--___..

--==:---,,-- .­ --
-- ­

~a. Ea crede ca bunica i-a cumparat 0 papu­

~il. Cum se simte Oana?
Prompt: Este bucuroasii/ trista?
Intrebarc despre motive: De ce este b UC U- ~
roasii/ tristii? 1
.
 217
2,. TEORIA MINT" LA COPI" CU AUTISM PREDARE A EMOT"LO R

Deznodiimant: Marcel prime~te avionul d e juciirie de la fratele sau.

Exemplul2D.

Situatia efectiva: Marcel va prim; un avion de jucilrie de la fratele sau.

f!"~ " ~ ,~ ..
~ f /1,Ir'
Jr1)

( \
1\' ~"-~

Intrebare despre dorinta: Ce Wdore§te Marcel?

Prompt _ Uite, aceas ta imagine ne spune cei§i dore$te Marcel.

Acesta este Marcel! Imaginea din stanga ne spune ce l§i dore§te e1.

Dorinta: Marcell~i dore~e un trenulet de juciirie.

Intrebare despre em otii: Cum se simte Marcel d nd prime§te avionul de la

Imaginea din dreapta n e spune ce crede e1.

Convingerea: Marcel nu ~tie de avion. Marcel crede ca va primi un trenu­

fratele sau?
let, de Ia fratele sau.
Prompt: Este bucuros/ trist?

Intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

((l~~).,::\'
,..~ CREDE
VREA

~ ~
.\'

~ .

I.,

Intrebare despre dorintii: Ce l§i dore§te M"rcel?

Prompt - Uite, aceasta im agine ne spune ce i§i dore§te Marcel.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Marcel?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce crede Marcel.

Intrebare despre emotii: M arcel vrea un rl---===c:---..,..----==--

...---.... ~ .....----,
trenulet. El crede ca va primi un trenulet
de la fratele sau. Cum se simte Marcel?
Prompt: Este bucuros/ trist?
Intrebare despre motive: De ce este bucu­
ros/ trist?
 ]'9
218 TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM PREDARE A EMOTIILOR

Deznodiimant: Tata ii aduee lui Radu cacao eu lapte.

Exemplu13D.

Situatia efectiva: inainte de culcare, tata Ii pregate~te lui Radu 0 cana de

cacaocu lapte.

o.j

"
Intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Radu?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ee i$i dore§te Radu.

Aeesta este Radu. lmaginea din stanga ne spune ce l§i dore§te el.

Dorinta: Radu i~i dore~te sue de portoeale.

intrebare despre emotH: Cum se simte Radu cand tata Ii aduce cacao eu lapte?
lmaginea din dreapta ne spune ce erede el.
Prompt: Este bucuros/ trist?
Convingerea: Radu nu ~tie eli. tata i-a pregli.tit cacao eu lapte. El erede eli.

va primi sue de portoeale.

intreb are despre motive: De ee este bucuros/ trist?

VREA CREDE

~
8
g

intrebare despre dorintil: Ce i§i dore§te Radu?

Prompt - Uite, aeeastii imagine ne spune ee I$i dore$te Radu.
intrebare despre convingeri: Ce erede Radu?
Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce erede Radu.
intrebare despre emotii: Radu vrea sue de I ",..---......,
- - ...- ....__.
- - ----,

portoeale. El erede eil va primi sue de por­

toeale. Cum se simte Radu?

Prompt: Este bueuros/ trist?

intrebare despre motive: De ee este bueu- I ' - - '
ros/ trist? .
 221
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR
220

Deznodamant: Mama ii da Irinei umbrela.

Exemplul4D.

Situa!ia efectiva: Ploua. Mama ii eumpiira Irinei 0 umbrelii.

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Irina?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce l§i dore§te Irina.
Ea este Irina Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

Dorin!a: Irina i~i dore~te 0 piiliirie de.ploaie.

intrebare despre emotii: Cum se simte Irina cand prime§te umbrela?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.
Prompt: Este bucuroasii/ tristii?
Convingerea: Irina nu ~tie de umbrelii. Ea erede ea mama i-a eumparat 0

piiliirie de ploaie.
intrebare despre motive: De ce este bucuroasii/ tristii?

VREA CREDE

Intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Irina?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce i~i dore§te Irina
Intrebare despre convingeri: Ce crede Irina?
Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce erede Irina.
Intrebare despre emotii: Irina i§i dore§te 0 c--
I ~-==----r--_
------'
_
piiliirie de ploaie. Ea crede cD. mama i-a cum­
parat 0 piiliirie de ploaie. Cum se simte Irina?
Prompt: Este bucuroasii/ tristii?
intrebare des pre motive: De ce este bucu­
roasiij trista? _ _ . I '-----'
 221
220 TEORIA MINT" LA COPIII CU AUTIS"-1 PREDAREA EMOTIILOR

Exemplul4D.
Deznodamant: Mama ii dO. Irinei umbrela.
Situatia efeetiva: Ploua. Mama ii eumpara Irinei 0 umbrela.

intrebare despre dorintii:. Ce i§i dore§te Irina?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce i$i dore$te Irina.
Ea este Irina. Imaginea din stilnga ne spune ee i~i dore~te ea.

Dorinta: Irina i~i dore~te 0 pillarie de ploaie.

Intrebare despre emotii: Cum se simte Irina eand prime§te umbrela?
Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.
Prompt: Este bUCU1'Oasii/ tristii?
Convingerea: Irina nu ~tie de urnbrela. Ea erede ea mama i-a eumparat 0

pillarie de ploaie.
intrebare despre motive: De ee este bueuroasii/ trista?

VREA CREDE

Intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Irina?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dore§te Irina.

Intrebare despre eonvingeri: Ce erede Irina?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne spune ce crede !tina.

Intrebare despre emotii: Irina i§i dore§te 0 --~

r --:::=:---.--.--.
-:=-:-,
piililrie de pioaie. Ea erede eii marna i-a eum­
piirat 0 piiliirie de ploaie. Cum se simte Irina?
Prompt: Este bucuroasii/tristii?
Intrebare despre motive: De ee este bueu­
roasa/ trista?
 2ll
TEORIA MINT II lA COPIII CU AUT ISM
PREDAREA EMOTlllOR llJ

Exemplul5D.

, efectiva: Mama ii va da Oliviei un mar.

Situatia Deznodfunilnt: Mama Ii da Oliviei miirul.

-----~~.~~.
-----------.--------------,

L_ _---'--'-'
Ea este Olivia. Imaginea din stanga ne Spune ce·i§i dore§te ea. intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§te Olivia?
Dorin!": Olivia i~i dore~e 0 banana. Prompt - Ui te, aceasta imagine ne spltne ce i§i dore§te Olivia.
Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.
intrebare despre emotii: Cum se simte Olivia cand prime~te mii.rul de la mama?
Convingerea: Olivia nu ~tie ca mama ii va da un mar. Ea crede ca mama ii
va da 0 banana. Prompt: Este bucuroasii/ trista r

VREA intrebare despre motive: De ee este bueuroasa! tristii.?

CREDE

~ ~,

Intrebare despre dorinta: Ce i§i dore~te Olivia?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spltne ce i§i dore§te Olivia.

Intrebare despre convingeri: Ce crede Olivia?

Prompt - Uite, aceastii imagine ne Spune Ce erede Olivia.

intrebare despre emotii: Olivia vrea 0 ba- Ir ---

~ _ __ -,-_ __ _ _ _ _ -,

nana. Ea crede ea mama Ii va da 0 banana.

Cum se siJnte OliVia?
Prompt: Este bltcltroasii/ mstii?
Intrebare despre motive: De ee este bueu­
roasa/ trista?
 225
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR
214

Deznodiimfmt: Miliai este dus de sora sa la bazinul de inot.

Exemplul6D.
.#'r~_
Situatia efeetivi: Mihai este dus de sora sa la bazinul de inot.

l_ I I I ~.: . - - - - ------'
intrebare despre dorint"-: Ce i~i dore~te Mihai?

Prompt _ Vite, aeeasta imagine ne spune ee i§i dore$te Mihai .

EI este Mihai. lmaginea din stanga ne spune ce 4i dore§te el.

Dorinta: Mihai i§i dore§te sa mearga la plaja.

{ntrebare des pre emotii: Cum se simte Mihai eimd sora sa 11 duee In bazin?
lmaginea din dreapt a ne spune ee erede el.

Convingerea: Mihai nu §tie ea urmeaza sa mearg/i la bazin. Mihai erede

Prompt: Este bueuros/ trist?

ea sora sa il va duee la plajii.

intrebare despre motive: De ce este bucuros/ trist?

VREA ,,.~)
'''''',.\I
~~
CREDE
. ,)

*
.:Ii
*
c:I>

intrebare despre dorintii: Ce i§i dore§te Mihai?

fr0mpt - Vite, aeeasta imagine ne spune ce i~i dore~te Mihai.

lntrebare des pre eonvingeri: Ce erede Mihai?

Prompt - Vite, aeeasta imagine ne spune ee erede Mihai.

intrebare despre emotii: Mihai vren sa rl-- ~------'--------'

.-
mearga la plajii. EI erede ca. sora sa il va duee
la plajii. Cum se simte Mihai?
Prompt: Este bucuros/ trist?
intrebare despre motive: De ee este bueu- '---""'"' '----"""
ros/trist? L I_ _ _ _ --''----='''-_ -I
 22.
TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR 227

Exemplul ro.

Dezllodamimt: Mama 0 duce pe Clara sa eiililreasca.

Situa!ia efectiva: Mama 0 va duce pe Clara sa ciililreascii.
---,

I
intIebare despre dori.llta; Ce i~i. dore§te Clara?

Ea este Clara. lmaginea din stanga ne spune ee i~i dore~te ea.

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Clara.

Dorin!", Clara i~i dore~te sa danseze.

lmaginea din dreapta ne spune ee erede ea.

intrebaIe despre emotii: Cum se simte Clara eand mama a duee sa d\lilreasdi?
Prompt: Este bucuroasii/ tristii?
Convingerea: Clara erede ea mama a va duee sa danseze.

intrebarc despIe m otive: De ee este bueuroasa/ tristil?

VREA
CREDE

intrebare despre dorintii: Ce i~i dore§te Clara?

Prompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce 4i dore§te Clara.

In trebare despre eonvingeri: Ce erede Clara?

Prompt - Uite, aceastci imagine ne spune ce crede Clara.

jntrebare despre emotii: Clara Vrea sa dan- I::.;~---.--

...----..... ....--.
- ____,
seze. Ea crede ca nl31na 0 va duce sa danse­ i - -I ~
ze. Cum se simte Clara?

~
~ ~

o 0
Prompt: Este bucuroasii/ trista?
i nlrebarc despre motive; De ee este bueu­
-"'-'­
I
roasa/ trista? ,
 229

TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTIILOR

228

Deznodamfmt: Robert merge la eire ~i vede clovnii.

Exemplul8D.
~ ,.
Situa~ia efeetiva: Robert merge la eire. Acolo va vedea clovni.

n "

Intrebare despre dorinta: Ce i:;;i dore:;;te Robert?

Prompt _ Uite, aceastit imagine ne spune ce i§i dore§te Robe,·t.

Aeesta este Robert. Imaginea din stanga ne spune ee j~i dore§te e1.
Dorin~a: Robert i~i dore~te sa vadii lei la eire.
Imaginea diu dreapta ne spune ee erede el.
Convingerea: Robert nu ~tie ea vor fi clovni la eire. EI crede ca va vedea lei.
intrebare despre emotii: Cum se simte Robert cO.nd vede dovnii?
Prompt: Este buct<ros/ trist?
IntrebaIllespre motive: De ee este bueuros/ trist?

VREA CREDE
~~

(Wh
.'-~ (t~Q~
,
\{('I ~

Intrebare des pre dorintii: Ce i:;;i dore:;;tc Robert?

Prompt - Uite. aeeastit imagine ne spune ce l§i dore§te Robert.
intrebare despre eonvingeri: Ce erede Robert?
Prompt - Uite. aeeasta imagine ne spune ce crede Robert.
Intrebare despre emotii: Robert vrea sa I ___ .­
vadiilei laeire. El erede ea va vedealei. Cum

-
se simte Robert?
Prompt: Este bucuTas/ trist?
Intrebare despre motive: De ee este bueu­

ros/ trist? ........ ~

 231
PREDAREA EMOTIILOR
230 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Deznodamant: lulia nu se poate da in leagan . Leaganul este Slrieat.

Exemplul9D.

Situa~ia efectiva: Leaganul Iuliei este strieat.

...AI'\. -I

Ea estc Iulia. Imaginea din stanga ne spune ce i§i dore§te ea.

intrebare despre dorinta: Ce i§i dore§tc Iulia?

Prompt _ Uite, aceastii imagine ne spune ce i§i dorc§te Julia.

