Institutul Teologic Baptist București

Lectură și recenzie

Introducere în lucrarea cu tinerii

Lucrarea cu tineretul

Student: Profesor coordonator:

Claudiu Dehelean Lect. univ. dr. Teodor-Ioan COLDA
An II – I. D. Mr. Phil RICE (Youth Ministry International)

București

2023
 Lucrarea cu tineretul

Încă de la început, autorul cărții își enunță scopul: „Prin scrierea acestei cărți, scopul

meu a fost pregătirea voastră ca să puteți construi cu ajutorul unui plan o lucrare de tineret

echilibrată, care să nu depindă de un lucrător de tineret foarte bun și care să nu se stingă

atunci când acea persoană pleacă din biserică”.

O lucrare de tineret sănătoasă se bazează pe atingerea de scopuri. Aceste scopuri

trebuie să se identifice cu scopurile Domnului Isus, sau mai precis, cu Marea Trimitere.

Lucrarea prezintă nouă componente esențiale, care constituie și capitolele cărții, pentru

dezvoltarea unui model sănătos de lucrare cu tinerii. Acestea sunt:

1. Puterea lui Dumnezeu;

2. Planificarea scopului;

3. Potențiali tineri vizați de lucrare;

4. Programele;

5. Procesul;

6. Planificarea valorilor;

7. Părinții;

8. Participarea conducătorilor;

9. Perseverența.

Capitolul 1

Ideea centrală a acestui capitol este aceea că o lucrare de tineret sănătoasă începe cu un

lider de tineret sănătos din punct de vedere spiritual. Greșeala pe care autorul o evidențiază

încă de la începutul capitolului este aceea de a căuta atrăgătorul, spectaculosul înaintea

sănătății lucrării de tineret. Este o eroare des întâlnită la liderii de tineret. Dar baza unei

lucrări de tineret sănătoase este puterea lui Dumnezeu.

 Un lider bun va căuta întotdeauna să se schimbe mai întâi pe sine printr-o relație

personală cu Dumnezeu, bazată pe părtășie, rugăciune, comunicare permanentă cu

Dumnezeu, prin Cuvântul Lui și prin călăuzirea Duhului Sfânt. „Omul potrivit” pentru

lucrarea de tineret este omul care se lasă șlefuit de puterea lui Dumnezeu în detrimentul

ambițiilor sale.

Autorul prezintă, de asemenea, mărturia personală în ceea ce privește începuturile sale

ca păstor de tineret și problemele cu care s-a confruntat, probleme frecvente și în slujirea altor

lideri de tineret. Prima problemă este compararea cu alții și copierea programelor altora, a

doua problemă este nesiguranța liderului, iar a treia problemă ține de imposibilitatea de a fi

pe placul tuturor. Apoi urmează o listă foarte utilă care răspunde la întrebarea „cum devenim

lucrători de tineret care depind de Dumnezeu?”. Autorul propune trei răspunsuri importante:

a. Recunoaște cu smerenie puterea lui Dumnezeu;

b. Supune-ți calitățile lui Dumnezeu și permite puterii Sale să lucreze prin ceea ce ești;

c. Gândește-te că trebuie să fi mai întâi un om al lui Dumnezeu, înainte de a face

lucrarea lui Dumnezeu.

Cu siguranță că fiecare lider, păstor își dorește succes în lucrare, trezire spirituală în

biserică sau între tineri, dar aceasta nu are sensul la care ne-am aștepta, adică de la mulți la

puțini ci, de cele mai multe ori, trezirea începe cu un singur om gata să se lase folosit de

puterea lui Dumnezeu. Cred că aplicația practică este aceea de a fi acei lideri care se lasă

schimbați și folosiți de Dumnezeu pentru a fi o binecuvântare în viața celor pe care îi slujim.

Capitolul 2

Capitolul acesta ne prezintă care sunt cele cinci scopuri ale lui Dumnezeu pentru o

lucrare sănătoasă și care să se bucure de creștere pe termen lung. Trebuie subliniat că aceste

scopuri nu sunt inventate de oameni, ci „Dumnezeu le-a creat în mod divin pentru noi”. Ele

sunt cuprinse în două pasaje biblice din Matei 22:37-40 și Matei 28:19-20 care conțin cele
mai importante porunci ale Domnului, sumarizate în cele cinci scopuri ale Bisericii:

a. Închinarea: „Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta”;

b. Lucrarea: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”;

c. Evanghelizarea: „Duceți-vă și faceți ucenici”;

d. Comuniunea: „botezându-i”;

e. Formarea de ucenici: „învățați-i să păzească”.

De asemenea, nu este suficient să știm cele cinci scopuri, ele trebuie declarate pentru a

avea o direcție clară și o semnificație a lucrării bine definită și trebuie formulată corect și

scrisă și transmisă cum trebuie. Să nu uităm importanța comunicării, Neemia de exemplu, era

un foarte bun comunicator (Ne. 2:17-18). După care urmează exemplul personal.

