Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b.temperatura corporala
-monitorizata pe toata durata anesteziei pt a detecta din timp hipotermine accidental sau hipertermie
maligna
-det T central ( rectal sau esofagian- sonda electronica) + T periferica (extremitati-tegumente) si
calcularea gradientului de T central-periferica (3-4 grade C => perfuzie normal)
-in cazul animalelor de renta hipotermia pana la o anumita limita nu este periculoasa, hipotermia la
animalele mici este ingrijoratoare/riscanta si trebuie actionat rapid
-intraoperator: perna electrica, postop: sticle cu apa calda(pana la 40grade C)
-fluidoterapie + lavajele cu fluide caldute
-** hipertermie maligna- complicatie care apare sporadic la CAI, PORCI, CAINI -> crestere brusca T
rectala 41-42 si determina: tahicarie, acidoza metabolica, creste ventilatia, inrosire tegumente,colaps
vascular, moarte
-derterminata de : narcoza inhalatorie + succinilcolina
-tratament specific: oprire rapida anestezie + adm oxygen 100% si adm de DANDROLENE, bai cu apa
rece, impachetari gheata, bicarbonate sodium combatere acidoza, fluidoterapie: dextroza, manitol
3.CAPRA CU FRACTURA DE RADIUS- 3 ANI
-riscul anestez: gradul III – moderat
-pregatire preanestez: dieta alimentara cu 12 h inainte si hidrica cu 8 h inainte
-preanestezie: Xilazina+Butorfanol ( remanenta in lapte 36h)
*blocajul nervului radial(fata ext a treimii inferioare a bratului/treimea superioara a antebratului) cu
Lidocaina 10-15 ml– identificare, asepsie + antisepsie
-inductie: Ketamina + Diazepam (la rumeg mici)
-mentinere: anestezie inhalatorie- sonda ET, Isofluran – utilizare pt sondare laringoscop cu lama lunga,
pentru spasmul laringiean SPRAY LIDOCAINA 10%
*mentinere: ketamina si tripla picatura
-revenire: scoatere sonda la aparitia reflexului de deglutitie, decubit sternal
SUBIECTUL 2:
1.TEHNICI ANESTEZIE EPIDURALA (laborator)
-ce este anestezia epidurala?? ( anestz locala!!!)- in jurul maduvei, nu se penetreaza duramater
- tehnici:
a.picaturii
b.lipsei rezistentei
c.continua (ac spinal cu bizou curb TOUHY)
-caine +pisica : lombo-sacral L7-S1
-rumegatoare: intercoccigian C1-C2
-cal: lumbosacral sau intercoccigian ataxie severa tren posterior!!! – cateter pt mentinere lunga
-ovine+caprine: lumbosacral L6-S1 (tren posterior + abdomen- miorelaxare + analgezie)
2.REVENIREA LA CABALINE
-incidenta accidentelor postanestezice, in timpul revenirii este mult mai mare in cazul cabalinelor decat
la alte specii
-cea mai frecventa complicatie: obstructie cai aeriene anterioare- edemul nazal
-Cauza: contentie dorsala, iar dupa scoaterea sondei imposibil de respira
-tratament: adm spray cu ef vasoconstrictor FENILEFRIN SPRAY sau sonda nazala care sa mentina
permeabilizarea cailor (neaparat prinsa de cap sau capastru pt a nu a alunce si sa ajunga in trahee)
-legarea capului + cozii la caii cu ataxie severa pt a evita accidentele
-se poate adm o cant mica de sedativ: xilazina 0.2mg/kg pt a evita hiperexcitabilitatea + calmarea
animalului
-revenirea se face in boxe capitonate- isolate fonic + lumina slaba
-dieta cateva ore dupa anestezie, furaje concentrate doar a 2-a zi
SUBIECTUL 4
1.ANESTEZIE PACIENTI CU AFECTIUNI HEPATICE:
-ficatul este un organ cu multiple functii:
Metabolizare glicide, lipide, protein
Gluconeogeneza (reglarea glucozei din sange)
Depozit de grasimi, unele vitamine si minerale
Metabolizare medicamente
Producer eritropoetina
Producer bila , pigmenti, saruri biliare
Conversie amoniac ->uree
Sinteza de proteina( albumin, globuine, factori de coagulare)
-la nivel hepatic ajunge 25% din sange ( debit cardiac) – 70% vene(porta), 30%artere(hepatica)