Dorinta: Iulia i§i do'r e§te sa se dea in leagan.

intrebare despre emotiL Cum se simte Iulia d nd vede ca leaganul est e tot

Imaginea din dreapta ne spune ce crede ea.

Convingerea: Iulia nu §tie ca leaganul este strieat. Ea erede ea tata I-a

stricat?

F"ompt: Este bucuroasii/ tristii?

reparat.

intrebare despre motive: De ce este bucUl'oasa/ tristii?

ivREA CREDE

A\
L
Intrebare desp re dorinta: Ce i§i dore§te Iulia?

Prompt - Uite, aceastd im,agine ne spune ce iJi dore$te Julia,

Intrebare despre co nvingeri: Ce crede Iulia?

Prompt - Ufte, aceastd imagine ne spune ce crede Julia,

intrebaredespre emotii: Iuliavreasase dea I _____ ._

in leagan, Ea crede ca tata a reparat Jeaga­

~

nul. Cum se simte Iulia?

o
Prompt: Este bucuroasa/ tristii?
intrebare despre motive: De ce este bucu­
roasa/ trista?
 153

TEORIA MINT"lA COPIII CU AUTISM PREDAREA EMOTlllOR

Deznodiimant: Florina nu se poate pUmba eu bicieleta. Bieicleta este

ExemplullOD.
Situatia efectiva: Bicicleta Florinei este stricata. Ghidonul a eiizut. stricata..

I­ .
.,
-. ~

I
'@)~
\

Ea este Florina. Imaginea din stanga ne spune ce i~i dore~te ea.

intrebare despre dorinta: Ce i~i dore~te Florina?

Dorin~a: Florina vrea sa se plimbe eu bieieleta.

Pl'Ompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ee i§i dOTe§te FIOTina.

Imaginea din dreapta ne spune ee erede ea.

Convingerea: Florina nu ~tie ea bieieleta este stricatii. Ea crede eii tata a

intrebare de.pre emotii: Cum se simte Florina dnd vede ea bieicleta este
reparat-o.

stricata.?
Prompt: Este bUCuToasa/ trista?
VREA CREDE
intrebare despre motive: De ce este bneuroas a/ trista?

~ ~
intrebare despre dorintii; Ce i~j dore~te Florina?
[rompt - Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te FloTina.
Intrebare despre convingeri: Ce erede Florina?
Prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce crede Florina.

:
intrebare despre emotii: Florina vrea sa se rl--.---.....
--::=~-,.------:=--,
_
plimbe eu bieicleta. Ea crede eii tata a rep a­
,",~" C= ~ ';m","''',,''
Prompt: Este bueuroasa/ trisM?
I l:~ I 0 _
I ,

intrebare des pre motive: De ce este buen- "'-"....

roasa' ; tnsta.
. '? _ _..1-- '-
--- ----
----
'
- '
 155

TEORIA M INT" LA COP"I CU AUTI SM PRED AREA EMOTIILOR

Exe mplulllD.

Sit ualia efectivii: E ste tim pul ca bunicullui Iulia n sa pIece acas a.

----.

kJ'~
~ intrebarc despre dorinta: Ce l§i dore§te Iulian?

Prom pt _ Ui te, aceastci imagine ne spune ce i§i dore§te Iulian.

Aeesta este Iulian. Imaginea din stanga ne spline ee l§i dore§te el.

Dorinta: Julian l~i dore~e ca bunicul sa ma i st ea.

intrebare despre emotii: Cum se simte lulian ei'm d buni eul \§i ia la revedere

Imaginea dill dreapta ne spline ee erode el.

Convingerea: Iulian nu ~tie ca bunicul urmeaza sa piece. EI c rede ca bu ­

§i pleaea?

Prom pt: Este bucuros/ trist?

nieul va mai st a.

intrebare despre motive: De co este bueuros/ trist?

VREA A CREDE

--
intrebare despre dorinta: Ce 10 dore§te Iulian?
Prompt - Uite, aceastd imagin e ne spune ce i§i dore§te Iu/ian.
J
intrebare despre eonvingeri: Ce erede Iulian?
Prompt - Uite, aceastd imagine ne spune ce crede Ill/ian.
Intrebare despre em otii: Iulian vrea ea bu-
nicul sa ramana. El erede ea bunieul va mai
r-_____ ...
~-- --~ -----,
----- ~

sta. Cum se simte lulian? ~

Prompt: Este bucuros/ trist? .....
i ntrebare despre motive: De ee este bueu­
ros/ trist? I ----- -.....-­
 231

PREDAREA EMOTIILOR
236 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Exemplul12D.

Situatia efectiva: Tatiil Luizei trebuie sa pIece intr-o ciilatorie de afac:en.

.----
I
.
==='1

1(\1

I \ d'

L
Ea este Luiza. Imagil}ea din stanga ne spune ce i~i dore~te e1.
-J Intrebare despre dorintii.: Ce i§i dore~te Luiza?
Prompt _ Uite, aceasta imagine ne spune ce i§i dore§te Luiza.

Dorinta:
, Luiza vrea sa meargii impreunii cu tatiil ei. intrebare despre ematii: Cum se simte Luiza cand tata pleacii. mra ea?
Imaginea din dreapta ne spune ce crede e1.

Prompt: Este bucuroasa/ tristli?

Convingerea: Luiza nu ~tie ca tata trebuie sa pIece singur. Ea crede ca tata

ova lua cu e1. intrebul'e despre motive: De ce este bueuroas a/ tristii.?

I VREA CREDE

I ~ ~
" . ~
~<' l, ~ q,
,JlI
. !r{~,_<_y
, l....
~ "t~. ""

---:,Jii-. ;;?«
.
-.~~ ,~'

L - -__________________________________________

Intrebare despre dorintii.: Ce i~i dore~te Luiza?

.prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ce i§i dore§te Luiza.

Intrebare despre eonvingeri: Ce crede Luiza?

,--,.-=---,--
--- - "".---.....
::;:;:::. .--,
Prompt - Uite, aeeasta imagine ne spune ce crede Luiza.

Intrebare despre emotii: Luiza vrea srI I

.--...
mearga cu tata. Ea nu §tie cil tata trebuie sa
pIece singur. Cum S!, simte Luiza?
Prompt: Este bueuroasa/ tristn?
Intrebare despre motive: De ce este bueu­
roasa/ tristii.?
 PARTE A A III-A

Predarea stari lor

informationale
,
In aeeasta sectiune a eartii deseriem metode de p redare pentru mmiitoarea
clasa de stari mentale. ~i anume starile in!oTmationale. Aeestea cuprind per­
cep~ia, cuno~terea ~i Gonvingerea.

CELE ClNCI NIVELE DE INTELEGERE

•
A 5TARILOR INFORM ATIONALE
Nivelull. Schimbare s implil d e p erspectiva vizualil

Copilul int:elege ca oamen i diferiti pot vedea lucrurile diferit. La acest nivel,

i§i poate da seama ee vederi sau nu vedeti dvs (profesolUl).

Nivelul2. Schimbar e complexa de perspectiva vizualil

Copilul in\elege n u doar ce viid oamenii, ci §i modul in care Ie apa r luerurile. La

acest nivel, copilul i§i da seama atat ee vede alta persoanii, cat §i CUM Ii apar

acelei persoanc lucrurilc v3.zute.

Nivelul 3. inteleger ea principiului "vezi, de ci ~tii"

Copilul intelege cf! oamenii cun ose doar luerurile pe care Ie-au experimentat

(direct sau in direct). In acest program de pre dare, simplificam acestnivel eva­

Iuwd doar legatura dintre VEDERE ~i CUNOA$TERE. de§i exist ii, desigur,

legaturi §i intre AUZjSIMTIRE §i CUNOA$TERE.

Nivelul4. Anticiparea actiunilor pe baza cuno§t intelor unei persoane

Copilulintelege cOllceptul de convingere adevaratii. Aid. copiilor Ii 5e cere

sa anticipeze actiunile unei persoane lu:ind in considerure locul in care acea
persoana crcde cit se afiii un obiect .
 241
PREDAREA STARILO R INFO RMATI O NALE
24 0 TE ORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Figura 3 .1. Materiale ~i proced ee folosite la evaluarea ~i predar ea schim­

N ivelul 5. in~e legerea convingerilor false
Nivelul evalueazii capacitatea copilulu; de a intelege conceptul de convingere b arii simple de p er sp ectiva vizuala
j "aisii, abordare a standard a teeriei mintii. Aici, copiilor Ii se cere sa anticipeze
Ridicat unul dint re cartona§e, astfel in cat copilul sa vada imagine a de pe 0
aqiunile unei persoane lufmd in considerare loculin care i n m od fals acea i

persoana crede ca se aftii un obiect. parte, iar dvs. imaginca de pe cealalta parte.

NIVELUL 1: SCHIMBAREA SIMPLA

DE PERSPECTIVA VIZUALA

Copilulint,elege ca oameni difedti , pot vedea lucrurile diferit. La acest nivel,

i§i poate da seam a c€'ved eti sau nu vedefi dvs (profesorul).

Materiale ~i procedee de evaluare

o multime de imagini diferite mcute de profesor (eate 0 imagine pc fieeare
parte a cartona§ ului), de ex:
1. pix/eheie partea 1 (fam
2. caine/copac
, ): Imagin ea vazuta de copil
intrebare desp re perceptia p roprie: Ce vezi tu?
3. telefo11/ fl oare
4. ma§ina/~a rp e etc. (vezi Figura 3.1)

Stabilirea unui nivel de baza

Alegep un ear tona§ m are dintre cele pe care le-a\i eonfec\ionat §i ridica\i-I
astfel incat sa-I vadii copilu!. intreba\i:

Intrebare despre perceptia proprie: "Ce vezi tu?"

i ntrebare despre perceptia celuilalt: "Ce vad eu ?"

in cazul primei intrebiiri, copilui trebuie sa numeasca obieetul din fata sa. in

cazul celei de- a doua intrebiiri, riispunsul corect trebuie sa se refere, desigur.

In imaginea de pe cartona§ pe care 0 vede profesorul.

Nu uita\i cil este foarte importa nt sa alterna\i ordinen intrebiiriJor ("Ce vezi

tu?" §i )JCe viid eu?"), altfel multe raspunsuri corecte ar putea so. aparo doar parte a a 2-a (verso) : Ima gine a viizuta de profesor
din intampl ar e. Dac;; elevul nu reu§e§te sa raspundii corect 1<1 unul sau mai intrell.3Ie de~pre p<>rcept ia celuilalt: Ce vild eu?
multe exercifii din trci consecu tive, inceperi p1'Cdar ea de la acest nivel.
 l.l
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PREDAREA STARI LOR INFORMATIONALE l.3

Procedee de predare
NIVELUL 2: SCHIMBAREA COMPLEXA

Profesorul ridicii un obiect §i intreabii copilul ce vede ficcare din ei, pe rand.
DE PERSPECTIVA

Exemplu:
RidicaFi un cm·tona!} astfel incat sa-l vedep!ji dvs, !ji copitul (de ex., prajitura/ Copilul intelege nu doar ce vad oamenii, ci §i modul in care Ie apar lucrurile. La
ceainic).
acest nivel, eopilull§i dii seama atat ce vede alta persoana, cat §i CUM Ii apar
acelei persoane lucrl1rile viizute,
Intrebare despre perceptia proprie: "Ce vezi tu?"
intrebare des pre perceptia celuilalt:"Ce viid eu?" (nu uitati sa varia,i ordi­
nea eu/tu) Materiale ~i procedee de evaluare
Predare: Set de imagini select ate de profesor, reprezentand itemi de interes pentru co­
pil, de ex.:
intrebare despre perceptia celuilalt: in cazulunui raspuns incoreet.
Tu vezi priljitura, nU-i ~a? Priljitura se afiil pe partea ta de cartona§.
1. Mickey Mouse
2. ccairric
ArataFi spre imaginea pe care 0 vede copilu!. 3. ceas de§teptiitor
4. elefant etc. (vezi Figura 3.2)
Dar ia uite! Ce este pe Partea mea de carton~? Ce vad eu?
Aratati-i copilului cealalta parte a cartona!jUlui.
Stabilirea nivelului de baza
A§a e. Eu vild ceainicul.
A§ezari 0 pozii mare pe masa sau pe podea, intre dvs ~i eopil, astfel incat obiec­

tul din poz,tii apare copil ului drept, iar dvs vii apare inversat. De exemplu, daca

indrepta 'ti spre copit imaginea pe care 0 vedeti

,
dvs.
poza reprezinta un elefant, copilul vede elefantul in picioare, dar dvs il vedeti

Eu nu vild prajitura, doar tu 0 vezi. eu eapullnj os.

Intrebati apoi copilul:

La fiecare nivel, dacii raspunsul este corect, profesorul recompenseazii elevul

§i il ajutii sa inteleaga mai bine lucrurile, lntrebandl1-1 "ce" viid fiecare din ei, Intrebare des pre perceptia celnilalt:

pe rand. Daca riispunsUl este incorect, profesorulii Spune copilului care este
riispunsul corect, precum §i motivul pentru care este COreet. "Cand eu mil uit, elefantul este in picioare sau cu capul in jos?"

