UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

COORDONAT: APROBAT:

Şeful catedrei Clinica II prin Hotărârea Consiliului facultăţii de

_______________conf. univ. inter. N. Osadci Medicină Veterinară şi Ştiinţa Animalelor

„____”______________________2017 „_____”_____________2017
Decanul facultăţii
_____________dr., conf. univ. M. Popovici

Programa analitică
Unitatea de curs - Morfopatologia specială
Specialitatea 841.1 - Medicină Veterinară
Învăţământ cu frecvenţă

Titular: Naforniţa Nicolae, lector universitar.

Chişinău 2017
 DESCRIEREA UNITĂŢII DE CURS MORFOPATOLOGIA SPECIALĂ
Codul cursului: S.07.A.048
Tipul cursului: curs obligatoriu, componenta fundamentală
Ponderea activităţilor realizate:
Total ore Contact direct Studiul
Total ore inclusiv individual Numărul de
curs seminar laborator lecţii practice credite
ore % ore % ore % ore %
150 75 30 40 - - 45 60 - - 75 5
Repartizarea orelor pe teme de studiu
Nr. Denumirea temei Total ore Contact inclusiv Studiul
crt. direct curs seminar lucrări de individual
laborator
1. Obiectul şi sarcinile morfopatologiei speciale. Bacteriozele cu evoluţie 10 5 2 - 3 5
acută.
2. Morfopatologia bolilor bacteriene ale tineretului. 10 5 2 - 3 5
3. Morfopatologia clostridiozelor. 10 5 2 - 3 5
4. Morfopatologia bacteriozelor cu evoluţie cronică. 10 5 2 - 3 5
5. Morfopatologia virozelor oncogene. 10 5 2 - 3 5
6. Morfopatologia virozelor comune la diferite specii de animale. 10 5 2 - 3 5
7. Morfopatologia virozelor comune la diferite specii de animale. 10 5 2 - 3 5
8. Morfopatologia virozelor la rumegătoare. 10 5 2 - 3 5
9. Morfopatologia virozelor la ecvine şi carnasiere. 10 5 2 - 3 5
10. Morfopatologia virozelor aviare. 10 5 2 - 3 5
11. Morfopatologia micoplasmozelor. 10 5 2 - 3 5
12. Morfopatologia micozelor şi micotoxicozelor. 10 5 2 - 3 5
13. Morfopatologia trematodozelor. 10 5 2 - 3 5
14. Morfopatologia cestodozelor. 10 5 2 - 3 5
15. Morfopatologia nematodozelor. 10 5 2 - 3 5
Total 150 75 30 - 45 75
 Competenţe dezvoltate în cadrul cursului şi finalităţile de studiu
a) profesionale
- cunoaşterea importanţei şi însuşirea diferitelor procese morbide ce apar în organismul animal în cazul diferitor boli, cu diversă
etiologie; identificarea modificărilor structurale ale proceselor patologice fundamentale la etapele lor evolutive; interpretarea şi utilizarea datelor
examenului morfopatologic în diferenţierea tulburărilor de metabolism şi circulaţiei locale, proceselor de adaptare şi regenerare, inflamatorii şi
tumorale, patologilor aparatelor şi a sistemelor organice; cunoaşterea abordărilor conceptuale ale analizei modificărilor morfofuncţionale în
organismul bolnav, obiectului, conţinutului şi tipurilor de analiză a modificărilor morfofuncţionale şi anatomopatologice; explicarea scopului
mecanismelor ce ţin de patogeneză şi de modificările instalate în organe şi sisteme de organe, rolului şi semnificaţia acestor modificări la
identificarea procesului morbid; interpretarea rezultatelor examenului morfopatologic al organelor şi sisteme de organe etc; utilizarea limbajului
specific domeniului de studiu morfopatologic;
- aplicarea metodelor de examinare macro- şi microscopică a organelor şi sistemelor de organe; abilitatea de a colecta, conserva, transporta
eşantioanele biologice şi pregătirea de preparate macro- şi microscopice pentru analiză; aplicarea corectă a setului de instrumente necesare la
fabricarea preparatelor macro- şi microscopice histologice; examinarea corectă şi minuţioasă a preparatelor macro- şi microscopice în deterimetrul
identificării modificărilor anatomofiziopatologice în organe şi ţesuturi; exteriorizarea unei conduite creativ-inovative în procesul de diagnosticare şi
propunere de soluţii pentru diverse situaţii.
b) transversale
- abilitatea de a căuta, colecta şi procesa informaţia (inclusiv şi prin intermediul tehnologiilor informaţionale moderne) şi de a o folosi într-
o manieră critică şi sistematică; abilitatea de lucru în echipă; iniţiativă în propunerea de soluţii pentru anumite probleme ce ţin de examenul macro-
şi microscopic aplicat; comunicarea interpersonală bazată pe principii etice; deschiderea pentru idei noi şi soluţii inovative; recunoaşterea meritelor
şi respectarea opiniilor colegilor asupra anumitor probleme; abilitatea de a reacţiona prompt şi adecvat în situaţii de incertitudine şi risc; motivaţia
şi încrederea pentru a continua învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Condiţionările sau exigenţele prealabile