-disfunctiile hepatice se asociaza cu: ascite/edeme, hepatomegalie, anemie, hipocalcemie,
poliurie/polidipsie, icter, hipoproteinemie, hipoglicemie, coagulopatii, tendinta spre
hipotermie,metabolizare incetinita a anestezicelor
-foarte important examenul clinic si praclinic, identificare insuficienta hepatica inainte de a realiza
anestezia
-la pacientii cu insuficienta hepatica se evita adm de anestezice de lunga durata
-inainte de efectuarea anesteziei sa se corecteze cat se poate insuficienta renala: glucoza,
procoagulante, transfuzii
PREANESTEZIE:
este chiar contraindicate de obicei
trebuie sa se evite acepromazina- hipotermie
trebuie sa se evite alfa 2 agonistii deoarece duc la hipotensiune+depresia CV profunda(xilina,
medetomidina)
se recomanda!!! opioidele in combinatie cu anticolinergicele care au efecte adverse minime
INDUCTIE
trebuie precedata de oxigenare 2-3 min pt prevenirea hipoxemiei
inducerea anestezie la acesti pacienti: Propofol, Etomidat, tiobarbiturice prin metoda
autodozarii “la efect”
la caini si pisici se poate realiza cu combinatia : ketamina-diazepam
la cei cu o insuficienta hepatica grava se recomanda inductie inhalatorie cu masca faciala
MENTINERE:
Isofluran sau Sevofluran
NU SE ADM HALOTANUL – deoarece creste riscul aparitiei hepatitei maligne
Daca glicemia este sub 70mg/dl atunci adm Ringer lactat + dextroza
Daca albuminemia este sub 2g/dl- adm sol coloidale ( plasma, dextran)
Sa se evite fluidoterapia cu fluide sarace in proteine deoarece poate sa duca la aparitia edemului
pulmonar
REVENIREA:
- Se face intr-un mediu cald, supraveghere pana la revenirea complete
- Monitorizare: T corporala + hemoragii int/ext
- Analgezie daca este nevoie
- Daca este necesar antagonisti opioide + benzodiazepinice
SUBIECTUL 5
1.NEUROLEPTICELE FENOTIAZINICE
-sunt substante care fac parte din categoria neurolepticelor si tranchilizantelor
-provoaca sedarea prin depresia trunghiului cerebral si transmiterii influxului la nivelul cortexului
cerebral
-actioneaza in special asupra subst reticulate
-mecanisme ca si in cazul tuturor neurolepticelor: anticolinergic, antiadrenergic, antidopaminergic,
antiserotoninergic, antihistaminic, antiaritmic, etc NU PROVOACA ANALGEZIA
-efecte: sedare, hipotensiune, hipotermie, ef antiaritmic, ef antihistaminic, antitrombotic
-acepromazina, clorpromazina, promazina, piperazina
-ACEPROMAZINA: doza data de producator- 0.1-0.2 mg/kg, in realitate se util doze mai reduse 0.01-0.1
mg/kg la caini + pisici, daca se administreaza doze mari duc la aparitia hipotensiunii arteriale
-efectele neurolepticelor fenotiazinice sunt exacerbate de : af hepatice, renale, varsta(inaintate,
tineret), stare a organismului(debila), hipovolemie, insuf card congestive
ACEPROMAZINA: foarte utilizata, efect antiaritmic, 0.01-0.05 IV sau IM, produce hipotensiune
Unele linii genetice ale rasei Boxer sunt sensibilie- bradicardie + hipotensiune severa
DIAZEPAM SI MIDAZOLAMUL:
- Tranchilizante minore(benzodiazepimice)
- Miorelaxante, sedative, minim de depresie CR
- Diazepam adm IM are efect irtativ -> adm IV sau SC
- Diazepinicele sunt recomandate sa se adm in combinatie cu un analgesic central
(opioide), deoarece paradoxal pot provoca o stare de excitatie dezinhibitorie
XILAZINA:
- Vomitiv
- Depresie sevara cardiovasculara
- Inlocuita de medetomidina si dexmedetomidina in mare parte
MEDETOMIDINA, DEXMEDETOMIDINA
-mult mai utilizate, efect vomitiv mai redus
ROMIFIDINA
ANTICOLINERGICE : atropina+glicopirolatul
Adm in medicatie preanestezica doar in cazul raselor brahicefalice si a celor cu tonicitate vagala