Princip;,ul general de predare Modul in care ii prezenta~i copilului imaginea trebuie sil fie aleatoriu, astfel

incat la anumite exercitii copilul sa vada imaginea a~ezatii coreet (drept), iar

Indiferent daea raspl1nde coreet sau nu, eopilului i se coml1niea Intotdeauna

prineipiul general: in alte exereitii sa 0 vadii invers. Este importantii. aeeasta or dine aleatorie de

prezelltarc, altfel copilul ar putea da raspunsur.i "corecte" doar repetimd ulti­

Oamenii nu vad intotdeauna

pozitia lor in Spatiu etc.
aceJ~i Jucru, iar ceea ce viid depinde d e rnele cuvinte din intrebarc.

• 1
Dad! elevul n u reu~e~te sa raspunda corcctla unul sau nlai multe exercitii din

trei consecutive, incepeti predarea de la acest nive}.

 2. ..
TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM
PREDAREA STAR ILOR INFORMATIONALE 245

Figura 3.2 Materiale ~i procedee folosite la eValuarea §i predarea scItim­

barii complexe de perspectivii vizuala
Procedee de predare
A§ezap poza intre dvs §i copil, astfel incat unul dintre voi sa 0 vada drept, iar Profesorul ii pune elevului intrebari despre pozitia unui obiect pe care fiecare
celwalt sa 0 vada invers.
dintre ei il vede din perspective diferite.

Varianta 1: perspectiva copilului

Exempln: A§ezafi poza (de ex., Mickey Mouse) pe masa, intre copil $i adult,
astfel ineat copilul sci vadd obiectul intr-o pozitie, im' adultul sa-l vada invel·s.
intrebafi copilul: '

intrebare despre perceptia celuilalt: "Cand rna uit la imagine, il vad pe

Mickey drept sau invers?" (vru'iati ordinea in care nurniti pozitia obiectului)

Predare
intrebare despre pcrceptia celuilalt: in cazul unui raspuns incorect.
Cand te ui~i tu la Mickey, il vezi drept. Dar cand rna uit eu la Mickey, il
vad invers. Ia uite ce se intampla daca intorc poza.

intoarceti poza astfel incat copilul sii- / vadii pe Mickey invel's, iar dvs sa-/ ve­

intrebru'e dcspre perceptia proPI'i~: Cand te uiti la imagine, vezi elefantul eu

eapul in sus sau cu eapul injos?
defi drept.

Daca rna uit acum la Mickey, il vad drept, dar daca te ui~i tu, il vezi invers.
Varianta 2: perspectiva profesorului
(0 alta metoda de predare cru'e poate fi utiJizata este sa lasati poza in aceea~i
pozitie, iar dvs ~i copilul sa schimbati locurile la masa, astfel incat copilul sa
sesizeze diferenta de perspectiva.)

Ca la orice nive!. daca raspunsul este corcct, profesorul iI recompenseazii ~i

il ajutii pc elev sa inteleaga mai bine lucrurile, intrebiindu-l "de ce?", "ce se
intiimpla?" etc. Daca raspunsul este incorect, profesorul ii aratacopilului riis­
punsul corect, precum §i motivul pentru care raspunsul respectiv este corect.

Principiul general de predare

Indiferent daca riispunde corect sau nu, copilului i se comunicii intotdeauna
principiul general:

intrebare despr~erceptia celuilalt: Cand eu ma nit In imagine, vad elefantul

eu capul in sus sau r.ll ('~pu1 injos?
Oamenii pot vedea lucrurile in moduri diferite.
 TEORIA MINTII LA COPII! CU AUTISM
PREDAREA STARI LOR INFORMATI ONALE 247
A

NIVELUL 3. INTELEGEREA
, PRINCIPIULUI Figura 3.3. M at eriale ~i procedee folosite la evaluarea §i p redarea princi­
" VEZI , DEC! ~TiI" piului "vezi, deci ~iiu

lata ci'tteva exemple de materiale folosite In accastii activitate.

Copilul intelege cii oamenii cunosc doar lucrurile pe car e Ie-au experimentat
(directsa~ indirect). in acestprogram de predare, simplificiim acest nivel eva­
~i de~i
Exe mple de cutii i n care pot fi ascunse obiect e.
luand doar legiHura dintre VEDERE CUNOA$ TERE, existii, desigur,
legiituri ~i intre AUZ/SlMTIRE ~i CUNOA$TERE.

MateriaJe ~i procedee de evaJuare

1. Recipiente diverse
2. 0 papu ~a sau 0 marionetii.
1il " ~
.
----~~-.
7'• . .. :.
..".~" - ,
.

3. Obiecte de dimensiUni diferite, de ex.:

~
cheie mare argintie/cheie mica argintie

creion mare verde/creion mic verde

zar mare galben/zar mic galben

Exemple de p e r echi d e obiect e c are pot fi a sc unse: obiect e de c ulori

minge mare rO§ie/minge mica ro~ie

4. Obiecte de culori diferite, de ex.:

diferite.
creion galben/creion verde

mi nge roz/ m inge albastrii

nasture verde/ nasture alb

funda ro§ie/ fundii albastrii.

Pe cat posibil, itemii folosiri trebuie sii fie obiecte de interes pentru copil sall
obiecte car e fac parte din activitii\ile lui zil nice. (vezi Figura 3.3)

Exemple de per ech i de obiecte c are pot fi ascunse: obiect e de dim ensiuni
diferite.
 248

TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

PREDAREA sTARILOR INFORMATIONALE 249
Stabilirea nivelului de baza
Sectiunea
, B. Evaluarea altuia
Vii prezentam In eele ee urmeaza doua exemple de evaluare a nivelului 3, unul
pentru auto-evaluare (seefiunea A) ~i eeliilalt pentru evaluarea a1tuia (seq;iu_ Materiale: 0 cutie/o papu~ii/o minge galbenii/o minge a1bastra
nea B). Evaluarea
el<emplu trebuie sa inc!uda un exemplu din tiecare secfiune, plus un
suplimentar.
in cadrul acestor activitiifi. nu trebuie decat sa punefi lntr-o cutie un item
~i
Hai sa nejucam acum a1tjoc cu cutia. 0 sa sejoaee ~i Ana eu noL Ea e
din tiecare pereche a1easa sa ruga\i copilul tie sa priveasca. tie sa fina ochii
lnchi~i. Ana.

(prezentati piipu~a Ana).

,
Sectiunea A. Auto-evaluare Hal sa-i aratiim Anei mingUe.

Uite, Ana, mingea asta este albastra §i mingea asta este galbena.

Materiale: 0 cutie/un creion mare verde/un creion mic verde

o sa aseundem acum una dintre mingi in eutie.
o punem pe Ana eu fata in jos, ea sa nu vada mingea pe care am pus-o
Hai sa ne jueam de-a v-ati incutie.
, ascunselea cu cutia asta.

mic. ~i
Uita-te la creioane. Creionul acesta este mare creionul acesta este

Ce minge sa ascundem? Alege tu.

incurajati copilul sil aleasii una dintre mingi ~i sil 0 ascundil in cu.t ie. Dacil nu
o sa ascund unul dintre creioane in cutie. inehide oehii ea sa nu vezi
ereionul pe care 11 Pun iniiuntru. vrea, atunei prof esornl va ascunde in cu tie mingea galbenil.

AscundeFi in cutie creionul mare. Ana se intoarce. Acum 0 liisiim sa se uite la mingea din cutie.

iutrebare des pre cunoastere: ~tii ce creion se afla in cutie? [Nu] Mi~eati -o pe Ana astfel incdt sil se uite in eutie.

intreba
eii nu amreviizut
despre motive: De ce nu
etc.] ~tii ce creion se aflii in cutie? [Pentru intrebare despre cunoastere: Ana §tie ce minge se afla in eutie? [Da]

intrebare despre motive: De unde §tie ca am ascuns mingea galbenii/ a1­

bastra? [Pentru ea s-a uitat.]

Daca elevu] nuraspunde corect la una din cele trei activitati a1ese pentru ni­
veluJ 3, lncepe\i predarea de la acest nivel.
 PREDAREA STARI LOR INFORMA TlONAL"
__~___---~-----_----.,rEUI!l AMIN III t:'A coplltrn AUTI~ M

Procedee de predare NIVELUL 4. ANTICIPAREA ACTIUNILOR PE BAZA

Profesorul ascunde un obiect pe care copilu! nu il vede, apoi ii pune copilului

CUNO~TINTELOR UNEI PERSOANE

intrebari despre obiect.

Activitatea are dolta variante: auto-evaluare ~ i evaluarea alt uia.

Copilul in\elege conceptulde convingere adevamtii. Aici, copiilor Ii se cere sa
antic ipeze aC\iunile unci persoan e lu fmd in cons ide rare locul in care crede
acea persoanii ca se afl a un obiect.
Exemplu: Auto-evaluare
Materiale ~i procedee de evaluare
Hai sa ascundem ceva in cutie.

Uita-te la creioanele astea. Unul este mare ~i celalalt est.e mic.

o casa de papu~i cu camere/locuri in care pot Ii puse obiect.e.
o sa ascund unul dintre creioane in cutie.

Te rag sa inchizi ochii ca sa nu vezi pe care il ascund.

Diverse piese de mobilier dejucarie.
Obiecte (car e vor Ii puse in diverse locuri), de ex.:
Ascundep in cutie unul dintre a eioane ~i ruga?i copilul sci deschida ochii.
1. doua mingi ro~ii
2. dou a umbrele
i ntrebar e despre cuno!l§tere: ~tii ce creion se aful in cutie?
3. doua creioane
4 . dou a ciirt i etc.
intrebare despre motive: De unde ~tii/De ce nu ~ii ce er e ion este in cutie?
Ca ~i la c.e lelalte nivele, alege\i itemi care prezint ii interes pent ru copiL (Vezi
Predare Figura 3.4)

intrebare despre cunoastere: in cazul unui raspuns incorect

Nu ai viizut creionul pe care I-am pus in cutie, ~a ca nu ~tii ca acolo se

afia cre ionul mare. Daca nu vezi, n-ai cum sa ~tii!

Ca la orice nivel, dadi riispunsul este coreet, pr ofesorul il recompenseazii ~i

il ajutii pe elev sa in\eleaga mai bine lue rurile, intreban du-l "de ce?", "cum?"
~tiu ceea ce ~ti u . Dacii raspunsul este incor ect, profesorul Ii aratii. copilului riis­
punsu! coreet, precum ~ i m otivul pent ru care r aspunsul respectiv este corect .

Principiul general de predare

Indiferent dacii. raspunde corect sau nu, copilului i se comunicii intotdeauna
principiul general:

Oamenii cunosc doar lucrurile pe care Ie vad. Dadi nu vad ceva, atunci
nu ~tiu nimic despre acellucru.
 252
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM PREDAREA STARILOR INFORMAT IO NALE 1$3

Figura 3.4 Materiale §i procedee folOsite la evaluarea §i predarea concep­

tului de "convingere adevaraUl" Stabilirea nivelului de baza
Vii prezentiim maljos un exemplu despre modul in care se evalueazii convi.nge­
l ata un exemplu de povestire despre convingeri adeviirate. In povestire apar
rile adeviirate. Trebuie alese alte doua exemple folosind materialele sugerate
Andrei, doua autobuze dejuciirie §i.casu~a de piipu§i.

mai sus.
Hai sa ne jucam cu Andrei ~i casuta.

Materiale: Casu ~il de pilpu~i cu doua camere/piipu§ii sau marioneta (Andrei)!

Uite, PUll un autobuz p e masa §i inca unul pe raft.

doua pozitii spa~iale, pat (in dormitor) §i masa (in bucatarie)

Hai sa n e jueam eu Andrei §i easura.

Uite, am pus 0 rninge pe pat §i una pe masa.

Aratap-i copilului ambele pozi!ii.

EI este Andrei.

Andrei sta cu fata la profesor §i la copit, departe de casa.

in dirnineata
, asta, Andrei a vazut rningea de pe pat, dar nu a viizut-o pe
eea de pe masil.

Arata!i spre locurile corespunzatoare.