Cunoştinţe şi abilităţi obţinute în procesul studierii unităţilor de curs: Morfopatologie generală (S.06.O.046),Anatomia animalelor I şi II,
Anatomia comparată şi topografică (S.01.O.007), Biologie celulara (F.02.O.012), Histologia (F.03.O.022), Biochimie (F.02.O.010), Fiziologie
animală generală (F.03.O.025), Fiziologie animală specială (F.04.O.028), Microbiologie generală (S.04.0.024), Microbiologie specială (S.04.0.024),
Virusologia veterinară(S.06.A.043) Fiziopatologie generală (S.04.O.027), Fiziopatologie specială (S.05.O.033).
 CONŢINUTUL CURSULUI

Conţinuturi corespunzătoare domeniului, specialităţii

Conţinutul unităţii de curs contribuie la formarea viitorilor specialişti în domeniul profesional al Medicinii Veterinare, prin implicare în
dezvoltarea competenţelor generale (abilitatea de a învăţa şi a transmite în practică cunoștințele obţinute, demonstrarea spiritului de iniţiativă şi
gândire critică, capacitatea de muncă în echipă, cunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor informaţionale, capacitatea de comunicare într-o limbă străină,
abilitatea de comunicare cu colegii, proprietarii de animale, mass-media şi autorităţile ierarhic superioare etc.), cât şi a competenţelor specifice
privind cunoaşterea şi înţelegerea proceselor morfofiziologice ce se petrec în organismul animal în cazul derulării unor boli, cu etiologie variată,
normelor etice şi de drept care determină şi reglementează procesele şi relaţiile de examinare a cadavrelor, organelor, ţesuturilor, bazelor analizei
rezultatelor de examinare morfopatologică a preparatelor macro- şi microscopice, esenţa proceselor şi modificărilor anatomopatologice instalate,
metodologiei moderne de cercetare a fenomenelor morfoanatomopatologice în organismul animal în vederea exercitării la un nivel optim a
atribuţiilor profesionale, colectare, interpretare şi analiză a datelor relevante din domeniul morfopatologiei, elaborare a planurilor de activitate
pentru entitate, aplicare a tehnologiilor informaţionale moderne, adoptare şi optimizare a deciziilor manageriale aferente activităţii medical-
veterinare.

Conţinutul de bază al cursului

Repartizarea orelor pe prelegeri, seminare şi lucrări practice, repartizarea subiectelor în cadrul acestor activităţi şi a sarcinilor pentru studiul
individual este prezentată în următorul tabel:
Prelegeri Seminare* Lucrări de laborator Studiul individual