crescuta sau interventii care pot produce + vagala, cum ar fi la nivelul gl ocular
SUBIECTUL 6
1.SISTEMATIZARE ANESTEZIE
a. Anestezie locala – scop de suprimare termporata a sensibilitatii dureroare prin actiunea anestezicului
local asupra terminatiilor nervoase si receptorilor din locul in care este aplicat
-de mai multe tipuri: de suprafata(prin infiltratie sau de contact), intraarterial, intravenos, intraosos,
intraarticular
b.Anestezie regionala- anestezicul actioneaza asupra nervilor, fibre nervoasa dupa iesirea lor din canalul
vertebral, inhiband conductibilitatea influxului nervos
-tronculara: asupra trunchiurilor nervoase
-plexala: plexuri nervoase
-rahidiana- spatiul subarahnoidian, direct in LCR
-epidurala- in jurul maduvei
c.Anestezie generala
-actiune direct asupra SNC, produce suprimare temporara a integrarii stimulilor la acest nivel
-dezideratele anesteziei generale: hipnoza, miorelaxare, neuroplegie,analgezie
-in functie de caracterul neurodepresiv si pronfunzime de mai multe tipuri:
Anestezie disociativa, analgezie generala, neuroleptanalgezie, narco-neuroleptanalgezie, narcoza,
neuroplegie, neuroleptanalgezie, tranchilizare, narcomiorelaxare
FACTORI CARE NU INFLUENTEAZA MAC: sexul, durata anesteziei, potasiul, presiune partial CO2 in
sangele arterial
FACTORI CARE SCAD MAC: hipotensiune, hipotermine, anemie, hipocalcemie, hipotiroidism, batranete,
gestatia
FACTORI CARE CRESC MAC: hipertensiune, hipertermie, hipertiroidism, hipernatremie, stimulari ale SNC
SUBIECTUL 7
1.TRANCHILIZANTELE BENZODIAZEPINICE
-se mai numesc tranchilizante minore sau propriu-zise
-sedare datorita actiunii depresive mai ales la nivelul: thalamus, hipotalamus, sistemul limbic
-produc miorelaxare datorita actiunii asupra motoneuronilor medulari + system extrapyramidal
-inhiba productia de dopamine, dar nu si efectele vasopresoare ale catecolaminelor
-NU EXISTA PRODUSE OMOLOGATE UZ VETERINAR
-efectele benzodiazepinicelor: sedare, miorelaxare, minim de depresie CR, anticonvulsive, stimulare
apetit
a.DIAZEPAMUL
-insolubil in apa
-asociat cu glicopirolat ca sa ii creasca solubilitatea
-adm IV sau SC
-nu se adm IM deoarece are efect iritativ
-0.2-1 mg/kg caine+ pisica
b.MIDAZOLAMUL
-solubil in apa, ph de 3.5
-IV sau IM
-2-5x mai potent decat Diazepamul
-compatibil cu multe alte solutii
c.ZOLAZEPAMUL
-utilizat numai in combinatie cu TILETAMINA => TELAZOL
-Telazolul contine 250 mg zolazepam+250 mg tidelamina pulbere
-utilizare in special la animalele exotice
SUBIECTUL 8
1.EFECTELE SISTEMICE SI TOXICE ALE ANESTEZICELOR LOCALE
-cea mai frecventa complicatie este: injectarea accidentala intravenoasa a anestezicului local care poate
sa duca la stop cardiac
-stopul cardiac se explica prin afinitatea pt canalele de Na de la nivelul miocardului-> afectarea
conductibilitatii impulsului+automatismului
-inainte de injectare trebuie sa aspiram ca sa ne asiguram ca nu suntem intr-un vas de sange
-semnele clinice ale toxicitatii: initial sedare->contractii mioclonice->convulsii->coma->moarte
- dozele toxice : lidocaina- 8mg/kg caine si pisica 2mg/kg , bupivacaina- 4mg/kg
-deoarece la animalele mici se poate realiza cu usurinta supradozarea se recomanda ca solutiile
standard sa se utilizeze diluate
-lidocaina, procaine, prilocaina- sunt incriminate pt aparitia methemoglobinemiei la unele animale
SUBIECTUL 9
1.ETOMIDATUL
-utilizat in inductia anesteziei
-derivat corboxilic imiazolic
-subst hipnotica nonbarbiturica
-durata de actiune ultrascuta
-adm IV
-ultilizat in general la om ca subst de inductie a anesteziei prin adm continua in perfuzie
-caine+pisica : 2-4mg/kg -> injectia este dureroasa
-avantaj: depresie minima cardiopulmonara