El e Andrei. in dimineata, asta, Andrei a vazut autobuzul de pe masa, dar
nu §i pe cel de pe raft. I ntrebare despre cOllvingeri: Unde erede Andrei case afIarningea? [pe pat]

intrebare despre conviugeri: Un de crede Andrei ca Se afla autobuzul?
intrebare despre motive: De ce crede case aflii pe masa?
intrebare despre actiune: Unde se va duce Andrei.sa ia autobuzul?
intrebare despre motive: De ce se va duce la masa/ raft?
Intrebare despre motive: De ce crede cil se atia pe pat?
Dacii elevul nu raspunde corect la una din cele trei activitati alese pentru ni­
velul 3, in cepe~i predarea de la acest niveL
 255
PREDAREA STARILOR INF O R~ATI ON ALE
2'" TEORIA ~INTII LA COPI II CU AUTISM
A

Procedee de predare NIVELUL 5. INTELEGEREA

, CONVINGERILOR FALSE
Profesorul il impliea pe copil intr-uni oc cu mal multe obiecte ~i 0 figurinii de Nivelul evalu eaza capacitate a copilului de a in1;elege ea oamenii pot avea eon­
jucarie ~i Ii pune intrebari despre ceea ce §tie personajul de juearie ~i despre vingerifalse, abordarea standard a teoriei mintii., Va sugeram sa folositi' doua
reaetiile
,
acestuia fata
'
de obieete.
variante freevente ale acestei aetivita1;i:

Exemplu: Hai sa ne jueiirn eu Andrei ~i easuta A. transferul nea§teptat

Uite, am pus 0 minge pe pat ~i 0 minge pe masa.
EI este Andrei. in dimineata, asta, Andrei a vo.zut mingea de pe pat, dar
n-a viizut-o pe eea de pe masa.
ArataFi spre jiecare minge pe nind.
intrebare despre aetiuni: Unde se dueeAndrei sa ia mingea?
B. continutul nea§teptat
In aeeasta seetiune a dirtii, deseriem diverse juearii care pot fi folosite la pre­
, '
darea convingerilor false, iarin partea a IV-a descriem diverse programe pen­
tru calculator care pot fi folo site la predare. Prima evaluare trebuie sa includa
eel pu1;in una dintre variantele fiecarei activita1;i. Va prezentam mal jos doua
exemple de evaluare a eonvingerilar false. Dvs urmeaza sa aleget i un exemplu

suplimentar folosind materiale ca cele sugerate m ai jos.

Intrebare despre m otive: De ee erede ea mingea este pe pat?

Materiale ~i procedee de evaluare

Intrebare de verificarc: Unde a viizutAndrei mingea?

A. Transferul nea~ teptat

Predare
1,0 casutiide
,
piipu~i
or
- cu diverse pozitii
"

spatiale

Diverse piese de mobilier deju cihie

Explicatie din timpul predarii: in cazul unui raspuns ineoreet .

2. Papu~a sau figurina de juearie
3. Recipiente/Obiecte:

Nu uita, Andrei a vo.zut mingea de pe pat, deei aeolo 0 va eauta.

Doua ge ntu1;e (neagrii./ro~ie)

Doua cani de plastic (albastra/galben a)

EI nu a vo.zut mingea de pe masa, ~a ea n-o sa se uite pe maso..

Doua cutii de carton (galbena/r o~i e)

Doua dulapioare

Ca la oriee nivel, daca raspunsul este coreet, profesorulll r ecompenseaza §i

Monede

il ajuta pc elev sa int eleaga mai bine luerurile, intrebandu-l "unde?" se va uita
Minge

personajul, "de ee?" se va uita acolo etc. Dadi raspunsul este incareet, profeso­ Umbrelii

rul Ii arata eopilului raspunsul coreet, pre cum ~imotivul pentru care raspunsul Stropitoare

rcspeetiv este coreet. Sau arice alte obieete care prezinta interes pentru copi\. (vezi Figura 3.5)

Principiul general de predare

Indiferent daea riispunde coreet sau nu, copilului i se eomunica intotdeauna
prineipiul general:

Oamenii ered co. luerurile se ailo. acolo unde Ie-au viizut. Daca nu au va­
zut eeva, atunei nu vor ~ti ea se afto. acolo.
 156
TEO RIA MINTlllA COPIII CU AUTISM
PREDAREA STiiRllOR IN FORM AT IONALE 157

Figura 3.5 Materiale fi procedee folosite la evaluarea fi predarea "convin.

gerii false" (activita!i care presupun un transfer nea§teptat) Andrei vrea sa 0 paciileasca pe Irina, a§a ea pune ma§inu!a in dulap.

rata un exemplu de povestire car e se refera la un transfer nea~teptat ~ i la 0

convingere falsa In povestire sunt implicate doua personajc (Andrei ~i Irina),
o ma§inuta ~i easu\"> pentru papu~i

Hai sanejucarn cu Irina, Andrei §i casut a .

Uite, Irina pune m~inu!a pe pat.

Irina Se duee afara la joaca. Acum a iefit din easa §i nu poate sa vada ce
face Andrei.

! ntrebare despre convingeri: Unde erede Irina ea se afiii ma§inuta? (pe pat]
Intrabare despre moti ve: De ee erede ea ma§inuta se aflii pe pat/in dulap?

Intrebare dasp re aetinni: Unde se va duee Irina ea sa ia ma§inu ta?

Intrebru'e despre moti v~: De ee se va duee sa 0 ia de pe pat/ din dulap?
 258
TEORIA MINTIlLA COPIII CU AUTISM PREDAREA STARILOR INFORMATIONALE 2S9

B.Continut nea~teptat
Cutie:
Figura 3.6 Materiale ~i procedee folosite la evaluarea ~i predarea ..convin­
Cutie de creioane
gerii false" (activitati care presupun un continut ne~teptat)
Cutie de bombonele de ciocolatii

Cutie de chibrituri
l ata un exemplu de aetivitate ca.re se referii la un con~inut nea§teptat §i la 0
Borcan pentru plastilina
convingere falsa. in activitate sunt folosite 0 cutie de bomboane de ciocolata.
o papu§a ~i un creion.
Continuturi ne~teptate:
Ma~inuta Vite 0 cutie de bomboane.
Creion
Nasturi
Nisip etc.

intrebarea initiala despre convingeri: Ce crezi cii se afta in cutie?

Hai sa vedem ce este inauntru. Vrei sa deschizi tu cutia?

Uite, inauntru este un creion. Hai sa inchidem din nou eutia.
intrebarc despre convingeri false: Ce credeai ea se aftii in cutic inrullte sa 0

deschidem'?

lntrebare despre realitate.: !i>i ce se aftii de fapt iniiunttu?

 261
PREDARE A STARILO R INFORMATIONALE
260 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Uite, acum vine Ioana.

(b) Continut nea§teptat
Alta intrebare despre convingeri: Ioana vine ~i ea ~i se uita la cutie. Ce crede

~ater:iale: Cutie de bomboane/nasturi.

ea eel se afia inauntru?

Dite, avem 0 cutie de bomboane.

Intrebare initi!,lii. despre convingeri : Ce erezi eii. se afla in pachet?

(bombo ane]

Hai sa ne uitam in cutie. Vrei s-o deschizi?

Uite, inauntrusuntnasturi!
Hai sa inehidem la loe cutia.

intrebare despre convingerile fals e: Ce credeai ca se afU, in cutie inainte

sa 0 deschidem? (bomboane]

Intrebare despre realitate: ~i ce era, de fapt, inauntru? (nasturi]

Stabilirea nivelului de baza

Intrebare despre eonvingeri: Daca Maria intra in camera ~i se uita la cutia

(a) Transfer nea~teptat asta, ce 0 sa ereada ca se afta inauntru? (bomboane]

Mateliale: papu~ii, 0 gentura neagra ~i una ro~"ie, 0 moneda Daea elevul nu reu~e~te so. raspundala una din cele trei aetivita!i de nivel5 pe
care le-a!i ales pentru evaluare, incepe! i predarea de la acest nivel.
Hai sa ne juciim eu Ana.

Uite, Ana are un biinu~.

Aici sunt doua gentu~e, una neagra ~i una ro~ie.

Ana i~i pune biinutul in gentu!a neagrii.

Aeum Ana se duce afad lajoacii.

Ana iese din camera.

Ana a ie~it afara. Aeum nu poate sa vada ee faeem noi.

Vrei sa 0 paciilim? 0 sa seoatem biinutul , neagra~i 0 sa-l Pll­

, din gentuta
nem in gentu!a ro~ie.
Intrebare despre convingeri: Ana se intoaree de a farii. Unde erede eaca se
afta banu!ul? [in gentura neagrii]
Intrebare despre motive: De ee erede Ana ea banu!ul este in gentufJ'
neagra?
 262
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
PRE DAREA STARILOR 'NFORMAT'ONALE 263

Procedee de predare
Exemplul2: Continut nea§teptat.
Profesorul"paciile~te" figurinele de jllciirie luandu-le diverse lucruri etc., apoi Uite, avem 0 cutie de bomboane.

ii pllne copilului intrebiiri despre ceea ce crede personajul ca s-a intamplat.

intrebare initiala despre eonvingeri: Ce erezi ea se afta in cutie? [bomboane]

Exemplull: Transfer nea*teptat.

Haisa nejueam cUAna. Uite, Ana are un banut. Hai sa ne uitiim inauntru ~i sa vedem ce e acolo. Vrei sa deschizi cutia?

, Vite, inauntru sunt nasturi! Caraghios, nu?

Avem aici doua gentufe, una neagra ~i una ro~ie. Acum inchidem cutia la loc.

Ana i~i pune biinurul in gentu!a neagra. intrebare ~espre convingerile false: Ce eredeai ca se aIla in cutie inainte

Ana iese afara lajoaca sa 0 desehidem? [bomboane]

Ana iese din camera. .• Intrebare desrre realitate::;li ce era, de fapt, inauntru?

Ana a plecat. Aeum nu poate sa vada ee faeem noi. Intrcbare despre convingeri: DacaMaria intra in camera ~i se uita la cutia
asta, ce 0 sa creada ca se aIla inauntru? [bomboane]

in gentuta ro~ie! . , .
Vrei sa 0 paeiilim? Vite, seoatem biinutul din gentutaneagrii oi il punem
Predare

Ana se intoaree aeum de afara Intrebare despre convingeri: in cazul unui raspuns ineorect.

intrebare despre con.vingeri: Unde ere de Ana ea se afta biinu!ul? Nu uita, Maria nu ~tie ca in cutie se aIla nasturi. Ea crede ca inauntru
sunt bomboane, pentru ca ~ arata eutia, ea 0 eutie de bomboane, nu?
intrebare despre motive: De ee crede Ana ea banutul se afia in gentuta Numai noi doi ~tim ea inauntru sunt de fapt nasturi.
neagra? , ,

Ca la oriee nivel, dad raspunsul estc coreet, profesorul il reeompenseaza ~i

il1trebare de verifieare: Unde a pus Ana biinutul?
Predare
i ntrebare despre eonvingeri: in eazul unui riispuns incoreet.
il ajuta pe elevsii inteleagil mai bineluerurile, intrebandu-l "ce?" erede perso­
najul §i "de ee?" etc.. Daca raspunsul este ineorect, profesorul Ii arata eopilu­
lui riispunsul corect, precum ~i motivul pentru care personajul crede intr-un
anumefel.

Nu uita, Ana nu ne-a vazut eand am aseuns biinurul in gentuta ro~ie, ~a

ea nu ~tie ea banutul este in gentuta ro~ie. Nu se giinde~te ea este aeolo.
Ana erede ea banutul
' este in gemuta, neagra, pentru ea ea aeolo I-a pus.
26.
TEO RIA MIN TII LA COPIII CU AUTISM

Principiul general de predare

Indiferent daca riispunde corect sau nu. copilului i se comurucii in totdeauna
principiul general:
PARTEA A IV-A
Daea oameDii nu §tiu ea eeva s -a sehimbat, V Ol' erede ea luc rurile au ra­
mas la fel cum Ie §tiau ei.
Dezvoltarea jocului simbolic
In aceast ii sectiune ne ocupam do ultima c1asa de stari mentale pen tru care am
dezvoltat un program de predarc:jocul simbolic. $i in acest caz, predarea este
organizata pe cinci nivele.

CELE CINCI NIVELE ALE JOCULUI SI~'1BOLIC

N iv elull. J ocul senzor ial-motor

Acest nivel se referala simpla manevrare a juciiriilor de catre copil prin lovi­

re, scuturare sau sugere. Aid intrii~i comportamentele stereotipe sau rituale,

cum ar fi aliniereajuciiriilor sau sortarea lor in functie de culoare sau marime.

Nivelul2. Primele elem ente dejoc functional

Copilul incepe sa toloseascajuciiriile intr-un mod conventional din punct de

vedere social, dar rariinici 0 latura simbolica (de ex., pune ce§cuta pe farfurie,

plimbii 0 ma~inutaetc.). Copilul a atins acest nivel dacii demonstreaza una sau

doua activitap de acest fel in decursul unei sesiunLinregistrate de 10 minute.

Nivelul3. J ocul functional

•
Copilul a atins nivelul 3 dacii demonstreaza eel putin t rei sau patru activitiiti
de acest fel in decursul unei sesiuru inregistrate de 10 minute, cu diverse seturi
dejucarii.

