Autismul.

Cunoașterea copilului autist

*DINCOLO DE OGLINDĂ*

TERAPIA ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL

Propunător,prof.logoped :
AMALIA BULEA
 Etiologic, termenul de autism provine
de la cuvântul „autos”, care înseamnă
„însuşi” sau „eul propriu”, şi de la
accepţiunea dată autismului de Leo
Kanner, pediatrul american, ca fiind retras
şi mulţumit de sine însuşi.
 Autismul…încă studiat.

Cu mult înainte, în descrierea autismului de tip Kanner,

literatura de specialitate consemnează o serie de date cu
privire la comportamentul unor copii ce prezentau o
simptomatologie asemănătoare, prin existenţa DEFICITULUI
DE:
*comunicare,
*socializare
*structurare a comportamentelor mature şi armonioase.
 Studiile și cercetările continuă, astfel în DSM IV, V ,
Autismul
îl regăsim ca
TULBURARE DIN SPECTRU AUTIST (TSA)
cu afectare severă a....
INTERACȚIUNE SOCIALĂ

DIAGNOSTICARE
AUTISM COMUNICARE

INTERESE- COMPORTAMENT

DSM- Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a bolilor Mintale,

al Asociației Americane de Psihatrie
 TULBURARE DIN SPECTRU AUTIST (TSA)
TSA afectează copiii de orice etnie, rasă sau condiție socio-
economică, fiind de 4,5 ori mai frecvent întâlnită în cazul
băieților. Astfel , pot fi afectați unul din 42 de băieți și una
din 189 fetițe, conform Centrului pentru prevenirea și controlul bolilor.

DIAGNOSTICAREA

Cercetările arată că diagnosticul *TSA* pus la vârsta de 2 ani, este , de

obicei corect.(testele psihologice specIfice, sunt aplicabile începând cu
această vârstă). Cu toate acestea, simptomele specifice lipsei de
comunicare se pot observa încă de la vârsta de 1 an. Totuși , cel mai
frecvent, un diagnostic clar , se face în jurul vârstei de 3 ani, datorită
întârzierii limbajului și/sau a dificultăților de integrare în grădiniță.
 Simptome și semne ale autismului
Incapacitatea de a adopta o poziţie normală în timpul luării în braţe
chiar şi în perioada de sugar;
Nu reacționează sau nu răspunde la nume până la 9 luni;
Nu prezintă expresii faciale până la 9 luni;
Nu se joacă nici cele mai simple jocuri și nu foloseste gesturi simple
până la 12 luni;
Nu păstrează sau evită contactul vizual (îl percepe ca pe o agresiune);
Nu este interesat de lumea din jur până la 15-18 luni;
Nu descifrează emoțiile celorlalți;
Se retrage în lumea lui, nu interacționează cu alți copii până la 36 luni;
Deficit de comunicare verbală, non-verbală, ş.a
Incapacitatea imaginativă în activităţi ludice;
Crearea impresiei de dezvoltare fizică şi intelectuală normală;
Ataşament nemotivat faţă de obiectele nesemnificative;
Incapacitatea de a percepe pericolul real;
Existenţa unor răspunsuri paradoxale la stimulii de lumină, de zgomot,
de durere, etc.;
Apariţia şi dezvoltarea unor comportamente cu, caracter ritual /
comportamente stereotipe şi repetitive;
Studii recente arată că un număr semnificativ de copii cu
TSA, au un nivel al inteligenței (Q.I), mediu sau peste mediu
, și că această tulburare înseamnă în primul rând un profil
atipic de funcționare neurocognitivă care implică existența
simultană a unor abilități punctuale înalte, cu deficite
majore pe alte arii.

Unii copii pot avea abilități matematice sau vizio-spațiale excepționale sau o
memorie extraordinară pentru date, cifre și informații.

Mintea lor poate fi genială în a găsi logica și ordinea, care multora dintre noi ne
scapă, într-o structură de elemente vizuale, dar poate fi complet neajutorată, în
a opera și înțelege conceptele verbale. Acest lucru explică de ce, acești copii nu
înțeleg glumele, ironiile sau exprimarea metaforică, fiind total lipsiți de simțul
umorului.
 Simptomele TSA se schimbă foarte mult odată cu vârsta și
pot fi mascate de mecanisme compensatorii complexe.