-dezavantaj: poate sa apara hemoliza cu hematom
-in timpul inductiei apar des: stranuturi, eructatii, contractii mioclonice ( se minimalizeaza prin
premedicatie)
-metabolizare la nivelul ficatului
2.ANESTEZIA IN CEZARIANA
SCOPUL: utilizare de subst anestezice care sa aiba efecte minime asupra mamei +fatului
-asigurarea unei anestezii si analgezii corespunzatoare
-revenirea din anestezie sa fie cat mai scuta
-depresia sa fie minima
PARTICULARITATILE CEZARIANEI: pierderile mari de sange decat in cazul parturitiei normale + toate
anestezicele trec bariera placentara intr-un anumit grad, afectand astfel si nou-nascutul
- Trebuie sa se tina cont de trecerea barierei placentare de catre anestezice care depinde
de : liposolubilitate, gradul de legare de proteine, dimensiunea moleculelor, gradientul
de concentratie de la nivelul placentei
!!! la animalele mari se poate utiliza : anestezia paravertebrala si blocajul spinal lombo-sacral
PREANESTEZIE:
-tranchilizante + sedativele utilizare cu precautie
-metoclopramidul si anticolinergice pot reduce riscul regurgitarii
- afla 2 agonistii in dore mari pot produce vasocontrictie arteriala + contractie uterina
-evitarea utilizarii xilazinei in comb cu ketamine – depresie cardiorespiratorie grava
INDUCTIE:
-anestezice injectabile cu efect ultrascurt: tiopental, propofol
-la animalele mici se poate utiliza ketamina in combinatie cu diazepam in doze mici
MENTINERE ANESTEZIE:
-toate anestezicele inhalatorii traverseaza placenta si afecteaza fetusul
-opioidele au un afect analgesic bun, dar traverseaza placenta
*MANAGEMENT NOU-NASCUTI:
Scoaterea trebuie facuta cat mai repede
Daca s-au administrat opioide sau afla 2 agonisti trebuie adm cat mai repete
antidotul(antagonistul = NALOXONA – 1-2 picaturi sublingual
In cazul bradicardiei se administreaza atropina sau glicopirolat
3. CAL 7 ANI COLICA SEVERA
-Risc anesteziologic: U- urgenta
-STABILIZARE: FLUIDOTERAPIE + ANALGEZIE – ains (FLUNIXIN-MEGLUMIN)
-premedicatie: xilazina + butorfanol
-Inductie: Ketamina + Diazepam
-Mentinere: Isofluran– IPPV , monitorizare, calciu , fluidoterapie
-Monitorizare: ECG, capnografie, reflexe, temperatura, gaze sanguine
-revenire: boxa capitonata izolata fonic cu lumina slaba, legare cap si coada cu franghii, xilazina 0,2ml/kg
pentru analgezie, sonda nazala ptr permeabilitate cailor aeriene superioare sau spray fenilefrina s
-revenire inceata
-management analgezie
SUBIETUL 10
1.PROPOFOLUL
-ultilizat pentru inductie anestezie
-anestezic general nonbarbituric introduce in 1977 care dadea des reactii anafilactice
-in 1986 a fost relansat sub aspectul unei emulsii alb laptoasa ( 1 ml contine: 10 mg propofol, 100 mg
ulei de soia, 12 mg lecitina, 22.5 mg glicerol)
-nu este solubil in apa
-nu are stabilizanti
-cand este deschis flaconul si intra in contact cu aerul trebuie utilizat in maxim 8 ore, deoarece intretine
cresterea bacteriana
-administrare STRICT IV -> alte cai este iritant
-NU are efect ANALGEZIC
-usoara miorelaxare
-dozele de Propofol adm depinde de premedicatie
+ premedicatie 2-4mg/kg, fara 6-8mg/kg
2.PIVA LA CABALINE
PIVA = MENTINERE ANESTEZIE PE CALE INHALATORIE (partial intravenous anesthesia)
Inductie intravenoasa, mentinere inhalatorie
A) HALOTANUL
-calitati anestezice slabe
-toxicitate hepatica – evitare pacienti cu insuficienta hepatica
-scade ventilatia – creste cant de CO2 arteriala si scade O2
-produce disritmii cardice
-MAC 0.88 adulti, 0.7 manji
B) ISOFLURANUL
-instalare+ revenire rapida din anestezie
-Mac 1.31 adulti
-depresie respiratorie mai accentuate decat la halotan
-depresia cardiac in funtie de doza (D.P.)