Nivelul4(a). Primele elem ente de j oc simbolic

Jocul simb olic cuprinde:
• substituire de obiecte: un obiect rcprezintii alt obiect. De exemplu, copi­
luI se preface ca un cub de lemn este a ma~inuta.
• atribuire d e propriet ati simbolice: unui obiect i se atribuie in timpul
•
jocului false proprietiiti. De exemplu, copilul spala fata papu~ii ea ~i cum
ar fi nlurdara.
 267

TEORIA MINTII LA CO PIII CU AUTISM D EZVOLT AREA JO CULUI SIM 80U C

266

• folosirea de obieete/scenarii imaginare: copilul folo se~te obiect e ima­ i nparc

Figurine de jucarie, carucior/bebelu~/leagiin/tobogan etc.
ginare in timpuljocului atunci cand se comportii ca ~i cand obiectele ab ­
sente ar fi prezente. De exe mpln, bea ceai dintr-o cea~ca goala sau face un
inm8§ina
accident imaginar cn ma~inu~a de jucarie.
Ma~inute/omuleti.
Indicatoare de drum/ sem afo are/garaj etc.
Copilul a atins acest nivel daca dem onstreaza in m od spontan una sau doua

activita\i de tipul celor enumerate rnai sus In decUl'sul unei sesiuni inregistrate
Carnaval

de 10 m inute, cu diverse seluri de jucarii.

Imagini:

Poli\ist/ vr;;jitoare/pompier etc.

Nivelul 4 (b). Distinctia real-simbolic

Profesorul exemplifica 0 activitate simbolicii, apoi intreabii copilul daca a facut

Haine

Hame de poli\ ist / pompier et c., p1ilarie de vrajitoare

INTR-ADEVAR ace a activitate sau doar S -APREFAcUT. Daca rasp unsui co­

Volan, pelerine, bagheta magica et c.

pilului este coreet. atunci nivelul se cOlls idera atins. Veti gasi m aijos exemple

~ i mater iale pentru acest nivel. .

in afar;; de aceste teme ~i m ateriale de joaca, profesorul est e bine sa profite
de orice obiect e sau resturi de materiale care ar putea fi substituite in timpul
Nivelul5. Jocul simbolic

Copilul a atins acest n ivel daea dem onstreaza in m od spontan eel pu\in tre i
jocnlui. lata cateva exemple:
aetivita\i de tipul celor enumer ate la nivelul 4 in deeUl'sul une i sesiuni inre­

gistrate de 10 minute.
Cuburi de lemn

Cutii pictate

Plastilina

Buca\i de m at eriale t extile colorate

EVALUAREA ~I PEDAREA JOCULUI SIMBOLIC Pangl ici colorate

Fonne geometrice decupat e din hartie coloratli.

In cele ce urmeaza, va oferi m cateva sugest ii de scheme de joe ~i m ate riale di­ Cercuri colorate fiuor escente

dactice. Recomandarea n oastrii este insii ca atunci ca.nd introduee\i t eme su­ Bucit\i de folie de aluminiu

plimentare de joc, mai ales din eele care se pliaza pc interesele copilului, sa fi\i :;>ireturi

cat mai ereativi ~i mai ftexibili. De asemenea, tineti cont de varsta m entalii. a Ghemotoace de vatli.

copilului atunci eand a1egeti , de joc. I~ lu~rulcu copiii eu autism, este

, activitatile Paie de plast ic

important sa nu vii baza\i doar pe varstacronologica pentlu a alege jucariile; ma­ Be\i ~oare de cocktail

terialele trebuie sa fie cat mai potrivite pentru n ivclul de dezvoltare al copilului. Bucii\i de calton

Decarece evaluarea este dificilii in timpul unei sesiuni de joaca, vii recomandiim sa
inregistra\i sesiunile ~i sale evalna1i ulterior. 0 sesiune dureazii in jurde 10 minute. Stabilirea nivelului de baza
Sugestii de teme ~i materiaIe de joad\ Evaluareajocului spontan - nivelele 1,2,3, 4(a) §i 5
Oramesei
incurajat i copilul sa se joace folos md una din temele de joc sugerate mai su s.
Tacamuri §i ustensile de gati t de jnciirie.
Lasa\i-l sa se joace timp de 10 minute rara sa il ajuta\i (cu excep\ia cazului
cand copilul este complet "pe dinafara"). N ivelul de joc poate fi stabilit folosind
La cumpiiriituri

Piipu ~ i/c o§ de cumparatu ri de jucarie etc.

defini\iile din sec\iunea 5.1.

 268
TE ORIA MINTII lA COPIII CU AUTiSM
DEZVOlTAREA JOCULUI SIMBOLIC 269

NiveJuJ de la care incepe predarea va Ii niveJuJ imediat superior niveJului

atins in mod spontan de copil.

.
Exemplul2. Actiune simbolicil: spillatul pe dinti
,

Hai sa ne prefacem acum altceva.

Vita-te la mine. 0 sa mil prefac ca fac ceva.

Ma prefac ca rna spill pe dinri.

Evaluarea distinctiei real-simbolic - niveluI4(b) Prefaceti-va ea va spalati pe d-h,ti cu a periutii imaginara.

Ma prefae ca rna spal pe din!i. Vrei sa te prefaci ~i tu ca te spell pe dinri?

Pe ntru evaluareadistincpei real-simbo!ic, va sugeram trei exemple: unulpre­

supune substitutie de obiecte, ia.r celelalte sunt actiuni simbolice. Profesorul

Continuati
vel'ijieare:
.
, sa vii prefaeeti cii va spalati
" .
pe dinti, apoi puneti intrebarea de

este insa liber sa dezvolte' aceste scenarii de baza, astfel incat sa genereze eel Intrebar e desl1re realitate: Este 0 periura adeviirata?

purin trei exemple pentru evaluare. intrebare de.§.l2!:..e actiunea simbolidi.: Mil prefac sau rna spal pe dinri
de-adeviiratelea?

Exemplul3. Scenariu simbolic: spillatul papu~ii

Exemplull. Substiturie de obiect M aterial: papu§a.

Materiale: 0 bucata de sfoara. Acum ne jucam a1tceva. (Lllap piipu~a) I

Vite, rna prefac ca spill papu~a pe fara.
Zicem ca este foarte murdara.

Hai sa ne jucilm §Oi sa ne prefacem, vrei? Vite, asta e 0 bucata de sfoaril. Prejaeeti-va ea spa/ati plipu$a pejatii cu 0 d zrpii ima.ginara.
Noi zicem ca este altceva. Hai sa zicem ca este [un §Oarpe).
Ma prefac ca are fara murdara ~i trebuie spillata. Vrei sa te prefuci §'i tu
Pre[acefi-vaca s[oara este un §arpe:[acefi zgomotele §i aefiunile corespunza­ cao speli?
toare. De exemplu, pro[esorul p oate spune:
"Vite cum se strecoara§'arpele prin iarba. i-auzi cum face, 8SSSS..."
.
Continuati sa vii pl'efaeeti
, eli 0 spa /ati,
, apoi puneti I
, int rebarea de vel'ijieG1'e:
Ma prefac ca e8te un §Oarpe, vrei sa te prefaci §Oi tu?
Intrebare desj:lre realitate: Papup este murdara pe fatA de-adevaratelea? I
!'unefi apoi intrebarea-test:
Intrebare desl1re realitate: Este un ~arpe adeviirat? Intrebare desj:lre aetillnea simbolicii: Ma prefac ca are fa!a m urdnrasau
este murdara de-adeviiratelea?
~e sau mil pre-
-

fntrebare desl1re asl1ec tul s imbolie: Ma prefac eil este un

fae cil este 0 sfoaril? Ineepeti sa predati distincria real-simbolic daca elevlli nu raspunde corect la
intrebarea dcsp re realitate sau despre actiuneasilnbolica sall In o ricarc dintre
activita~ile prezentatc. '
 210
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
DE ZVO LT AREA JOCULUI SIM BOLIC 21'

