Sunteți pe pagina 1din 4

Elev: Dumitru Nadia

Clasa: a VI-a C

BULGARII

Limba materna: Limba bulgara

Port popular (descriere, poza):

Fusta sau poalele sunt de culoare albastru deschis şi cusute la margine manual, cu fir de
aur şi aţe colorate, urmează catrinţa din faţă în limba bulgară Câ rligatca care este
împodobită cu fir auriu, paiete şi pă nglicuţe multicolore, apoi catrinţa ce se aplica pe
spate numită Vă lenic (vâ lnic). Urmează că maşa în limba bulgară denumită Klinsci care
are mâ necile şi gulerul cusut cu fir auriu şi argintiu. În faţă în jurul gâ tului se aplică un
pieptar Nagradnici care de obicei este împodobit cu un dukat, apoi haina numită Ză buni,
haină din stofă de culoare albastru închis, pe care sunt cusute modele cu fir argintiu, dar
şi aplicat fir auriu şi multe paiete, această haină avâ nd voie să o poarte doar logodnicele
şi tinerele mă ritate.

Proverbe , zicatori , maxime:

Asa cum plantezi, asa vei culege.

Picatura cu picatura se face tot lacul.

Decat sa spui o vorba mare, mai bine ia o imbucatura mare.

Personalitati:

Hristo Botev (1848-1876)


Hristo Botev a fost un poet și revoluționar bulgar. Poezia lui Botev evidențiază
resentimentele oamenilor să raci, împreună cu idei revoluționare ce luptă pentru
libertatea lor din mâ na tiraniei stră ine și autohtone, lirica sa e influențată de democrații
revoluționari ruși și personalită ți pariziene. Sub această influență Botev se remarcă și ca
poet și ca revoluționar democrat. 

Anton Pann (1790-1854)

Anton Pann, pe numele să u adevă rat Antonie Pantoleon Petroveanu, s-a nă scut la 2
noiembrie 1796, în localitatea Sliven, Imperiul Otoman (în prezent - Bulgaria.
A fost câ ntă reţ de strană şi profesor de muzică psaltică , compozitor, folclorist şi scriitor,
tipograf, situâ ndu-se printre întemeietorii culturii româ neşti. Dornic să -şi îmbogă ţească
cunoştinţele, se înscrie ca auditor la "şcoala de muzichie" deschisă de Dionisie Fotino,
"scriitor erudit şi compozitor muzical", cunoscă tor perfect al muzicii orientale. În 1816
pă ră seşte această şcoală şi se înscrie la şcoala deschisă de Petru Efesiul, un grec priceput
în muzica ecleziastică , care i-a transmis nu numai cunoştinţele de bază ale artei
muzicale, dar şi dorinţa de perfecţiune, şcoală care funcţiona pe lâ ngă biserica Sf. Nicolae
Şelari. La Bucureşti învaţă şi meşteşugul tiparului, în tipografia aceluiaşi Petru Efesiul,
iar în 1819 ajunge"director" al tipografiei.
Prin tipă riturile sale a mediat cunoaşterea literaturii culte şi a celei populare, pe de o
parte, reuşind prin spiritul să u original să se distingă ca un adevă rat creator în epocă , pe
de altă parte. Astfel, pe lâ ngă culegerea de "Poezii deosebite sau Cîntece de lume", din
1831, sau prelucră rile din "Nezdră vă niile lui Nastratin Hogea" (1853) apare şi volumul
de "Fabule şi istorioare" (1841). "Povestea vorbii" (1847) este considerată a fi o
veritabilă antologie paremiologică româ nească .
În anul 1848, anul revoluţiei de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai
redusă , reuşind să dea la lumină doar patru că rţi, dintre care două laice şi două cu
caracter religios.
A fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei "Un ră sunet", scrisă de Andrei Mureşanu
prin 1842.

Traditii:  

In luna martie puteti vedea bulgarii purtand Martenitsa (asemanator Martisorului


romanesc) - o podoaba din fire albe si rosii, purtate la incheietura mainii sau fixate pe
haine - de la 1 martie pana in primele zile ale primaverii  sau pana in momentul cand se
vede o barza (considerat un vestitor al primaverii). Cand se scoate martenitsa de la
mana, ea se leaga de ramura unui copac inflorit in semn de roada. Membrii familiei si
prietenii isi fac schimb de  martenitse, pe care le considera ca simboluri de sanatate si
longevitate. Firul alb reprezinta pace si liniste, in timp ce cel rosu reprezinta ciclurile
vietii. Bulgarii se pot referi, de asemenea, la sarbatoarea din 1 martie ca Baba Marta,
adica Bunica martie. 

Un alt obicei caracteristic numit nestinarstvo sau firedancing, distinge regiunea


Strandzha. Acest obicei stravechi implica dans in foc sau peste jar viu. Femeile danseaza
in foc, cu picioarele goale, fara a suferi nici o durere.  

Obiceiuri:

În Bulgaria, exista obiceiul ca, în ziua de Paşte, fiecare membru al familiei să arunce un
ou de la unul la altul. Cel care reuşeşte să ră mâ nă cu oul întreg după mai multe astfel de
schimburi e declarat învingă tor şi considerat un om care va avea succes restul anului. 
Fetele tinere sunt puse să facă gogoşi cu miere şi zahă r. De asemenea, fetele şi femeile
sunt udate în ziua Învierii cu apă pentru a le merge bine tot anul 
Gospodinele pun la geamuri fă ina, sare, drojdie şi oua de Paste, iar în ziua Învierii,
prepară pâ ine din aceste ingrediente, aliment din care trebuie să mă nâ nce toţi din
familie. 

Mancaruri traditionale/ Retete gastronomice:


Burak cu branza

Se fac foi subtiri late cam de o palma si lungi cam de 30-40cm, se pune branza, se ruleaza
si se aseaza din interior spre exterior, apoi se unge cu ou batut cu 2 linguri de miere. Se
pun deasupra seminte de susan si dupa ce se scoate de la cuptor, se unge iarasi cu miere
indoita cu apa .

Alte informatii relevante:

1. Primul ceas digital din lume, a fost inventat de către un bulgar. Numele lui era Peter
Petrov.

2. În general, bulgarii misca capul cu miscari orizontale cand vor sa spuna da si de sus in
jos cand vor sa spuna nu.

3. Inventatorul primului calculator electronic, profesorul John Vincent Atanassoff

S-ar putea să vă placă și