-scade presiunea arterial => vasodilatatie perferica accentuate
C) SEVOFLURANUL
-mai scump
-depresie cardiaca in functie de doza
-MAC = 2.36
D) DESFLURANUL
-profunzime redusa anestezie
-inductie si revenire rapida din anestezie
-MAC 7.6%
-poate produce iritarea cailor aerine => tuse, stranut, apnee
E) PROTOXIDUL DE AZOT
-ecvine de talie mica+manji
-hipoxemie frecventa
-MAC : 205%
SUBIECTUL 11
1.THIOPENTALUL
Barbituricul cel mai des utilizat
Durata de actiune foarte scurta, sub 1h
Utilizat in inductia anesteziei generale
Se gaseste sub forma de pudra care se dizolva instantaneu in apa H20 distilata
Administrare IV
Are un ph foarte acid->administrarea perivasculara poate sa produca necroze severe (adm iv cu
cateter)
Concentratiile recomandare : 1,25% pisica, 2,5% caine, max 10% cai+bovine
Adm thiopental fara premedicatie – doze intre 5-35mg/kg
De cele mai multe ori dozele de 10mg/kg duc la pierderea rapida a cunostintei in aprox 5 minute
CONTRAINDICATII: nou nascuti/ insuficienta hepatica/ animale cu porfirie
Efect depresiv respirator marcant
Pentru a stimula trezirea necesara suplimentare cu O2
2.MONITORIZARE OXIGENARE
Scopul monitorizarii: asigurarea unei conc adecvate de O2 in sangele arterial
-realizare prin metode: subiective + obiective
METODELE OBIECTIVE: analizator de gaze pentru presiunea partial a CO2 la nivelul sangelui arterial +
pulsoximetru
1.PULSOXIMETRIE
-metoda nonivaziva
-metoda standard utilizata in monitorizare anestezie
-ofera masurarea continua a saturatiei in oxygen a hemoglobinei arteriale (%) => determinare precoce a
hipoxemiei arteriale
-saturatia hemoglobinei cu oxygen de 90% corespunde PaCO2 de 60mmHG valorile sub acesti
parametric indica hipoxia
2.ANALIZATORUL DE GAZE SANGUINE
-metoda standard pt evaluarea oxigenarii
-determina direct tensiunea gazelor respiratorii
-este o metoda invaziva -> nu ofera posibil unei monitorizari continue
-PaCO2 la animalele vigile intre 80-100mmHG
-valorile sub 60-> hipoxemie
CAUZELE HIPOXEMIEI:
-aport insuficient O2
-anemie
-hipoxie de difuziune
-tulburari de ventilatie
-cauze histotoxice
*** pe parcursul actului operator se urmareste culoarea sangelui din plaga operatorie
-mentinere: ketamina
-revenire: spatiu cald, linistit, adm analgezice -Butorfanol IM
SUBIECTUL 15
1.GENERALITATI NARCOZA INHALATORIE
Narcoza inhalatorie= se bazeaza pe patrunderea anestezicului volatil sau gazos in alveolele pulmonare si
de aici trecerea lui in sange
AVANTAJE:
a. Narcoza cu durata si profunzime variabila
b. Trezirea este rapida si de regula fara stari de excitatie
c. Se pot preveni si combate complicatiile cardio-resp
d. Respiratia poate fi controlata
DEZAVANTAJE:
a) Trebuie aparatura adecvata pentru a fi aplicata
b) Supraveghere continua si personal specializat si calificat
c) Este mult mai complexa
d) Nu permite efectuarea op chirurgicale la nivelul cavitatii bucale si laringe
e) Este scumpa
MODALITATILE DE REALIZARE:
CIRCUIT DESCHIS- inhalare de anestezic se face de la o sursa deschisa si se realizeaza amestecul lui
cu aerul atmosferic , iar amestecarea lor se realizeaza la nivelul traiectului cailor respiratorii +