Procedee de predare
Caseta 4.2 Dezvoltareajocului spontan: exemplull
imbuniitiitirea
, nivelului de joe simbolie Transcriere Note explicative
Dupa ee ati ,tabilit nivelul de bazii al copilului, scopul este s a "impinget i" co­
Pmfesor: ...Vrei sapui §i tll? Cii nll pot Profesontl il incurajeaza pe loan sa
pilul spre un nivel superior. De exemplu, daci' nivelul de baza al copilului este
sa-i pun pe to\i. puna omuletii de juca,.ie in caru sel,
jocul funqional (niveluI2), incurajati mai multe aetivita\i de aeest fel pentru
10rul: Ce facem pe urmii? adica sa foloseascajucariile int,·-ttn
a ajuta copilul ca treaca la nivelul 3.
P: Tn il pui pe acesta §i ell pe eeiJalti, m od funcpional. La inceput, loan se
Casetele 4.1-4.3 indicii felul in care tiparele de joe spontan, dar nu de05ebit uite, sunt 0 mUlt ime de omuleti de plimbiiprin camera, peurmase a§aza
de imaginativ, pot Ii dezvoltate in aetivitari de joe mai simboJic;<i interaetiv. pus. pe podea, liinga profesor §i il ajuta sa
1: Unde? Aiei? puna copiii in em'usel.
Un exemplu din sesiunea de joe ell tema "in pare" P: A.~a .
l oan estc un.biiie\el de 9 ani ;<ijumatate, foarte istet' Varstasa mentalii verbal a I: Acolo. Dupa ce a terminat !:;aTcin a aceasta,
este de 9 ani. P: Ridiea-i mainile §i ajuta-I sa S8 l oan se a§aza §i se jaaca cu un nastu­
Tina. re, pe care il arunca in sus §i il prinde.
Caseta4.1 I: Gata.
P: A§a. Mii ajuti sa-i pun? Ajuta-m ii
Transcrierea unei activitiiri dejoc spontan
sa pun baietelul acesta.
I: Pot sa-I inv"rtesc repede? Da? Profesorul it atrage din nou p c l oan
loan a scos leaganul dill cutie ;<i a inceput sa-I impinga. P e urmii a invartit
P: Da, ajutii-mii sa-I pun §i pe urmii in sitttatia de joc, cerandu-i sa inde­
caruselul. A luat eativa llasturi de plastic din cutia eu "resturi", i-a anmeat
putem sa-I invartim repede. plineasca 0 sa-rcina anume. lo an se
in sus §i i-a prins. A luat una diDtre piipu~i §i a incereat sa-i puna pe cap a
1: Vreau sa ma ajuti. intom'ce Iv carusel §i cel'e ajator - iar
piiliirie. Pe nrmii a lua t un pai.§i a sufiat in el. Aluat cateva inele de plastic din
P: Da? profesorul il ajuta.
cutia Cll "r esturi", Ie-a aruncat in sus §i le-a prins. $i-a facut vant cu 0 bucatii
l: Nu pot, am nevoie de «iutor.
de carton, pe urma a arun cat-o in sus §i a prins-o. A invartit iar earuselul, pe
P; jndreaptlt-i mainile a§a, a§azii -l
urma I-a luat in mimii §i I- a inval'tit in timp ce-I linea. A aruncat din nou in
.ios §i po urmii poti sa-I pili. Pune-i
sus inelele dc plas tic §i Ie-a prins, pe urma a rostogolit unul din de pe masii,
mrunile acolo, a~a. Pune §i eealalta
I- a prins;<i I-a rasucit pe deget. A aruncat in sus ca!iva nasturi de plastic ~i
i-a prins, pe urma s-a uitat in cutia ell "resturi" ca sa gaseasca alti nasturi.
lUana.
Nu a gasit, a§a ca a Illat 0 bueat,l de carton, pe urmii a pus-o la locin cutie. S-a I: Ha'
intors lajucarii ~i apus papu§a In carllcior. Aluat din nou un cere de plastic P: A§a. Acolo, foru1:e bine. Pune §ife­ loan continua cu sarcina cerutii.
§i I-a invartit pe deget. tita asta, iar eu 0 pun pe eealaltii.
I: Gata. Doar ne prcfacem'i
Casetele 4.2 §i 4.3 descriu doua exemple de activitii.\i din urmiitoarea sesiune P: Da, doar ne preface Ill. Vrei sa-I pui
acolo?Prinde-i;<i miiinile.
de joaea. Exemplele sunt prezcntate ca un dialog intre pmfesor §i loan. Primul
.l: Nupot.
exemplu este de la inceputul sesiunii dejoacii, candjoeul S8 axeazii foru:te mult
P: Mai inccarcii 0 data.
pe aspectelejimcpionale ale obiectelor. A1 doilea exemplu cste luatdiu"nijloclll I: Nu. loan se a~aza ~i-~i rine caput in maini.
sesiunii de joaca, cand profesol'ul introduce ruai mult joc simbolic, eu ajutorul P: Omuletul astae gata. Apasii-I "i pe Rejitza sa mai inceree 0 data §i se uita
materialelor din cutia eu "resturi'J. Aln adiiugat Hote explicative pentru a da­ acesta, a~a. Avem a ClllU cinci copii La profesoT ctun se joacii.
rmea ce se intampla, de fapt, In timpul se.iunii. in carnsel.
 272
1: Ce fac acum?
P: Poti sa-i ll1Varte§ti in cm'usel?
I: I -am invartit, l'lU vezi?
P: Da, aCHm zie toti: "Uraaa! Ce
distractie'"
L Ii mai inviirtesc?
P: Atentie, Ii inv:lrte~ti eu spatele.
Mai bine invflJ-te~te- i cu fala.
I: A~a?
P: A~a. 0000, buf!
I: Ah, I-am luat.
P: Sil-l ajutiim. E ranit? Hm, nu-i ni­
mic, pune -Iln lac in caruse!. Prin­
de-l acum cu amiindoua mainile.
I: Vine sa rna ia acasa.
P: fnvii.rte~te-i. BaietcluJ acesta a sa
plimbe bebelu~ul.
I: Sii plimbe bebeJu~ul? Uite!
P: 0 sa plimbe bebelu~ul §i bebelll~ul
o sa adoarma. 1a vezi, a adornlit?
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
Profesorul ii cere atunei sa indepli­
neascii. 0 sarcina mai u.~oara, pentru
u.-i num(ineinteresul pen tI-usituu.fia de
joe, iw- loan coopereazd de data aeeasta.
Profesorul introducepufinjoc simbolic­
iiface pe omule?ii dejuca.rie sa vorbeascii.
loan invaTte~te cantselul ~i in fata, $i
in spate, $i unul dintre omuleti cade.
loan ii dd p1'ofesorului omuletul care
a eaz.,'t, ca sa-, puna la loc in carusel.
loan pune omuletulla loc in eanlsel,
cu ajutorul profesOl'ului.
Joan ineepe sCi-fi piardd din nou in­
teresul - canta sing"" §i incepe sa .in-
I varteasca din nou camselul.
l oan se indeparteaza de locul dejoaca
- ia un nas"ture, pe care it aruncii i>i-l
prinde de mai multe ori.
DEZVOL T AREA JOCULUI SIMBOLIC
Cutia 4,3 Dezvoltareajocului spontan: exemplul3
Transcriere
P: Ce mai facem acum? Ce vrei sa n e
judim? Facem un lac?
I: Sli facem un lac?
P: Da, vrei? Ce putem zice eil. e un
lac?
I: Nu ~tiu. Mil. ajuti?
P: Te ajut.
I: Uite'
P: Zicem eli asta e un lac?
I: Nu!
P: Zicem eli e un lac?
I: 1mi place sa-m; fac vant.
P: Da, l~i place? Azi bate vantuJ? Ce
zicenl di e un lac?
I: 1mi plac lucruriJe care fac vant.
1mi place sa-mi fac vimt cu tot fe­
luJ de lucruri.
P: Zicem eli acesta e un Jac? Vrei sa
terminiimjoeul ~i pe urma sa mer­
gem acasa? Zicem cii acesta e un
lac?
I: Uite!
P: Ooo! Lasii-Ijos! Ce ne mai trebuie
pc lac? Gase§ti ni~te rii\u~te? Ce
putem folosi ca ra\u~te?
I: Gasesc aCUln ceva.
P: loan, ce e asta? "Mac, mac, mac."
1: Pot siUipesc bucii\ile astea?
P; Vrei sa mai faci a ra\U~cii? Sii avem
douii? Vrei?
1: N u mai gasesc pJastilina.
P: Uite indi a buciilicii.
273
Note explicative
ProfesOI'ul afolosit tot echipamentul
de joaca din parc in mod functional.
Acum se indeparteaza de proprietd­
file functionale ale jucdriilor ~i, cu
ajutoTul cutiei elL resturi de mate-ri ­
ale, 'i ntroduce mai multe activitati
simbolice.
loan se duce la cutia cu 1'estur; ~i in-
cepe sa caute in ea. Giise~te un cw'ton
dreptunghiulw' ~i il mi§ca in fata pro­
fesomlui, pentru a-iface vant. Profe­
sorul introduce imediat cartonul in
contextul dejoaca - 1/ intreaM pc loan
daca in ziua aceea bate vdntul.
loan incepe sa-~ifaca vant singur.
Profesorul ii distrage iui loan atentia
de la carton/plecatul acasa §i sugerea­
za safoloseasca un cerc verde ca lac.
loan ia cercul §i ilpunepe podea. Iape
urmd un pai Ji [ii -I pune in gw'a, apoi
il roaga pe profesor sa se uite la el.
Profeso1'Ul ii readuce atentiaspe1' sar­
cina de joe, iar loan raspunde ciiutand
o "ratu§c(i"ill cutia cujuciirii. Giise§­
te din noU dreptunghiul de caTton §i
in cepe sa-I vantu·re. P,-ofeso1'ul face
o riitu$ca din plastilina. loan gase~-
te mai multa plastilinii. Profeso1'U1 ii
sugereazii sa mai faca a rattl~'ca din
plastilina giisita..
Profesorul il ajuta pe loan sa gaseasca
>nai multii plastilina.
 274
TE ORIA MINT" LA C OP"I CU AU TISM DEZVOLTAREA JOCULU I SIMBOLIC 275

I: 0 folosim aici?
P: 0 pUllern pe lac? Profesorul sugereaza sa puna raru~ea Nivelul4(b). Predarea distinc,t iei real-simbolic
pelac.
I: Aioi?
loan 0 pune, pe u rma ia tot lacul ~i il Exempiuil. Substitutie de obiect
P: Da. e foarte bine. Ai grijii.mai b ine
folose~te pentru a arUllca ratu~ca in Materiale: 0 bucata de sfoara.
lasii lacul jos. Lasalaculjos.
sus ~'i a 0 plinde.
I : N u.
C{md profesontl il "oaga sa puna laeul

P: l oan, ducern copiiisa dea de man­ Daea elevul n u poate riispunde la intrcbarea desprc realit ate:
jos, Joan se indepiirteaza de situati"

care la rii~u~te? de joe.

1: Ii ducem? Spunefi-i foarte clar ca nu va rnai prefacef'.

Pent,-u a-I aduee pe l oan inapoi, pro­

P: Vr ei sa gas esc rn an Carc pcn t r u

feso rulface a noua sugestie - sa dea de
Bine, aeum nu ne rnai prefacem. Hai sa ne uitam eu atentie. Uite, asta
r ilt u 9te?
1: Mil aj uW
maneare la ra;u'ite.
este 0 bueataADEVARATA de sfoara, ca ~ireturile de ia pa'ntofi. Nu este
loan vine .~i Se a~aza.
un §arpe, nu? Bine inteies ea nu e ste, doar ne juciim! Ce este, de fapt...
P: Ce pu tern folosi ea rnancare de
l oan cauta plin cutie.
esteo...
r il1u§te?
1: Uite!
loon ia a coardcl~'i i-a amtaprofesoruh.i. (Prornptati, daca este nevoie, pana cand copilul da raspunsul corect)
P: Cee asta?
1: 0 coardii. Daca nn poate raspu'lde la intrebarea despre actiunea simboliea:
P: Aha. 0 coardii. Ne p refacem cii e
Profesorul folosc§tc din nou obiectul
alteeva din pare? P.-efacefi-va din nou ca sfoara este un 'im·pe.
l : N u. gasit de loan ~'i il include in tema de joe.
P: Ne prefaeem eil este UII tufi ? Hai Uite, asta eo sfoara. Aratati sfoara.
9 Profcsm,.z pUlle coarda sub forma de Dar MA PREFAC ca este U:n §arpe. Fiti cat rnai convingator cu putintii
sa punelll tufi 9ullangiilae. Mai gil­
g"amada langa lac §i continua eu tema
silll un tufi §? Zicern cil aeest a e un
tllfi§...? dejoe. loan continua sa eautep,'in eutie. Uite, i~i mi~ea coada §i vine 1a mine... sper sa nu rna mu~te ... Ah! M-a
Ga se~-te un nasture ~i sejoaea eu el. mu§eat, ee ~arpe obraznic!

Ne prefacem eii este un §arpe sau ne prefacem ca este 0 sfoara?

Ne prefacem ea este...

(Promptati, daca este nevoie, pana cand eopilul da raspunsul corect)

" .
276 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM

Exemplul2.Acliune simbolicil: spiilatul pe dinti PARTEA A V-A

Daca elevu! nu poate raspunde la !ntrebarea despre realitate: Directii

, viitoare
Spuner-i [oarte cZar cd nu vel ma·i pre[aceti.

Am inclus in ghidul de fata doar acele metode pe care Ie-am aplicat noi in~ine
Bine, acum nu ne maijuciim. Hai sane uitiim cu atentie - de fapt, nu este

~i pe care Ie-am testat intr-un context edueational/terapeutic. Dorim insa sa

o periuta
, de dinti,
, oi este... Uite, aici nu e nimic! Ce facem noi... doar n e ... spunem foarte Iimpede co. aceste metode nu epuizeaza toate modurile posibile
!n care citirea min~ii poate fi facilitata in cazul copiilor cu autism. In aceasta
(Promptati, daco. este nevoie, panel cand copilul dO. relspunsul corect.)
sec~iune de final schitiim cateva direetii posibile de lucru in viitor.
Daca nu po ate riispunde la intrebarea despre actiunea simbolica:

Demonstrati din no" aC(iimea simbolicel.

FOLOSIREA DIRECTIEIIN
, CARE SE UITA

Uite, rna prefac ca rna spill p e dinti.

bine de tot pe dinti.
, 0 sa am dinti
, Am multa pasta de dinti
, foarte curati.
• Te speli .i
.
,
oi rna spiil
:r tu pe dinti?,

o PERSOANA PENTRU A DEDUCE CE VREA,

DE CE ESTE INTERESAT A

Ne prefacem cil ne spiiliim pe dinti

SAU CE INTENTIONEAZA sA FACA

, sau chiar ne spiiliim? ..

Conform unor studii experimentale recente', copiii mici cu autism nu sunt
foarte con~tienti de semnifica~ia direc~iei In care se uita 0 persoana ea indiciu a
Ne...
ceea ee vrea, inten~ioneaza sau observa persoana respectiva. De exemplu, daea
(promptati, dacel este nevoie, panel cand copilul dii relspunsttl corect.)
avem 0 situa~ie co. eea din figuro. 5.1 §i intrebam copiii eu autism "Ce du!cinri
vrea Charlie?", in general ace~tia nu se folosesc de privirea lui Charlie pentru
Ca la orice nivel, daca riispunsul este corect, profesorul il recompenseaza ~i a-i ghici dorint a , ci riispund baziindu -se pe propriile preferin~e. Spre deosebire
n ajuta pe elev sa inteleaga mai bine lucrurile, intrebandu-I "ceT fac/se pre­ de ei, copiii mici tara autismse folosesc de direqia in care prive§te 0 persoana
e
fac etc. Daea riispunsul este incorect, profesorul Ii spune copilului riispullSul ea de un "indiciu natural" pentru a deduce do rintele. seopurile sau interesel
persoanei respective. Prin urmare, 0 idee ar fi folosirea unor astfel de aetivitii~i
corect.
atunci eand Ii inviitati pe copiii cu autism sa citeasea gandurile.

