Temă nr. 11-12.

Moara cu noroc

1. Pentru cine este “cu noroc” moara?

2. Un fragment din nuvelă citit anapoda sau selectiv este acesta:

“dar acești trei ani atârnau de Lică. Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune, căci
oamenii ca Lică sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiță întâia oară în viața lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii, pentru ca să poată zice: "Prea puțin
îmi pasă!" Se gândea la câștigul pe care l-ar putea face în tovărășie cu Lică, vedea banii grămadă
înaintea sa și i se împăienjeneau parcă ochii: de dragul acestui câștig ar fi fost gata să-și pună pe un
an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă și copii și nu putea să facă ce-i plăcea. “
Putem argumenta din pasajul de mai sus că Ghiță este obsedat de bani (că aceștia sunt esențiali, că
toate deciziile sale sunt subordonate idealului de „înavuțire”?). Căutați scene care să ilustreze această
teorie (simplificatoare, în opinia mea).

3. Urmăriți relația dintre Ana și Ghiță. Între cei doi au loc cel puțin 3 dialoguri semnificative.
Identificați-le în nuvelă și interpretați-le. Dacă este adevărat că nuvela prezintă destrămarea unei
căsnicii din cauza lipsei de comunicare și de încredere, evoluția psihologică a celor două personaje și
a relației dintre acestea este mai complicată / nuanțată.

4. Cum o caracterizați pe Ana? (minim 2 scene seminficative)

5. Ce opțiuni reale are Ghiță la începutul nuvelei atunci când realizează că bunăstarea familiei sale nu
depinde de priceperea lui, ci de bunăvoința și interesele lui Lică? Sunt trei opțiuni clare, dar niciuna
nu este ușoară. Gândiți-vă și la mentalitatea lui de om „tradițional”, bărbat autoritar, stâlp al familiei
etc.

6. De ce avea nevoie Lică de un om de încredere la Moara cu noroc? Care este „meseria” lui reală?

7. În relație cu Lică, Ghiță este mereu cu un pas în urmă, obligat mereu să reacționeze, fără să
înțeleagă planurile adversarului său. Dați exemple de astfel de scene din nuvelă în care Ghiță este
păcălit sau manipulat de Lică.

8. Nuvela este construită ca un scenariu polițist, naratorul alegând însă să nu fie omniscient, ci
folosind un procedeu selectiv de a oferi informații despre personaje, așa numita omnisciență relativă.
Nu avem, de exemplu, acces total decât la conștiința lui Ghiță iar multe scene sunt obscure deoarece
nu avem o perspectivă directă asupra lor, ci doar frânturi de discuții despre acele evenimente sau
despre consecințele lor. Dacă citim cu atenție nuvela, deducem însă ce se întâmplă. De exemplu, de ce
este ucisa “doamna cea frumoasă” și tot anturajul ei (inclusiv copilul)?

9. Ce eroare fatală comite Lică în finalul nuvelei? Până atunci nu dăduse nici un semn de slăbiciune,
ce se întâmplă cu el?

Pădureanca

1. Formula: “Iar Iorgovan era feciorul lui Busuioc” se repetă aproape ritualic. Ce explicații găsiți
pentru această repetiție?

2. La fel ca în Mara și în Moara cu noroc, și aici (sau mai ales aici) personajele acționează sau sunt
împiedicate să acționeze de ceea ce consideră ele că este opinia majoritară sau răspund unei presiuni
sociale de cele mai multe ori imaginare. Dați două exemple de astfel de comportamente.

3. Într-una dintre scenele memorabile ale nuvelei, Șofron pleacă decis (pe jos) spre satul în care era
Simina pentru a-și declara iubirea. Ajuns în fața fetei, își schimbă radical discursul și îi spune că se
bucură că se va mărita cu Iorgovan. Cum explicăm acest comportament?

4. De ce nu mai vrea Iorgovan să o ia de soție pe Simina atunci când familia sa îl încurajează să o

facă? Nu este suficientă explicația diferențelor de clasă socială. După cum ni se spune de mai multe
ori în nuvelă, la fel ca în Mara, chiar dacă o astfel de căsătorie era o mezalianță și era atipică, ar fi fost
acceptată de comunitate până la urmă.

5. Care este rolul (simbolic) al lui Pupăză în nuvelă?

6. De ce pleacă Simina la Martin (văduvul)? Acest comportament este mai reprobabil în lumea
tradițională decât căsătoria cu un “fecior bogat”.

7. Cum interpretați moartea lui Iorgovan (ce se întâmplă și de ce)?