Autismul poate fi atât supradiagnosticat , cât și

subdiagnosticat.

Supradiagnosticarea este mai freCventă în cazul băieților, în timp ce la fetițe

este mai frecvent întâlnită subdiagnosticarea, deoarece manifestările lor
comportamentale sunt mult mai subtile, manifestă mai puține comportamente
repetitive și restrictive ( fluturatul mânuțelor) și prezintă o rezistență mai mică
la schimbarea rutinelor. De asemenea sunt mai puțin hiperactive și impulsive,
atrăgând astfel, mai puțin atenția asupra lor.
Unele studii susțin că vârsta părinților joacă un rol important în
declanșarea acestei tulburări( copiii născuți din mămici cu vârsta peste
35 de ani , și tătici cu vârsta peste 40 de ani). De asemenea starea de
sănătate a mamei , este foarte importantă , deoarece poate fi un factor
declanșator : obezitate, hipertensiune arterială, diabet,. O prevenție
semnificativă o are acidul folic luat de mamă înainte de a rămâne
însărcinată sau în primele săptămâni de sarcină. Toate aceste ipoteze ,
necesită încă cercetări suplimentare pentru a fi validate.

Peste 60% dintre copiii cu autism suferă și de tulburări de limbaj și

peste 30% manifestă simptomatologia specifică ADHD (tulburări de
deficit de atenție și hiperactivitate). Suprapunerea simptomelor celor
două tulburări este destul de mare și frecventă.

Autismul este adesea asociat unor probleme medicale precum

afecțiunile sistemului nervos central ,apărute în timpul dezvoltării fetale
sau dobândite ulterior : epilepsia, sindroame genetice.
Când începem terapia cu un astfel de copil, este absolut
necesar să înțelegem , faptul că, această tulburare se
manifestă prin existența unei lumi interioare care devine
prioritară în fața realității.

Demersul terapeutic nu trebuie să se bazeze exclusiv pe

specialiști , fiind foarte importantă implicarea părinților și a
tuturor persoanelor semnificative aflate în proximitatea
copilului.

Terapia începută cât mai devreme (ideal imediat ce

diagnosticul a fost clar, 2-3 ani ) poate reduce semnificativ
simptomatologia TSA, datorită platicității cerebrale
specifice perioadei de dezvoltare timpurie, oferind șansa la
o viață apropiată de așa-zisa normalitate
 Conform DSM (Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a
bolilor Mintale,al Asociației Americane de Psihatrie), există 5
subtipuri de TSA,prezentate prin două abordări:
I.
1. Cu sau fără deficiență intelectuală însoțitoare
2. Cu sau fără tulburări de limbaj însoțitoare
3. Asociată cu o afecțiune medicală sau genetică
4. Asociată cu o tulburare mintală sau comportamentală
5. Asociată cu catatonie
II.
1. Sindrom Asperger
2. Sindrom Rett
3. Tulburare dezintegrativă a copilăriei
4. Sindrom Kanner
5. Tulburare pervazivă de dezvoltare nespecficată

Pentru eficiența actului terapeutic trebuie să ținem cont de ceea ce știm

teoretic și de ceea ce observăm în timpul terapiei, deoarece fiecare
copil este unic. Cu alte cvinte el ne ghidează actul terapeutic.
La începutul oricărei intervenții terapeutice ,
precum și pe întregul parcurs al acesteia,
trebuie să avem în vedere:

Ce știm despre TSA?

INFORMATII

Ce observăm
în timpul terapiei?