aerul este expirat in mediul deschis
CIRCUIT SEMI-DESCHIS: inhalare amestec de anestezic volatile + gaze proaspete ( oxygen sau aer
comprimat) dintr-o sursa controlabila + eliberare aer expirat in aerul atmospheric
CIRCUIT INCHIS: spatiul respirator al animalului este complet inchis / izolat de spatiul exterior,
atmospheric
CIRCUIT SEMI-INCHIS:inhalare amestec gaze+anestezic volatile din sursa controlabila, iar o parte
din gazele eliminate sunt reluate in circuitul anestezic dupa ce au fost purificate prin trecerea
lor prin rezervorul cu calce sodata , impreuna cu o noua cantitate de amestec proasptat
ECHIPAMENTELE NECESARE:
- Sursele de gaze proaspete- O2, AER COMPRIMAT, PROTOXID DE AZOT: butelii ,
concentrator de O2
- Laringoscop
- Balon Ambu
- Sonde endotraheale, masti faciale, cutii de inductie
- Aparatul de anestezie inhalatorie
TEHNICA PICATURII TRIPLE: 3 substante active, se scade doza treptat dupa fiecare h
1. 500 ML GUAIFENEZINA 10% + 1g KETAMINA + 10 MG DETOMIDINA –adm 1ml/kg/h
2. 500 ML GUAIFENEZINA 5% + 650mg KETAMINA + XILAZINA 325 mg – adm 2ml/kg/h
3. 500 ML GUAIFENEZINA 5% + 500mg KETAMINA+ XILAZINA 250 mg – adm 2.75ml/kg/h
3.TRANCHILIZANTELE BENZODIAZEPINICE
???
SUBIECTUL 12
1.ANESTEZIE GENERALA ECVINE
-anestezia generala la cai implica riscuri mult mai mari decat la celelalte specii si la om
-mortalitatea si morbiditatea asociate cu anestezia generala sunt de 1:100 la cai fata de animalele mici
unde este de 1:1000 si la om 1:200.000
-riscul anestezic nu s-a modificat in ultimii 30 de ani, dar s-a reusit prelungirea timpului de anestezie care
face posibila realizarea unor interventii chirurgicale de lunga durata
-pericolele suplimentare sunt in functie de : talie, masa corporala, temperament si tendinta de a intra in
panica a cailor
-decubitul prelungit nu reprezinta o pozitie normal pt cabaline
-ecvinele reactioneaza foarte violent la la constrangere si agresiuna traumatica
-trebuie avut in vedere ca ecvinele chiar daca sunt sedate puternic- daca nu sunt imobilizate ies
neasteptat din starea de sedare si devin foarte agresive
-caii sedate trebuie manevrati cu atentie si liniste
-la caii foarte excitati trebuie crescuta doza care afecteaza negative aparatul cardiovascular
-la calul anesteziat ventilatia este deprimata de anestezice, iar in decubit dorsal sau lateral dinamica
respiratiei are de suferit- presiunea organelor abdominale si a inimii pe diaphragm reduc ventilatia
-la contentia pe masa pot sa apara urm complicatii: miopatii, neuropatii, problem de circulatie ale
membrelor de dedesubt
-capastrul trebuie indepartat pt a reduce presiunea de la nivelul capului
PREANESTEZIE:
-dieta importanta 24 h cerealele, 12 h fibroase, la apa nu exista restrictive
-este important despotcovitul-se aplica pansamente pe copite si spalarea cavitatii bucale pt
indepartarea furajelor
-anamneza, examen clinic+paraclinic amanuntit
-daca exista numite tulburare, caii trebuie stabilizati
-datorita riscurilor asociate cu anestezia generala la ecvine - imobilizarea patrupodala la ecvine ofera o
alternative mult mai sigura
-Acepromazina – hipotensiune, tranchilzant major, NU SE ADM LA ANIMALELE CU COLICA