Principii generale de predare

FOLOSIREA FOTOGRAFIILOR
Principiile generale de aici sunt·
PENTRU A REPREZENTA GANDURI ~I CONVINGERI
Putem sa ne prefacem cil ceva este altceva.
Un alt studiu recent ineheiat2 a stabilit ca dadi Ii invat>i.m pe eopiii eu autism
Lucrurile riimiin ~a cum sunt ele in realitate, chiar daca oamenii se pre­
ca "mintea este ea un aparat de fotografiat", aee§tia pot treee testele de eonvin­
fae ca ele sunt altceva.
geri false. Nu exista, totu§i, in momentul de fata niei 0 dovada di aeeastii noua
Oamenii se pot preface cil ceva exista, chiar daca aeellucru nu exista in abilitate sc generalizeazii foarte mult, dar 0 mentionam aici pentru eil folosirea
realitate. extinsa a unei astfel de metafore se poate dovedi utilii.
 278
TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
QQ
doar desene - pix ~i hartie sau 0 tabla de desen at.
••
Figura 5.1 Ce duldurl vrea Charlie? Retipiirita din Baron-Cohen et al. (1995),
cn permisiunea autori!or.
Metoda este simplii: spuneti-i copiJului cil ori de cate ori ne uitiim la ceva,
ochii no~tri fotografiazii ceea cc se aflii inaintea noastra in momentlll respeetiv.
Profesorii pot face ideea ~i mai eoneretii, sugerand ea atunci eand clipim, este
ea ~i cum aparatul ar face clic. Dupa ce i-am inviitat eil oamenii au in minte
imagini care seamana eu fotografij]e, 0 idee pe car e copii i ell autism par Sa
o priceapii foarte u~or, pentru cii au vuzut aparate de fotografiat 3. • , uuniito­
rul pas este sa inviltati copiii ca atunci cand vrem sa gasim ceva, ne vom duce
acolo u nde se aila obi~ctul ill fotografia din capul nostru. Dad, obiectul a fost
mi~cat atunci cand noi nu eram prezenti, atunci avem in cap 0 fotografie Care
nu corespunde realitUtii; esential cste 'insii sa-I invatiirn pe copil cii aceasta
fotografie incorecta sa;" invechitii ne va iudica unde ~ii eiiutiim obiectuI. Din
primele noastre experiente, aceasta metoda se arata promitatoare.
Metoda poate fi COllcretizatil ~i mai mult. De exemplu, in studiul nostru
am familiarizat mai intili copiii cu un aparat de fotografiat (am folosi t un Po­
laroid, pentru ca tipare~te instantaneu fotografii _ ceea ce inseamna recom­
pensare instantanee!). Am folosit apoi capul u nni manech in, in car e am facut
o taietmii. Aici copilul putea sa PU.113 fotografia Polaroid a scenei la care ma­
nechinul .,se uita". In felul acesta. mctodas-a dovedit foarte anlllzantii pentru
copii l?i a fast adaptata nevoilor lor educationale.
DIRECTII VIITOARE 279
FOLOSIREA "BULELOR CU GANDURi"
PENTRU A REPREZE NT A CO NVINGERILE
in studiile noastre folosim in momentul de fata 0 metoda chiar mm simpl',.
bazata totpe ideeafotografiilor pe care Ie avem in minte ~i pe care am prezen­
tat-o in seetiunea precedenta. Aceastii noua metoda inlocuie~te fotografi ne eu
bulele de gandmi. Estc 0 metodii mai simpln deoarece poate fi aplicatii folosind
Probabil ca va dati deja seama cum funqioneaza aceasta metodii. Primul pas
este sa-I inva\ati pe copil conventia bulelor cu glmdmi ~i cn ceea ce oanlenii
au in acele bulc depinde de ceca ce priveau in momelltul respeetiv. Metoda
este apoi identien eu metoda fotografiilor (de mai sus), doar ea se sprijillii pe
metmora bulelor cu gandmi.
Problerne etice
Suntemcon~ti enti de problemele etice care apar atunci cand Ie spunem copillor
cu autism eli oamellii au fotografii sau bule eu ganduri In minte. Deoarece acest
lucru nu este adevarat in mod literal (di n cate ~tim!), poate fi socotit in~elator.
Probabil cii nu este uti! sa Ie spunem copillor cn este yorba de 0 metafora, de ace­
ea am apelat la 0 fonnulare ocolitoare: "Oamenii au in mintc ceva care seamiina
cu fotografiile (sau bulele)." Nu to\i profesorii vorfi probabi! preocupati de aces t
aspect, ba chiar VO l' considera cn este un detaliu inutil, mai ales \inimd cont dc
faptul di valoarea ideii depii~e§ to Lngrijorarea etica ce 31' putea fi ridicatii Ne 1'11­
cem insa datoria de a mentiona ~i aeest aspect, de care estc bine sa \iueti selllna.
ATENTIA COORDONAT A ~I EMPATIA
in sfar~it, pot exista profesori care sa considere cii metodele des crise in aces!
ghid sunt artificiale ~i didactice §i cil adevarata capacitate de citire a ll1in\-ii va
fi stimulata doar PI'in accentul pus pc precursorii sai in ordinea dczvo]tiiJ:i i:
°
atentia coordonata (jointattention),·6 ~i/sau empatia 7,". astfel de aitemativa
~i 0 "bordare mai interpersonala se pot dovedi lntr-adevar utile. de ttoecn i l in
c uraj{ml pe profes ori sa lucrcze aSllpra acestor pUl1cte, mai ales e ll copi ii care
sunt mai pu~il1 verbali ~ i pentru care nwtodele descrise in acest ghid nu s unt
foarte accesibil~. Concluzia noastnl este di n combina~ie de metodc se poate
 180
TEORIA MINTIILA COPIII CU AUTISM

dovedi ceamai inspiratiialegere ~i un mare beneficiu pentru copili cu autism.

~teptam sa ne spune~i ce anume fnnC\ioneaza ~i ce nu, ~i in ce milsura. Totul ANE XA
este sa lncercati

Exemple de fi§e pentru

B IBLIOGRAFIE PENTRU PARTEA A V-A Tnregistrarea raspunsurilor

Fi§ele cu raspunsuri trebuie completate pentru fiecare sesiune de pre­

1 Baron-Cohen, S., Campbell , R , Karmiloff-Srnith, A., Grant, J. ~i Walker, J. (1995).
Are children with autism blilld to the melltalistic significance oftlle eyes? British
Journal o/Developmental Psychology.
2 Swettenllam. J.S.. Gomez,J.-C.. Baron-Cohen,S. ~i Walsh. S. (1996) .What's inside
E! person's head? Conceiving of th e mind as a camera helps children with autism
develop an alternative tl.'t,eory of mind. Cogni tive Neuropsy chiatry.
3 Leslie. A.M. ~i Thaiss. L. (1992). Domain spccificity inconceptllal development:
evidence from autism. Cognition. 43. 225-2 51.
dare/evaluare, intruca,t sunt 0 modalitate foatte sistematica de monito­
rizare a progresului. Va oferim in cele ce urmeaza exemple de comple­
tare a fi§elor, astfel indit sa inregistra!i progresul capaci taW de joaca §i
a capacita!ii de in!elegere a emo~iilor §i convingerilor. Desigur, fiecare
profesor i§i poate construi propriul model de fi§a.
A

4 Leekham,S. ~iPeruer, J.(1991). Does the autistic child havc a metarepresentational

deficit? Cognition, 40, 203-218. INT ELEGEREA EMOTIILOR: FI~E DE RAsPUNSURI
5 Baron-Cohen, S. (1989). Perceptual role-taking and protodeclarative pointing ill
autism. British Journal ofDeveloprnental Psychology, 7, 113-127. Nivele de in!elegere a emo!iilor:
6 Baron-Cohen, S. (1994). How to build a baby that can read minds: Cogllitive me­
chanisms in mindreading. Cahiers de Ps ychologie CO,qnitive/ Current Ps ychology
N ivelu ll : recuno~terea expresiilor faciale fotografice
o[Cognition, 13(5), 513-552. N ivelu l 2: recunoa§terea expresiilor faciale schematice
7 Yirmiya. N., Sigman, M., Kasari, C. ~LMundy, P. (1992). Empathy and cognition in N ivelu l 3: emorii declan§ate de intamplari
high functioning children with autism. Child De've!opment, 63,150-160. N ivelul 4: emolii declan§ate de dorin!e
8 Hobson, RP. (1993). Understanding persons: the role ofaflect. In s. Baron-Cohell, N ivelul5: emo!ii bazate pe convingeri
H. Tager-Flllsberg~i D.J. Cohen (editori). Understanding Other Minds, Oxford, Ox­
ford University Press.
Instructiuni
, de administrare
1. Incepe1i de la nivelull. pentru a stabili nivelul de baza (adica punctul
din care copilul incepe sa gre§easca).
2. Pentru a trece un nive!, copilul trebuie sa rezolve to ate cele patru sarcini.
3. Pentru a trece nivelele 3-5, copilul trebuie sa riispunda corect doar la
lntrebarile legate de emolii, dar trebuie notate pe fi§a §i raspunsurile
despre motive.
4. Incepeti predarea de la nivelulla care copilul nu poate rezolva nici 0
sarcina.
5. Nu treceti la un nivel superior pana ca.nd copilul nu il stapane§te pe
•
cel precedent.
6. Tineli seama de faptul ca un copil nu progreseaza in mod constant,
ci poate "regresa" intre sesiuni.
Z81 TEO RIA MI NTIlLA COPIII CU AUTISM ANEXA Z83

INTELEGEREA EMOTIILOR: FI~E DE RASPUNSURI INTELEGEREA EMOTIILOR: FI~E DE AAsPUNSURI

Numele copilului - - - -_ _ _ _ _ __ __ __ _ Numele copilului _ __ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _

Numele profesorului _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ __ __ Numele profesorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

Ziua de predare _ _ _ _ _ _ __ Data _ _ _ _ __ __ Ziua de predare _ __ _ _ __ Data _ _ _ _ _ _ _ __

Nivelull :Recunolli?terea expresiilor faciale din fotografii (.., indica un Nivelul2: Recunoa§terea expresiilor fac iale schem atice (.., indica un

raspuns corect, iar X un riispuns incorect). raspuns corect, iar X un raspuns incorect).

EMOTIE AASPUNS ALTE COMENTARII EMOTIE AASPUNS ALTE COMENTARII

BUCUROS 0 BUCUROS D
TRIST D TRIST D
SUpARAT D SUPARAT D
SPERIAT D SPERIAT D
184 TEORIA MINTII LA COPIII CU AUTISM ANEXA 285

iNTELEGEREAEMOTIILOR: FI~E DE RAsPUNSURI iNTELEGEREAEMOTIILOR: FI~E DE RAsPUNSURI

, '
Numele copilului Numele copilului

Numele profesorului - - - - - - - - - - - - - - - - - ­ Numele profesorului _ _-:-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

Ziua de predare - - - - - - ­ Data Ziua de predare __________ Data _ __ __ _

Nivelul3: Emo!ii declan~ate de intamplari (" indica un raspuns co­

Nivelul4:Emo!ii declan~ate de dorin!e (" indica. un raspuns corect,
rect, iar X un raspuns incorect).
iar X un raspuns incorect).
NR. SITUATIA AAsPUNS JUSTIFICARE
NR. DORINTA DEZNODAMAN'TUL AAsPUNS JUSTIFICARE
POVESTIRII EMOTIONALA. POVESTIRII EMOTIONAL
BUCUROS o BUCUROS o
TRIST o TRIST o
SUPARAT o ALTECOMENTARII
SPERIAT 0
 287
286 TEORIA MINT" LA COP"I CU AUTISM ANEXA

INTELEGEREA CONVINGERILOR:
~
,
a~ FI~E DE RAsPUNSURI
~
0-<
U1
~

'"'"OJ ;;
~

a'" tfr Nivele de intelegere a convingerilor

U1
"C
.~
Z
;:J Nivelull: Schimbare simpla de perspectiva

.."'
Vl
C
;:j "'"
U1 Nivelu12: Schimbare complexade perspectiva
'~
,oj
Nivelu13: Vezi, deci ~tii
'"C ~
U1 0-< Nivelu14: Convingere adeviirata
,~
~
;:j ~ 0
0-<­ Nivelu15: Convingere falsa
X 0 E3 0-< ~
'" ., ::;; 0
;:J 1il0-< U1!3
U1"'"
~
.~ ~ P'I Instructiuni
, de administrare
.s
" U).~
<1l
1. inceperi de la nivelull §i stabili~i nivelul de baza=de uncle incepe co­
'"a U1a
"0:: ZH pilul sa gre§easca.
.....
~
i;l
"
-:;;
0
. ,~ ~
Vl

; :j

,gJ
;:J~
"'"0-<
2. Pentru a trece la nivelul urmator, copilul trebuie sa rezolve corect
toate cele 3 activita~i.
3. Pentru a trece la nivelu13, copilul trebuie sa raspunda corect la in­
Z '"c
;:j
;:J ,oj
U1 0-< trebarea despre cunoa§t ere.
p..

B1i
l ,~!3

~
E:3 0
4. Pentru a trece la nivelu14 §i 5, copilul trebuie sa raspunda corect la
Ul "0::
.~

"d
0-<­
0-<
'~
0 ~
.~ ::;; ;:J
~ intrebarile despre convingeri.
~ 5. incepeti
~ ~ P'I 0-< U1 "'"
U1 , sa predati,
de la nivelulla care copilul nu mai poate rezolva
0 ~

~
. ~ ~ nici un fel de activitate.
~
UJ.
..... '"
<1l
bIJ ~ 6. Nu trece~i la un nivel superior pfma cand copilul nu il stapane§te pe
to. c c:l

.~

> cel anterior.

~ 0:: 7. Tine~i seama de faptul ca un copil nu progreseaza in mod constant,
0
...:I
.....
.....
E-<.
0 .~
.
a
"
<1l
<1l
+-'
oj
0
0

'..:
ci poate "regresa" intre sesiuni.

