Subiectul I (28 de puncte) Buchet Cristian gr 39

Realizează, în limita a 1 – 1,5 pagini, o caracterizare a personajelor tata şi fiul Gheorghe, în

baza fragmentului dat:

Şi, pentru că a venit vorba de fratele Gheorghe, ne mai întoarcem o dată la tata. Azi nu mai
sunt pe lume nici părintele, nici feciorul, dar sfinte Dumnezeule, au fost atât de feluriţi, încât
deseori părea că nu le rămâne să facă doar un singur pas pentru a deveni duşmani. Şi dacă nu
l – au făcut, nu este nici meritul unui, nici înţelepciunea altuia, ci pur şi simplu aşa avea să fie.
Când s-a ridicat flăcăuan, fratele Gheorghe era voinic, harnic, gospodăros şi nu vedea cu ochi
buni slăbiciunile tatei pentru o petrecere, pentru o harţă aţâţată din nimic. Cât despre tata, pe el îl
cam supăra faptul că Gheorghe la optsprezece ani intra în moară cu doi saci plini la subţioară – şi
nu atât puterea ca atare, cât manifestarea că il enerva pe tata. La un ceas de supărare Gheorghe
i-o fi zis ceva, tata o fi intuit un posibil rival. Nu i-a căutat pricină, dar fiind mai umblat prin
lume, l-a tot urmărit până a zărit o mică crăpătură în butoiul cela de muşchi şi voie bună care se
numea bădica Gheorghe.
Vorba e că Gheorghe al nostru era cam lacom şi zgârcit cum nu se mai poate. N-aş vrea să
intru într-un păcat atât de mare încât să afirm că tata a cultivat direct lăcomia lui Gheorghe, dar
nici că aş fi vrut să-mi şovăie cuvântul în faţa sfântului adevăr. Am trăit ani destui cu ei într-o
casă, dar nu ţin minte să-i fi văzut măcar o dată stând alături şi vorbind pe îndelete. Se
înţelegeau mai mult prin frânturi de fraze, printr-un sistem de priviri pe care le schimbau înde ei,
printr-un şir de împunsături şi surâsuri.
Aici era de vină mai mult tata, pentru că din nenumăratele metode pedagogice care circulau
prin regiunea Sorocii, el şi-a ales-o pe una singură, rămânîndu-i credincios până la moarte.
Deviza lui era un neamestec total – nici direct, nici indirect – în treburile copiilor. Poate pentru
că el însuşi a crescut greu, câştigând prin lume, tata era de părere că lumea străină e unicul dascăl
înţelept. Ai să te loveşti cu capul de perete o dată, de două ori, de zece ori, până îţi vei da singur
seama că în faţa ta e un zid. Se poate întâmpla să fie o mtodă înţeleaptă, dacă luăm ca metodă,
dar mă întorc la fratele Gheorghe şi iară mi se umple inima de jale.

(Ion Druţă, Horodişte)

În compoziţia ta, vei ţine cont de următoarele cerinţe:

1.Argumentează, cu citate din text, atitudinea naratorului faţă de relaţia

dintre tată şi fiu;(6 p.)

Relația tată-fiu a celor două personaje din fragmentul nostru, naratorul ne-o reproduce drept o
diferență în totalitate a celor doi: „... au fost atât de feluriţi, încât deseori părea că nu le rămâne să
facă doar un singur pas pentru a deveni duşmani.” ; „Am trăit ani destui cu ei într-o casă, dar nu
ţin minte să-i fi văzut măcar o dată stând alături şi vorbind pe îndelete.”
Luând în esență, atitudinea naratorului față de relația dintre tată și fiu este una redată călduros,
sincer și fără măcar un pic de ostilitate sau antipatie față de cele două personaje: „Am trăit ani
destui cu ei într-o casă...” ; ”...mă întorc la fratele Gheorghe şi iară mi se umple inima de jale...”

2.Comentează, în baza textului, două trăsături de caracter pe care naratorul le atribuie

fiecăruia dintre personaje; (6 p.)
Gheorghe, adicăfiul,este caracterizat direct de către narator drept un flăcău „voinic, harnic,
gospodăros şi care nu vedea cu ochi buni slăbiciunile tatei pentru o petrecere, pentru o harţă
aţâţată din nimic”. La fel, naratorul scoate în evidență și neajunsurile omenești caracteristice deja
pentru ambele personaje, lăcomia și avariția: „Gheorghe al nostru era cam lacom şi zgârcit cum
nu se mai poate...”
Din fragmentul: ”Deviza lui era un neamestec total – nici direct, nici indirect – în treburile
copiilor„ subliniem apatia lejeră a lui față de educația fiului său: „lumea străină e unicul dascăl
înţelept”.

3. Exprimă atitudinea proprie faţă de ideea formulată în enunţul subliniat;(6

p.)
Enunțul „Ai să te loveşti cu capul de perete o dată, de două ori, de zece ori, până îţi vei da singur
seama că în faţa ta e un zid” ne relatează și propagă ideea că, noi, drept autori ai greșelilor
nostre, învățăm și ne corectăm tot pe baza lor (greșelilor).
Ca metodă de educație, consider această metodă puțin eficientă, deoarece un copil are nevoie de
sprijin și ajutor pentru a-și forma un temperament cu care poate porni liber în drumul vieții,
trecând prin greșeli ți învățând din ele.

4. Analizează situaţia de lipsă a comunicării între părinţi şi copil, făcând trimitere la un alt
text studiat(6 p.)
Lipsa comunicării dintre cele două personaje ale framentului ne este redată în enunțul: „..nu ţin
minte să-i fi văzut măcar o dată stând alături şi vorbind pe îndelete.”
Un exemplu de situație asemănătoare, îl reprezintărelațiadintreMorometeșiNiculae din romanul
”Moromeții„. Identificăm secvențe care evidențiază stângăcia luiMorometeînrelațiilecufiulsau,
Niculae, darși dezinteresul acestuiafațădedorințamezinuluide a continuașcoala.
Desigur, menționăm și faptul că ambii părinți erau mai mult sau mai puțin neimplicați în
treburile fiilor, unul având metoda sa pedagogică, altul considerând școala și studiile
inutile.

5. Formulează în baza fragmentului, două concluzii despre personaj în raport cu ideea de

consolidare, în timp, a relaţiei umane părinţi – copii. (4p.)
Fundamentul unei relații armonioase dintre părinți și copii, din toate vremurile l-a
constituit comunicarea. Analizând relația celor două personaje ale fragmentului nostru, am
constatat o lipsă de comunicare dintre ele ce genera, uneori, cersturi. Anume, această neimplicare
urmată de lipsa unui sprijin din partea tatălui a reprezentat, în mare parte, dezlănțuirea acestor
relații tensionate.

Notă!Pentrucalitateaexprimăriiscrise, veiobţinesuplimentar12puncte.
-organizareacorectă a ideilorînscris; 2 puncte
-demonstrareaaptitudinilor de analizăşi de 4 puncte
interpretarecritică;
-utilizarealimbiiliterare; 2puncte
-respectareanormelor de ortografie; 1 punct
-respectareanormelor de punctuaţie; 1 punct
-aşezareaînpagină, încadrareaînlimitele de spaţiu; 2 puncte