Echilibrul acido-bazic in organismul uman

Echilibrul acido-bazic din organism este un factor determinant in starea noastra de

sanatate.
Nivelul de substante acide, respectiv bazice – ca urmare a alimentatiei si functiilor
metabolice (care la randul lor produc acizi) – trebuie in permanenta tinute sub control.

Potentialul de hidrogen (sau pH-ul) masoara activitatea chimica a ionilor de hidrogen

intr-o solutie. Cu alte cuvinte, pH-ul stabileste nivelul de aciditate sau alcalinitate a unei
solutii. Prin urmare, intr-un mediu apos la 25 °C, o solutie cu un pH mai mic de 7 este
apreciata drept acida; daca pH-ul unui lichid este mai mare de 7, acesta este alcalin si
respectiv neutru daca pH-ul este de 7.
Conceptul de echilibru acido-bazic este legat de homeostazie, adica de potentialul
unui organism viu de a-si mentine la un nivel constant anumiti parametri interni ai corpului,
ca de exemplu temperatura. Echilibrul acido-bazic este un echilibru intre aciditatea si
alcalinitatea substantelor ce alcatuiesc corpul fizic. Acesta este influentat in mare parte de
alimentatie (fiecare aliment poate fi clasificat drept acid sau alcalin), metabolismul
individual si de stresul oxidativ (poluare, stres, infectii, raze UV, inflamatie, medicamente,
tutun, efort fizic intens, chimicale din alimente si produse de
igiena/intretinere/farmaceutice etc.).

Celulele noastre functioneaza la modul ideal doar in contextul anumitor valori ale
pH-ului. Daca acest pH variaza, celulele nu mai sunt capabile sa-si indeplineasca functiile in
mod corespunzator. De exemplu, sangele, in mod normal, ar trebui sa fie usor alcalin, cu un
pH aflat intre 7.32 si 7.42. In schimb, stomacul are nevoie de aciditate pentru a transforma
alimentele. Corpul mentine constant echilibrul sau acido-bazic cu ajutorul sistemelor de
regularizare ultra performante cum sunt plamanii si rinichii.
Dereglarea echilibrului acido-bazic
In situatia in care corpul produce mai multe toxine acide decat elimina, echilibrul
acido-bazic se deregleaza. Prin urmare, organismul va extrage din rezervele sale molecule
alcaline si neutralizante, cum ar fi carbonatul de calciu din oase si dinti, carbonatul de
magneziu din oase sau potasiul din muschi, consecinta fiind riscul unei demineralizari
cronice. Acizii in exces sunt transportati de catre sange si stocati in tesutul conjunctiv, care
sustine si leaga organele intre ele. In timp, acumularea acestor deseuri poate antrena o
acidoza metabolica latenta, care va afecta negativ transportul oxigenului si nutritia celulelor.
Asadar, activitatea enzimatica scade, sistemul imunitar se fragilizeaza, constituind un teren
propice pentru aparitia multor boli (osteoporoza, artroza, artrita, tendinita, gingivita,
eczeme, guta, herpes, angine, otita, sinuzita/rinita, bronsita, calculi renali/biliari, oboseala
cronica, frilozitate, dureri de cap/migrene, crampe musculare, lipsa de energie, depresie,
nervozitate etc.). Toate aceste manifestari fiziologice denota ca echilibrul nostru acido-bazic
este perturbat de mai multa vreme (luni bune sau ani).