1. Obiectul şi sarcinile morfopatologiei Septicemia.

speciale. Bacteriozele cu evoluţie acută ( 2 Septicopiemia (5 ore)
ore ).
1.1 Definiţia disciplinei.
1.2 Particularităţile clinico-anatomice ale
bolilor infecţioase.
1.3 Etiomorfopatologia, morfogeneza şi
diagnosticul diferenţial al antraxului, pastere-
lozelor, rujetului, listeriozei şi leptospirozelor.
2. Morfopatologia bolilor bacteriene ale 1. Morfopatologia bacteriozelor cu evoluţia acută Puloroza
tineretului ( 2 ore ).
2.1 Generalităţi.
2.2 Etiomorfopatologia, morfogeneza,
diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al
salmonelozelor.
2.3 Morfopatologia colibacelozelor.
2.4 Etiologia, morfopatologia, morfogeneza,
diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al
streptocociilor.
3. Morfopatologia clostridiozelor ( 2ore ).
3.1 Etiomorfopatologia, morfogeneza,
diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al
cărbunelui enfizematos şi edemului malign.
3.2 Morfopatologia bradzotului şi infecţiilor
bradzotiforme ale ovinelor.
3.3 Enterotoxemia anaerobă.
4. Morfopatologia bacteriozelor cu evoluţie
cronică (3 ore).
4.1 Etiomorfopatologia, morfogeneza,
diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al
tuberculozei şi paratuberculozei.
4.2 Morfopatologia brucelozei.
4.3 Morfopatologia necrobacilozei, morvei.
5. Morfopatologia virozelor oncogene (2 ore
) 3 ore ).
5.1 Generalităţi.
5.2 Etiologia, morfogeneza, clasificarea.
morfopatologică şi diagnosticul leucozelor
mamiferelor şi păsărilor.
5.3 Boala lui Marek.
6. Morfopatologia virozelor comune la
(LL, 3 ore). Tifoza găinilor şi
1.1 Modificări patologice în pneumonia enzootică a curcilor (5 ore)
oilor (pneumonia fibrinoasă).
1.2 Modificări patologice în glome-rulonefrita
leptospirică la porc.
2. Modificări patologice la bolile bacteriene ale Tetanusul.
tineretului ( LL, 3 ore ). Botulizmul.
2.1 Morfopatologia enteritei catarale colibaciliană şi (5 ore)
difterică.
2.2 Morfopatologia enteritei salmonelice la purcei.
3. Modificări patologice la bacterioze cu evoluţie Bruceloza aviară şi a
cronică carnivorelor
( LL, 3 ore). domestice ( 5 ore )
3.1 Polimorfismul macro- şi microscopic al
tuberculozei mamiferilor şi păsărilor ( tuberculoza
miliară productivă a pulmonului, leptomeningita
exudativă (leucocitară), limfonodulita granulomatoasă
aviară în ficat, intestin şi pulmon).
3.2 Enterita proliferativă paratuberculoasă cronică.
4. Modificările patologice la virozele oncogene ( LL, Leucozele animalelor
de laborator (5 ore)
4.1 Leucoza limfoidă a splinei (limfoplastoza).
4.2 Leucoza mieloidă a ficatului (mieloplastoza) .
4.3 Boala lui Marek (limfocitomul polimorfocelular
hepatic).
5. Modificări patologice la virozele comune Variola păsărilor
diferite specii de animale (2 ore). diferitor specii de animale ( LL, 3 ore ). (5 ore)
6.1 Etiomorfopatologia, morfogeneza, 5.1 Boala Aujesky a purceilor.
diagnosticul şi diagnosticul diferenţial al rabiei. 5.2 Necroza de coagulare are-activă a ficatului.
6.2 Etiologia, morfopatologia şi diagnosticul 5.3 Variola păsărilor ( exantemul acantozic).
diferenţial al Bolii Aujesky.
6.3 Etiologia, morfopatologia şi diagnosticul
diferenţial al variolei.
7. Morfopatologia virozelor comune la 6. Modificări patologice la virozele suinelor (LL, 3 Morfopatologia
diferite specii de animale (2 ore). ore). influenţei suinelor
7.1 Etiomorfopatologia pestei porcine clasice şi 6.1 Particularităţi macro- şi microscopice la pesta (5 ore)
pestei porcine africane. porcină clasică (limfonodulita hemoragică, infarctul
7.2 Modificări patologice la gastroenterita hemoragic al splinei, hemoragii în rinichi, enterita
transmisibilă. difteroidă).
7.3 Modificări patologice la boala de Teschen.
8. Morfopatologia virozelor la rumegătoare ( 7. Modificări patologice în virozele rumegătoarelor Vulvovaginita
2 ore). (LL, 3 ore). pustuloasă infecţioasă
8.1 Etiologia, patogeneza, modificările 7.1 Particularităţi macro- şi microscopice la fiebra (5 ore)