Cele cinci scopuri trebuie să fie aplicate într-un mod cât mai echilibrat, dar uneori

tendința este de a exagera unele dintre ele în detrimentul celorlalte. De multe ori slujirea se

oprește doar la evanghelizare și atât. Ne mulțumim cu faptul că au auzit mesajul Evangheliei.

Capitolul 3

Acest capitol abordează importanța cunoașterii nivelului de dedicare al tinerilor care

participă în lucrarea de tineret. Evident nu toți tinerii au același nivel de dedicare și ignorarea

acestui aspect duce la eșecul lucrării de tineret.

Identificarea tinerilor țintă se face cu atenție și răbdare și în funcție de aceasta se pot

stabili care din cele cinci scopuri trebuie urmărit mai insistent. Nici un program eficient nu

poate urmării toate cele cinci scopuri deodată. De asemenea, autorul oferă cinci categorii de

tineri țintă, cum pot fi ei abordați și cum se poate pune la punct o strategie bazată pe scopuri.

Aceste categorii sunt: tinerii din comunitate, tinerii din mulțime, tinerii din biserică, tinerii

dedicați și nucleul de bază.

Personal cred că este destul de dificil de aplicat principiile acestui capitol la o

comunitate mică de oameni, aproximativ 900 de locuitori, în condițiile unei natalități scăzute.
Practic tinerii din comunitate și cei din mulțime sunt foarte puțini și greu de abordat, iar

celelalte categorii din biserică se diferențiază cu greu.

Capitolul 4

Capitolul patru ne prezintă modul de lucru pentru fiecare din cele cinci categorii de

tineri. De remarcat că fiecărei categorii de tineri i se potrivește unul din cele cinci scopuri al

bisericii. Acest aspect ușurează foarte mult alcătuirea de programe eficiente.

Astfel evanghelizarea se adresează tinerilor din comunitatea locală. Evanghelizarea este

numită de autor „un proces” nu doar un simplu program, înseamnă mărturisirea evangheliei

printr-o viață schimbată. Modelul propus este cel mai eficient: evanghelizarea prin prietenie.

Al doilea aspect abordat în acest capitol este cel al păstrării tinerilor din comunitate. La

alcătuirea unui astfel de program autorul sugerează patru aspecte esențiale de care să se țină

cont: un mediu pozitiv, puțină distracție, participarea tinerilor, un mesaj clar.

Dacă primele două aspecte împlineau scopul evanghelizării și pe cel al închinării, al

treilea aspect tratat se referă la împlinirea scopului comuniunii. Acest lucru se realizează cu

ajutorul grupelor mici unde se urmărește hrănirea lor spirituală cu scopul apropierii de

Dumnezeu.

Următorul subpunct tratează problema pregătirii tinerilor dedicați, sau a uceniciei.

Principiul aplicat este acela că tinerii au nevoie să crească spiritual și să nu fie dependenți de

„relații și informație”. Scopul este maturizarea spirituală și el este atins prin formarea de

obiceiuri bune, adică practicarea disciplinelor spirituale.

Următorul subcapitol ne atrage atenția că scopul divin al slujirii este îndeplinit de tinerii

din nucleul de bază, acei tineri plini de pasiune pentru lucrare. Acești tineri trebuie încurajați,

învățați, ajutați să-și descopere darurile spirituale pentru că ei sunt prezentul bisericii și cei

care pot să aducă mult rod.

Ultima parte a capitolului patru ne prezintă care sunt cele cinci caracteristici ale
programelor bune de tineret. Lista pe scurt cuprinde următoarele caracteristici:

a. Programele trebuie să acorde prioritate relațiilor;

b. Programele trebuie să aibă o sursă de idei noi;

c. Programele au nevoie de o forță nelegată de o personalitate anume;

d. Programele au nevoie de un sistem de supraveghere a tinerilor;

e. Programele au nevoie de clarificarea scopului și a grupului țintă de tineri.

Capitolul 5

Până în acest moment, capitolele 2,3 și 4 ale aceste cărți au răspuns la întrebări

esențiale pentru lucrarea de tineret. De ce? există lucrarea de tineret este scopul, cui? i se

adresează este ținta, cum? vom sluji este modul de lucru, iar capitolul 5 va răspunde la

întrebarea unde? dorim să ajungă tinerii pe drumul maturității spirituale.

Cu alte cuvinte, ne este prezentat procesul, traseul sau harta pe care tinerii trebuie să o

urmeze, prin programele lucrării, pentru a ajunge din stadiul de „spectatori” ai lucrării la

stadiul de „jucători” activi sau chiar „câștigători” ai „competiției”. Capitolul mai cuprinde și

o analiză detaliată a procesului de creștere spirituală a tinerilor în biserica Saddleback.

Capitolul 6

Capitolul 6 intitulat planificarea valorilor arată ce este important în lucrarea de tineret

care deja se desfășoară.