0-<.
~
~
..a N
oj
Z
2 .0

-
~

<
.~

;:j .~

5:! H

.~
0

0
gj ; :j
:::I '" a
~
'" +-'­
a
S
t=l
~ i:l. 0 'tl
~
Z
o ... ~ ~
t!)
~
-
...:I
- <J
C1l
i:l.
C1l
i:l.
C1l .....i!Iii
0-<gj
H
::;;
0

...~..'"
~

C1l C1l 'tl U1 0

~
~- § e
as ~
:s .:s
...... Z Z
~

N
"'" ~

 289
288 TEORIA MINT" LA COP"I CU AUTISM ANEXA

iNTELEGEREA CONVINGERILOR: FI~E DE MsPUNSURI iNTELEGEREA CONVINGERILOR: FI~E DE MsPUNSURI

•
Numele copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--..".,-_ _ __ Numele copilului - - - - - -- - -- - - - - - - - - ­

Numeleprofesorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ Numele profesorului - - - - - - - - - - - - - - - - - ­

Data _ _ _ _ _ _ __
Ziua de predare _ _ _ _ _ __ Data _ _ _ _ _ _ __ Ziua de predare - - - -- - ­

Nivelull: Schimbare simpla de perspectiva (>I indica un raspuns co­ Nivelul3: Vezi. deci §tii (>I indica un raspuns corect, iar X un raspuns
recto iar X un raspuns incorect). incorect).
AUTOEVALUARE JUSTIFICARE
ITEM CEVADEU? CEVEZITU? ALTE COMENTARII ITEM

1.-0 ,0
$TII 0
1.
2.-0 0

NU$TII 0
3._ 0 0
2.

ITEM EVALUAREA JUSTIFICARE

ALTurA

$TIE (ALTUL) 0
1.
iN'fELEGEREA CONVINGERILOR: FI~E DE MsPUNSURI
NU $TIE (ALTUL)D
Numele copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _---:-_ _ __ 2. _ _ __ _

Numele profesorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ ALTECOMENTARII

Ziua de predare _ _ _ _ _ __ Data _ _ _ _ _ _ __

Nivelul2: Schimbare complexa de perspectiva (>I indica un raspuns

corect, iar X un raspuns incorect).
ITEM CEVADEU? CEVEZITU? ALTE COMENTARII

1·-0 0
2·- 0 0
3,-0 0
 290
TEO RIA MINTII LA COPIII CU AUTISM
AN EXA 291

INTELEGEREA CONVINGERILOR: FI~E DE RASPUNSURI

Numele copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ INTELEGEREA CONVINGERILOR: FI~E DE MsPUNSURI

Numele profesorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ Numele copilului

Ziua de predare ________ Numele profesorului ___________ ________

Data _ _ _ _ _ _ __
Ziua de predare _ _ _ _ _ __ Data _ _ _ _ _ _ __

Nivelul4: Convingere adevarata (.., indica un raspun s corect, iar X

un raspuns incorect).
Nivelul5: Convingere falsa (.., indica un raspuns corect, iar X un ras­
ITEM CONVINGERE ACTIUNE puns incorect).
JUSTIFICARE
0 ITEM CONVINGERE ~I AcrIUNE~I
1. _
o JUSTIFICARE JUSTIFICARE
2·_ 0 o Transfer nea§teptat (1)
3,-0 o 1.

ALTE COMENTARII
Transfer nea§teptat (2)
2.

ITEM COVINGERE CONVINGERE JUSTIFICARE

(SINE) (ALTUL)

Continut
n eG,§teptat
3.

ALTE COMENTARII

191 TE ORIA MINT" LA COPIII CU AUTISM

JOC SIMBOLlC: FIl~A DE RASPUNSURI

Observatijocul spontan al eopilului ~i decideti nivelul:

CUPRINS
Nivelul1: Joe senzoriaJ-motor

Nivelul2: Primele elemente dejoc functional

, (doua sau mal putine
, exemple)
Nota carrepl-ofesori §i piirinti ......... ... ....... ..... .. .... .... .... ... . ....... 5

Nivelul3: Joc functional (mal mult de doua exemple)

Mulrumiri ......... . ................... . .. .. .. .... ..... .. . .. ... .. ... . .. .. ... .... 6

Nivelul4: Primele elemente de joc simbolic (doua sau mal puline exemple)

Nivelul5: Joe simbolic (mal mult de doua exemple)

Numele eopilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ PARTEAI: INTRODUCERE

Numele profesorului __________________
Contextul aparitiei acestui ghid §i obiectivele sale ... . ... . . ' ................. 7

Ziua de predare .7 Data incerciiri anterioare de imbunatiitire a deficitelor sociale

§i comunicative in autism ................ . ..... . " . ... . . . ..................... 7

Nivelul de joe spontan: 0 Limitiiri ale interven\iilor tradi\ionale ......... . ................ .... .. . , . .... 8

Copilul normalca cititor al mintii"lo..... ... . ...... ... ... .... .... . ... 8

Deserierea activitatilor
, de joe spontan: " .
Important citirii mintii:la ce folose§te? ........ ... .. ......... ........ . .. ... 12

a
Incapacitatea de citire a mintii in autism .. . . . .. .. ·· .. ··· ···· · ·· .. ···· · ····· .14

Exemple din experienta clinica ... ........ · .. .. ..... ..... .. .. ... ..16

P"otl mva'ta"sa Clte§tl"gandil?

ur e.......... ............ · ....
·.. .. · .. · .. ·· .. ·· .. · 19

Metode de predare a not iunilor de stiiri mentale ......... ..... .. . .. ......... 21

Problemele de generalizare ... .. , .... ' .. .. .......... ' ... .. ............ ... " .. 22

Rezultatul studiului experimental ....... . ... . , .. ······ .. ·· ··· ·· · ···· .. ····· .24

Cui se adreseazii manualul? ........ .. ' ...... .. . . _ .. ..... ... ' .......... ... ' ..24

Nivelul de joe atins prin predare: 0

Limitii.rile metodelor de predare

Deserierea aetivitatilor
, de joe din timpul prediirii:
de acest fel ...... . . .... ... ....... . ... ... . .. . . . ........ . . ... ... ........ . .. ......24

Structuraghidului ........ .................... ....... ......................... 25

Note §i bibliografie ... .. ..... ............ .... ......... . ... .. .. . .... ........ , .. 27

PARTEA A II -A: PREDAREA EMOTIILOR

Cele cinci nivele de intelegere a emotiilor ... ......... ..... . ... ... ..... ..... .29

ALTE COMENTARII
Nivelul1. Recunoa§te~ea expresiei f;ciale din fotografii .......... . .........30

Matcriale §i procedee de evaluare . ............... ......... .. ..... . ..... 30

Stabilireanivelului de bazii .... . ....... .. ......... .... · .... · .. ·········· 31

Procedee de predare ... .... . .... .. .......... .. .. ........ .. ... ........... 31

 294
TEORIA MINTII LA CO PIII CU AUTISM CUPRINS us
Nivelu12. Recuno~terea emo?ilor din desene schematice ........... . .... 32

Stabilirea niveluJui de bazii .... .... . ...... . .......... . . . .............. 248

Materiale §i procedee de eValuare ... . .. . . . .. '" ........ " . . " ...•.. '" .32

Sec?unea A. Auto-evaluare ....... . ............................... .. ....... 248

Stabilirea nivelullli de bazii . .. '" ............... . .. " .. ...... . . . . " ..... 33

Sectiunea B. Evaluarea altuia . ...................... ... .. .. . ........ .... ... 249

Procedee de predare ... .. ... . .. .. . . ............. . ...... . ... . ............ 33

Procedee de predare .... . ...................................... . ...... 250

Nivelu1 3. Identificarea em otiilor dec1an§ate de intfunpliiri .. . ......... . . . .34

Principiul general de predare ......................................... 250

Materiale §i procedee de evaluare . .. .... .. . ............ " ... . . ....... . .34

Nivelul4. Anticiparea acpunilor pe baza cuno~tintelo r unei persoane ...251

Stabilirea niveluJui de bazii ..... . ....... . .. .. ... " .. . .. .. . .... .. ........34

Materiale §i procedee de evaluare .. ...................................251

Procedee de predare ...... . ........ .. . . .......................... . . ..... 35

Stabilirea nivelului de bazii ................... .. ............... . ...... 253

Principiul general de predare . " ........ .... '" ...................... . .. 36

Procedee de predare ..... . ............. ..... .. . ....... ............ .... 254

Nivelul4. Identificarea e mopilor declan§ate de dorinte ... .. . .............. 85

Principilll general de predare ............. . ... .... ... .. .. .. .... ....... 254

Material §i procedee de predare ..... . _... ..... ............ . ..... .. .. . .. 85

Nivelul5. Intelegerea convingerilor false........... . ......... . ... . ........ 255

Stabilirea nivelului de bazii ... .. . . . ... . ....... ... ....................... 85

Materiale §i procedee de evaluare ........ .. ........ . ................. 255

Procedee de predare .... .. . . , ........................................... 86

Stabilirea nivelullli de bazii.. ...... . ....... .. .... ............... ...... 260

Principiul gen~ral de predare ..................... . . . . .. '" .. .. ........ .87

Procedee de predare ... . ... . . ............... .. ........................ 262

NiveluJ 5. Emotii bazate pe convingeri . '" . ..... .. ........ . . . . .. . ...... . .. .136

PrincipiuJ general de predare ............... .. . . . .... . .. ...... . .... . .. 264

Materiale §i procedee de evaluare ................. ...... .......... '" .136

Stabilirea niveluJui de bazii ..... " .... ... ..... . ...... . . .. ....... .. " " .137

Procedeedepredare ................... . .............................. 140

PrincipiuJ general de predare ............. . ......... . ....... .. ......... 141

PARTEA A IV-A: D EZVOLT AREA JOCULlli SIMBOLIC

Cele cinci nivele a1ejocului simbolic ................. . ....... . .. .......... 265

Evaluarea §i pedarea jocului simbolic ..................... .. .... .... .. . . .. 266

PARTEA A III -A: PREDAREA STNULOR INFORMATIONALE Sugestii de teme §imateriale dejoacii. ...... .. .... ....... ... .... .. . ... 266

Stabilirea nivelului de bazii. .... ............. ...... .... • .. . ..... ' .... .. 267

Cele cinci nivele de intelegere a starilor informa!ionale ..... ........ . .... 239
Procedee de predare ... . ........................ . .... .. ............... 270

Nivelul 1: Schimbarea simplii de perspective. vizuala .... " ... . . . ..... .. . . 240
Principii generale de predare ...... ... ... ...... ...... ...... .. ....... .. 276

Materiale §i procedee de evaluare . ... . . .... '" ........ .. . .. ... ...... . 240

Stabilirea unui nivel de bazii ........ . . . ........ .. ... ... . ........ ..... . 240

Procedee de predare . .... . .............. . ...... . .... ... ...... . .. . ..... 242

PARTEAA V - A: D IRECTIIVIITOARE
PrincipiuJ general de predare . .... ... .................. . . . ..... . . ..... 242

Nive11l12: Schimbarea complexii

Folosirea directiei in care so uitii. 0 persoanii pentru a deduce ce vrea,

de perspectivii .. ...... . .......................... : ........ ..... ............. 243

de ce este interesatii. sau ce intenJ:ioneazii. siifacii. ........... . ....... . .... ' 277

Materiale §i procedee de evaluare ..... . ......... . . .. . .. .... .. .. .. . ... 243

Folosirea fotografiilor pentru a reprezenta gfu1duri §i convingeri ..... .. ' 277

Stabilirea nivelului de bazii ............... . .. ..... .. . .. .... ...... .. " . 243

Folosirea "bulelor cu gfu1duri" pentru a repreze nta convingerile ....... .. 279

Procedee de predare ............ . .. .... ..... ............ .. ... ... ...... 245
· coor d onata•.
Atentla . ............ ....... .......... . ... .. ......... '
279

§I empatm
PrincipiuJ general de predare . ... . ... .... . ...... . .. ..... . ... ..... ... .. 245
Bibliografie pentru partea a V- a ........ ...... .... . ... •.. ...... .. ........... 280

Nivelul3. In!elegerea principiullli

"vezi, deci §tii" . ......... ... . ........ . .... .. ....... .. ..... .. .. ............... 246

Mate riale §i procedee de evaluare ..... . . .... .. .... . ... .... .. ... ..... . 246

A nexa: Exe mpl e de fi~e pe ntru inregistrarea raspunsu rilor ...... 281

 , aparute 'Ia Editura Frontiera:

Alte dirti

Car~i de specialitate

Ron Leaf, John McEachin, Ghid de terapie ABA, 2 voL

Ivar Lovaas, Educarea persoanelor cu intcirzieri de dezvoltare. Tehnici
de baza ale interventiei comportamentale
C. S. Kranowitz, Gopilul desincronizat senzorial
Stephen Anderson et al., Abilitatile de autoservire la persoanele cu au­
tism. 0 metoda sistematica de predare

Marturii personale
Horia Rizea, jn zbor barba nu cre~te. jntcimplari despre sora mea cu
autism
Mihaela Maria Rizea, Excentricitafi pe covorul de iarbii

Comenzi online

pe www.editurafrontiera.ro

sau la telefon 0736 410 433