patologice, diagnosticul şi diagnosticul aftoasă şi eroziunea linguală.
diferenţial al fiebrei aftoase. 7.2 Miocardita alterativă (distrofia necrotică).
8.2 Morfopatologia pestei bovine, febrei 7.3 Cordul tigrat.
catarale maligne, diareei virotice şi rinotraheitei
infecţioase.
9. Morfopatologia virozelor la ecvine şi 8. Modificări patologice în viroze la ecvine (LL, 3 Boala Born la ecvine
carnasiere (2 ore). ore). (5 ore)
9.1 Etiologia, morfogeneza, modificările 8.1 Particularităţi macro şi microscopice la anemia
patologice şi diagnosticul anemiei infecţioase infecţioasă ecvină (hepatomegalie, congestie, distrofie
la ecvine. granulograse).
9.2 Etiologia, morfogeneza, modificările 8.2 Hemosideroza ficatului şi rinichilor.
patologice şi diagnosticul encefalomielitei 8.3 Ciroza ficatului.
ecvine.
9.3 Etiologia, patogeneza, modificările
patologice, diagnosticul şi diagnosticul
diferenţial al jigodiei şi parvavirozei canine.
10. Morfopatologia virozelor aviare (2 ore).
10.1 Etiologia, patogeneza, modificările
patologice şi diagnosticul pseudopestei aviare.
10.2 Etiomorfopatologia laringotraheitei şi
bronşitei infecţioase.
11. Morfopatologia micoplasmozelor (2 ore).
11.1 Etiomorfopatologia peripneumoniei
contagioase a taurinelor.
11.2 Etiomorfopatologia micoplasmozei
păsărilor.
12. Morfopatologia micozelor şi
micotoxicozelor (2 ore).
12.1 Etiomorfopatologia stahibotriotoxicozei şi
fuzariotoxicozei.
12.2 Etiomorfopatologia actinomicozei şi
actinobacilozei.
12.3 Etiomorfopatologia aspergilozei şi
limfongitei epizootice (ulceroase).
13 Morfopatologia trematodozelor (2 ore).
13.1 Etiologia, patogeneza şi modificările
patologice ale fasciolozei.
13.2 Etiologia, patogeneza şi modificările
patologice ale dicroceliozei.
13.3 Etiologia, patogeneza şi modificările
patologice ale episterhozei.
14. Morfopatologia cestodozelor (2 ore).
14.1 Etiomorfopatologia echinococozei.
14.2 Etiomorfopatologia cisticercozei .
14.3 Etiomorfopatologia cenurozei.
9. Modificări patologice în virozele aviare (LL, 3 Encefalomielita
ore). infecţioasă a păsărilor
9.1 Particularităţi macro- şi microscopice la (5 ore)
pseudopesta aviară.
9.2 Modificări patologice în proventriculita
hemoragică necrotică şi traheita hemoragică.
10. Modificări patologice în micoplasmoze (LL, 3 Agalaxia contagioasă
ore). la ovine şi caprine (5
10.1 Pneumonia contagioasă a taurinelor. ore)
10.2 Pneumonia (pulmon marmorat) – modificările
interstiţiului, organizarea periparabronhială.
11. Modificări patologice în micoze şi micotoxicoze Micoze cutanate şi
(LL, 3 ore). subcutanate (5 ore)
11.1 Morfologia actinomicozei în ţesuturile moi la
taurine.
11.2 Limfonodulita granulomatoasă .
11.3 Aspergiloza pulmonară.
12. Modificări patologice la trematoze (LL, 3 ore). Morfopatologia toxo
12.1 Morfologia fasciolozei (hepatita traumatică plasmozei (5 ore)
parazitară, colangita catarală, hiperplazii
fibroconjuctivale pericanaliculare).
12.2 Morfologia dicroceliozei (colangita catarală,
paraziţi în lumenul canalului biliar, infiltraţii
leucocitare şi hiperplazii conjunctivale.
13. Modificări patologice la cestodoze (LL, 3 ore). Moniezioza.
13.1 Morfologia echinococozei (echinococoza Tetratiridoza (5 ore)
pulmonului-structurală chistei şi modificările
pulmonare (atelectazia, necroza)).
13.2 Cisticercozele musculare la bovine, porcine şi
ovine-structura larvelor şi reacţia ţesuturilor gazdei.
13.3 Cenuroza cerebrală.
15. Morfopatologia nematodozelor (2 ore). 14. Modificări patologice la nematodoze (LL, 3 Ostertagioza.
15.1 Etiomorfopatologia ascaridozei. ore). Hemonchoza.
15.2 Etiomorfopatologia strongilatozelor. 14.1 Ascaridoza porcinelor- hepatita traumatică. (5 ore)
respiratorii şi gastro-intestinale. 14.2 Dictiocauloza ovinelor - bronhopneumonia
verminoasă.
14.3 Trichineloza porcinelor (miozita
granulomatoasă).
15. Diagnosticul preparatelor histopatologice (LL, 3
ore)