CE FACEM
 Pentru a-l înțelege și pentru a exista
comunicare între noi și copilul cu TSA
(chiar și in lipsa limbajului)
trebuie să *funcționăm*în același ritm.
 POATE PREZENTA
Ce știm despre TSA? TULBURĂRI DE LIMBAJ

Ceea ce determină o disfuncționalitate la nivelul întregii

personalități
Lipsa capacității de comunicare
îi afecteaza viața!
Ce trebuie să facem?
În cele mai multe cazuri,
nu știe și nu înțelege care este Terapie logopedică
semnificația stimulilor Cultivarea sentimentului
de apartenență
Nu știe ce va urma, Creșterea stimei de sine
e luat mereu prin surprindere Terapie social-relațională
Mediu suportiv, asigurator
Tendința de a se retrage, Activități bazate pe joc
nu se simte confortabil,
sentiment de nesiguranță
 Utilizează obiectele într-o
manieră stereotipă
Ce știm despre TSA? STEREOTIPIA GESTUALĂ
(foarte deranjant pentru cei ce nu inteleg)

Ce trebuie să facem?
fapt ce reprezintă doar
o formă de aparare MEDIU SUPORTIV,
față de stimulii pe care nu îi ASIGURATOR și
înțeleg DEZVOLTAREA
ABILITĂȚILOR DE
INTEGRARE SOCIALĂ
Îi asigură propriul confort
prin:
Confortul lor crează disconfort celor înlocuirea gesturilor
din jur stereotipe cu acțiuni
acceptate social
Ce stim despre TSA?
SENSIBIL LA SCHIMBĂRI
schimbarea detaliilor mediului,
determină
EXCESE DE FURIE SAU
AGRESIVITATE
nu știe /nu poate să-și exprime
frustrarea (EMOTII/LIMBAJ),
intr-o maniera acceptata social,
tipa, arunca obiectele, sau se detaseaza si
isi creeaza un stimul pe care il poate
controla- stereotipia gestuala
(gradul sau de confort creste)
Ce trebuie sa facem?
este foarte important, ca intreg
procesul instructiv –terapeutic sa
se desfasoare intr-un mediu
suportiv, asigurator,
fara schimbări majore
Trebuie sa aiba incredere in noi!
Suport emotional, identificarea și
exprimarea emoțiilor
Terapie logopedica
Terapie educațională
Se pare ca exista o legatura intre
intarzierile de limbaj si accesele de
furie excesiva, in sensul ca aceasta
din urma reprezinta o forma de
comunicare nonverbala, bazata pe o
stapanire neadecvata a limbajului
Ce știm despre TSA?
Ce trebuie sa facem?
70% dintre acesti copii, au
probleme la nivelul Stimulare polisenzoriala :
senzorio-motricitatii auditiva, tactila, kinestezica

Educarea psihomotricitatii
ocupa un loc important in
terapeutica educationala, fiind
unul din pilonii de baza
ai
interventiei logopedice
Ce observăm în timpul terapiei?
TULBURĂRI SENZORIALE.
Nu suportă să fie atinși pe o
anumită zona a corpului
(cap, par, spate , urechi..),
asa numitele zone hipersensibile
Nu suportă mediile
zgomotoase și prea mulți
oameni în jur, de aceea țipă
(formă de protest)
Nivel scazut sau ridicat de
energie,
cu treceri bruste de la o stare
la alta
Ce trebuie sa facem?
Cunoașterea și respectarea acestor
zone
Scoaterea din acel mediu si
identificarea unor strategii de
gestionare a comportamentului
Dacă țipetele sunt menite, doar să
atragă atenția asupra sa- ignorare
Obsrvație permanentă,
preintâmpinarea acestor schimbări de
stare , prin creearea unor situații de
învățare care îi fac plăcere și a cărei
sarcină o poate finalizată
 Ce observăm în timpul terapiei?
COMPORTAMENTE BIZARE
Alinierea obiectelor sau a
jucăriilor într-o ordine numai
de ei înțeleasă
Repetiția fără întrerupere a
unor cuvinte sau fraze -
ecolalie
Joaca repetitivă, interese
obsesive, concentrarea pe
anumite elemente ale unor
obiecte sa jucării
Ce trebuie sa facem?
Cunoașterea exactă a
comportamentelor manifestate .
Prin terapie comportamentală,
ocupațională și logopedică se
urmărește diminuarea/ eliminarea
comportamentelor nedorite și
înlocuirea cu unele dezirabile
care-i facilitează inserția socială