Valorile care sunt aplicate în lucrarea de tineret a unei bisericii trebuie să fie în armonie

cu ceea ce își propune biserica, să fie propuse, discutate și acceptate de toți componenții

nucleului de slujire. Ele oferă claritate modului în care se desfășoară slujirea.

Autorul propune ca model 13 valori de slujire, însă acestea pot să difere în funcție de

lideri și de biserica care aplică programul propus de autor.

Capitolul 7

O idee relativ nouă și foarte inspirată ne este prezentată de autor în capitolul 7 și anume
colaborarea cu părinții. Este propus un model de lucrare cu tinerii pentru întreaga familie.

Deși poate fi mai greu acceptat de către tineri, modelul aceste este mai eficient și se bazează

pe următorii pași:

a. Formează o mentalitate de lucru în echipă;

b. Comunicarea. Transmite mesaje cât mai clare;

c. Găsește resurse (de învățare) pentru familii;

d. Facilitează procesul de învățare a întregii familii;

e. Alcătuiește programe pentru familie;

f. Adaugă părinți echipei tale de voluntari;

g. Oferă părinților un plan spiritual al vieții.

Capitolul 8

Începe cu enunțarea unui principiu esențial, conducătorii pot construi sau distruge o

lucrare de tineret. De aceea autorul subliniază importanța găsirii și pregătirii unei echipe de

conducere a lucrării de tineret și propune trei principii ale conducerii:

a. Poți face lucrarea, dar nu o poți face singur;

b. Dumnezeu are conducători; trebuie doar să îi descoperi;

c. Tinerii merită să aibă conducători care să-i slujească, nu simpli supraveghetori care

mențin ordinea în grup.

Capitolul 9

În ultimul capitol este abordată problema perseverenței în lucrare. Slujirea tinerilor este

asemenea unei curse de anduranță și nu a unui sprint de scurtă durată, iar pericolul principal

subliniat de autor este extenuarea. Pentru a evita extenuarea și eșecul autorul oferă câteva

sfaturi dintre care notăm cele mai importante:

a. Poartă-te potrivit vârstei tale spirituale;

b. Nu considera că trebuie să fi plăcut de toți;

 c. Exersează refuzul;

d. Învață să-i înfrunți pe oameni;

e. Vorbește cu alți lucrători de tineret;

f. Stabilește relații de prietenie în afara lucrării de tineret;

g. Găsește un mentor care să aibă grijă de tine;

h. Consultă-te cu familia în privința calendarului de lucru;

i. Gestionează-ți timpul cu atenție;

De asemenea, acest capitol mai abordează problema disciplinării în lucrare, și pași

pentru inițierea unei schimbări spre o lucrare bazată pe scopuri. Schimbarea este una

personală în primul rând, iar mai apoi se aplică și celorlalți.

Observații personale

Consider cartea acesta un manual extrem de valoros pentru o lucrare de succes cu

tinerii. Deși materialul este voluminos și necesită nu doar o citire superficială, ci studiu atent,

el trebuie adaptat specificului bisericii locale și al culturii în care acesta se găsește.

Pentru lucrarea de tineret din biserica mea locală cred că aplicarea principiului stabilirii

unor scopuri clare, biblice în slujirea tinerilor este foarte benefic. De asemenea, schimbarea

modului de conducere a lucrării ar fi foarte util.

Este necesară trecerea de la clasicul „one-man show” la o conducere bazată pe echipă.

Și ruperea de formele clasice, rutinate și aplicarea unor metode noi care țin pasul cu cultura

schimbătoare a tinerilor ar fi de dorit.

Consider că această carte este benefică pentru lucrul cu tinerii. Ca și puncte forte aș

dori să menționez faptul că trasează scopuri clare pentru lucrarea cu tineretul, aduce o lumină

legat de cum ar trebui să vestim Evanghelia tinerilor din comunitate și mai apoi cum putem să

îi păstrăm și să îi creștem spiritual și despre cum ar trebui să colaboreze slujitorii pentru a

asigura o lucrare de succes pentru tineri.

 În ce privește punctele slabe, nu consider că sunt neapărat puncte slabe ale cărții, ci

doar aspecte puțin mai dificil de pus în aplicare în biserica locală din care fac parte.

Fiind o comunitate mică de oameni, undeva in jur de 900-1000 de locuitori, dintre care

cei mai mulți adulți sau chiar bătrâni, tinerii sunt foarte puțini și destul de greu de abordat. În

aceeași notă, părinții acestora sunt destul de absenți atât din viața personală a copiilor, cât mai

ales din contextul religios al acestora. Astfel, componenta care indică implicarea părinților și

colaborarea cu aceștia este aproape imposibil de pus în practică.

În final, concluzionez menționând încă o dată ca această carte este una eficientă și bine

structurată, iar principiile enumerate în ea, dacă sunt cu adevărat aplicate, pot conduce la o

lucrare cu tinerii eficientă și de succes.