Bibliografia recomandată

Obligatorie:

1. Cornel Cătoi, Anatomia patologică specială, Vol.I, Cluj-Napoca, Editura AcademicRres, 2008, 304 p..
2. Marian Coman şi col. Compendiu de morfopatologie veterinară practică. Timişoara, Editura Brumar,
2005, 245 p..
3. А.В. Жаров и др. Вскрытие и патоморфологическая диагностика болезней животных. Москва,
Издательство Колос, 2003, 356 с. .
4. Ioan Paul, Etiomorfopatologia veterinară, Vol.I. Bucureşti. Editura ALL, 1996, 406 p..
5. П.И. Кокуричев и др., Патологическая анатомия сельско-хозяйственных животных. Альбом. Санкт-
Петербург, Издательство Агропромиздат, 1994., 179 c..
6. Жаров А. В. Патологическая анатомия животных. Санкт-Петербург-Москва-Краснодар, 2013, 376 с..
7. www.patholvet.ro

Suplimentară:
1. Martin Pop şi col. Diagnostic epidemiologic şi morfoclinic în bolile infecţioase la animale. Tmişoara,
Editura Eurobit, 2011, 389 p..
2. Eena Avram, Anatomia patologică veterinară. Bucureşti, Editura Fundaţiei România de mâine,2010, 279 p..
 3. Oprean O.Z. Morfopatologie specială veterinară. Suceava, 2002, 257 p..
4. В. П. Шишкова А.В. Жаров, Патологическая анатомия сельско-хозяйственных животных. Москва,
Издательство Колос, 1999, 289 c..
5. Dumitraş Gr. Naforniţa N. Mineral composition of tistal phanges and horns in necrobacillary pododermatitis of sheep. Jubilee
session „50 years of veterinary medical education in Iași”, 2011, p. 53-54, Vol. 3, nr. 54.
6. Dumitraş Gr. Naforniţa N. Morphopathological changes the acropodia soft tissues and physical properties of phalangeal bones in
necrobacillary pododermatitis of sheep. Materialele Conferinţei Naţionale de Medicină Veterinară, Iaşi, 2012, p. 55-57.
7. Dumitraş Gr., Naforniţa N. Pathomorphological study in rabbit haemorrhagic disease. In: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de
Ştinţe Agricole si Medicină Veterinară. Iaşi: Ion Ionescu de la Brad, 2014, vol.57(3-4), seria Medicină Veterinară, p.74-77., 0,23
c.a. ISSN 1454-7406.
8. Dumitraş Gr., Naforniţa N. Morphopathological studz of mixomatosis in rabbits. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştinţe
Agricole si Medicină Veterinară. Iaşi: Ion Ionescu de la Brad, 2015, vol.58 (1), seria Medicină Veterinară, p.74-77., 0,23 c.a. ISSN
1454-7406.

Metode de predare şi învăţare utilizate

Expunerea, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, activitatea în grup, E-learning, MOODLE, prezentări PPT, video etc..

Sugestii pentru activitatea individuală

Studiul individual al studentului, inclusiv ghidat de profesor, include studiul materialelor suplimentare în conformitate cu temele, sarcinile
şi numărul de ore indicate în tabelul „Conţinutul de bază al cursului”, consultaţii individuale sau în grup solicitate de studenţii cu o reuşită
scăzută, cu condiţia că aceştia au frecventat nu mai puţin de 75% din orele de contact, realizarea evaluărilor curente, verificarea lucrărilor studenţilor
etc. Formele interactive aplicate în procesul studiului individual ghidat de profesor sunt: expunerea euristică, disputa, studiul de caz, E-learning,
MOODLE, Prezentări PPT, video etc..

Metode de evaluare
Pe parcursul semestrului se va efectua evaluarea curentă a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi la unitatea de curs după
cum urmează:
a) după studierea a 50% din conţinutul de studiu prevăzut de curriculum-ul unităţii de curs se va desfăşura o testare asistată la
calculator;
 b) în cadrul lecţiilor de laborator se va efectua evaluarea studenţilor prin intermediul chestionării orale şi în scris, studiilor de caz,
conversaţiei, expunerii rapoartelor, probelor practice. În baza notelor obţinute la seminare şi lecţii practice se va determina media curentă
semestrială ca medie aritmetică a notelor obţinute, cu condiţia că numărul acestora este de cel puţin două;
c) la finele semestrului se va determina media generală semestrială ca medie aritmetică a mediei curente semestriale şi notei obţinute la
testarea asistată la calculator.
Evaluarea finală (sumativă) a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi se va efectua în cadrul sesiunii de examinare, prin
intermediul unui examen în formă scrisă care va include 100% din materialul teoretic şi practic.
În nota finală la unitatea de curs 60% va deţine media generală semestrială şi 40% - nota obţinută la examen.
Autoevaluarea studentului pe perioada însuşirii unităţii de curs (pe teme, compartimente, integral) va fi asigurată prin intermediul accesului
liber la setul de teste plasat în reţeaua locală a UASM, precum şi la materialele expuse pe platforma www.moodle.uasm.md.

Limba de predare
Română, rusă.