Xilazina+Butorfanol
INDUCTIE: se poate realiza in 3 moduri: cadere libera, masa hidraulica sau usa mobile
Diazepam+Keatamina
MENTINERE: TIVA sau PIVA
SUBIECTUL 13
1.ACEPROMAZINA
-neuroleptic fenotiazinic (categ tranchilizantelor majore)
-produce sedarea prin depresia trunchiului cerebral si a impulsurilor la nivelul cortexului
-actioneaza mai ales asupra subst reticulate
-mecanisme: anticolinergic,dopaminergic,serotoninergic,adrenergic,antihistaminic
-nu produce analgezie
-efecte: hipotensiune,hipotermie,antiemetic,antihistaminic,sedare, antiaritmic
-acepromazina doza recomandata de producator: 0.1-0.2 mg/ml, dar in realitate se util doze mai mici
-0.01-0.1 mg/kg
-daca se adm o cantitate mare produce hipotensiune arterial
SUBIECTUL 16
1.XILAZINA
-agonist alfa 2 adrenergic
-se utilizeaza in premedicatie(preanesteziologie)
-mecanism: stimulare presinaptica+postsinaptica a afla 2 receptorilor adrenergici -> reducerea eliberarii
de noradrenalina
-efecte:
Inlaturare stare anxietate
Sedare
Neuroplegie
Analgezie
Miorelaxare
Bradicardie
Midriaza
Emeza
Modificari ale tensiunii arteriale
Vasoconstrictie periferica
-xilazina este comercializata ca o solutie cu conc 20mg/ml sau 100mg/ml
-efecte: sedative, analgezice, miorelaxante
-IV absorbtie rapida 3-5 min
-IM absorbtie 5-15 min
-efectul analgesic scurt aprox 15-30 min sic el sedative este lung
SUBIECTUL 17
1. ALFA 2 AGONISTII
-mecanism: actiune stimulant presinaptica si postsinaptica asupra receptori alfa 2 adrenergici cu
reducerea elib de noradrenalina
-efecte: sedative, reducere starii de anxietate, miorelaxare, analgezie, bradicardie, reducere
mobilitate GI, midriaza, tulb de tensiune arteriala, emeza, vasoconstrictie periferica…
-utilizare in preanestezie
-xilazina, medetomidina, dexmedetomidina, romifidina, detomidina
A) XILAZINA
B) MEDETOMIDINA
-cel mai important agonist pt caine si pisici
-cal- ataxie puternica nu se utilizeaza
-IM IV SC
-efect de 10 ori mai puternic decat xilazina
C) DEXMEDETOMIDINA
-utilizat la animalele mici ca preanestezic si sedative
-sedare buna
-analgezie usoara
-creste presiunea arteriala
-depresare system cardiovascular
D) ROMIFIDINA
-anestezie la cabaline
-efectul anestezic mai indelungat ca la xilazina
-creste diureza cu eliminare mare de Na si glucoza
E) DETOMIDINA –cal + bovine
SUBIECTUL 18
1.NEUROLEPTICE BUTIROFENONICE
-tranchilizante majore
-utilizate in preanestezie
-sedate prin depresia trunchiului cerebral, actioneaza mai ales asupra s reticulate
-efecte: hipotensive mai reduse decat fenotiazinicele
Antiemetice mai pronuntate
Depresie cardiorespiratorie mai redusa
AZAPERONE- se util al porcine, NU are efect analgesic
FLUANIZONE- se util in anestezia anim de laborator, comercializat sub denumirea de Fentanil
HALOPERIDOL
Mecanism : acelasi ca la neuroleptice fenotiazinice
SUBIECT 7*
1. Blocaj Nervul radial
N. radial- cel mai dezvoltat dintre nervii plexului brachial
Inerveaza Muschii: TRICEPS BRAHIAL
Anconat, extensor Carpo-ulnar, extensor Carpo-radial,
Abductor lung al degetelor
8. Inductie: nu facem
9. Mentinere: -
10. Postanestezie: analgesic, AINS ( meloxicam)