Bate din mîini, își leagănă

corpul, se învârt în cerc
 Ce observăm în timpul terapiei?
COMPORTAMENTE BIZARE
Ce trebuie sa facem?
Obiceiuri alimentare
neobișnuite
(manâncă doar alimente de o
anumită formă sau culoare) Observare permanenta și
cunoașterea exactă a
comportamentelor manifestate .
Probleme gastrointestinale
• Terapie comportamentală
Dificultăți în coordonarea • Terapie nutrițională
corpului, stângăcie, mers • Gimnastică medicală și
ciudat, limbaj corporal recuperatorie
anormal, exagerat și rigid • Jocuri de mișcare

Frica puternică sa lipsa totală

a acestui sentiment
Dieta copiilor cu autism
Dieta copiilor cu autism trebuie să aibă în vedere produsele speciale pentru sănătatea
lor, pe măsură ce cresc , trebuie acordat un plus de atenție alimentației.

ALIMENTE INTERZISE
Deși s-a raportat, că unele alimente au potențialul de a agrava simptomele
autismului, nu există cercetări sau dovezi concludente care să susțină aceste
afirmații. Cu toate acestea , medicii recomandă prudență, sau chiar evitarea lor.

ZAHĂRUL GLUTAMAT MONOSODIC

HIPERACTIVITATE POATE PROVOCA SUPRASTIMULAREA CREIERULUI - HIPERACTIVITATE

COLORANȚI, ADITIVI,CONSERVANȚI, ALIMENTE PROCESATE

PRODUSE LACTATE PORUMB

PRODUSE PRO-INFLAMAORII CE POATE AFECTA FUNCȚIA IMUNITARĂ

GLUTEN
POATE PROVOCA INFLAMAȚII ȘI POATE SCĂDEA FUNCȚIA CEREBELULUI ÎMPLICATĂ ÎN
COORDONAREA MOTORIE ȘI ÎN GÂNDIRE
 Ce observăm în timpul terapiei?
Sensibilitate la lumină sunet
sau atingere. Unii nu resimt Terapie social-relațională
durerea, altii la o lovitura cu respectarea stării
usoara , resimt o durere mare care îi creaza confort
Terapie de integrare senzorială

Nu le place sa fie imbratisati,

iar daca totusi permit acest lucru,
se intorc cu spatele, evitand contactul vizual care ii creeaza
disconfort.
(deja a acceptat sa fie imbratisat, contactul vizual ar fi un efort mult prea mare pt el)
 Ce observăm în timpul terapiei?
Interpreteaza cu dificultate Dezvoltarea expresivitatii la
semnificatia mimicii celuilalt nivelul mimicii

Cand limbajul verbal exista :

ritmul, debitul, tonalitatea sunt particulare
-vorbeste repede –tahilalic, sau foarte lent –bradilalic
-repeta tot ce aude la tv, emisiuni, publicitate – ecolalic

Terapie logopedica
Suport emotional
 Ce observăm în timpul terapiei?
Adesea furiosi,
își manifestă emoțiile într-o forma inadecvată
social Terapie
comportamentală
Pot fi autoagresivi
-forma de manifestare a frustrarii Suport emoțional
(nu se manifesta ca forma de autopedeapsa)

Fixatie pe o persoana
-nu neaparat pt ca o iubeste,ci pentru ca aceasta ii
indeplineste ritualul dorit
-unii nu suporta sa stea singuri
 Ce observăm în timpul terapiei?

Memorie vizuală dezvoltată. Terapie educațională

Copiii cu TSA sunt niste VIZUALI , Pictograme
invata mult mai usor daca informatia este Suport emotional
oferita vizual
-sunt incapabili sa foloseasca in viata
cotidiana, ceea ce au achizitionat
Conștientizarea corpului
Controlul motor

Stimulare și integrare
Posturi neobisnuite, bizare senzorială
(cu capul in jos, lasat pe spate) , la nivel proprioceptiv,
merg pe varfuri il ajuta sa se detaseze de
ceilalti stimulii
 Intervenția în cazul copiilor cu TSA,
nu se face niciodată urmând niște tipare .
Nici un copil nu este ca, altul.
Intervenția o dictează, chiar, copilul!
Vă multumim.